1 Definitia Bugetului de stat

Bugetu l  pub l ice s t e   i n s t r u m e n t u l   d e   p r o g r a m a r e ,   d e   e x e c u t a r e   ş i   d e   c o n t r o l  a s u p r a rezultatelor execuţiei resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice

În sens larg  bugetul public reprezintă ansamblul  documentelor din sectorul public, careîmpreună formeazăsistemul de bugete.Acesta este un sistem unitar de bugete format din:• bugetul de stat;• bugetul asigurărilor sociale de stat;• bugetele locale;• bugetele fondurilor speciale;• bugetul trezoreriei statului;• bugetele instituţiilor publice autonome;• bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetulasigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, după caz;• bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;• bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;

• bugetul fondurilor externe nerambursabile.

2

Principiile procedurii bugetare in statele cu economie de piata definesc: modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in bugetul de stat, adica sfera de cuprindere a acestuia; durata de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa realizeze exercitiul bugetar; relatia care trebuie sa existe intre veniturile si cheltuielile bugetare; informarea opiniei publice despre sursele veniturilor si destinatia acestora..

Universalitatea bugetara. Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile statului trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale. Respectarea principiului universalitatii permite cunoasterea si controlul sumelor exacte a veniturilor si cheltuielilor publice. Bugetul intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut si presupune ca veniturile sa fie inscrise in buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu

cu soldul dintre acestea. la unele pozitii figureaza cifre totale, iar la altele numai soldul dintre venituri si cheltuieli.

Practicarea unui sistem bugetar mixt este determinata de actiunea unor factori ce vizeaza evolutia rolului si functiilor statului.

Echilibrarea bugetului este principiul bugetar considerat a fi “cheia de bolta” a finantelor publice si care presupune nu numai intocmirea unui buget ale carui cheltuieli sa fie acoperite integral din veniturile bugetare, ci si respectarea acestui echilibru pe parcursul intregului exercitiu bugetar. In prezent, statele dezvoltate ale lumii solutioneaza problema deficitului bugetar recurgand la imprumuturi sau emisiuni monetare, la bonuri de tezaur sau operatiuni de stat sau la vanzari de aur din rezerve de stat.

Realitatea bugetara (specialitatea) este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile bugetare trebuie sa fie aprobate de catre parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile bugetare pe categorii de destinatii si obiective. In scopul realizarii acestei cerinte si pentru a se oferi parlamentului o imagine cat mai clara asupra bugetului de stat, veniturile si cheltuielile au fost grupate dupa o anumita schema, luand astfel nastere clasificatia bugetara.veniturile si cheltuielile care se inscriu in bugetul administratiei centrale de stat se grupeaza in: venituri si cheltuieli ordinare si extraordinare, cheltuieli curente si de capital, cu specificitatea naturii veniturilor si cheltuielilor si detalierea acestora pe baza clasificatiei bugetare.

Calsificatia bugetara este un document tehnic, conceput si realizat de Ministerul Finantelor Publice

Unitatea bugetara, principiu corelat cu principiul universalitatii bugetare, presupune ca toate veniturile si cheltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document, formula in masura sa ofere o imagine clara si cuprinzatoare a situatiei financiare a statului.

De la principiul unitatii, in Romania, legea finantelor publice prevede unele derogari, prin reglementarea bugetelor anexe (art.19, alin. 2, Legea nr. 72/1996), precum si a altor bugete constituite prin lege (art.19, alin. 1). Bugetele anexe se constituie in afara bugetului administratiei centrale de stat, ca fonduri speciale pentru cazurile autorizate de lege si se aproba de parlament o data cu bugetul public national

.

Neafectarea veniturilor bugetare este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile publice incasate trebuie sa se depersonalizeze pentru a servi la acoperirea cheltuielilor bugetare, privite in ansamblul lor. Altfel spus, nu se admite ca un anumit venit bugetar sa fie afectat pentru finantarea unor anumite cheltuieli. Aceasta, deoarece nu exista un raport corespunzator intre randamentul unui venit si necesarul de fonduri pentru finantarea unei cheltuieli publice.

Principiul neafectarii veniturilor nu se aplica cu strictete in practica financiara, abaterile de la principiul unitatii bugetare constituind tot atatea forme de derogare de la principiul neafectarii veniturilor.

Anualitatea bugetara este principiul bugetar potrivit caruia perioada de timp pentru care se intocmeste si in care se executa bugetul de stat este de un an.

.

Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia bugetul de stat este adus la cunostinta opiniei publice, in scopul informarii cu privire la resursele preconizate de guvern si la destinatia data banilor publici. Asrfel cu prilejul dezbaterilor parlamentare, cifrele proiectului de buget sunt comentate nu numai in salile de sedinte ale organelor legislative, ci si in presa, la radio si televiziune.

Dupa adoptarea legii cu privire la bugetul de stat, aceasta este data publicitatii, aparand atat in publicatii oficiale (Monitor Oficial, Buletin etc.), cat si in culegeri de acte normative

4

Elaborarea proiectului bugetului de stat este asiguratà de Ministerul Finanlelor

Publice, pe baza proiectelor ministerelor çi celorlalte organe de stat, precum çi al

proiectelor bugetelor locale. Ministerele çi celelalte organe centrale de stat sunt obligate

ca, pânà Ia data de l5 iulie a fiecàrui an, sà comunice Ministerului Finanlelor publice

orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuàri de venituri pentru bugetul anului

viitor, fa!à de anul în curs, precum çi estimàrile pentru urmàtorii 3 ani.

Proiectele bugetare ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum çi proiectele

bugetelor locale se depun la Ministerul Finanlelor Publice cel mai tàrziu pânj la data de t

august a fiecàrui an.

Ministerul Finanlelor Publice examineazà proiectele de bugete çi, în termen de l0 zile de

la primirea acestora, solicità modificàrile necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar.

Divergenlele dintre Ministerul Finanfelor Publice çi ceilalçi parteneri se solufion eazâ de

càtre Guvern.

Proiectele de buget astfel modificate, asupra càrora s-a câzut de accord, se depun

la Ministerul Finanlelor Publice însofite de documentalii çi expuneri de motive temeinice,

atàt la venituri, cât çi pentru cheltuieli. Pe baza acestor proiécte de buget çi a bugetului

sàu propriu, Ministerul Finanlelor Publice întocmeçte proiectele legilor Ùugetare anuale çi proiectele celorlalte bugete ale sistemului bugetar, pe care le depune la Guvern pânà ia

data de 30 septembrie a fiecàrui an. Dupà însuçirea proiectelor lègilor bugetare de càtre

Guvern, acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai tâùiu pani ta data de l5

octombrie a fiecàrui an. Proiectul bugetului de stat este însolit de un raport privind

situalia macroeconomicà alâriipentru anul bugetar pentru care se elaboreazâproiectul de

buget çi proiecfia acesteia în urmàtorii 3 ani.. 

Aprobarea bugetului presupune dezbaterea si votarea, de catre parlament, a legii de aprobare a bugetului public national. Institutia publica imputernicita prin Constitutie sa aprobe proiectul de buget este parlamentul.

Caracterul democratic si de larg impact economico- social al deciziilor de politica financiara relectate in proiectul de buget conduce in mod obiectiv la solutia aprobarii prevederilor bugetare de catre forul legislativ, organ reprezentativ al intereselor tuturor cetatenilor.

Cu prilejul dezbaterii proiectului de buget, in unele state, parlamentul are dreptul sa propuna amendamente, de pilda majorarea sau reducerea veniturilor si cheltuielilor propuse de guvern, iar in alte state, dezbaterile parlamentului au loc nu numai in plenul lui, dar si in comisii sale sau in culise.

5

Atributiile si raspunderile ordonatorilor de credite

Ordonatori de credite

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică care au ostransa legatura cu executia bugetului consolidat, respectiv cu activitatea de încasare aveniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget. Unordonator de credite, indiferent de rang: principal, secundar sau/şi terţiar poartărăspunderea directă, întreagă, unipersonal în ce priveşte execuţia bugetului asupra căruiaîşi exercită această autoritate. . Toate deciziile ordonatorului de credite poartărăspunderea unipersonală a acestuia, fără „acoperiri”, „influenţe”, „determinări obiective”etc.

Categorii de ordonatori de credite:

Conform Legii 500 / 2002, în funcţie de rolul pe care îl au pe linia finnaţării bugetare,ordonatorii de credite sunt:

1.Ordonatori principali

– conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică(BS,BASS,B fondurilor speciale), cărora li se aprobă finanţarea pentru bugeteleaprobate în condiţiile legii.Pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali sunt miniştrii,conducătorii celorlalte organede specialitate ale administraţiei publice centrale,conducatorii altor autoritati publice siconducatorii institutiilor publice autonome. Pentru bugetele locale, ordonatorii principali sunt preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al Municipiului Bucureşti şi primariicelorlalte unitaţi administrativ teritoriale.

2.Ordonatorii secundari de credite

- sunt conducătorii institutiilor publice aflate însubordinea altor institutii (conduse de ordonatori principali de credite)( Directiile de sanatate publica judetene, Inspectoratele scolare judetene, Consiliul de cultura judetean s.a..) si care pot avea la rândul lor institutii în subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite).

3.Ordonatorii tertiari de credite

- sunt conducătorii institutiilor publice aflate în subordineaunor institutii publice (conduse de ordonatorii de credite secundari): unitati militare, instante judecatoresti, unitati ale jandarmeriei.

Rolul ordonatorilor de credite :

•

ordonatorii principali de credite

repartizează creditele bugetare aprobate prin BS,BASSsi B fondurilor special pe unitati ierarhic inferioare in raport cu sarcinile acestora cuprinsein bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii inconformitate cu prevederile legale. Ordonatorii principali repartizează creditele bugetaredupă reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente,cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurd din obligaţiiinternaţional, care sunt repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de10% se face semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru

•

ordonatorii secundari de credite

repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducătorisunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora;

•

ordonatorii terţiari de credite

utilizează creditele bugetare care le-au fost repartizatenumai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale

Raspunderi si atributii specifice la nivelul bugetului de statOrdonatorii principali de credit ai bugetului de stat

au urmatoarele raspunderi siatributii:

•

Pana la data de 1 mai a fiecarui an, trebuie sa comunice Ministerului Economiei siFinantelor propunerile de modificare a veniturilor si cheltuielilor pentru bugetul de statsi bugetul fondurilor speciale pe anul viitor, fata de anul in curs.

•

Ordonatorilor principali de credite, le revine sarcina de a asigura, totodata, utilizarearationala si eficienta a acestor fonduri, realizarea obiectivelor de investitii in termeneleaprobate. De asemenea, legat de proiectele de investitii, ei actualizeaza si aprobavaloarea fiecarui obiectiv de investitii nou sau in continuare, in functie de evolutia preturilor.

•

Pana cel mai tarziu la data de 1 iunie a fiecarui an, vor depune la MinisterulEconomiei si Finantelor propunerile pentru proiectul bugetului de stat si bugetelefondurilor speciale pentru anul urmator, potrivit metodologiei stabilita de MinisterulEconomiei si Finantelor.

•

Repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitatile ierarhice inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse, potrivit legii, in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu.

•

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitateamentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amanate si de a propune Ministerul Economieisi Finantelor anularea creditelor respective. Cu valoarea creditelor bugetare anulatesau reduse la ordonatorii principali de credite finantati din bugetul de stat se majoreazaFondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat.

Ordonatorii secundari de credite ai bugetului de stat

, au urmatoarele raspunderi siatributii:

•

Aproba efectuarea cheltuielilor prevazute in bugetele proprii si ale celor din bugetelefondurilor speciale atasate.

•

Repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile subordonate, ai caror conducatorisunt ordonatorii tertiari de credite.

•

Vireaza creditele bugetare de la o subdiviziune la alta a clasificatiei economice, portivit competentelor ce le sunt atributie prin lege.

•

Efectueaza controlul asupra activitatii institutiilor subordonate.Raspunderile si atributiile

ordonatorilor tertiari de credite ai bugetului de stat

serefera la obligatia acestora de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, pentrucheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective, cu respectarea criteriilor delegalitate, realitate, oportunitati si eficienta

8

Elaborarea BASS de face anual de catre Guvern pe baza propunerilor casei de pensii publice si a institutiilor care au in suboordine casa de pensii.forma finala a acestui buget revenind la ministerul finantelor publice.contul de rezevra al bass ca si in cazult altor bugete pentru situatii neprevazute se constituie fondul de rezerva prin preluarea anul a pana 3% din fondul bass.acesta cumulat neputand depasii nivelul cheltuielilor pentru criteriu respectiv.acest fond se constituie in anii in care bass este excendent, nu primeste sume de echilibrare de la bugetul de stat si numai dupa ce au fst acoperite deficientele din anii trecuti.acest fnd seveste la acoperirea prestarilor de asigurari sociale in situatii temeinic justificate. Aprobate prin legea bass

Executii partii de venitur efectele acesteia se rasfrang in cea mai mare parte in sfera securitatii sociale cu beneficii pentru fiecare situatie in parte.spre deosebire de bugetul de stat al carui potential beneficiar este intreaga societate. Contribulitiile au ca izvr legea sau contractul de asigurare.calitatea de asigurat fiind conditionata de implinirea conditiilr specifice prevazute de lege.spre deosebire de impozite contribuliile presun sau pot presupune contraprestatii. Sumele de bani necesare acestui buget se obtin si se intrebuinteaza cu particularitati specifice creditelor bugetare confrm legii finantelor publice.executia bugetara e fundamentata pe repartrizatea pe trimestre a veniturilor si cheltulilor aprbate de catre ministerul finantelor publice.potrivit legii ordonatori de credite principali pentru acest buget sunt ministrul muncii familie protectiei sociale ministrul aparareii natinale minstrul administratiei si internelor si directorul sri.executia acestui buget se face prin casa de pensii.incheierea bass are loc la sfarsitul anului calendaristic dupa care se trece la elaborarea continutului anual de executie bass.ministerul finantelor publice face aceasta elaborarea apoi o trimite guvernului impreuna cu celelalte conturi spre aprobare.in cazul unui buget excendent sumele excendente vor fi utilizate anul urmator dar numai dupa regularizarea cu bugetul de stat

Continutul bass

venituri curente- formate din contributiile de asigurari si venituri nefiscale

Subventii – acordate de la bugetul de stat penetru echilibrarea bugetului acesta

Dobandirea calitatii de contribuabil asigurat are loc direct prin intermediul legii fara alte formalitate attunci cand exista un cntract de munca indivilual sau alt act similar sau cand asiguratul este somer in baza declaratiei indiviluale de asigurare( fondorule colectate se restituie pt plata obligatiilor ce revin sistemului public iar prin repatrizarea si utilizarea fondurilr banesti sunt protejati salariatii pensionarii si familiile acestra)

Solidaritatea socilia reprezinta faptul ca participantii la sistemul public isi asuma reciproc drepturi si obligatii pentru prevenirea limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale care pot aparea

Executia partii de cheltuili

Executia cheluielilor se face cu respectare stricta a legii in conditii de eficienta sociala si economica si are la baza institutia creditelor bugetare.creditul bugetar e definit de legea 500pe2002-suma aprobata prin buget reprezinta limita pana unde pe pot aproba efectuare platilor in cursul anului bugetar pt angajamentele legale contractate in cursul exercitiului bugetar si nu din exercitii anterioare

Creditele bugetre nu se confunda cu creditele de angajament care reprezinta limita maxima in interiorul careia pot fi incheiate angajamente legale in timpul anului bugetar

Creditele bugetare:- au caracter temporar fiind aprobate pe perioada exercitiului bugetar careia i sunt afectate

-creditele bugetare aprobate reprezinta limitele max ce nu pot fi depasite

- creditele bugetare sunt specializate si au o destinatie prestabilita prin legea bugetara anuala ordonatori de credite avand olbigatia de a le angaja si utiliza numai in limita prevederilor legale

-se deosebesc de creditele bancare prin:

-au reglementare juridica distincta

-Sunt aprobate cu raspundea unor conditii diferite

-nu sunt purtatare de dobanzi

-au caracter definitv

-sunt adoptate pt destinatii publice,- modificarile acestora se fac in conditii diferite

6

Executie partii de cheltuieli- priveste repartrizarea bugetului aprobat pe trimestre si se realizeaza pana la sfarsitul lunii urmatare celei in care a fost aprobat bugetul.repatrizarea pe trimestre se face in functie de:

-formele legale de incadrare a veniturilor

- formele si posibilitatile de asigurare a resurselor de finantare a deficitului bugetar

-Perioada in care este necesara efectuare cheltuielor

Aceste cerinte sunt de ordin normativ si sunt instituite si sunt folostie in scopul organizarii echilibrate a bugetului de stat fara disproportii intre cele 2 parti repatrizarea avand si semnificatia programarii executiei bugetare

Executarea partilor de venituri

Realizarea veniturilr necesita incasarea acestora la termenul si cuantumul prevazut de lege.perceperea veniturilor este guvernata de principiul neafectarii bugetare.Percepera veniturilor fiscale este restrictiva si se face prin aplicarea reglementarilor fiscale de drept substantial ce sunt stabilite independet de bugetul in continutul caruia se incadreaza

Veniturile inscrise in bugetul aprobat nu sunt limitative ca urmare incasarile putand fi mai mari in functie de realitatea existenta.

Incasarea veniturilr presupune 2 etape

-administrativa---presupune constatarea creantelor

-de executie contabila in care are loc perceperea acestora

Nerespectare sumelor de plata datorate bugetului statului atarage obligatie de plata a accesoriilor fiscale prevazute de lege si daca este cazut executarea silita a veniturilor si bunurilor debitorului in conditiile legii speciale

3

Reguli privind procedura bugetara

Potrivit legii finantelor publice cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata si sunt delimitate de autorizatii continute in legi speciale si bugetare anuale.nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici efectuata dacaa nu exista baza legala pt respectiva cheltuiala.

Legea finantelor publice prevede reguli cu privire la micsorarea veniturilor si majorarea cheltuielilor.astfel in cazurile in care se fac propuneri de laborare a unor proiecte de acte normative a caroro aplicare ar atrage micsorarea veniturilor si majorarea cheltuielilor aprobate prin buget trebuie sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea acestora

10

Impozitul definitie conform legii 500/2002 reprezinta o prelevare obligatorie fara contraprestatie si nerambursabila efectuala de administratia publica pt satisfacerea necesitatilor de interes general

Trasaturile impozitelor

-forma pecuniara

-caracter definitiv-sumele sunt nerambursabile

-caracter general-legea nu reglementeaza contribuabili individuali ci reglementeaza categorii de contribuabili

-caracter obligatoriu

-impozitul se plateste fara contraprestatie directa si imediata din partea statului

Taxe definitie taxa este suma platita de o persoana fizica sau juridica pentru serviciile prestate acestuia de catre o institutie a statului serviciu public sau agent economic.

Trasaturi

-se stabilesc prin lege si de catre consiliile locale in limitele legii

-se realizeaza pe cale de autoritate publica

-sunt nerambursabile

-au o destinatie publica

Diferentele fata de impozite sunt ca au un echivalent direct imediat din partea statului

-Determinarea subiectilor platii la efectuarea unei activitati sau prestarii unui serviciu

-Taxele se platesc anticipat serviciului prestat