7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

1/104

TEMA IROMANTISMUL

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

2/104

Definitie

A aparut in prima jumatate a secolului XIX in Europa ca expresie a framantarilor politice, sociale,intelectuale si morale. Se manifesta in filozofie, literatura, muzica, arte plastice sub forma elanurilorrevolutionare, declansand in constiinta artistica sperante entuziaste sau tonuri pesimiste. Esteticaromantismului a aparut ca o reactie impotriva clasicismului rasturnand toate principiile estetice ale

acestuia. Trasaturile Romantismului

Literatura romantica e rezultatul sentimentului si al fanteziei creatoare fata de clasicism care ilconcepeau ca rezultat al ratiunii.

Personajul romantic apartine oricarui mediu social ,de obicei celui mai umil, fiind un erou exceptionalin imprejurari exceptionale (Razvan si Vidra Razvan).

Personajele intruchipeaza elementele si sentimetele autorului : firi problematice, inadaptabile,

instabile, optimiste, angelice, demonice, generoase, exaltate. Stilul scriitorul romantic e liber sa-si imbogateasca stilul si limbajul poetic, apeland la toate

straturile limbii (regionalisme, arhaisme).

Apare interesul pentru natura care devine locala particularizandu-se in functie de starile afective aleeroului sau ale poetului.

Interesul pentru folclor si traditie devine sursa inepuizabila pentru poezia romantica; aceasta avalorificat folclorul prin expresia limbajului .

Interesul pentru istorie

Reabilitarea personalitatii umane, infatisata in toata complexitatea ei contradictorie animata deambitii personale sau idealuri colective

Libertatea totala in abordarea oricarei specii literare si chiar amestecul speciilor fiind preferate;meditatia, elegia, romanta, drama istorica, nuvela istorica

Subiectivismul realitatea este reprezentata asa cum o doreste autorul

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

3/104

Evadarea in vis, stari halucinatorii

Imagineaza calea de acces la adevar si esente, gustul pentru fantastic, supranatural .

Preferinte pentru : peisajul selenar, corpuscular, Evul mediu intunecat sau idealizat,Orientul fabulos, introducerea liricului in eseu, predilectia pentru obscuritate, simbol

Romantismul romanesc

In literatura romana, Romantismul coexista cu Clasicismul. Aparand in aceeasi perioada,Istoria literaturii a stabilit 3 etape:

Coincide cu preromantismul si este ilustrata de Gheorghe Asachi si Ion HeliadeRadulescu in domeniile scolii nationale, presei si teatrului. In aceasta perioada, cei doi sau

Grigore Alexandrescu, intorc privirile spre istoria nationala valorificand tema ruinelorpreluata de la Volney. Se fac numeroase traduceri din literatura franceza.

A doua este inaugurata de Dacia Literara (1840). Mihail Kogalniceanu in articolulprogram intitulat Introductie, stableste norme privind originilitatea literaturii romane,cerand autorilor sa creeze o literatura cu un pronuntat caracter national indicand ca sursede inspiratie istoria, folclorul, natura si viata sociala. Datorita acestor indemnuri

Introductia este manifestul Romantismului romanesc. Aceasta etapa cuprindePasoptismul (1848) care da literaturii romantice romanesti o nota revolutionara.

Se manifesta dupa 1848 si se prelungeste pana spre Primul Razboi Mondial. Esteperioada maturitatii romantismului romanesc.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

4/104

Dacia Literara

In anul 1840, Mihail Kogalniceanu publica revista Dacia literarasi redacteaza Introductia programul revistei care are la baza patru idei importante pentru dezvoltarea literaturii

romane:

1. Dezvo ltarea un ei l i teratur i orig inale si nationale.

Originalitatea este conceputa de Kogalniceanu inauntrul sferei culturii nationale. Aceasta estepentru el insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. In acest sens el indica drept sursa deinspiratie pentru scriitori: istoria, folclorul( obiceiurile, traditia populara nationala), natura siviata de zi cu zi. Istoria noastra are destule fapte eroice , frumoasele noastre tari sunt destulde mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si lanoi sujeturi de scris. Accentul pe ideea de originalitate ca si indrumarea scriitorilor spreistoria nationala si folclor sunt elemente ce leaga aceste program de doctrina romantica.

2.Renuntarea la traduceri si im itat ii . Daca inainte de 1840 traducerile si imitatiile erau preponderente in viata literara romaneasca ,

existand prea putina creatie originala, prin acest program Mihail Kogalniceanu lupta impotrivaacestora. Pentru el traducerile si imitatiile nu alcatuiesc o literatura, dimpotriva au devenit periculoasepentru ca omoara duhul national.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

5/104

3. Literatura si l imba rom ana un ica pentru tot i romani i . Mihail Kogalniceanu intelgea astfel sa pregateasca unirea Moldovei cu Tara Romaneasca prin

realizarea unei unitati spirituale. Drept urmare isi propune ca revista sa publice creatiile romanesti dinoricare parte a fostei Dacii numai sa fie bune. Ideea valorii artistice a operelor se coroboreaza in opinialui Kogalniceanu cu aceea a diversitatii de stiluri individuale sau regionale. Individualitatea unei

literaturi nationale nu respinge, dimpotriva, implica diversitatea de stiluri, mentionand ca in paginilerevistei vor fi publicate creatii ale scriitorilor modoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni fiecarecu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau.

4.Cri t ica o biect iva Dezvoltandu-se o literatura originala era necesara aparita criticii literare. Colaboratorii Daciei

literare pledau pentru o critica obiectiva. Ea trebuia sa aiba in vedere cartea si nu autorul, deciobiectivitatea criticii va trebui sa se bazeze pe criteriile originalitatii si pe valoarea estetica.

Acum se pun bazele criticii obiective, literatura romana fixandu-si principiile elementare pentrutotdeauna.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

6/104

LIRICA PASOPTISTA- Umbra lui Mircea la Cozia de Grigore Alexandrescu

Poezia (meditatie romantica) este inserata in jurnalul de calatorie al lui GrigoreAlexandrescu.

Semnificatia titlului: umbra-prezenta tacuta si tainica a celui ce a fost Mircea celBatran.

Tema poeziei: trecutul glorios devine model moral pentru societatea contemporana.

Structura si continutul meditatiei : exista trei secvente mari, iar prima si ultima se afla inraport de simetrie.

Prima secventa cuprinde: o meditatie romantica prin care se contureaza spatiul romantic ,nocturn, in mijlocul naturii unde isi va face aparitia umbra mareata a luil Mircea.

Oltul , muntii recunosc marea fantoma al carei nume rasuna ca un ecou in spatiulstapanit odinioara.

Secventa a II-a: eroul liric ii aduce un omagiu fantomei incoronate in numele generatieisale de fii ai Romaniei.Sunt slavite victoriile lui Mircea, idealurile lui si ale vremurilorapuse.

Comparatia trecut-prezent vadeste un spirit iluminist atasat ideii de progres, a inlocuiriirazboiului bici groaznic cu gandirea in pace

Secventa a III-a : spectacolul misterios al reinvierii umbrelor se incheie intr-un cadruasemanator cu cel descris la inceputul poeziei.Mareata fantoma reintra in mormant,intunericul noptii e sporit de norii ce se adun si se intind.Se reia imaginea turnurilorcele- inaltecomparatecu fantome de mari veacuri

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

7/104

ALEXANDRU LAPUSNEANUL- NUVELAISTORICA

1. CARACTERISTICI ALE NUVELEI ISTORICE:

O constructie cu un fir narativ central;

Tendinta de obiectivare a perspectivei narative;

Aparenta verosimilitatii faptelor prezentate;

Personajele sunt caractere bine conturate;

Este inspirata din trecutul istoric: tema ,subiectul obiceiuri, vestimentatie;

2. TEMA NUVELEI :cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul;lupta pentru impunereaautoritatii domnesti;

3. ELEMENTE DE REALITATE SI FICTIUNE:

nuvela se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin;

personajele au numele si unele trasaturi reale corespunzatoare personalitatilor istorice dincronici;

realizarea personajelor se remarca prin viziunea romantica a autorului si prin conceptiapasoptista despre istorie;

reconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala , care depinde de arta naratiunii si adescrierii.

4. SUBIECTUL

Conflictul : lupta pentru putere intre domnitor si boieri;

timpul si spatiul :intoarcerea lui Lapusneanu pe tronul Moldovei, in a doua domnie;

textul este organizat in patru capitole, care poarta cate un motto reprezentativ;

expozitiunea si intriga se gasesc in capitolul I (Daca voi nu ma vreti, eu va vreu)

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

8/104

Desfasurarea actiunii- capitolul al II-lea (Ai sa dai sama, doamna!)

Punctul culminant-capitolul al III-lea (Capul lui Motoc vrem)

Deznodamantul- capitolul al IV-lea (De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu)

Incipitul-rezuma evenimentele care justifica revenirea la tron a lui Lapusneanul.

Finalul- consemneaza moartea domnitorului-tiran :Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul, care lasa opata de sange in istoria Moldaviei.

5. PERSONAJELE

Lapusneanul personaj principal, romantic, exceptional care actioneaza in situatii de exceptie( scena ucideriicelor 47 de boieri, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii tiranului);

Reprezinta tipul domnitorului tiran si crud, alcatuit din lumini si umbre, prin antiteza cu doamna Ruxanda;

Domina celelalte personaje prin forta lui exceptionala;

Este inteligent ,bun diplomat, o minte dedicata maleficului, detine arta disimularii, rece, o fire vindicativa.

Doamna Ruxanda- personaj secundar, fiica lui Petru Rares, nepoata lui Stefan cel Mare;

este o eroina de tip romantic, realizata pe baza contrastelor cu domnitorul :angelic-demonic, blandete-cruzime, caracter slab- caracter puternic;

nu actioneaza din proprie vointa, este o fire influentabila, tematoare.

Motocboier tradator, viclean, las, intrigant;

il tradase pe Lapusneanul la prima domnie, iar acum devine lingusitor.

Lapusneanul se razbuna pentru tradarea lui si-l arunca multimii stranse la portile palatului.

Personaje episodice: Spancioc si Stroici-boierii tineri, patrioti, cu rol justitiar.

Personajul colectiv: Lapusneanul cunoaste forta gloatei si psihologia acesteia ,manipuland-o in folosul sau,al propriei razbunari.

Modalitati de caracterizare : caracterizare directa (portretul fizic al domnitorului), cuvintele mitropolituluiTeofan (Crud si cumplit este omul acesta),autocaracterizarea;

Caracterizarea indirecta- fapte, inlantuirea gradata a scenelor din capitolul al III-lea, limbajul, vestimentatie,gesturi, relatia cu alte personaje.

Naratorul este omniscient, omniprezent, focalizare zero, viziune dindarat.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

9/104

TEMA 2Clasicismul

JUNIMEA SI TITU MAIORESCU

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

10/104

Clasicismul a aprut n Frana sec. al XVII-lea fiind un curent raionalist iubitor de echilibru, ordine irigoare. Societatea francez din sec. al XVII-lea realizeaz un tip ideal de om reprezentat de nobilul dela curtea monarhului absolut.

Clasicismul valorific Poeticele antichitii scrise de Aristotel i Horaiu sau ale Renaterii i e momentuln care Boileau, valorificndu-le, cristalizeaz estetica clasicismului n lucrarea "Arta poetic", eldevenind teoreticianul curentului.

Rene Descartes, n "Discurs asupra metodei", lanseaz dou idei eseniale ale clasicismului: raiuneaca facultate esenial a omului, nevoia de ordine i de logic.

Trsturi1) ca expresie a raiunii arta trebuie s mbine utilul cu plcutul pentru a exprima adevrul identificat cu

binele i frumosul; de aici finalitatea artei care trebuie s plac i s moralizeze n acelai timp;

2) clasicismul pledeaz pentru puritatea speciilor literare, pentru o anumit specializare a scriitorilor ngeneral; se prefer tragedia, idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola, epopeea, fabula, comedia.Idila, tragedia, oda, epopeea sunt specii ale aristocraiei. Satira, fabula, comedia sunt specii alepoporului.

3) personajul literar clasic are trsturi distincte; el reprezint un tip ideal cu nsuirimorale nalte i face parte din rndul aristocraiei sau chiar din familia regal. Este dominat deo singur trstur de caracter (curaj, vitejie, laitate, avariie, naivitate etc.) care rmne

aceeai de-a lungul operei literare. Personajul clasic este dominat de raiune i nu de sentiment. Datoria lui este de a-i demonstra virtuile.

4) Natura reprezint pentru clasici doar un fapt general cu valoare decorativ frparticulariti sau rezonane n sufletul omului. Natura este cadru, decor, surs deinspiraie,antichitatea greac i latin ignorndu-i adesea istoria i eroii naionali.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

11/104

5) Stilul - o trstur dominant este frumuseea i puritatea lui. Aa zisul stil nalt care nu permite amestecul de stiluri. De aici interdicia folosirii unor cuvinte sau expresii aparinndlimbii populare, acestea fiind lipsite, n concepia clasicilor, de resurse estetice.

6) opera de art trebuie s respecte urmtoarele principii:

generalitate;

esenialitate; verosimilitate;

caracter moralizator.

7) regula celor 3 uniti ale unei piese de teatru:

de loc: aciunea s se desfoare n acelai loc;

de timp: s nu depeasc limita a 24 ore; de aciune: unitatea prilor n cadrul subiectului.

Concluzie:Obligaia respectrii acestor reguli a condus la exagerriceea ce a atrasreacia violent a romanticilor. In literatura romn, care are o adevrat vocaie a clasicismului,ceea ce explic persistena elementului clasic pn n epoca actual, au aprut primelemanifestri prin poezia Vcretilor i a lui Costache Enache n primele decenii ale sec. al XlX-

lea.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

12/104

Stabilitatea politica, dezvoltarea relaiilor capitaliste, dobndirea independentei de stat vor face posibilmanifestarea uneia dintre cele mai strlucite etape ale culturii noastre - consacrate prin sintagma Epocamarilor clasici, marcat de apariia, la Iai, a Societii Junimea, - februarie 1864 si a revisteiConvorbiri literare" - 1 martie 1867.

Junimea, formata de tineri intelectuali formai la studii in strintate, a ntreprins acea fundamentareideologica mergnd de la problemele limbii literare si ale esteticii literare..." (I. Negoitescu) la promovarealiteraturii prin revista Convorbiri literare" - baza cea mai rapida a noii direcii fiind poezia lui Eminescu,creia i s-au adugat apoi, in decursul timpului, proza lui Creanga si Slavici, comediile lui Caragiale si, incele din urma, romanele lui Duiliu Zamfirescu.

Bazele Junimii au fost puse de: Petre P. Carp (1837-1919), liceniat in tiine economice si drept, la Universitatea din Bonn Vasile Pogor

(1833-1906) liceniat in drept, la Paris Theodor Rosetti (1837-1923), absolvent al Facultii de Drept din Paris Iacob Negruzzi (1843-1932), cu doctoratul in tiine juridice la Berlin

Titu Maiorescu (1840-1917), liceniat in filozofie in Germania si in Drept la Paris Gheorghe Panu (1848-1910), memoralist Alexandru Lambrior (1845-1933), lingvist Vasile Conta (1845-1882), filozof 1863-1874 - activitatea s-a desfurat la Iai si a fost importanta mai ales prin caracterul ei

polemicin domeniul limbii, al literaturii si al culturii. Se promoveaz in aceasta perioada principiiestetice si morale.

1874-1885 - se consolideaz o noua direcie"in literatura romana, prin apariia operelorde maturitate ale lui Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici. diminuarea criticismului. Dup 1885 - Junimea", mpreuna cu revista Convorbiri literare" se muta la Bucureti.

Activitatea junimitilor se canalizeaz in aceasta perioada ctre preocupri universitare, cptndun caracter academic.

Se ocupa de alte domenii ale vieii culturale, neabordate pana acum si anume filozofia,istoria, geografia. Ca urmare se publica primele studii de istorie (A. D. Xenopol - Istoriaromanilor", in 14 volume), de filozofie (Vasile Conta).

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

13/104

Obiectivele Junimii:

rspndirea spiritului critic incurajarea literaturii naionale neatrnarea intelectuala a poporuluiroman originalitatea culturii si a literaturii romane crearea si impunerea valorilor naionale

educarea oamenilor prin cultura (culturalizarea maselor) unificarea limbii romane literare. Contribuia lui Titu Maiorescu la dezvoltarea culturii si a literaturii romane. Idei estetice

Titu Maiorescu (1840-1917), fiul dasclului transilvnean Ioan Maiorescu, originar din Transilvania, s -a nscut laCraiova.

Face studii la Craiova, Braov, la Institutul Theresianum din Viena, incheind ca sef de promoie, in anul 1858;studii superioare la Berlin si Paris; Ia doctoratul in filozofie si licena in drept si litere.

Din anul 1861 (cnd se rentoarce in tara) pana in 1874, lucreaz la Iai ca director al Colegiului National si alScolii Normale de Ia Trei Ierarhi, avandu-l ca elev pe Ion Creanga. A fost rector al Universitii din Iai, profesor

de filozofie. A fondat Societatea Junimea si revista Convorbiri literare. In perioada 1874-1917 activeaz la Bucureti, unde a

fost: avocat, profesor la Universitatea din Bucureti, deputat, ministru al nvmntului. Ca elev la Viena, de lavrsta de 15 ani va tine un jurnal toata viata.

Intre 1910-1912 este deputat in Parlamentul Romniei, prim-ministru si ministru de externe in Guvernul Romniei.In 1913prezideaz Conferina de Pace de Ia Bucureti, care pune capt Rzboiului Balcanic.

Opera

Volume: Critice" (1874) Studii despre limba: Despre scrierea limbei romane" (1866); Betia de cuvinte" (1873);

O cercetare critica asupra poeziei de la 1867; Comediile d-lui Caragiale

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

14/104

Principiile estetice ale luiTitu Maiorescu

Studiile din care se pot desprinde ideile estetice ale lui Titu Maiorescu sunt : O cercetare criticaasupra poeziei romane de la 1867, Comediile domnului Caragiale 1885 si Poeti si critici.In general ideile lui estetice nu sunt originale, el fiind influentat de filosofii germani: Hegel,Schopenhauer.

O Cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

Primul studiu insoteste o antologie alcatuita de junimistii din literatura de la inceputulsecolului si pana la ei. Din aceasta antologie lipseau poetii Vacaresti, Asachi, Eliade Radulescu.Studiul cuprinde doua parti:

conditiunea materiala a poeziei conditiunea ideala

In aceasta impartire care vizeaza in primul rand forma poeziei si apoi cuprinsul ei de sentimentese observa influenta lui Herbart.

Prima conditie a poeziei este aceea ca prin cuvintele ei sa sugereze imaginile. Incontinuare, el apreciaza ca in procesul evolutiei oricarei limbi termenii se abstractizeaza, isipierd posibilitatea de a sensibiliza si uneori chiar se compromit. In acest sens el a facut unele

recomandari: sa se utilizeze expresiile cele mai noi care sa fie capabile sa sensibilizeze obiectul

denumit (ex: simt durere = durerea ma invaluie ) ;

sa se utilizeze epitetele, mai cu seama ornante ;

sa se utilizeze personificari, comparatii, metafore ( figuri de stil). Comparatiei ii cere sa fienoua si justa.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

15/104

A doua parte a studiului ia in discutie diferenta dintre stiinta si arta

Ideea sau obiectul exprimat prin poezie, este intotdeauna un sentiment sau o pasiune,niciodata o cugetare exclusiv intelectuala, deci obiectivul poeziei il constituie sentimenteleca: iubirea, ura, tristetea , mania, disperarea. Titu Maiorescu afirma: invatatura, politicasunt obiecte ale stiintei, niciodata ale artelor

Comediile domnului Caragiale 1885

Criticul atrage atentia ca moralitatea sau imoralitatea artei nu trebuie judecate dupaaspectul operei, dupa forma acesteia. Daca am judeca astfel, ar trebui sa eliminam dinmuzee nudurile.Cu privire la moralitatea sau imoralitatea teatrului lui Caragiale, TituMaiorescu raspunde intr-un mod semnificativ pentru modul cum el concepe functia criticiiliterare.

Problema esentiala a criticii este de a stabili daca opera are valoare estetica sau nu. Despre O scrisoare pierduta, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera, fiind superioara

piesei O noapte furtunoasa, insa in privinta piesei Dale carnavalului este extrem desever considerand-o o simpla farsa. Refereindu-se la problema moralitatii artei afirma caea are o functie moralizatoare. Apeleaza la ideile lui Schopenhauer care sustine ca vointade a trai se manifesta la om sub forma egoismului; din egoism oamenii comit fapte rele sidevin imorali. Pentru a scapa de tirania vointei de a trai exista trei mijloace: mila crestina,contemplatia estetica, asceza.

Arta ne face sa devenim pentru moment mai buni. De aici, opera lui Caragiale are valoaremorala. Despre O scrisoare pierduta, Titu Maiorescu spune ca e o capodopera, fiindsuperioara piesei O noapte furtunoasa, insa in privinta piesei Dale carnavalului esteextrem de sever considerand-o o simpla farsa

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

16/104

O SCRISOARE PIERDUTA DE I. L. CARAGIALEReprezentata pe scena in 1884

O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri. Caracteristici ale textului dramatic (comedia):

opera este structurat in patru acte, alcatuite din scene;

este construita prin replicile dintre personaje; interventiile directe ale autorului in text se marcheaza prin paranteze si se numesc didascalii; la inceputul piesei se prezinta lista cu personaje;

modurile principale de expunere sunt: dialogul si monologul dramatic; situatia finala este marcata de veselie prin rezolvarea cu bine a conflictelor; procedee specifice comediei: comicul de situatie, comicul de moravuri, de caractere, de limbaj, de

nume.

Surse de inspiratie: alegerile pentru Adunarea Constituanta pentru alcatuirea unei noi Camere a Deputatilor; discutarea modificarilor pentru Constitutia care era in vigoare din anul 1886.

Titlul- instrumentul santajului politic, pretextul conflictului din comedie; Tema: satirizarea aspectelor societatii contemporane autorului; Subiectul: actiunea se desfasoara in capitala unui judet de munte, in zilele noastre, intr-o periada electorala,

peparcursul a trei zile; intriga: pierderea unei scrisori de dragoste a prefectului Tipatescu, adresata Zoei Trahanache, sotia celui

mai bun prieten ; Catavencu, membru al opozitiei, avocat, proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor va sustrage

scrisoarea de la cetateanul turmentat si o va folosi pentru a obtine un loc in Camera; partidul de guvernamant refuza sa-l sustina, mai ales ca de la Centru va fi trimis Agamemnon

Dandanache;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

17/104

acesta va fi ales deputat;

scrisoarea este pierduta de Catavencu si revine la Zoe;

finalul aduce bucurie si toate personajele par multumite de rezolvarea conflictelor.

Personajele:

Trahanache-presedintele mai multor comitete si comitii; tipul incornoratului, al politicianului abil;

Tipatescu-prefectul judetului,tipul donjuanului,reprezentant al partidului de guvernamant;

Agamemnon Dandanache-luptator de la 1848, politician demagog;

Catavencu-avocat, director proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, presedinbte-fondator al SocietatiiEnciclopedice-CooperativeAurora Economica Romana,tipul santajistului, al politicianului demagog;

Pristanda-politistul orasului, functionarul umil, corupt;

Zoe Trahanache-sotia lui Zaharia Trahanache, tipul cochetei adulterine;

Farfuridi si Branzovenescu- avocati, membri in diferite comitete si comitii formeaza un cuplu comic alpoliticianului incult si demagog;

sunt personaje plate, care nu sufera transformari pe parcursul actiunii;

individualizarea personajelor se realizeaza prin : comportament, limbaj, nume si trasaturi psihologice;

caracterizarea eroilor se face in mod indirect prin : fapte, ganduri,relatiile cu alte personaje,limbaj;caracterizarea indirecta se realizeaza de catre autor prin didascalii si de catre alte personaje;

Tipuri de comic:

comicul de situatie: este constituit din evenimente care provoaca rasul: pierderea si regasirea succesivaa scrisorii, evenimentele la care participa Tipatescu, Zoe, Trahanache (triunghiul conjugal),aparitia luiDandanache;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

18/104

comicul de moravuri: vizeaza viata politica(demagogia, santajul), viata de familie(triunghiulconjugal);

comicul de caracter:evidentiaza caractere general-umane: incultura, demagogia lui Catavencu,a lui Farfuridi,a luiDandanache sau Pristanda;

comicul de nume: surprinde o trasatura dominanta de caracter: Trahanache tipul ticaitului, alpersonalitatii usor modelabile, Catavencu (cata-vorbeste mult si fara rost) foloseste cuvinte alcaror sens nu-l cunoaste;

comicul de limbaj: ticuri verbale:Ai putintica rabdare,stimabile!(Trahanache), Industria romanae admirabila, sublima,putem zice, dar lipseste cu desavarsire(Catavencu), Curat murdar

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

19/104

TEMA 3

MIHAI EMINESCU

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

20/104

Luceafarul

A aparut in 1883 in aprilie:- in Almanahul Societatii Academice, Romania

Juna din Viena,

- in august in revista Convorbiri literare,

- in decembrie in volumul Poezii-editia Titu Maiorescu.

Poemul a fost conceput inca din timpul studentiei la Berlin, pastrat in manuscris si reluatin variante succesive in perioada 1880-1883.

Este o capodopera a literaturii romane fiind conceput ca o sinteza a intregii creatiieminesciene.

Tema

centrala

a poemului este problematica omului de geniu in raport cu lumea, iubirea si cunoasterea .

In poem se intalnesc aproape toate temele creatiei eminesciene: iubirea, natura,cosmogonia si timpul.

Ca mot ivesunt valorificate: m. zburatorului, m. oniric, m. lunii, m. ingerului, m.demonului, m. metamorfozei, m. calatoriei intergalactice, m. fetei de imparat, m. florilor de tei.

La baza poemului se afla izvoare folclorice, filosofice si cultural- mitologice.

1)Izvoare folclorice. Ca orice romantic, Eminescu a manifestat un interes deosebit pentru folclorul national.

El a cules basme pe care le-a prelucrat versificandu-le. Punctele de plecare ale poemuluiLuceafarul sunt : Fata in gradina de aur cules de Richard Kunisch intr-o calatorie in TarileRomane si publicat intr-un memorial aparut la Berlin in 1861. si Miron si frumoasa fara corp;

Mitul zburatorului.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

21/104

2) Izvoare filosofice

Sunt folosite conceptele lui Schopenhauerdin lucrarea Lumea ca vointa si reprezentare.Eminescu a declarat ca intentia lui a fost sa infatiseze o drama a geniului insingurat si nefericit.

- Pentru aceasta, el a asimilat si a transformat in simboluri lirice urmatoarele antinomii din filozofia luiSchopenhauer in legatura cu geniul si omul comun aflati in sfere diferite.

Geniul Omul comun

- inteligenta -instinctualitate

- ratiune

- obiectivitate -subiectivitate

- capacitatea de a-si depasi sfera -incapacitatea de a-si depasi

- aspiratie spre cunoastere sfera

- puterea de a se sacrifica pt -vointa de a fi fericit in

atingerea scopului obiectiv sensul spetei

- singuratate -sociabilitate

3) Izvoare cultural-mitologice

a). Motive din mitologia greaca

-prima metamorfoza din apa, neptunica- conform careia cerul si marea se afla la originea lumii (Platon).

Din sfera mea veni cu greu

Ca sa-ti urmez chemarea

Iar cerul este tatal meu

Si muma mea e marea.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

22/104

a doua metamorfoza, uranica- la originea lumii se afla noaptea (Aristotel si Hesiod)

Din sfera mea veni cu greu

Ca sa te-ascult si-acuma

Si soarele e tatal meu

Iar noaptea-mi este muma.

b). Motive din mitologia indiana- in expunerea Demiurgului (gnome)

c). Sugestii literare, stiintifice: in descrierea calatoriei cosmice, in simbolizarea lui Hyperion ca geniu(Holderlin) si in realizarea schemei prozodice dupa modelul baladelor lui Burger.

Apartenent a la gen:

Luceafarul este unpoem epico-lirico-dramaticfiind considerat o capodopera a literaturii romane.

Genul l i terarpreponderent e cel l i r ic, intamplarile si personajele sunt simboluri, metafore, incare sintetizeaza idei filosofice, atitudini morale, o viziune poetica.

In poem se intalnesc procedee si elemente de compozitie si expresie ale unor specii liriceprecum:

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

23/104

1 .elegia - in strofele in care fata de imparat ii evoca lui Catalin nostalgia dragosteiei de neatins.

2. idila - iubirea dintre Catalin si Catalina in tablourile II si IV,

3. meditatia filosofica - in care Demiurgul defineste locul oamenilor in

Univers. 4. pastelul cosmic, calatoria lui Hyperion spre Demiurg

5.pastelul terestru (tabloul IV).

Lirice sunt si pateticele chemari ale fetei adresate Luceafarului sauraspunsurile

lui prin cele doua metamorfoze si replici ce exprima pasiunea iubirii. Apart ine genului epicprin formula de introducere: A fost odata..

specifica basmului.

existenta personajelorvociale poetului, mastile lui,

Tudor Vianu vorbeste despre o lirica a rolurilor;

schema epica a poemului este reprezentata de elementul narativ preluat dinbasm si care e pretext pentru reflectia filosofica.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

24/104

Apart ine genului dramat ic. Categoria dramaticului trebuie inteleasa in doua sensuri:

Primul sens tine de tehnica si are in vedere faptul ca poemul este alcatuit dintr-o succesiune descene unde dialogul are un rol important.

Ex: intalnirea dintre fata de imparat si Luceafar, scena Catalin-Catalina din tablourile II si IV,dialogul dintre Demiurg si Hyperion, schimbul de replici dintre Hyperion si Catalina din finalul poemului.

Al doilea sens este unul de substanta, multe scene fiind dramatice datorita intensitatii trairilorsufletesti.

Ex: Catalina il invoca pe Hyperion , este o traire dramatica, fata se zbate intre aspiratia ei catreinalt, efortul de a-si depasi conditia terestra si chemarea pamantului.

Dramatica este si hotararea Luceafarului de a se naste din pacat, de asemenea, declaratia dedragoste pe care i-o face Catalin Catalinei in tabloul IV.

Aceasta interferenta de genuri caracteristica romantismuluiconfera poeziei o mare profunzime

si posibilitati multiple de interpretare, ea fiind opoveste fantastica de iubire. Structura si comp ozi t ia: poemul este structurat pe doua planuri:

terestru-cosmic / real-fantastic.

Este un poem de 98 de strofe, organizat intr-o succesiune de patru tablouri legate de asemanarile sidiferentele dintre ele.

Tabloul Ipare o poveste fantastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi diferite. Cadrul esteterestru si cosmic, atmosfera este grava, solemna, gesturile sunt ceremonioase, protocolare,

comunicarea indirecta se realizeaza in vis. Tabloul IIeste un inceput de idila intre semeni: Catalin-Catalina. Cadrul este terestru, atmosfera este

intima, familiara, gesturile sunt rapide, stereotipe, dictate de instinct, comunicarea este directa.

Tabloul IIIprezinta calatoria intergalactica a lui Hyperion si dialogul lui cu Demiurgul. Cadrul estecosmic, atmosfera este glaciala, limbajul sententios, gnomic, dialogul este presupus.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

25/104

Tabloul IV reprezinta povestea fericirii prin iubire si a revelatiei Luceafarului asupra diferentelordintre cele duoa lumi. Cadrul este terestru si cosmic precum in primul tablou. Atmosfera este pe de oparte feerica, intima, senzuala ca in idile, pe de alta parte este rece, distanta, rationala. Dialogul s-aanulat, cuvintele nu mai comunica. Semnif icati i:

- o prima interpretare si cea mai veche apartine lui Mihai Emincescu : `daca geniul nu cunoaste moarte si

numele lui scapa de noaptea uitarii, aici pe Pamant el nu este capabil de a ferici pe cineva, nici de a fifericit.El nu are moarte, dar nu are nici noroc.- Din acest punct de vedere,Luceafarul este o alegorie pe tema romantica, a geniului in lume, ceea ceinseamna ca povestea, personajele, relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o suita de metafore, simboluri,

personificari.- Problematica geniuluieste dezbatuta dinperspectiva filosofiei lui

Schopenhauer.

- Potrivit filosofului german, cunoasterea lumii este accesibila doaromului de geniu, singurul capabil sa se

obiectiveze. Spre deosebire de el, omul comun nu-si poate depasi conditia subiectiva.- Mihai Eminescu prelucreaza artistic ideile lui Schopenhauer inzestrandu-si eroulnu numai cu atributele

cunoasterii rationale ci si cu o capacitate afectiva.- Aceasta capacitate afectiva a Luceafaruluidevenit simbol al omului de geniu estepunctul generator alalegorieiin poemul lui Eminescu.

- Fata de imparateste pentru Hyperion nu doar obiectul cunoasterii ci si iubita sa.

Setea de iubire il determina sa se sacrifice. Ideea devine simbol al iubirii vazuta ca ideal tangibil doar princredinta si sacrificiu.- Nu tot asa reactioneaza fata, desi il doreste si il invoca de 2 ori, tot de atatea ori il respinge pentru ca nu-l intelege, iar apropierea lui il sperie : ochiul tau ma-ngheata, privirea ta ma arde, desi vorbesti peinteles, eu nu te pot pricepe.- Dragostea dintre ei nu poate fi implinita, hotararea lui de a se sacrifica ramane fara scop.- Eminescu prezinta aici intr-o viziune filosofica, un univers static.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

26/104

TEMA 4MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

27/104

MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI

PUBLICATA IN ANUL 1881

Incadrarea in gen si specie literara:

apartine genului epic; naratiunea se desfasoara cronologic,linear, prin inlantuirea secventelor narative; naratorul este omniscient si omniprezent; opera este nuvela psihologica prin tema si prin modalitatile de investigare psihologica a personajelor; Accentul cade pe desfasurarea conflictului interior.Tema nuvelei: influenta nefasta a banului si efectele dezumanizante ale dorintei de inavutire rapida.Conflictul nuvelei:

cel interior: dorinta lui Ghita de a se imbogati dar si de a ramane un om cinstit; Cel exterior: intre Lica Samadaul si Ghita.

Subiectul: incipitul: cuvintele batranei, soacra lui Ghita,reprezinta un precept moral:Omul sa fie multumit cu

saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.; finalul: acelasi personaj plaseaza evenimentele tragice pe seama destinului: Simteam eu ca nu are sa

iasa bine; dar asa le-a fost data.; actiunea se desfasoara intre doua sarbatori religioase importante: de la Sfantul Gheorghe pana la

Paste(pe parcursul unui an); expozitiunea: Ghita, cizmar in satul sau, se hotaraste sa ia in arenda hanul de la Moara cu noroc

pentru a scapa de saracie si a avea un trai mai bun; la inceput afacerile merg bine si el se bucura de semnele bunastarii impreuna cu familia sa(Ana si cei

doi copii); intriga: aparitia lui Lica Samadaul la han tulbura armonia in care traia familia lui Ghita, fapt care va

declansa conflictul interior al personajului; desfasurarea actiunii: Ghita se asociaza cu Lica in afacerile necinstite ale acestuia, participand la

jefuira arendasului, la uciderea unei femei si a unui copil;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

28/104

se indeparteaza de Ana;

se aliaza cu Pintea,jandarmul, pentru a-l prinde pe Lica, oferindu-I dovezi ale vinovatiei acestuia;

isi indeamna sotia sa se apropie de Lica si o lasa singura la han, in timp ce el merge sa anunte pe Pintea caare dovada vinovatiei samadaului;

punctul culminant: intors la han, Ghita observa apropierea dintre Ana si Lica si de aceea isi ucide nevasta, iar eleste omorat de catre Raut;

deznodamantul: hanul este incendiat, Lica se sinucide, iar singurele personaje care supravietuiesc sunt:batrana si cei doi nepoti.Personajele

Ghita- personajul principal al nuvelei este prezentat la inceput ca fiind: harnic, bland, dornic de munca, gospodar,hotarat sa ofere familiei sale o viata mai buna.

slabiciunea carciumarului este banul, fapt speculat de Lica in favoarea afacerilor sale necurate.

Conflictul interior al personajului: dorinta de a se imbogati cat mai repede dar si de a ramane pana la urma unom cinstit.

Ghita este surprins in plina transformare sub influenta lui Lica: el devine tot mai ursuz , se aprinde pentruorisice lucru de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el.

Isi pierde repede rabdarea, se indeparteaza de Ana.

Recunoaste propria slabiciune dar nu are puterea de a rezolva situatia spunand ca:Asa m-a lasatDumnezeu!...Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?

Devine complicele lui Lica , jurand stramb in procesul arendasului jefuit si al femeii omorate.

Din dorinta de razbunare, Ghita colaboreaza cu Pintea dar ii ofera probe ale vinovatiei lui Lica dupa ce si-a opritjumatate din banii castigati necinstit.

Caracterul slab al lui Ghita va duce la deznodamantul tragic al familiei sale: el o ucide pe Ana iar Raut il omoaradin ordinul lui Lica.

Ana- personaj secundar, sotia lui Ghita; era mai tanara decat el , educata in spiritul familiei si al respectului pentruvalorile traditionale.

Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa.

Ana este pentru sotul ei si un partener caruia ii impartaseste gandurile si ii asculta sfaturile.

Ea mentine echilibrul, armonia familiei.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

29/104

Ana este indepartata de Ghita si impinsa de sotul ei in bratele lui Lica.

Incalca juramantul casatoriei si isi primeste pedeapsa chiar de la Ghita.

Lica- personaj secundar, cu caracter malefic.

Esteun om de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici siverzi si cu sparncenele dese si impreunate la mijloc.

Lica era porcar, dar nu din cei cinstiti ci din aceia care se bucurau castigul obtinut prin furt.

Domina tinutul, avea o personalitate puternica si de aceea Ghita trebuia sa colaboreze cu el pentru aramane la Moara cu noroc.

Lica isi impune de la inceput regulile: Eu voiesc sa stiu cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine cezice si cine ce face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nustie.

Se foloseste de patima pentru bani a lui Ghita.

Sfarsitul personajului : se sinucide pentru a nu fi prins de Pintea.

Modalitati de caracterizare:

caracterizare directa: portrete fizice bine conturate(Lica, Ana, Ghita);

mijloace de investigatie psihologica: monologul interior, autoanaliza;

caracterizare indirecta: gesturi dialogul relatiile dintre personaje;

Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

30/104

TEMA 5POVESTEA LUI HARAP-ALB DE

ION CREANGA

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

31/104

ION CREANGA-POVESTEA LUI HARAP-ALB

S-a publicat in revista Convorbiri literare in anul 1877Caracteristici ale basmului popular:

basmul apartine literaturii populare si are caracter oral, anonim, colectiv si traditional;

o specie epica de mare intindere;

se prezinta intamplari fantastice ale unor personaje imaginare; eroii au insusiri supranaturale;

fabulosul domina basmul popular: totul se petrece pe un taram imaginar;

structura se bazeaza pe cele trei formule : initiala, mediana si finala;

eroul iese invingator si cu ajutorul altor personaje: donatori, adjuvanti;

lipsa provoaca intotdeauna inceputul naratiunii;

timpul si spatiul sunt nedeterminate; finalul este fericit, in favoarea eroului, conform principiului: binele invinge raul;

G.Calinescu spunea ca basmul este o oglindire a vietii in moduri fabuloase.

Caracteristici ale basmului cult Povestea lui Harap-Alb:

basmul cult preia elemente ale basmului popular;

perspectiva este a unui autor omniscient;

formula initiala este:Amu cica era odata; formula mediana:Ca cuvantul din poveste, inainte mult mai

este; formula finala: Si a tinut veselia ani intregi; fantasticul ia nastere prin incalcarea rationalitatii, creand o lume opusa realului, banalitatii;

supranaturalul popular se imbina cu evocarea satului moldovenesc, humulestean;

personajele amintesc de eroii-tarani din Humulesti;

Harap-Alb este un erou atipic pentru basm: are trasaturi exceptionale dar nu neaparat supranaturale;

eroul se formeaza de-a lungul basmului trecand prin experiente diferite cu caracter etic, de aceea creatia luiCreanga este un bildungsroman.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

32/104

supranaturalul este inlocuit cu eticul;

Subiectul:

incipitul: formula de inceput:Amu cica era odata evoca atat timpul fabulos cat si spatiul imaginar infinit siinstituie o conventie cu cititorul prin care orice situatie devine posibila;

expozitiunea: un crai avea trei feciori iar fratele lui, Verde imparat avea trei fete si ii lipsea un mostenitor pentrutron (motivul lipsei);

craiul trebuie sa aleaga pe unul dintre fiii sai pentru a-l trimite la Verde imparat sa-i fie mostenitor; mezinul trece proba curajului si primeste din partea tatalui sfatul de a se feri de omul span si de cel rosu;

intriga:fiul cel mic, plecat de la palatul tatalui sau, incalca sfatul parintesc si accepta pe Span ca sluga;printr-unviclesug, Spanul il va atrage pa mezinul imparatului intr-o cursa si-l va transforma in sluga sa,Harap-Alb;

desfasurarea actiunii:

ajunsi la Verde imparat, spanul se da drept fiul imparatului, iar pe Harap-Alb il prezinta ca fiind sluga sa;

Harap-Alb va fi trimis sa aduca salatele uriase din gradina ursului si pielea cu nestemate a cerbului fermecat,probe la care va fi ajutat de Sfanta Duminica;

ultima incercare este de a aduce pe fata Imparatului Rosu pentru a-i fi sotie Spanului; in aceasta incercare vafi ajutat de cele cinci personaje himerice(Setila , Flamanzila, Gerila Ochila si Pasri-Lati-Lungila), animalefabuloase(calul, craiasa furnicilor si a albinelor);

dupa ce trece peste toate incercarile la care a fost supus, Harap-Alb va primi pe fata Imparatului Rosu cu carese va intoarce la Span;

momentul culminant: fata Imparatului Rosu il va demasca pa Span, aratand ca Harap-Alb este adevaratul crai;

Spanul va taia capul lui Harap-Alb, iar calul il va omori pe Span;

Harap-Alb va fi readus la viata de catre fata Imparatului Rosu cu cele trei smicele de mar verde, cu apa moarta

si cu apa vie; deznodamantul: eroul se va casatori cu fata Imparatului Rosu, devenind mostenitorul lui Verde imparat .

Personajele

Harap-Alb este protagonistul basmului, se incadreaza in categoria personajelor pozitive, realiste;

f f f

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

33/104

semnificatia numelui: este construit oximoronic: harap se refera la statutul sau de sluga, iaralb face trimiterecatre calitatile lui exceptionale evidentiate in fiecare incercare;

starneste simpatia lui Verde imparat si a fetelor sale si isi face usor prieteni;

el dovedeste loialitate fata de stapanul sau, nu-si incalca juramantul, asumandu-si urmarile greselilor;

este un tanar : harnic ,generos (o miluieste pe Sfanta Duminica fara a astepta vreun ajutor din partea acesteia);

respecta valorile traditiei si ale intelepciunii parintesti( ia hainele, armele si calul din tinerete ale tatalui sau);

generozitatea si grija fata de animalele fragile (furnici si albine) vor fi rasplatite de catre acestea in momentelede cumpana ale eroului;

Harap-Alb reuseste sa vada dincolo de aparente si se intovaraseste cu cele cinci namile fabuloase, care ii vor fide ajutor la trecerea probelor la care il va supune Imparatul Rosu;

impresionat de frumusetea fetei de imparat, el se indragosteste de aceasta, dar o va aduce Spanului, asa cuma promis;

momentul in care este readus la viata marcheaza intoarcerea la statutul initial, de print;

Calul-personaj adjuvant: la inceput apare ca fiind rapciugos si jigarit dar se transforma intr-unul aratos, cu puteri

supranaturale dupa ce mananca jar; calul ii este sfatuitor si initiator; Spanul: antieroul, personaj negativ, intruchipand maleficul;

esteschima raului, dar cu rol de initiator: si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac peoameni sa prinda la minte.

cele cinci personaje himerice, adjuvante:Setila, Gerila, Flamanzila. Ochila si Pasari-Lati-Lungila sunt prezentatein mod caricatural, ingrosandu-se o trasatura dominanta;

ele sunt intruchipari ale unor trasaturi cum ar fi: foamea exagerata, frigul perceput ca fiind devastattor,agerimea, curiozitatea umana fireasca;

Imparatul Verde-se afla intr-un capat al pamantului, departe de fratele sau; este o fire pasnica, iubeste poezia, colectioneaza pietre scumpe si ii place sa aiba invitati oameni de seama din

toate tinuturile;

Craiul-este la celalalt capat al pamantului fata de fratele sau;

A fost un bun luptator, curajos, astfel incat pentru el proba curajului este cea mai imporatnta in selectia fiuluicare va pleca sa devina mostenitor al imparatiei fratelui sau;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

34/104

Modaliati de caracterizare: caracterizare directa prin realizarea portretelor fizice(cele cincinamile fabuloase), parerea altor personaje(Sfanta Duminica:puterea milosteniei si inima ta ceabuna te ajuta , Harap-Alb);

caracterizarea indirecta- prin dialog, fapte, atitudini, gesturi;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

35/104

Originalitatea basmului Povestea lui Harap-Alb-arta narativa

realismul in povestea lui Creanga se observa atat din faptul ca totul porneste de la o situatie reala, dar si dinarta caracterizarii si a individualizarii unor personaje;

eroul(Harap-Alb) are atat calitati cat si defecte: se teme de unele incercari la care-l supune Spanul, se simtedeznadajduit, nu are puteri supranaturale si nu poate trece cu bine probele daca nu este ajutat de altepersonaje;

modul de a vorbi si de a se comporta al fiintelor himerice se aseamana cu al taranilor din Humulesti; diferentele dintre o poveste a lui Creanga si una populara ies in evidenta analizand urmatoarele niveluri ale

operei: arta povestirii,

fantastical,umorul,eruditia paremiologica, limbajul.

1.Arta povestirii.

Modul de a povesti al lui Creanga se caracterizeaza prin:

ritm rapid (eliminarea explicatiilor generale, a digresiunilor, a descrierilor). :

individualizarea actiunilor si a personajelor prin amanunte care particularizeaza:

dramatizarea actiunii prin dialog.

2.Particularitatile fantasticului.

Fantasticul este umanizat, personajele au un comportament, gesturI,o psihologie, o mentalitate si unlimbaj care amintesc de eroii din Amintiri din copilarie, deci este o lume concreta ,taraneasca,humulesteana.

Se vorbeste despre localizarea fantasticului. 3.Eruditia paremiologica.

Sunt folosite proverbe, zicatori, vorbe de duh pe care le introduce prin expresia vorba ceea .

Citatul paremiologic are urmatoarele efecte :

-da rapiditate povestirii ;

-produce haz ;

-aseaza intamplarile in perspectiva unui umanism popular.

4 Comicul este provocat prin mijloace diferite :

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

36/104

4. Comicul este provocat prin mijloace diferite :

a) exprimare mucalita ( sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri ) ;

b) ironia( Doar unu-i imparatul Ros, vestit pentru milostenia lui ) ;

c) porecle si apelative caricaturale (Buzila, mangositi) ;

d) zeflemisirea ( Tare-mi esti drag !Te-as vari in san, dar nu incapi de urechi ) ;

e) diminutive cu valoare augmentative : buzisoare, bauturica ;

f) caracterizari pitoresti ( caracterizare lui Gerila, Ochila) ; g) scene comice (cearta dintre Gerila si ceilalti, discutia dintre imparatul Ros si petitori ;

h) citate cu expresii si vorbe de duh ( Da-i cu cinstea sa peara rusinea).

5. Limbajul

Creanga foloseste limba populara, termeni regionali, expresii, ziceri tipice. Scriitorul nu copiaza limba taraneasca, ci orecreeaza si devine marca a stilului sau.

Originalitatea se evidentiaza prin urmatoarele aspecte :

vocabularul specific- regionalisme ;

exprimare locutionala ; limbajul afectiv Creanga se implica, participa sufleteste.

Exprimarea afectiva este marcata de prezenta interjectiilor, a exclamatiilor, a dativului etic ( Si odata mi ti-l insfacacu dintii de cap ) ;

economia de mijloace- Creanga nu foloseste metafora; expresivitatea limbii provine din comparatii ( Hojma tolocanestepentru nimica toata, curat ca un nebun ) ;

oralitatea stilului desi scrise, frazele lui Creanga lasa impresia de spunere. Oralitatea rezulta din :

-prezenta expresiilor onomatopeice ;

-verbe imitative ; -interjectii ;

-expresii narative tipice (si odata, si atunci) ;

-intrebari si exclamari ;

fraze ritmate sau versuri populare ( De-ar sti omul ce-a pati, /Dinainte s-ar pazi ).

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

37/104

TEMA 6

MODERNISMULGEORGE BACOVIA

LUCIAN BLAGA

Modernismul include in sens larg toate miscarile artistice fundamentate sau nu ideologic care exprima o ruptura

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

38/104

Modernismul include in sens larg toate miscarile artistice fundamentate sau nu ideologic, care exprima o rupturade traditie.

Curentele postromantice, incepand cu simbolismul, sunt moderniste deoarece au contestat vechile valori sireperele culturale anterioare.

In perioada interbelica, s-au manifestat in literatura romana doua tendinte opuse:traditionalismul simodernismul.

Bazele teoretice ale modernismului au fost puse de criticul Eugen Lovinescu, mentor al cenaclului si revistei

Sburatorul. Teoriile ce aveau ca scop aducerea culturii romane la nivelul celei europene au fost:

Teoria imitatiei;

Teoria sincronismului;

Teoria mutatiei valorilor estetice.

Lovinescu preia din sociologie doctrina imitatiei(Gabriel Tarde) si contrazice teoria formelor fara fond amentorului sau spiritual ,Titu Maiorescu, si considera ca forma poate crea fondul, iar imitarea poate avea efectbenefic

Teoria sincronismului se infatiseaza, in concepia lui E.Lovinescu, nu ca o teorie a adaptrii intamplatoare laritmul culturii europene, ci a tririi in acelai spaiu sufletesc". Adversar hotart al inchistarii tradiionaliste, criticulnu este insa un partizan al inovaiei de orice natura, dup cum, teoretician al sincronismului, el nu se declara deacord cu negarea caracterului naional. Toate indrumarile mai noi ale literaturii romane sunt izvorte dincontactul mai viu cu literaturile occidentale si ndeosebi cu literatura franceza mai noua, adic de dup 1880".Dup opinia criticului, influentele si sincronizrile nu vor acoperi niciodat fondul nostru etnic, intregrarea intendina generala a culturii moderne realizandu-se doar cu ceea ce ne este specific.

Teoria mutatiei valorilor estetice viza in conceptia lui E. Lovinescu:

- trecerea prozei de la o tematica preponderent rurala la una citadina;- dezvoltarea romanului obiectiv;

- dezvoltarea romanului de analiza;

- dezvoltarea romanului citadin;

- intelectualizarea prozei si a poeziei;

trecerea poe iei de la epic la liric

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

39/104

- trecerea poeziei de la epic la liric;

- folosirea unor forme narative moderne.

Prin imitatie se ajunge la sincronizare, aceasta fiind o forma a evolutiei in cultura.

Aceste idei au stat la baza celei mai importante epoci din istoria literaturii romane, dupa aceea a marilor clasici.

Teoria mutatiei valorilor estetice viza in conceptia lui E. Lovinescu:

- trecerea prozei de la o tematica preponderent rurala la una citadina;- dezvoltarea romanului obiectiv;

- dezvoltarea romanului de analiza;

- dezvoltarea romanului citadin;

- intelectualizarea prozei si a poeziei;

- trecerea poeziei de la epic la liric;

- folosirea unor forme narative moderne.

Prin imitatie se ajunge la sincronizare, aceasta fiind o forma a evolutiei in cultura.

Aceste idei au stat la baza celei mai importante epoci din istoria literaturii romane, dupa aceea a marilor clasici.

Proza se obiectiveaza- romanul Ion de Liviu Rebreanu;

Romanul de analiza de factura moderna aplica tehnici narative ca:fluxul constiintei, memoria involuntara, dupamodelul scriitorului francez Marcel Proust. Ex. Romanele Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi siPatul lui Procust de Camil Petrescu.

Poezia se desprinde de epic, de anecdotic, se intelectualizeaza, prezentand o viziune filozofica asupra lumii,intr-un limbaj incifrat (Ion Barbu).

In teatru, apar drama de idei(Camil Petrescu), drama mitologica (Lucian Blaga- influentat de expresionism).

Fara a face parte din cenaclul Sburatorul, sunt modernisti si scriitorii Tudor Arghezi,Lucian Blaga, GeorgeBacovia.

Curent literar modernist ce apare ca o reactie estetica impotriva poeziei retorice a romanticilor si a

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

40/104

Curent literar modernist, ce apare ca o reactie estetica impotriva poeziei retorice a romanticilor si aimpersonalitatii reci a parnasienilor, n ultinele decenii ale secolului al XIX-lea n Frana i extins apoi n

ntreaga Europ. Retorismului romantic i este opus muzicalitatea i discreia tririlor lirice, n timp ce caracterului

sculptural i pictural al poeticii parnasiene i e contrapus vagul simurilor i al tririlor, vaporozitateaimaginilor i strile sufleteti nedefinite, de spea reveriei i melancoliei, a nostalgiei spre trmurile

ndeprtate.

Denumirea curentului este propusa de Jean Moreas, ntr-un manifest intitulat Le Symbolisme(publicat n suplimentul Le Figaro Litteraire), care devine manifestul literar al miscarii (derivat de lacuvantul "symbolore" - "semn de recunoastere")- 18 septembrie 1886.

ROMANTISMUL

Cultivarea sensibilitatii, a imaginaiei i a fanteziei creatoare;

Evaziunea n trecut;

Contemplarea naturii;

Temele: istoria, natura, folclorul, tradiia, realitatea social; Categorii estetice: feericul, fantasticul, macabrul, grotescul, sublimul;

Ca figur de stil se folosete antiteza;

Interesul pentru tradiie, istorie i folclor naional;

Prezentarea unor personaje excepionale;

Personaje: inadaptatul, pesimistul, nebunul, demonul, geniul;

Importana deosebit accordat sentimentelor omeneti;

Descoperirea infinitului spaial i temporal;

Libertate de creaie;

Ironia romantic

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

41/104

SIMBOLISMUL

Respingerea prozaismului;

Sugestia;

Cultivarea simbolului; Corespondenele;

Sinestezia; Obsesia culorilori a unor instrumente muzicale;

Muzicalitatea interioar a poeziei;

Inclinaia ctre stri sufleteti nedefinite; Teme, motive, simboluri: iubirea, singurtatea, nevroza, speenul, reveria, ploaia, oraul,

boala, moartea, descompunerea materiei, evadarea n spaii exotice, parcul, parfumul etc.;

Cultivarea versului liber ;

Preferinta pentru mediul citadin;

Figuri umane: nebuni, fitzici, vagabonzi, femei pierdute i mori.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

42/104

Reprezentantii de seama ai curentului simbolist sunt:

-francezii Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Stphane Mallarm, Jean Moras;

-belgienii Emile Verhaeren, M. Maeterlinck;

-germanii Stefan George, Rainer Maria Rike;

-spaniolii Rubn Dari, Antonio Machado;

-italianul DAnnunzio;

-romnii Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Stefan Petica, Ion Minulescu, George Bacovia, D. Iacobescu,

Demostene Botez.

Etapele simbolismului romnesc

1.Momentul experienelor, al tatonrilor: -activitatea de pionierat desfurat de Al. Macedonski la revista Literatorul,n care public articolul

Poezia viitorului-1892-n care teoretizeaz noua poezie. -n ansanblu, creaia artistic macedonskian nu e simbolist, ci n ea se mbin tendine diverse:

romantice (Nopile), romantic parnasiene (Noapte de decemvrie), parnasiene (Poema rondelurilor),simboliste (Rondelul rozelor)

-Dimitrie Anghelcultiv rafinamentul senzaiilor olfactiv-muzicale, predispoziia pentru reverie, preferinapentru strile vagi, nedefinite (vol. n grdin, Fantazii).

-ali poei simboliti: Traian Demetrescu, Iulius Cezar Svescu, tefan Petic. 2.Direcia pseudosimbolist de la revista Viaa nou

-Ovid Densusianu opune poeziei de orientare smntorist o poezie citadin, wagnerian.

3 Simbolismul exterior minulescian

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

43/104

3.Simbolismul exterior , minulescian -Ion Minulescu nu este un simbolist desubstan; este simbolist mai mult prin mijloace dect prin viziune

i sensibilitate; manifest atracie fa de tehnica i motivele simboliste.

4.Simbol ism ul autent ic

-George Bacovia : simbol ism depresiv; cultiv simbolul ca modalitate de surprindere a

corespondenelor eului cu lumea, cu natura i universal; sugestivitate melodic interiorizat; teme imotive tipic simboliste (trgul provincial ca element al claustrrii, nevroza, descompunerea materiei).

Simbolismul nu se constituie ca o opoziie fa de romantisn i parnasianism, ci, mai curnd, iare reperele negative n epigonismul eminescian i n ideologia smntorist. Simbolisnul romnesc afost receptat n condiii de paralelism i transformat progresiv, autohtonizat n concordan cu realitilesociale, cu climatul spiritual i cu sensibilitatea proprie literaturii romne; nu este un femonen de imitaie.

Simbolismul romnesc i-a ncorporat parnasianismul; a fost o tendin de modernizare a vieii ntotalitatea ei, i nu doar de nnoire artistic.

S-a mbogit aria tematic a poeziei; evitnd spaiul rural, poeii simboliti evoc oraul, cu parcul iedificiile lui monumentale.

n funcie de predominantele unor priveliti pot fi detaate dou tendine:1. creaii ce mrturisesc foamea de spaiu, avnturile spre pitorescul exotic (Ion Minulescu)

2. tristeea, revoltele, resemnrile unor poei vistori i melancolici, interiorizai (G. Bacovia)

N-a marcat n istoria poeziei romneti un moment de ruptur, ci anticipeaz i pregtete poeziamodern.

GEORGE BACOVIA- PLUMB

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

44/104

GEORGE BACOVIA- PLUMBSimbolist autentic

Universul poetic:

este poetul toamnelor dezolante, al iernilor apocaliptice sau al caldurilor toride si al primaverilor nevrotice;

cadrul: orasul de provincie, cu peisaje dezolante, ca cafenele sarace, o realitate demoralizanta;

motive frecvente: al toamnei, al somnului, plansului, tristetei, al nevrozei al descompunerii;

gama de culori este restransa sustinand relatia sentiment-nuanta cromatica: monotonia este sugerata prinviolet si gri, nevroza prin verde crud, albastru si roz;

corespondenta intre culori si trairile interioare ale poetului: uratul, tristetea plictisul, monotonia isi gasescexprimarea prin elemente ale lumii muzicale (clavirul-melancolia, armonica si fanfara-melancolia,flautul-nevroza);

in poezia lui Bacovia gasim influente din simbolisti francezi: Baudelaire, Verlaine, iar in ceea ce privesteculoarea se simt influente de la Renoir Degas.

Analiza poeziei Plumb

Apare in volumul Plumb, in anul 1916.

Titlul:plumb-motiv al singuratatii apasatoare; este reluat de sase ori in poezie , este cuvantul cheie;

Tema:conditia poetului intr-o societate care-l respinge, il izoleaza;

Structura poeziei:

cele doua catrene corespund celor doua planuri ale realitatii: cea exterioara (cimitirul, cavoul-elemente ale

izolarii), cea interioara ( iubirea sufocata, atinsa de aripa mortii); simbolul central, plumb, se asociaza elementelor funerare: sicrie de plumb, flori de plumb, coroane de

plumb,amorulde plumb;

Astfel, materia nu intra in descompunere ci impietreste;

Universul este asezat sub aripa mortii: campul semantic: sicrie,cavou,coroane, funerar vestmant, aripile deplumb;

Versul:Dormea intors amorul meu de plumb exprima zborul invers(creatia) obsedat de greutatea teluricului sinu de libertatea absolutului;

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

45/104

constructia implica elemente de simetrie: paralelismul sintactic ,distributia cuvantului plumb sau asezarea laitmotivului stam singur;

Limbajul poetic:

expresivitatea: elementele de recurenta, lumea obiectuala inlocuita cuaceea interioara(amorul de plumb, aripile de plumb), elemente alemuzicalitatii care sustin sentimentul specific bacovian;

sugestia: corespondente intre planul obiectiv si cel subiectiv,muzicalitatea interioara( Si scartiau coroanele de plumb./ Dormea intors

amorul meu de plumb), epitete metaforice ( dormeau adanc, flori deplumb)

ambiguitatea: semnificatia bogata a cuvantului plumb( apasaresufleteasca, izolare, starea depresiva, disperarea)

Muzicalitatea este imprimata de repetitia imperfectelor si de tonurileinchise ale cuvintelor din rima(vestmant/vant).

LUCIAN BLAGA-EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

46/104

LUCIAN BLAGA- EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

O arta poetica, expresie a profesiunii de credinta a lui Lucian Blaga. Stransa legatura dintre univers,poezie si preocuparile lui din domeniul filosofiei fiind valorificarea celor doua concepte: cunoastereaparadisiaca si luciferica. El va constitui un sistem filosofic dupa 15 ani de la aparitia poeziei.

Tema: atitudinea poetului in fata misterelor universului

Ideea poetica: preocuparea de a da un raspuns gravelor intrebari privitoare la destinul omului in univers,la problemele cunoasterii, la rolul creatorului in raport cu lumea. Cunoasterea poate fii paradisiaca,misterul este redus cu ajutorul ratiunii si luciferica, misterul este sporit cu ajutorul imaginatiei poetice.Referindu-se la cele doua tipuri de cunoastere, Blaga marturiseste ca datoria noastra in fata unui misternu este sa-l lamurim ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mistersi mai mare. daca s-ar lamuri misterele, omul nu ar mai fi creator. Rolul poeziei decurgand in aceleasi convingeri, este acelaca prin mit si simbol, elemente specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda in tainele universului sporindu-le.

Structura: o scurta confesiune, de unde rezulta ca rolul poetului fata de tainele care ne inconjoara estede a le potenta.

Compozitie: Se remarca frecventa opozitiilor care se amplifica in jurul pronumelor: eu, altii, luminamea, lumina altora, ochii, flori, buze, morminte. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personaleu, cuvant cheie al poeziei semnifica poetul , cunoasterea luciferica alaturi de lumina mea, nu strivesc,iubesc, nu ucid, sporesc, imbogatesc, in timp ce, lumina altora , altii sugruma - cunoastereparadisiaca. Alt termen cu sens figurat este corola de minuni = misterul universal.

flori, ochi, buze, morminte = infatisari concrete ale misterlor flori = frumusetea naturii

ochi = frumusetea sufletului

buze = sarut, rostire

morminte = viata, moarte

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

47/104

Pentru a accentua ideea sa cu privire la potentarea misterelor universului poetulfoloseste o comparatie ampla, sugestiva : Si-ntocmai cum cu razele ei albe luna numiscoreaza, ci tremuratoare/ mareste si mai tare taina noptii/asa imbogatesc si eu intunecatazare / cu largi fiori de sfant mister.

Atitudinea de protejare a misterelor se explica prin iubire, iubirea la Blaga este un instrument alcunoasterii. De aceea finalul poeziei transcende printr-o propozitie cauzala, intensitatea trairii :caci eu iubesc si ochi, si flori, si buze ,si morminte.

Problematica indreptateste asezarea poeziei in fruntea volumului de debut ca act demanifestare a unui crez artistic si a unei conduite filosofice.

- capacitatea de plasticizare a ideilor

- caracterul modern al poeziei pornind de la conditia ganditorului

- versul litber

Particularitati ale stilului. Reprezentarile artistice sunt insotite permanent de un plan filosoficsecundar.

- ritm interior determinat de gandirea filosofica a poetului

-.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

48/104

Elemente moderniste (expresionismul):

misterul universului

cunoasterea

lumea, un spectacol de intuneric si lumina

limbajul metaforic, abstractizat, simboluri nelinistea existentiala,

gustul pentru mister

repetitia conjunctie si si a adverbului de intarire si

versul liber

lirismul exprimat subiectiv

discursil liric este organizat in jurul unor antiteze (intuneric - trup >> paradisiac ; lumina spirit >>luciferica)

Balaga considera ca adevarata cunoastere este cea care potenteaza misterul deoarece este singuramodalitate de a imita actul divin al creatiunii realizat de Marele Anonim

expresionismul lui Blaga este astfel specific ca tendinta a omului catre absolut tendinta tipica gandiriieminesciene

ingambamentul

imaginea esentializata a lumii

sentimental metafizic.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

49/104

TEMA 7TUDOR ARGHEZIION BARBU

TUDOR ARGHEZI-TESTAMENT

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

50/104

TUDOR ARGHEZI TESTAMENTUnivers poetic

Este cel mai mare poet roman de la Eminescu, dupa cum il defineste critica interbelica.S-au remarcat afinitati cu lirica eminesciana prin tematica si meditatie.Desi traieste in perioada de afirmare a curentelor literare din secolul 20, de la semanatorism,

poporanism si simbolism la traditionalism ortodoxist, expresionism si ermetism, ori la curente deavantgarda, poetul nu se incadreaza direct in nici unul, declarand ca in literatura a fost fara mama sifara tata .

Creatia lui se inscrie intre traditionalism si modernism. Originalitatea sa consta in extinderea arieitematice si inventivitate imagistica, spargerea tiparelor sintactice prin dislocari topice in vers, bogatie siexpresivitate in lexic. Arghezi a inovat la nivelul lexicului ceea ce l-a facut pe Ibraileanu sa afirme ca intr-un fel s-a scris inainte de Arghezi, altfel dupa el.

Prozator, poet, dramaturg, cronicar, publicist , traducator , el a fost o prezenta activa in viataspirituala a epocii sale. A debutat la 16 ani in Liga Ortodoxa a lui Macedonski cu poezia Tatalui meu. Iiapare in 1927 primul volum de poezii Cuvinte potrivite, urmat de Flori de mucigai. Ca prozator, scrie Icoana pe lemn, romanele : Lina , Ochii Maicii Domnului si Cimitirul Buna- Vestire

Tematica poeziei sale

Poezia filosofica

Poezia autodefinirii : Vraciul , Cantec Arta poetica: Testament si Flori de mucigai Lirica existentiala: confruntarea cu Divinitatea- Psalmii ;

atitudinea in fata mortii -De ce-as fi trist, Duhovniceasca , De-a v-ati ascuns .

Lirica sociogonica: Cantare omnului Poezia sociala: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai Poezia de dragoste: Versuri de seara

Poezia jocului, a boabei si a faramei : Prisaca , Martisoare , Cantec de adormit Mitura

Analiza poezie Testament

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

51/104

Deschide volumul debutului, Cuvinte potrivite din anul 1927.

Este considerata o poezie programatica: se sustin probleme de ideologie literara si de tehnica artistica,definind viziunea poetica argheziana.

Titlul: Testament este cuvant care trimite catre sfere diferite, aceea a juridicului( act pentru urmasi), spreregistrul biblic( sacrul poetic) dar si spre testamentul literar initiat de Enachita Vacarescu.

Structura poetica si semnificatii:

Cartea este metafora centrala a poeziei ,in jurul careia se construieste intregul text; cartea capata mai multe sensuri fundamentale pentru existenta ulterioara a mostenitorului (Cartea mea-i, fiule,

o treapta.): acela de treapta- punte intre generatii, intre trecut si prezent;

este, de asemenea ,hrisov: intaiul act care atesta nasterea unei natiuni, care-i consemneaza istoria;

cartea-opera poetica este vazuta ca un rezultat al evolutiei creatoare, de la material la spiritual, un produs altrudei acumulte veacuri la rand ,schimbul instrumentelor de munca si scris s-a produs in timp;

materialul lingvistic vechi, neslefuit, rudimentar se inlocuieste treptat, prin slefuire, prin mestesug, cuacelecuvinte potrivite(Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite);

poezia, ca mestesug are puterea de schimba uratul, realitatea dura, in frumos, estetic: Din bube, mucegaiuri sinoroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi;

contrastele isi gasesc locul potrivit intre versuril lui Arghezi: Veninul strans l-am preschimbat in miere./Facuidin zdrente muguri si coroane.;

Ca si la Octavian Goga, poezia lui Arghezi poate avea rol justitiar, eternizand trecutul ;

Violenta verbala poetica este ca un bici pedepsitor, iar poetul un mesager al durerilor de veacuri;

Finalul creatiei ne ofera o noua definitie a poeziei ca sinteza intre har(slova de foc) si truda(slova faurita).

Limbajul poetic: asocierea cuvintelor in grupuri neobisnuite: material-abstract, sacru-laic;

Metafora este puternica si inedita: Dumnezeu de piatra, Hotar inalt, cu doua lumi pe poale, Cartea mea-i,fiule, o treapta.

Elemente aflate in antiteza, definind procesul creatiei: Am luat ocara, si torcand usure/ Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure., slova de foc si slova faurita

Schimbarea persoanei verbelor: de la persoana I la a II-a si apoi persoana I plural, exprimand legatura dintre generatii,implicarea colectiva in transferul valorilor traditionale.

ION BARBU- JOC SECUND

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

52/104

O U JOC S CU

Universul poetic

Poetul a fost dublat de un matematician si modul de a gandi in spiritul abstract s-a impus si in planul reprezentarilor

poetice: Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodatadomeniul divin al geometriei.(Ion Barbu).

Starea poetica barbiana este o contemplare a lumii, o dorinta de comunicare cu Universul.

Etapele creatiei lui Ion Barbu:

1. etapa parnasiana, intre 1919 si 1920, in care se descriu peisaje pasteluri exotice si se accentueaza aspiratiaspre cunoastere; muntii, Copacul, Umanizare, Raul.

2. Etapa baladica si orientala- creatia poetului se indreapta spre un univers concret, realizand poezii cu caracternarativ, in care evoca o lume pitoreasca, balcanica: Riga Crypto si Lapona Enigel, Domnisoara Hus, Dupamelci.

Etapa ermetica- incifrarea semnificatiilor: Oul dogmatic, Joc secund. Ermetismul- provine de la numele zeuluigrec Hermes; se constituie intr-o tendinta de ascundere, de incifrare a sensului poetic.

JOC SECUND( DIN CEAS DEDUS)

Poezia are caracter de arta poetica si se inscrie in etapa modernismului barbian.

Titlul: substantivul joc exprima o receptare a realitatii prin fantezia mintii, prin geometrizarea spatiului;secund specifica incadrarea jocului in zona superioara esentei, a abstractului.

Structura si semnificatii:

Primul vers contine un epitet metaforiccalma creasta prin care se desemneaza universul ideilor.(Arta ar fi orasfrangere la puterea a doua a realitatii.).

Poezia este o creatie ce depaseste timpul (din ceas dedus) devenind o imagine mai pura

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

53/104

Poezia este o creatie ce depaseste timpul ( din ceas dedus ), devenind o imagine mai puraa acestei lumi.

Lumea reala exista sub zenit, in obiectivitate,iar poezia se afla sub semnul nadirului, prinreflectare.

Zborul invers este o pierdere in nadir, intr-o lume mai pura.

Creatia isi ascunde sensurile asa cum marea isi protejeaza cantecul sub clopotele verzi alemeduzelor.

Noul univers al poeziei are un sens propriu, intern diferit de al lumii care o reflecta.

Limbajul poetic

abundenta metaforelor, a inversiunilor(mantuit azur), a epitetelor(harfe rasfirate, calma

creasta) folosirea adjectivelor participiale: dedus, intrata si a unor infinitive lungi(insumare,

inecare).

ambiguitatea textului vine si din constructii sintactice inverse sau fraze fara predicat(primastrofa).

iambul este singura unitate metrica a poemului, rima este incrucisata.

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

54/104

TEMA 8TRADITIONALISMUL

TRASATURILE TRADITIONALISMULUI

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

55/104

TRASATURILE TRADITIONALISMULUI

Miscare literara care considera valorile trecutului superioare noului.

Viziunea idilica asupra trecutului si asupra satului atemporal se accentueaza in samanatorism datoritaconceptieie lui Nicolae Iorga:

satul era un loc al armoniei depline;

viata rurala era prezentata in opozitie cu cea din orase, neconforma spiritului national

oamenii plecati la oras traiau sentimentul dezradacinarii al instrainarii de satul natal.

Traditionalismul interbelic s-a conturat in jurul revistei Gandirea, aparuta la Cluj in anul 1921.

Revista Gandirea se va muta la Bucuresti in anul 1924 sub conducerea lui Nechifor Crainic

Nechifor Crainic, ideologul acestei orientari literare, expune programul : influenta straina conducea la deznationalizarea culturii romane, instrainarea de sufletul

poporului;

se militeaza pentru autohtonizarea religiei ortodoxe, asa cum se intalneste in folclor;

reinvierea in constiinta romanilor a trecutului nostru;

cultivarea folclorului, accentuand zonele lui magice, bogatul fond mitic:

obiceiuriCaloianul,PasteleBlajinilor)

Reprezentanti ai traditionalismului gandirist: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, MateiuCaragiale, Cezar Petrescu.

IN GRADINA GHETSEMANI- VASILE VOICULESCU

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

56/104

Face parte din vol Parga aparut in 1921, volum care marcheaza afirmatia originalitatii stilului lui Voiculescu

Desi majoritatea temelor si motivelor erau anticipate in primele sale volume, poetul depaseste traditia ortodoxaprin spiritualizarea imaginii si innoirea expresiei .

Acum tehnica poetului este mai precizata, expresia mai individualizata, scenele si motivele biblice nu mai suntsimple elemente decorative, ci alegorii ale nelinistii omului in aspiratia sa catre Dumnezeu.

Punctul de plecare al poeziei se afla in cele patru Evanghelii.

Vasile Voiculescu mentine in structura poemului majoritatea detaliilor din textul biblic pe care le dezvolta.

In poezia de inspiratie religioasa, imaginea lui Iisus apare de obicei asociata cu tema durerii, scriitorul oprindu-se asupra patimii acestuia.

Rugaciunea din Gradina Ghetsemani are loc inaintea arestarii lui Iisus de catre soldatii romani, in urma tradariilui Iuda.

Poetul se opreste asupra acestui moment, in care Iisus apare ca om framantat de sfarsitul ce se apropie, fiindconstient in acelasi timp de misiunea pe care o are .

Intreaga poezie se organizeaza astfel in jurul elementelor ce tin de natura duala a lui Iisus. Inaintea mortii Iisusezita, indoielile si nelinistea, teama de moarte sunt ale omului, depasirea momentelor de zbucium, de teama, tinde natura divina.

In prima strofa cu ajutorul imaginilor vizuale, poetul prezinta zbuciumul omenesc, lupta cu un destin care-linspaimanta: Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul / Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una

Prin contrast vizual sunt puse in opozitie omenescul si divinul sugerate pe o parte de sangele care reprezintaomul, viata terestra si pe de alta parte albul, simbol al puritatii ceresti: curgeau sudori de sange pe chipul albca varul

Intensitatea durerii, capata proportii cosmice, intreaga natura fiind strabatuta de o jale metafizica Si-amarnica-istrigare starnea in slavi, furtuna

ROMAN TRADITIONAL-ROMAN MODERN

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

57/104

ROMAN TRADITIONAL ROMAN MODERN

Romanul traditional presupune o atitudine obiectiva si impersonala a autorului fata deuniversal creat.

Naratorul este omniscient, omniprezent.

Focalizarea este zero.

Naratiunea se face la persoana aIII-a.

Ordinea evenimentelor este cronologica, logica, iar firul epic- linear.

Personajele sunt tipuri umane constante, evolutia lor este previzibila, sunt integrate inmediul social .

Observatia asupra personajelor se face din exterior.

Constructia este echilibrata, uneori circulara. Modurile de expunere se imbina.

Se acorda atentie detaliului semnificativ.

Mediul prezentat este cel rural, iar viziunea asupra realitatii este etica.

Sunt preferate romane monografice,sociale,romanul fresca.

Ex. Baltagul de M. Sadoveanu.

Romanul modern este citadin. Prezentarea evenimentelor se face la persoana I, in mod subiectiv.

Focalizarea este interna.

Intriga nu este importanta ,fiind subordonata analizei.

Tehnica de analiza psihologica se face prin introspectie, monolog interior, fluxul constiintei,memoria involuntara, dupa modelul lui Marcel Proust.

BALTAGUL-MIHAIL SADOVEANU

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

58/104

Romanul apare in anul 1930.

Se incadreaza in specia romanului realist traditional.

Titlul: a dat nastere unor interpretari diferite:

unealta specifica munteanului pentru a-si castiga painea;unealta crimei;

simbolic inchide drumul initierii lui Gheorghita.

Tema: viata pastorala, transhumanta, in contextul unei lumi situate in prgul secolului XX

Structura si subiectul :

Romanul este alcatuit din 16 capitole bazat pe trei nuclee epice.

n expoziie/expoziiuneeste fixat cadrul spaial, aflm referine temporale (timpul de desfurare aaciunii) i se fac referiri la personaje mai ales se insist de la nceput asupra Vitoriei, acest tipreprezentativ pentru lumea arhaic, ancorat n respectarea tradiiei i a datinei.

Aciunea se petrece ntr-un sat de munte, n Mgura Tarcului. Autorul situeaz n prim-planul romanuluifamilia lui Lipan, insistnd asupra chipului eroinei,care torcnd pe prispa casei, singur i-amintete olegend despre felul de a fi al muntenilor, n care sunt fixate trsturile de caracter i condiiile grele detrai ca fiind semne ale lui Dumnezeu date fiecrui neam nc de la zidirea neamurilor.

Autorul introduce, prin aceast legend, unul din motivele mioritice: motivul transhumanei, sugerat princele dou verbe autentice legate de condiia lor de pstor: suim, coborm, micare specific oierilor dinvremuri ancestrale.

. Visele, alte semne, o fac s cread c prelungita absen a lui Nechifor este impus de un fapt deAciunea este deci plasat ntr-un timp anume: cel al sosirii nentrziate a iernii; curnd va vremii prin aurla lupii, deci vine iarna, zice argatul Mitea, care se ntoarce cu oile i vacile. Vitoria i aazgospodria pentru iarn. n sufletul ei ngrijorarea devine nelinite de excepie.

Vit i i i ( i t) i l i Gh hi h d l D l t l b b

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

59/104

Vitoria i scrie (prin preot) o scrisoare lui Gheorghi, chemndu-l acas. De la preot merge la babaMaranda, vrjitoarea satului, n ale crei previziuni oculte Nechifor s-ar fi lsat prins n mrejele uneifemei cu ochii verzi.

Vitoria se hotrte s-i spun lui Gheorghi c trebuie s plece n cutarea tatlui su. Nesigurana isfioenia lui Gheorghi o determin pe Vitoria s nu-l trimit singur, ci s plece mpreun.

Intriga: hotararea Vitoriei Lipan de a pleca impreuna cu fiul sau in cautarea lui Nechifor Lipan Desfasurarea actiunii (capitolele VII-XII):

Desfurarea aciunii cuprinde drumul strbtut de Vitoria n cutarea lui Nechifor. nainte de a plecamerge la biseric, apoi vinde produse hangiului David din Clugreni, iar banii i las, pn a doua zi,printelui, temndu-se s nu fie clcat de hoi.

Cei doi, mpreun cu domnul David, dup ce trec prin Bistria, fac popas la hanul lui Donea, la Bicaz.Aici afl urma lui Nechifor. Plecarea ei la nceputul lui martie nu este ntmpltoare, ci pentru c naceast lun Sfntul Gheorghe strpunge cu sulia luminii solare balaurul iernii i al ntunericului; nmartie (alt mit) lumina nvinge ntunericul.

Pe tot parcursul drumului femeia ntreab de un datornic cu cciul brumrie, clare pe un cal negruintat.

La Borca ntlnete o cumetrie, la Cruci o nunt, de unde observ c urmele lui Nechifor sunt tot maisigure, ceea ce o face s-i continue drumul spre ara Dornelor, i au purces spre Vatra Dorneiaflnd c acolo fusese n toamn trg de oi. Drumul nu e sigur. Acostai de un strin cu gndurinecurate, reuesc s scape, ameninndu-l i ajung la han. Aici afla ca s-a fcut tranzacia ntreNechifor care cumprase 300 de oi i ali doi oieri.

Trecnd muntele Stnioara la Suha, afl de la hangiul Iorgu Vasiliu, c pe la Sfinii Mihail i Gavril

trecuser doi ciobani cu turmele: Calistat Bogza i Ilie Cuui. n Sabasa, n curtea unui gospodar, l gsete pe Lupu, cinele credincios al lui Nechifor Lipan. Vitoria l recupereaz pe Lupu pltind o sum de bani. Lupu este cel care i conduce la cel disprut.

Punctul culminant: inhumarea ramasitelor lui Lipan si indeplinirea obligatiilor funerare. La masa de pomenire sunt invitai subprefectul i oamenii si i cei doi oieri. n urma investigaiilor

fcute de ea,reuete, n ciuda lipsei dovezilor, s reconstituie n mintea ei crima. Spera ns s-idetermine pe cei doi ucigai s se autodemate.

Vitoria relateaza atat de veridic faptele, incat Bogza isi recunoaste crima, este lovit cu baltagul deGh hit i t d i l L

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

60/104

Gheorghita si muscat de cainele Lupu.

Cutui isi va recunoaste si el fapta si va fi arestat de autoritati.

Deznodamantul: Vitoria hotrte ceea ce are de fcut ntr-un viitor apropiat: ntoarcerea dup 40 dezile la mormntul lui Nechifor, unde s vin s se nchine i Minodora.

Caracterizarea personajelor

Eroul pr incipali prezent n desfurarea aciunii este Vitoria Lipan, deosebit prin frumuseea fizici sufleteasc, prin inteligena i tria moral, prin spiritul echilibrat, prin tenacitatea prin care-iurmrete scopul propus. De remarcat la Vitoria Lipan devotamentul i statornicia moral, inteligena ndescifrarea i nelegerea sufletului omenesc.

Arta de a-i disimula inteniile o stpnete n mod impecabil. Negustorul David, impresionat deinteligena, caracterul ferm, i mrturisete domnului Iordan c, dac n-ar fi fost nsurat, ar fi cerut-o desoie.

Vitoria triete ntrit de credina neclintit n Dumnezeu: Era aa o hotrre de mai sus ctre careinima ei ntr-una sta ngenuncheat. Vitoria pare o iniiat, de vreme ce recunoate n faa negustoruluiDavid c drumul ei a fost poruncit de o instan suprem, divin: S tii dumneata c eu am pornit dupsemne i porunci.

Cunoate, tie mersul vremii i se conduce dup semnele naturii.

Vitoria respect justiia divin i stimuleaz pe cea omeneasc, rmne de neclintit n aprarea credineireligioase cu caracter ritualic. Pentru Vitoria este sacr obligaia de a-l ngropa pe Nechifor, de a efectuaritualurile nmormntrii i de a rzbuna crima.

Stilul caracterizat prin naturalee, simplitate (dar nu simplism) armonia rezultat din folosirea cuvintelorce confer muzicalitate comunicrii, fineea, concizia demnitatea care impune folosirea numai acuvintelor elevate de simul cultivat al limbii i evitarea celor triviale, grosolane, cu tent de invectivvulgar, oralitatea, ironia care mbrac nuane diverse de la persiflare la sarcasm,contribuie la realizareapersonajului.

Un rol deosebit l au dialogul i monologul interior prin care Sadoveanu i realizeaz personajul literar.

Numeledat celor dou personaje principale,Vitoria i Nechifor sunt simbolice

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

61/104

Simbolul acestor nume este triumful iubirii asupra tragicului existenei, asupra rului din oameni, cciLumea asta-i mare i plin de ruti (Vitoria este o form regional de la Victoria, iar Nechifor este unnume ce-i afl originea n cuvintele greceti Nike phorospurttor de victorie).

Un alt personaj al romanului este Nechifor Lipan, marele absent, cunoscut indirect, prin intermediulcelorlalte personaje. Ca i Vitoria, este o figur emblematic pentru lumea oierilor de pe Raru. Din

monologurile interioare ale Vitoriei aflm c era un om nu frumos, dar impuntor, inegalabil povestitor,nelipsit de la petrecerile rurale. Avea o fire comunicativ i pasional, i plcea s mai i rmn ncompania unei femei frumoase dar n-ar fi prsit-o pe Vitoria, nu i-ar fi clcat jurmntul de credin is se fi sturat de vechi i s fi cutat nou cum ncearc s insinueze Calistrat Bogza.

O caracteristic deosebit a lui Nechifor: este, ca i Vitoria, un iniiat. Cnd Nechifor avea numai 4 anise mbolnvise de hidropic, o boal letal, dar din care se poate salva numai pe ci oculte, magice.Nechifor a fost vndut simbolic vrjitoarei satului pe-un bnu de aram, trecndu-i-l peste fereastracasei ca peste un prag al morii. Vrjitoarea, dup ce l-a descntat, i-a schimbat numele din Gheorghe n

Nechiforca s nu-l mai cunoasc bolile i moartea. Nechifor, dotat cu nelepciune, nvase de la btrnii oieri slov i poveti care conineau o moral

profund. tia s spun vorbe adnci pe care le spusese cu neles la vreme potrivit.

Curajos, nu se temea s plece n toiul nopii pe poteci de munte i de hoi nu se temea; avea marestpnire asupra lor. Nechifor i iubea cinele, pe care-l hrnea cu mna lui, spre admiraia hangiului.

Chiar i dup moarte, spiritul su continua s fie ghid pentru familia sa. n gndul acesta care i venisedintr-o dat s caute cinele, Vitoria cunoscu o alt binecuvntare. De unde-i venise gndul? Fr

ndoial c de la Nechifor () sufletul lui se ntorsese ctre dnsa i-i ddea ndemnuri. Un alt personaj este Gheorghi. El motenise de la tatl su nu numai numele tainic al acestuia, rostit

de Vitoria n ceasurile ei de sfietoare tristee luntric, ca semn al iubirii purtate, ci i fora fizic aacestuia. Este un copil, un adolescent, care se iniiaz n tainele vieii de pstor, n meteugul oieritului.

Astfel se explic de ce se afl departe de cas, n blile Jijiei.

Vitoria l face s neleag c trebuie s se maturizeze: nelege c jucriile au stat. De-acu trebuie s te ari brbat Eu n am alt sprijin i am nevoie de braul tu Drumul vieii

7/29/2019 101079073-Bac-Lb-Romana

62/104

acu trebuie s te ari brbat. Eu n-am alt sprijin i am nevoie de braul tu. Drumul vieiii morii lui Lipan alturi de mama sa este un drum de iniiere n misterele vieii.Gheorghi n-are rolul numai de nsoitor al mamei, ci i revine rolul major de preluare aresponsabilitilor tatlui su. Orice proces de iniiere este nsoit de o moarte simbolic.Vrsta jucriilor moare cnd la porunca repetat a mamei coboar n rp sprivegheze osemintele printelui su i, dup datin, s in aprins lumnarea.

Gheorghi, purttor al crui nume nseamn victoriosul, nvinge rul. Fiul Vitoriei, deinu are nsuiri fantastice, este totui un Harap-Alb al lui Creang, simbol al binelui, careparcurge un drum iniiatic, devenind braul care s lucreze i s protejeze familia i srostuiasc motenirea patern.