Arhitectura Interiorului Sustenabilitate /Arhitectura ecologica

Parametri ambiantei spatiului arhitectural

Parametri ce definesc ambianta spatiului arhitectural sunt :

1.Parametri clasici 2.Parametri contemporani

Parametri clasici : -Geometrici si de masa –dimensiuni ,

rapoarte proportii, scara,raport plin /gol,etc.

- Functionali –relatii intre functiuni si spatiile de legatura,etc.

Parametri contemporani : -Antropometrici –rezultati in urma studiului miscarilor

descrise de corp pentru a realiza diferite activitati (Antropometria)

-Ergonomici –rezultati in urma studiului energiei fizice necesare pentru parcurgerea spatiului si realizarea unor activitati fizice(Ergonomia)

-Proxemici –rezultati in urma studiului consecintelor comportamentale dintr un spatiu invecinat, din proximitate si a rapoartelor interpersonale de orice tip(Proxemica Ambientala)

Studiul ergonomic presupune reducerea consumului

energetic al indivizilor in activitate si sporirea eficientei acestora

Arhitectura actuala exploateaza noile calitati ale materialelor asa cum arhitectura moderna a descoperit noi tipologii spatiale si structurale. Materiale compozite –asocierea unor materiale cu proprietati

diferite : 1.Asocierea unor rasini termorezistente, rasini epoxidice sau

lianti hidraulici 2. Asociere de tip sandwich cu miez usor intre doua alte

materiale 3.Alcatuiri de tipul structurilor organice ( structura osoasa,

nervi,creier, etc) 4.Filme, placi sau profile obtinute prin extrudare

Materiale de constructie cu rol in ambianta spatiului arhitectural : 1.Betoane aparente : –performante , flexibile, plastice,armate cu fibre acrilice , fibre de sticla, bambus, etc. 2.Sticla : Sticla structurala precomprimata Vitraj cu foi laminate , sticla foliata capabila sa se asocieze cu alte materiale ( filme,

rasini, lemn, piatra sau metal) Epiderma dinamica (adaptabila la mediu),cu gel de siliciu Sticla electrocromatica care isi modifica transparenta si transluciditatea( cu fir electric

printr un film de cristale lichide prins intre doua panouri vitrate) 3.Tesatura si folii : Tesaturi din poliester(fibre sintetice) acoperite cu polivinil clorid PVC Tesaturi din fibra de sticla (fibre minerale) acoperite cu teflon PTFE

(politetrafluoretilena) 4. Materiale inteligente : Materiale sensibile cu fibre optice si senzori Aliaje cu memoria formei ( nichel-titaniu) Piezoelectrice (care isi schimba forma cand se aplica sarcini electrice) Betoane reactive –Care contin sfere etanse umplute cu adezivi –craparea betonului

furnizeaza forta pentru producerea etansarii Materiale cu senzori multipli cu surse de putere monitorizate de computer care

inregistreaza istoria sistemului si anticipeaza accidentele.

Morfoambianta spatiului arhitectural

Relatia arhitecturii cu natura determina morfoambianta diferitelor variante ambientale:

1.Integrarea arhitecturii in natura 2.Integrarea naturii in arhitectura 3.Preluarea formelor si structurior bionice

din natura 4. Relatiile ecologice intre spatiul construit

si mediul de viata specific organismelor

Integrarea arhitecturii in natura : -metamorfozarea sezoniera(ambianta in

diferite anotimpuri) -prelungirea spatiilor interioare in natura ( spatii complementare , semideschise) -gradatii volumetrice (prispe, verande,

foisoare)

Integrarea naturii in arhitectura : -prin goluri si deschideri panoramice -integrarea elementelor naturale in

ambianta spatiului interior(pietris, vegetatie in jardiniere, seminee, etc)

-bazine cu pesti , cascade , fantani arteziene, sere, etc

Arhitectura inspirata din bionica : -spatiile , elementele de arhitectura integrate preiau forme si

structuri din natura. Relatii ecologice : - Dimensionarea spatiului construit raportat la scara umana - Puritatea atmosferica - Umiditatea optima - Eliminarea surselor de poluare in activitatea zilnica - Sisteme de reciclare a deseurilor - Purificarea apei si solului - Evitarea folosirii produselor chimice in ambianta spatiului

construit

Intoarcerea la origini

Arhitectura populara Regasirea valorilor autohtone Reinterpretare contemporana a locuintei

taranesti Reintegrarea naturii in spatiul trait

Redescoperirea trecutului

Actualizarea urmelor vechi( constientizarea istoriei la nivelul orasului )

Cautarea adevarurilor (carui strat sa-i facem dreptate : celui mai vechi, celui mai bine pastrat , celui mai autentic ? )

Common Ground (cultura tectonica -revenirea la esenta – Keneth Frampton, stratificarea palimpsest-acceptarea etica a tuturor straturilor timpului, anatomia expusa a cladirii)

Pluralismul critic (diseminarea atitudinilor in restaurare, controverse in privinta prezervarii si transformarii)

Uzina de apa Suceava

Conceptul de Arhitectura Sustenabila poate fi organizat in cateva arii de aplicabilitate :

sustenabiliate materiala eficienta energetica management construirii reducerea deseurilor

Materiale sustenabile

-Materiale naturale : Lemn, lana, hartie, argila, vermiculita, in, canepa, alge, pluta, nuca de cocos, bambus, calcar si piatra sunt doar cateva din materialele ce pot fi considerate sustenabile.

-Un material de constructie obtinut local poate fi considerat sustenabil. Vermiculita este numele geologic dat unui grup de minerale

laminare hidratate care sunt silicati de magneziu aluminiu-fier cu aspect de mica si se gasesc in diferite parti ale lumii.

Componente organice volatile Panza reciclata sau pudra de hartie folosite pentru termoizolatii pot fi considerate materiale de constructie cu impact ecologic mic, avand avantajul de a fi nontoxice.

Produsele �� green �� sunt considerate a avea mai putine componente organice volatile (hidrocarburi)ceea ce le face

mai bune pentru sanatatea ocupantilor unei cladiri si mai sigure pentru mediu.

Sisteme de energii regenerabile si alternative Panouri solare: sisteme solare active ce produc energie electrica (panouri

fotovoltaice) Centrale eoliene: sisteme ce transforma forta vantului in energie electrica.

Potentialul energetic al unei turbine de vant este proportional cu patratul lungimii palelor si cu cubul vitezei la care acestea se invartesc. Eficienta unei centrale eoliene depinde major de conditiile de vant din zona si de amplasamentul terenului. Din aceste motive, pentru ca o centrala eoliana sa fie eficienta trebuie instalata intr-o locatie ce primeste un aport constant de vant ( cu o medie de vant de 24 km/h ). O centrala eoliana de scara mica, instalata pe acoperis, poate produce intre 10 si 25 % din energia electrica necesara unei locuinte de marime medie.

Incalzitoare de apa solare: sisteme domestice ce produc apa calda cu ajutorul energiei solare. Sistemele de incalzire solara pentru apa se compun din rezervoare de stocare si colectoare de energie solara ce sunt folosite pentru a incalzi apa.

Pompe de caldura: sisteme ce utilizeaza energia geotermala pentru a raci sau incalzi interiorul cladirii Microcentrale hidroelectrice: sisteme ce utilizeaza forta apei pentru a genera electricitate

Eficienta sistemelor de incalzire, ventilatie si aer conditionat (IVAC)

Cel mai important si fezabil element al unei cladiri eficiente d.p.d.v. al

sistemelor de incalzire, ventilatie si racire este sistemul de termoizolare. O cladire mai eficienta disipa mai putina energie in exterior dar poate cere o capacitate mai mare a sistemelor de ventilatie pentru eliminarea aerului interior viciat. Cantitati mari de energie sunt pierdute din cladiri prin apa, aer si deseuri. Tehnologiile in-situ de reciclare pot recaptura efectiv energia din deseuri, apa calda si aer viciat tranferand-o catre sistemele de apa rece proaspata sau aer proaspat. Situl sau orientarea cladirii au de asemenea un efect major asupra eficientei sistemelor IVAC Designul solar pasiv permite cladirii sa capteze si sa utilizeze eficient energia solara. In mod curent cladirile pasive solar folosesc materiale cu masa termica mare ,care retin caldura eficient si termoizolatie performanta ce previne pierderile de caldura. In climatul cu patru anotimpuri, un sistem energetic integrat va creste eficienta cladirii atunci cand aceasta este termoizolata performant, cand este orientata corect pe teren, cand caldura este recapturata ( pentru a fi utilizata imediat sau stocata) si atunci cand sunt utilizate energii regenerabile.

Energie sustenabila

Cladire low-energy: generic , o cladire low-energy este o cladire ce foloseste mai putina energie decat una obisnuita. Cladirile low-energy folosesc termoizolatii performante, ferestre eficiente din punct de vedere energetic, infiltrari minime de aer din exterior si ventilatie cu recuperator de caldura pentru scaderea consumului de energie pentru incalzire/racire. Ele pot folosi de asemena tehnici solare pasive ( confort termic interior stabil pe parcursul unui an ) sau tehnologii solare active ( tehnologii ce transforma energia solara in energie electrica si termica cu posibilitatea stocarii ei). Aceste cladiri pot utiliza tehnologii pentru recuperarea energiei termice ce se pierde la dus sau la spalatoarele de vase, iluminare fluorescenta si aparatura eficienta energetic. Cladire zero-energy: termen general ce desemneaza o cladire cu consum zero de energie si zero emisii anuale de carbon. Cladirile zero-energy sunt cladiri autonome ce nu consuma energie din retea �� toata energia necesara functionarii ei fiind produsa in-situ. Cladirile zero energy pot utiliza energia eoliana ( centrale eoliene ), geotermica (pompe de caldura), hidroelectrica ( microhidrocentrale) si solara ( panouri solare). Eficienta energetica de-a lungul intregii vieti a unei cladiri este cel mai important scop al Arhitecturii sustenabile.

Managementul deseurilor

Proiectarea sustenabila pune accent pe managementul deseurilor in-situ, incorporind lucruri cum ar fi sistemele grey-water ( reciclarea apei menajere uzate ) si toalete de compost pentru reducerea deseurilor.

Managementul apei

Captarea apei de ploaie si reciclarea apelor menajere uzate sunt posibilitati de reducere a consumului de apa.

Odata perceputa ca neconventionala si nonstandard, ambele, organele guvernamentale si publicul larg accepta rapid Arhitectura Sustenabila ca o metoda de a construi cu mijloace logice si responsabilitate sociala.

Leadership in Energy and Environmental Design (LEED) e sistemul predominant de certificare a construcţiilor sustenabile în Statele Unite, bazat pe criterii ca eficienţa energetică, reducerea consumului de apă, a emisiilor de dioxid de carbon, îmbunătăţirea calităţii aerului în interiorul clădirilor, şi economia de resurse în general.

Săptămâna Mondială a Clădirilor Verzi, un eveniment care, prin intermediul celor peste 20.000 de organizaţii participante din întreaga lume, subliniază rolul clădirilor în conservarea resurselor, în economia mondială şi în crearea spaţiilor mai sănătoase pentru muncă, locuit şi joacă.

Clive Wilkinson Architects Mother Londra, 2004

Agentie publicitara in Londra,intr –un vechi depozit de cca 3900mp

Conectarea nivelelor cu o scara din beton care si functia de mobilier pentru activitati si circulatie

Beton aparent, podele epoxidice, corpuri de iluminat cu textura diversa inspirata de Marimekko( Viljo si Armi Ratia, Helsinki anii

60’)

Pugh +Scarpa Jigsaw Los Angeles

Transformarea unui depozit din 1940, de cca 465 mp intr –un spatiu inventiv si plin de surprize pentru o companie de editare de film.

Profesia de editor de film - spatii inchise , mediu ermetic,ludic. Dialog intre izolare si interactiune,miscare si repaos,usor si greu,lumina -intuneric

Simone Micheli Simone Micheli Studio Florenta

Intr –o constuctie din sec 15,cu pardoseala din piarta,pereti din zidarie caramida,tavane din lemn Relatie de potentare reciproca intre vechi si Nou Cilindrul de la receptie – imprimeu digital – macro imaginea unei salate Relatie interior - exterior

Ro&AD architecten A Cardboard suit for Scherpontwerp Eindhoven

-

Companie de grafic Design Obiectivul de amenajare a 200mp,a unui birou demodat si dezorganizat intr –un spatiu stimulent,cu un buget limitat Conceptul a pornit de la Central Park- Manhattan-spatiu deschis liber, delimitat perimetral de cladiri Carton structura fagure –material reciclabil ieftin , usor cu o textura speciala

NU architectuuratelier Bureaux-Habitation,Gand Sint-Denijs-Western , Belgia

-birou intr –o zona rezidentiala -ridicat pe fundatia vechii cladiri -agentie de publicitate -plan flexibil care sa permita schimbarea de

destinatie -invelitoare de zinc, fundatie beton -anvelopa ce pune in evidenta silueta casei

ce pastreaza caracterul locului

Hassel Investa Poprty Group Sydney, Australia

O suprafata de 2880mp, in Deutsche Bank Place de Norman Foster

Obiectivul a fost :First Green Star Office : -sustenabilitatea -eficienta si flexibilitate -materiale si produse potrivite pentru

realizarea unui mediu optim -crearea unui mediu natural indoor

Delugan Meissl Associated Architects Global Headquartesrs Sandoz Vienna, Austria

Sistem functional Identitate a fiecarui spatiu, integrat intr –

un tot unitar Concept : transparenta , neobstructionare Linearitate spatiala in opozitie cu fundalul

organic ( tapet )

Artistic Image/Artemis Creative ai3 Atlanta, Georgia

Companie publicitara pentru : Coca Cola , Pepsi,The Golf Channel,Ford Motor.

Concept : be creative Tunel ce transporta clientii intr –o lume a

creativitatii Relatie interactiva intre elementele arhitecturale existente si elementele spatiale noi

Cristian Pottgiesser Forest through the table Paris

-Interventie intr –o hala cu structura metalica si sticla ( Gustave Eiffel)

-Restaurarea elementelor arhitecturale vechi -Sticla -Mannensman/Plikington –ActivSuncool,Self-

cleaning -Fiecare loc de munca se afla pe o platforma din placaj

de lemn si are locul acoperit cu un dom de plexiglas ( telephone Dome)

Integrarea naturii in arhitectura