CIVIL PARTE GENERALA

1. Capacitatea de a incheia acte juridice civile este o: stare de drept spre deosebire de discernamant care este o stare de fapt.

2. Capacitatea de a incheia actul juridic civil este o: aptitudine a subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.

3. Principiul libertatii actelor juridice civile exprima ideea ca: subiectele de drept civil sunt libere sa incheie sau nu un act juridic civil.

4. Constituie cerinte de valabilitate ale consimtamantului: sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

5. Ca regula viciile de consimtamant atrag: nulitatea relativa.

6. Nu exista un element obiectiv in structura: erorii.

7. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia in cazul in care priveste: un act juridic bilateral.8. Dolul, ca viciu de consimtamant: este aplicabil si actelor juridice unilaterale.

9. Violenta constituie viciu de consimtamant daca: amenintarea nu este justa.

10. Leziunea, ca viciu de consimtamant poate fi invocata in cazul minorului doar daca este vorba despre un act juridic care indeplineste urmatoarele conditii: este un act juridic de administrare, bilateral, cu titlu oneros, comutativ, pagubitor, incheiat de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuvintarea ocrotitorului sau legal.

11. Constituie cerinte generale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil: obiectul sa fie determinat sau determinabil.

12. Pentru a putea fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa fie, printre altele: licita si morala

13. Principalele acte juridice pentru care legea pretinde forma solemna ( de regula forma autentica) sunt urmatoarele: contractul de donatie, testamentul, revocarea expresa a unui legat, contractul de intretinere

14. Principiile care guverneaza efectele actelor juridice sunt urmatoarele: principiul fortei obligatorii , irevocabilitatea si relativitatea efetelor actului juridic civil;

15. Este vorba despre o exceptie de la principiul pacta sunt servanda, in cazul in care: s-ar acorda prin lege un termen de amanare a executarii unor obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori

16. In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic bilateral includem printre altele: revocarea donatiei intre soti, denuntarea contractului de locatiune incheiat pe perioada nedeterminata.

17. In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral includem printre altele: testamentul, legatul, promisiunea publica de recompensa

18. In categoria avanzarilor-cauza trebuie inclusi printre altii: succesorii cu titlu universal al partilor.

19. Stipulatia pentru altul este: o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil.

20. Categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatiii efectelor actului juridic civil include, printre altele: cesiunea de creanta

21. Categoria exceptiilor de la opozabilitatea actului juridic include: simulatia.

22. In functie de modul de consacrare legislativa, nulitatile se clasifica in: nulitati exprese si virtuale

23. In functie de natura interesului ocrotit, nulitatile se clasifica in: nulitati aboslute si relative.

24. Nulitatea absoluta: poate fi invocata de catre orice persoana interesata si chiar de catre instanta din oficiu

25. Nulitatea relativa: poate fi invocata doar de catre persoana al carui interes a fost vatamat.

26. Nulitatea absoluta intervine in cazul: lipsei totale a consimtamantului.

27. Nulitatea abosluta intervine: in momentul incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

28. Intervine nulitatea relativa in cazul: lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil.

29. Violenta ca viciu de consimtamant este alcatuita din: un element obiectiv si un element subiectiv.

30. Este imprescriptibila: nulitatea absoluta.

31. Actul juridic de confirmare: valideaza retroactiv actul juridic anulabil

32. Principiile efectelor nulitatii sunt: retroactivitatea, repunerea in situatia anterioara, anularea actului subsecvent ca urmare a anularii actului juridic initial.

33. Exceptiile de la principiul retoractivitatii efectelor actului juridic civil includ urmatoarele: casatoria putativa, cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei.

34. Conversiunea actului juridic: este posibila si in cazul nulitatii absolute

35. Efectele nulitatii sunt inlaturate de: regula error communis facit jus

36. Principiul error communis facit jus este aplicabil in materie de: acte de stare civila

37. Asemanarile dintre nulitate si rezolutiune sunt, printre altele: ambele atrag ineficacitatea actului si produc, in principiu efecte retroactive.

38. Deosebirile dintre nulitate si rezolutiune sunt, printre altele: momentul in care exista cauza de ineficacitate

39. Deosebirile dintre nulitate si inopozabilitate inculd printre altele: momentul in care exista cauzele de ineficacitate

40. Prerogativa urmaririi: este specifica dreptului real, nu si dreptului de creanta

41. Dreptul real si dreptul de creanta se aseamana printre altele prin aceea ca: au un continut economic

42. Prin obligatia de a da se intelege: indatorirea de a transmite sau constitui un drept real

43. Constituie obligatie de mijloace: obligatia pe care si-o asuma beneficiarul unei lucrari de a achita pretul

44. Prescriptia extinctiva este: o sanctiune de drept civil

45. Efectul prescriptiei extinctive este urmatorul: stinge dreptul la actiune in sens material

46. Principiile efectului prescriptiei extinctive sunt urmatoarele: odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile subiective accesorii; in cazul prestatiilor succesive, dreptul la actiune se stinge pentru fiecare prestatie separat

47. Domeniul prescriptiei extinctive cuprinde: drepturile de creanta

48. Este imprescriptibila extinctiv printre altele: actiunea de partaj si actiunea negatorie

49. Este imprescriptibila actiunea: in nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial

50. Este imprescriptibila actiunea: in repararea prejudiciului moral

51. Este prescriptibila extinctiv: actiunea prin care se urmareste radierea unui drept concurent de catre cel care este indreptatit sa inscrie in folosul sau un drept real

52. Este prescriptibila extinctiv: revocarea renuntarii la succesiune, solicitata de catre creditorii succesibilului care a renuntat la succesiune in frauda drepturilor creditorilor

53. Este imprescriptibila actiunea: in constatarea nulitatiii absolute a certificatului de mostenitor, daca obiectul sau il constituie fie stabilirea masei succesorale, fie partajul succesoral, sub conditia acceptarii mostenirii in termenul prevazut de lege

54. Termenul de prescriptie extinctiva este unul:stabilit de lege sau de catre parti55. Este prescriptibila in 10 ani: actiunea privitoare la drepturile reale, care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie

56. Este prescriptibila in termen de 1 an: actiunea medicilor, moaselor asistentelor si farmacistilor pentru vizite, operatii sau medicamente

57. Cursul prescriptiei extinctive incepe de la: data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau dupa imprejurari trebuia sa cunoasca nasterea lui

58. In cazul oblicatiilor contractuale de a da sau de a face prescriptia incepe sa curga de la: data cand obligatia devine exigibila

59. In cazul asigurarilor contractuale, prescriptia incepe sa curga de la: expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de parti pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizatiei sau dupa caz a despagubirilor datorate de asigurator

60. Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita incepe sa curga de la: data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea

61. Prescriptia dreptului la actiunea in anulare in caz de violenta incepe sa curga: din ziua cand aceasta a incetat

62. Prescriptia dreptului la actiunea in anularea contractului ( sau in reducerea obligatiilor) pentru leziune, incepe sa curga de la: data incheierii contractului

63. Prescriptia dreptului la actiunea in raspunderea pentru vicii aparente incepe sa curga de la: data predarii sau receptiei finale a bunului sau a lucrarii

64. Scopul imediat consta in: prefigurarea retrimiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos in cazul contractului de comodat

65. Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa fie printre altele: licita si morala

66. Cauza actului juridic este falsa: daca exista eroare asupra scopului mediat67. Prescriptia dreptului la actiunea in despagubiri exercitata impotriva celui care rupe logodna incepe sa curga de la: de la data ruperii logodnei

68. Prescriptia dreptului la actiunea in tagada paternitatii formulata de mostenitorii tatalui biologic incepe sa curga de la: data decesului tatalui biologic

69. Cursul prescriptiei se suspenda: intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati de fapt

70. Introducerea cererii de chemare in judecata inauntrul termenului de prescriptie extinctiva: sterge provizoriu si conditionat prescriptia extinctiva scursa anterior introducerii

71. Conventia prin care dupa ce s-a implinit prescriptia extinctiva, debitorul recunoaste datoria pretinsa de creditor si declara ca o va plati: constituie o novatie

72. Pe durata cauzei de suspendare a prescriptiei extinctive efectul consta in: oprirea cursului prescriptiei extinctive

73. Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis: este o regula de ordine publica

74. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta: poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau de exceptie

75. Efectul special al suspendarii cursului prescriptiei se produce: daca pana la imprinirea termenului de prescriptie au mai ramas cel putin 6 luni, daca termenul de prescriptie aplicabil in speta este mai mare de 6 luni

76. Constituie cauza de intrerupere a cursului prescriptiei extinctive: prin recunoasterea dreptului facut de cel in folosul caruia curge prescriptia

77. Prescriptia dreptului la actiunea in raspundere pentru vicii ascunse in cazul unei constructii incepe sa curga: de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale a constructiei, afara numai daca viciul a fost descoperit inainte, cand prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii

78. Efectul intreruperii cursului prescriptiei extinctive este: incepe sa curga o noua prescriptie

79. Efectele intreruperii prescriptiei profita: celui de la care emana actul intreruptiv

80. Termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare a unui act juridic patrimonial este de: 3 ani

81. Forta majora: opreste cursul prescriptiei dreptului material la actiune

82. Repunerea in termenul de prescriptie este: o masura exceptionala

83. Termenul de 30 de zile in care poate fi solicitata repunere ain prescriptie priveste: atat cererea de repunere in termen cat si introducerea cererii prin care se exercita dreptul la actiune privind pretentia pe fond

84. Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva are caracter: judiciar

85. Termenul de 3 ani aplicabil actiunii in revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la posesorul de una credinta este un termen de: decadere

86. Termenul de 1 an aplicabil actiunii in rectificare intemeiate pe dispozitiile art 908, alin. 1 pct. 1 si 2 Cod civil, indreptate impotriva tertului subdobanditor de buna-credinta, cu titlu oneros este un termen de: decadere

87. Obligatia de a preda bunul vandut este: corelativa unui drept de creanta

88. Obligatia propter rem: are ca izvor legea sau conventia partilor

89. Viciile de consimtamant: atrag nulitatea relativa

90. In functie de consecintele care intervin, eroarea se clasifica in: eroare esentiala si eroare neesentiala

91. Falsa reprezentare a realtitatii la incheierea unui act juridic poate atrage nulitatea relativa a acestuia in cazul in care priveste: eroarea esentiala si eroarea neesentiala

92. In cazul erorii lezionare sunt aplicabile regulile de la: leziune ca viciu de consimtamant

93. In ipoteza erorii esentiale asupra naturii actului juridic: dreptul de a obtine anularea se stinge daca executarea actului s-a realizat, in termen de 3 luni de la notificare asa cum il intelesese partea aflata in eroare

94. Adaptarea contractului in cazul erorii esentiale: poate intervenii atunci cand eroarea priveste simplele motive ale contractului daca acestea au fost considerate determinate prin vointa partilor

95. In cazul dolului: este vorba despre o eroare provocata

96. Dolul: este aplicabil si actelor juridice unilaterale

97. Dolul prin reticenta: consta intr- o fapta omisiva

98. In cazul viciului de consimtamant al violentei: amenintarea se poate referi si la o vatamare viitoare, daca temerea este actuala.

99. In materia violentei ca viciu de consimtamant: persoana amenintata poate solicita in cadrul aceleiasi actiuni, atat anularea actului, cat si plata despagubirilor

100. Leziunea: in cazul majorului este aplicabila si actelor juridice bilaterale de dispozitieCIVIL. DREPTURI REALE

101. Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice: exclusiv102. Dreptul de proprietateptivata este: un drept real principal

103. Prin caracterul absolut al dreptului de proprietate privata se intelege: ca este opzabil erga omnes104. In raport de titular proprietatea este: publica105. Este un atribut al dreptului de proprietate: dispozitia106. Ius abutendi confera titularului: dreptul de a greva cu sarcini bunul107. Bunurile care fac obiectul proprietatii publice sunt: inalienabile, imprescriptibile, insesizabile108. Are calitatea procesuala activa in cazul actiunii in revendicare: proprietarul neposesor

109. Poate avea calitatea procesuala pasiva in cazul actiunii in revendicare: proprietarul de buna credinta

110. In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, proba dreptului de proprietate se face cu: extrasul de carte funciara

111. Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice: este o actiune petitorie

112. In cacul admiterii actiunii in revendicare, paratul poate fi obligat: la restituirea bunului si la restituirea productelor acestuia

113. Este o modalitate a dreptului de proprietate: proprietatea rezolubila114. Coproprietatea pe cote parti da dreptul fiecarui coproprietar: asupra unei cote parti ideale din bun115. Fiecare dintre coproprietari are dreptul de a folosi bunul comun: in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari

116. Fiecare coproprietar poate sa faca acte de conservare cu privire la bunul comun: fara acordul celorlalti proprietari

117. Fiecare coproprietar poate sa faca acte de administrare cu privire la bunul comun: cu acordul coproprietarilor care detin majoritatea cotelor parti

118. Un coproprietar poate sa incheie un contract de locatiune pe o durata de 4 ani cu privire la bunul comun: cu acordul tuturor proprietarilor119. Un coproprietar poate sta singur in justitie: in orice actiune privitoare la proprietate120. Se afla in coproprietate fortata: bunurile care constituie amintiri de familie

121. Incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotari motivate: cu votul unanim al coproprietarilor122.Exista un semn de necomunitate a zidului at cand: culmea zidului este drepta si perpendiculara pe o parte si inclinata spre cealalta

123. Actiunea de partaj este: imprescriptibila

124. Conventiile de suspendare a partajului nu pot fi incheiate pe o perioada mai mare de: 5 ani125. In reglementarea noului Cod civil, partajul are caracter: constitutiv de drepturi

126. Modul specific de incetare a coproprietatii obisnuite sau temporare este: partajul127. Superficia este: un drept real derivat din dreptul de proprietate128. Dreptul de superficie se poate constitui pentru o durata: de cel mult 99 de ani129. La expirarea termenului superficiei si in absenta unei stipulatii contrare: proprietarul terenului dobandeste proprietatea supra constructiei edificate de superficiar prin accesiune

130. Proprietarul terenului, care la finele termenului superficiei a dabandit proprietatea asupra constructiei, are obligatia de a plati: valoarea de circulatie a constructiei la data expirarii termenului131. Uzufructul se poate constitui: prin uzucapiune132. Poate fi dat in uzufruct: o masa patrimoniala133. Uzufructul constituit in favoarea unei personae fizice este: cel mult viager

134. Uzufructul constitui in favoarea unei persone juridice este: pe o durata de cel mult 30 de ani

135. Fructele civile: se cuvin uzufructuarului, proportional cu durata uzufructului136. Cvasiuzufructul implica: bunuri consumptibile

137. Uzufructul: poate fi cedat fara acordul nudului proprietar138. Obligatia de inventariere a bunurilor la constituirea uzufructului revine: uzufructuarului

139. Daca exista un drept de uzufruct asupra unui apartament, o terta persoana poate locui in el daca are acordul: uzufructuarului

140. Uzufructul se stinge prin: neuzul timp de 10 ani

141. Dreptul de usufruct se stinge daca: proprietarul vinde bunul uzufructuarului142. Dreptul de abitatie se poate constitui asupra: asupra unei locuinte

143. Poate fi un titular al dreptului de abitatie: numai o persoana fizica144. Dreptul de uz: nu poate fi cedat145. Servitutea se poate constitui: prin act juridic146. Servitutile necontinue: sunt acelea pt a caror existenta este necesar faptul actual al omului147. Servitutile pozitive: sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercita o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit

148. Se pot dobandi prin uzucapiune tabulara, in conditiile legii: toate servitutile

149. Servitutea se stinge prin: neuzul timp de 10 ani

150. Constituie o conditie a uzucapiunii extratabulare: decesul proprietarului tabular151. Conform noului Cod civil, drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in CF, ca proprietar al unui bun imobil, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a posedat imobilul, dupa momentul inregistratii cererii de inscriere, daca posesia a fost neviciata: timp de 5 ani152. Jonctiunea posesiilor inseamna: ca posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu aceea a autorului sau

153. Poate constitui just titlu pt uzucapiunea de 10-20 de ani, prevazuta de vechiul cod civil: o sentinta care tine loc de act autentic de vanzare-cumparare a unui teren

154. Pentru a invoca uzucapiunea de lunga durata prevazuta de vechiul Cod civil este necesar ca posesia sa fie exercitata: 30 de ani in mod public

155. Posesia unui imobil situat in Cluj-Napoca, inceputa in an ul 2006, poate avea ca effect dobandirea in viitor a dreptului de proprietate prin uzucapiune, daca vor fi indeplinite conditiile prevazute de: Codul civil in vigoare pana in 01.10.2011

156. In cazul pierderii posesiei asupra unui teren ca urmare a avulsiunii, proprietarul initial poate obtine recunoasterea dreptului sau si redobandirea posesiei daca exercita actiunea in revendicare: la 6 luni dupa ce s-a produs avulsiunea

157. In cazul unui teren cu acces la drumul public, daca se vinde o parcela din acesta, care devine astfel loc infundat, cumparatorul poate obtine dreptul de trecere spre drumul public: numai peste terenul pe care se facea anterior vanzarii

158. In cazul unui teren cu acces la drumul public, daca se vinde o parcela din acesta si astfel terenul ramas devine loc infundat, proprietarul sau poate obtine dreptul de trecere spre drumul public: numai peste terenul pe care se facea trecerea anterior vanzarii si numai cu acordul cumparatorului

159. Este permisa includerea intr-un contract a unei clauze de inalienabilitate pe o durata de cel mult: 49 de ani

160. Dreptul de folosinta cu titlu gratuitt asupra bunurilor proprietate publica se acorda: institutiilor de utilitate publica

161. Dreptul unui coproprietar de a cere partea care ii revine din valoarea fructelor naturale ale bunului care au fost insusite de alt proprietar si instrainate: se prescrie in 3 ani de la data culegerii acestora162. Un bun aflat in coproprietate poate fi inchiriat : numai cu acordul expres al tuturor coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti

163. Un bun aflat in coproprietate poate fi dat in comodat unui tert: numai cu acordul expres al tuturor coproprietarilor

164. Fiecare coproprietar poate folosi: intregul bun, fara a avea nevoie de acordul celorlalti coproprietari

165. Actiunea confesorie de superficie este: imprescriptibila166. Conform noului Cod civil, pot fi dobandite prin uzucapiune extratabulara: numai servitutile pozitive167. Actiunea in granituire este o actiune :reala petitorie168. Cand chiriasul unui bun mobil il vinde unui tert, caruia ii si remite bunul, pretinzand ca este proprietar, actiunea in revendicare a proprietarului impotriva cumparatorului de buna-credinta: este paralizata de dobandirea dreptului de proprietate de carte comparator, ca efect al posesiei sale de buna-credinta

169. Pentru construirea prin act juridic a unei servituti de trecere peste un teren este necesar si suficient acordul: consensual

170. Dreptul de uzufruct poate fi constituit: numai asupra bunurilor proprietate privata171. Bunurile imobile aflate pe teritoril Romaniei, care fac parte dintr-o mostenire vacanta intra in: proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale in care sunt situate

172. Proprietarul unui fond imobiliar poate deschide ferestre catre fondul invecinat: la orice distanta daca fereastra nu permite vederea

173. Conform noului Cod civil, pt a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune extratabulara, posesia neviciata trebuie sa fie exercitata timp de: 10 ani de la moartea proprietarului tabular174. Conform noului Cod civ, pt a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune tabulara posesia neviciata trebuie sa fie exercitata timp de: 5 ani de la data cererii de inscriere in CF175. In cazul unui bun asupra caruia s-a construit un drept de uzufruct, sarcinile si cheluielile proprietatii trebuie suportate: de catre nudul proprietar

176. Locatiunile de imobile incheiate cu uzufructuarul peroana fizica, inscrise in CF, sunt opozabile proprietarului sau mostenitorilor acestuia, dupa stingerea uzufructului prin decesul uzufructuarului sau pana la implinirea termenlului lor, dar nu mai mult de: 3 ani de la incetarea uzufructului177. Fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uzufructului apartine: uzufructuarului

178. Fructele civile se cuvin uzufructuarului: numai in masura in care ele au luat nastere pe durata uzufructului

179. Daca a fost constituit un drept de usufruct in favoarea unei personae fizice, fara a se prevedea durata acestuia, se prezuma ca a fost constituit: viager

180. Dreptul de superficie se stinge prin consolidare cand: terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persone

181. Partajul conventional facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de: nulitatea absoluta

182. Instanta sesizata cu o cerere de partaj poate suspenda partajul, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalti coproprietari, pentru cel mult: 1 an183. Exista proprietate in devalmasie at cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor pesoane: fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate

184. In lipsa unei stipulatii contrare, cotele-parti supra bunurilor aflate in coproprietate fortata intr-unimobil cu mai multe apartamente se stabilesc: in functie de suprafata utila a fiecarui apartament185. Decizia de a atribui unui proprietar de apartament folosinta exculsiva asupra unui bun aflat in coproprietate fortata, intr-un bloc cu mai multe apartamente, trebuie adoptata: cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor si a cotelor-parti

186. In cazul unui bun aflat in coproprietate actiunea in revendicare poate fi exercitata: chiar si de catre un singur coproprietar

187. Locatiunea pe termen mai mare de 3 ani cu privire la un bun aflat in coproprietate pot fi incheiate: numai cu acoldul tuturor coproprietarilor188. Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere peste un fond aservit si in folosul unui fond dominant pot fi stabilite printr-o folosinta continua petimp de: 10 ani

189. In cazul partajului judiciar care are ca obiect un bun indibizibil, instant de judecata poate adopta urmatoarea solutie: vanzarea bunului si impartirea pretului

190. Din categoria actiunilor petitorii fac parte: actiunea in revendicare191. Actiunea in revendicare este: actiunea reala, petitorie, prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa-I recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului

192. Actiune a in revendicare poate fi exercitata de: unul dintre coproprietarii bunului

193.Cheltuielile necesare sunt: acea categorie de cheluieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru conservarea bunului.

194. Dreptul de servitude prezinta urmatoarele caractere juridice: drept indivizibil195. Actiunea in revendicarea mobiliara: este o actiune reala si petitorie

196. Dreptul de proprietate pubica: este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil

197. Dreptul de proprietate privata: este perpetuu

198. Bunurile aflate in proprietate publica pot fi: concesionate

199. Dreptul de concesiune: este specific drepului de proprietate publica200. Ius fruendi confera titularului dreptului de proprietate: posibilitatea de a culege fructele bunuluiDREPT CIVIL- OBLIGATII

201. Trasatura specifica a contractelor sinalagmatice este: caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor asumate de partile contractante;

202. Pt a putea fi invocata exceptia de neexecutare a contractului trebuie: ca obligatiile reciproce ale partilor, nascute dintr-un contract sinalagmatic, sa fie exigibile;

203. Exceptia de neexecutare a contractului este un mijloc de aparare: care poate fi invocat oricand;

204. Rezolutiunea este un mod de desfiintare a contractelor: cu executare dintr-o data;

205. Rezilierea este un mod de desfiintare a contractelor: cu executare succesiva;

206. Rezolutiunea produce efecte: ex tunc si ex nunc;

207. Rezilierea produce efecte: ex nunc;

208. Pactul comisoriu produce efecte doar daca prevede, in mod expres:obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea;

209. Se considera ca un contract desfiintat prin rezolutiune: nu a fost niciodata incheiat;

210. Se considera ca un contract desfiintat prin reziliere: isi inceteaza valabilitatea doar pt viitor;

211. Exista gestiune de afaceri atunci cand o persoana gestioneaza bunurile altei persoane: fara stirea acesteia;

212. Gerantul poate abandona gestiunea inceputa: cand nu exista riscul unei pierderi;

213. Gestiunea ratificata produce, in privinta actelor juridice, efectele unui mandat: de la data la care a fost inceputa;

214. Este supusa restituirii: plata facuta inainte de indeplinirea conditiei suspensive;

215. Imbogatirea este justificata atunci cand rezulta: din neexercitarea de catre cel pagubit a unui drept contra celui imbogatit;

216. Cel care s-a imbogatit in detrimentul altuia fara justa cauza este obligat la restituire: in masura propriei sale imbogatiri;

217. Actio de in rem verso: are un caracter subsidiar;

218. Principala functie a raspunderii civile este cea: reparatorie

219. In reglementarea NCC exista: atat raspunderea civila delictuala cat si cea contractuala;

220. Este o conditie a antrenarii raspunderii civile: fapta ilicita;

221. Este o conditie a antrenarii raspunderii civile: raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu;

222. Forta majora este: orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil;

223. Fapta victimei sau a tertului: inlatura raspunderea doar in cazurile in care, potrivit legii sau conventiei partilor, cazul fortuit este exonerator de raspundere;

224. Raspunderea pt prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava: nu se poate exclude sau limita prin conventia partilor;

225. Sunt valabile clauzele care exclud raspunderea pt prejudiciile cauzate: printr-o fapta savarsita din imprudenta, bunurilor victimei;

226. Se prezuma ca nu are discernamant si, in consecinta, nu raspunde pt prejudiciul cauzat: minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;

227. In cazul raspunderii pt fapta minorului sau a celui pus sub interdictie, cel obligat la supraveghere este exonerat de raspundere: numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila;

228. Comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai, ori de cate ori: fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate;

229. Proprietarul unui animal raspunde de prejudiciul cauzat de acesta: independent de orice culpa;

230. Proprietarul unui lucru raspunde de prejudiciul cauzat de acesta: independent de orice culpa;

231. Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele: daca aceasta este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie;

232.In situatia in care doua persoane sunt gasite raspunzatoare pt aceeasi fapta prejudiciabila: acestea sunt tinute solidar la reparatie fata de cel prejudiciat;

234. Daca partea interesata de indeplinirea conditiei determina, cu rea-credinta, realizarea evenimentului: conditia se considera neindeplinita;

235. In lipsa de stipulatie contrara, termenul suspensiv profita: debitorului;

236. Cand debitorul face o plata inainte de implinirea termenului suspensiv: face o plata valabila;

237. Cand debitoul face o plata dupa implinirea conditiei rezolutorii: face o plata neadatorata;

238. Starea de insolvabilitate a debitorului rezulta din: inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executarii silite, fata de valoarea totala a datoriilor exigibile;

239. Obligatia de a executa prin echivalent o obligatie indivizibila este: divizibila;

240. Solidaritatea dintre creditori: nu exista decat daca este stipulata in mod expres;

241. Obligatia este alternativa atunci cand: are ca obiect doua sau mai multe prestatii principale, iar executarea uneia dintre acestea il libereaza pe debitor de intreaga obligatie;

242. Obligatia este facultativa atunci cand: are ca obiect o singura prestatie principala de care debitorul se poate insa libera executand o alta prestatie determinata;

243. Plata poate fi facuta: de orice persoana interesata;

244. Creditorul: poate refuza o plata partiala, chiar daca prestatia ar fi divizibila;

245.Executarea in natura a obligatiei poate fi cumulata intotdeauna cu: daunele moratorii;

246. Atunci cand partile au inserat in contract o clauza penala: instanta de judecata poate reduce penalitatea stipulata de parti atunci cand aceasta este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului;

247. Atunci cand debitorul, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa isi exercite drepturile si actiunile: creditorul poate exercita actiunea oblica;

248. La data introducerii actiunii revocatorii: creanta reclamantului trebuie sa fie certa;

249. Compensatia nu poate avea loc atunci cand: datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat;

250. Pt ca remiterea de datorie sa fie valabila: este necesar consimtamantul debitorului;

251. Exceptio non adimpleti contractus inseamna: un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic;

252. Efectul exceptiei de neexecutare a contractului consta in: suspendarea fortei obligatorii a contractului;

253. Gestiunea de afaceri se deosebeste de mandat: prin lipsa acordului de vointa;

254. Gestiunea de afaceri inceteaza prin: ratificarea gestiunii;

255. Riscul pieirii fortuite a unui bun care constituie obiectul unui contract translativ de proprietate: ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, cat timp bunul nu a fost predat dobanditorului, chiar daca proprietatea a fost transferata;

256. In cazul stipulatiei pt altul: daca tertul beneficiar nu accepta stipulatia, dreptul sau se considera a nu fi existat niciodata;

257. In cazul simulatiei, cand actul aparent este fictiv, daca exista un conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii dobanditorului aparent: sunt preferati creditorii instrainatorului aparent in cazul in care creanta lor este anterioara contractului secret;

258. Dovada simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori: cu orice mijloc de proba;

259. Care dinre urmatoarele nu este un principiu al raspunderii civile: principiul repararii anticipate a prejudiciului;

260. Gerantul poate abandona gestiunea de afaceri: numai daca nu exista riscul vreunei pierderi

261. n cazul unei aciuni intemeiate de catre reclamant pe imbogatirea fara justa cauza: paratul poate fi obligat la restituire numai daca imbogatirea sa subzista la momentul sesizarii instantei de judecata si reclamantul nu a avut niciodata la dispozitie alta actiune;

262. Pentru a se antrena raspunderea civila delictuala este necesar ca: prejudiciul sa fie urmarea incalcarii unui drept subiectiv sau a unui interes legitim;

263. Reprezinta o conditie a simulatiei: actul secret sa fie incheiat anterior sau concomitent cu actul public;

264. Clauza contractuala prin care partile prevad anticipat cuantumul daunelor interese compensatorii se numeste: clauza penala;

265. Actiunea in simulatie: este imprescriptibila;

266. Obligatia de a restitui un imprumut la 2 luni de la acordarea lui este o obligatie: cu termen suspensiv;

267. Raspunderea pt ruina edificiului , in cazul in care a fost cauzat de lipsa de intretinere sau de un viciu de constructie revine: intotdeauna proprietarului;

268. Raspunderea pt. prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea dintr-un imobil a unui lucru revine: celui care ocupa imobilul, chiar fara niciun titlu;

269. Conditia este rezolutorie cand: indeplinirea ei determina desfiintarea obligatiei;

270. Prejudiciul este cert atunci cand: existenta lui este sigura, neindoielnica, si poate fi evaluat in prezent;

271. Termenul este suspensiv atunci cand: pana la implinirea lui, este amanata scadenta obligatiei;

272. Termenul este extintiv atunci cand: la implinirea lui, obligatia se stinge;

273. Prin prejudiciul actual se intelege: prejudiciul care s-a produs in totalitate pana la data cand se cere repararea lui;

274. Reprezinta o conditie pt admiterea actiunii oblice: debitorul sa fie pasiv in realizarea drepturilor sale patrimoniale;

275. Remiterea de datorie printr-un act juridic intre vii este valabila: in orice forma, chiar si verbala sau tacita;

276. Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita: tuturor creditelor, fara nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea;

277. Termenul de prescriptie al actiunii revocatorii este de: un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat;

278. Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii revocatorii profita: doar creditorului reclamant si tuturor celorlalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza;

279. Cel obligat la supravegherea unui minor care a comis o fapta prejudiciabila este exonerat de raspundere: numai daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila;

280. Atunci cand un minor a comis o fapta prejudiciabila: parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea obligatia de supraveghere a minorului;

281. Prepusul este: o persoana care indeplineste anumite functii si insarcinari in temeiul unui contract sau al legii;

282. Compensatia opereaza de plin drept: intotdeauna cand exista doua datorii reciproce, certe, lichide, exigibile, care au ca obiect bunuri fungibile;

283. Comitentul este: o persoana care este parte intr-un raport de prepusenie;

284. Raspunderea pt prejudiciile cauzate de lucruri in general, se aplica: bunurilor pt care nu este instituita o forma distincta de raspundere civila delictuala;

285. Raspunderea pt lucruri este inlaturata daca: prejudiciul s-a produs ca urmare a fortei majore;

286. Raspunderea pt prejudiciile cauzate de animale este: o raspundere obiectiva;

287. Atunci cand in cadrul aceluiasi raport obligational calitatile de creditor si debitor se intrunesc in aceeasi persoana: obligatia se stinge de drept prin confuziune;

288. Raspunderea pt prejudicile cauzate de lucruri este: o raspundere obiectiva;

289. Partile unui contract, de comun acord: nu pot inlatura aplicarea regulilor raspunderii contractuale;

290. Sunt cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile: starea de necesitate;

291. In situatia in care o grindina puternica distruge recolta unui fermier ne aflam in prezenta: cazului fortuit;

292. Obligatia de a preda bunuri individual determinate: este de obicei o obligatie de rezultat, dar daca debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat, obligatia sa este considerata a fi de mijloace;

293. Obligatia de a stramuta proprietatea: o cuprinde si pe aceea de a preda lucrul;

294. In cazul obligatiilor banesti: plata este portabila;

295. Sunt modalitati de stingere a obligatiilor: plata;

296. Dreptul la actiune pt. repararea prejudiciului cauzat prin violenta unui minor se prescrie in termen de :10 ani;

297. Clauza contractuala prin care partile prevad rezolutiunea de drept a contractului in cazul neexecutarii unor obligatii determinate, se numeste: pact comisoriu expres;

298. In cazul unei obligatii pecuniare, daca aceasta nu este indeplinita la scadenta: creditorul are dreptul la daune moratorii fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu;

299. In cazul in care un contract cuprinde o clauza penala, daca debitorul isi executa cu intarziere obligatia, creditorul:poate cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu.

300. Clauza penala este considerata nula cand: executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.

CONTRACTE SPECIALE

301. In cazul bunurilor generice, transferul proprietatii asupra lucrului vandut se realizeaza : c.in momentul individualizarii bunului.

302. In cazul promisiunii de v-c, daca promitentul vanzator nu isi indeplineste obligatia asumata, promitentul comparator poate solicita intantei de judecata : c. pronuntarea unei hot. Care sa tina loc de contract, in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat.

303.Garantia impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vanzatorului :b. Este datorata chiar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii.

304. Obligatia de garantie contra viciilor bunului vandut exista daca : b. Viciciul sau cauza lui exista la data predarii bunului.

305. Locatorul trebuie sa predea bunul locatarului : c.in stare corespunzatoare utilizarii acestuia, cu toate accesoriile sale.

306. Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza : a.in termen de 3 ani de la incheierea lui.

307. Clauzele indoielnice ale contractului de vanzare-cumparare se interpreteaza in favoarea:c.cumparatorului.

308. Pactul de optiune privind un contract de v-c asupra unui bun individual determinat :a.este insotit de o clauza de inalienabilitate legala a bunului.

309. Daca partile au convenit ca vanzatorul nu va datora nicio garantie contra evictiunii, in caz de evictiune consumata : b.vanzatorul are obligatia de a restitui pretul, cu exceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii.

310. Daca bunul vandut este mobil corporal, cumparatorul profesionist care a descoperit viciile ascunse ale bunului este obligat : c.sa le aduca la cunostinta vanzatorului intr-un termen de 2 zile lucratoare.

311. Sublocatiunea este permisa daca : c.nu a fost interzisa in mod expres in contractul de locatiune.

312. Ca natura juridica, pactul de optiune privind un contract de vanzare este : c.un contract cu drept de optiune.

313. In materie de vanzare, daca nu s-a convenit altfel :a. Cheltuielile de predare, masurare si cantarire a bunului, sunt in sarcina vanzatorului.

314. In cazul pactului de optiune, dreptul de optiune al beneficiarului : b.este un drept potestativ.

315. Evictiunea partiala a cumparatorului : b. Atrage rezolutiunea contractului de vanzare daca este indeajuns de insemnata incat, daca cumparatorul ar fi cunoscut evictiunea, nu ar mai fi incheiat contractul

316. Raspunderea vanzatorului pentru viciile ascunse poate fi limitata sau inlaturata : b.numai in privinta viciilor pe care vanzatorul nu le-a cunoscut la data incheierii contractului.

317. Locatiunile nu se pot incheia pentru o perioada : b.mai mare de 49 de ani.

318. In caz de pluralitate de mandatari : b.fiecare poate executa singur mandatul, daca nu s-a prevazut altfel in contract.

319. Dreptul de preemptiune are natura : c.legala sau conventionala.

320. Pactul de optiune :c.este un contract unilateral.

321. In materie de garantie contra evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert: a.cumparatorul pierde dreptul de garantie daca nu l-a chemat in cauza pe vanzator, iar acesta dovedeste ca existau motive suficiente pentru a se respinge pretentiile tertului.

322. Vanzatorul care nu cunostea viciile ascunse ale bunului: a.este obligat sa restituie cumparatorului pretul si cheltuielile facute cu prilejul vanzarii, daca s-a dispus rezolutiunea contractului.

323. Pretul locatiunii va fi scazut proportional cu timpul si cu partea bunului de carelocatarul a fost lipsit: c.daca reparatiile efectuate de locator dureaza mai mult de 10 zile.

324. Daca mandatul este oneros, mandatarul este tinut sa execute mandatul: b.cu diligenta unui bun proprietar.

325. Dreptul conventional de preemptiune este o promisiune afectata de o conditie c. Simpla potestativa.

326. Promisiunea unilaterala de vanzare este : b.un antecontract sinalagmatic atunci cand beneficiarul promisiunii se obliga sa plateasca , in schimbul optiunii ce i se confera, o suma de bani.

327. Vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii : c.fata de orice dobanditor subsecvent al bunului fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit.

328. Vanzatorul care a garantat buna functionare a lucrului vandut este obligat, in cazul oricarei defectiuni ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare bunul : b.intr-un termen de 15 zile.

329. Locatiunile incheiate de persoanele care nu pot face decat acte de administrare : b.nu pot depasi 5 ani.

330. In caz de neexecutare a mandatului, mandatarul raspunde : c.atat in caz de culpa cat si in caz de dol.

331. Contractul de v-c : c.este, in principiu, un contract comutativ.

332. In cazul evictiunii partiale, cumparatorul : c.poate solicita o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a fost evins.

333. In cazul vanzarii pe gustate : b.cumparatorul poate refuza incheierea contractului pe simplul motiv ca nu ii place marfa.

334. In materia contractului de v-c : b.transmiterea proprietatii nu este de esenta, ci numai de natura contractului.

335. Dreptul de preemptiune conventional : c.nu poate fi denuntat unilateral de promitent.

336.Dreptul de preemptiune se exercita in cazul vanzarii de imobile : b.in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii catre preemptor a notificarii cuprinsului contractului incheiat cu un tert.

337. Vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional: b. Se poate face de catre un tert numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor.

338. Dreptul conventional de preemptiune in legatura cu un imobil inscris in cartea funciara: a.se noteaza in cartea funciara.

339. Exercitarea dreptului de preemptiune : b.implica consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.

340. Dreptul de preemptiune : c.este indivizibil si nu se poate ceda.

341. Dreptul conventional de preemptiune : a.se stinge prin moarte preemptorului, cu exceptia situatiei in care a fost constituit pe un anume termen.

342. Promisiunea unilaterala de vanzare : c.da nastere unei obligatii de a face in sarcina promitentului.

343. Promisiunea bilaterala de v-c. : a.poate fi executata in natura prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.

344. In ce priveste forma contractului de optiune : b.atat pactul de optiune cat si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care partile il urmaresc sa-l incheie.

345. Contractul de v-c nu poate avea ca obiect : b.un drept de uz.346. In cazul vanzarii unui bun viitor: a.cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul in caz de nerealizare a bunului, cu exceptia situatiei cand si-a asumat riscul nerealizarii.347. Vanzarea bunului proprietatea exclusiva a altei persoane: c.vanzarea este valabila.348. In cazul vanzarii bunului altuia : b.proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul dobandirii bunului de catre vanzator.

349. Vanzarea-cumpararea intre soti : c.este valabila nefiind interzisa de lege.

350. Vanzatorul are obligatia : a.de a conserva bunul vandut pana la momentul predarii.

351. In caz de evictiune totala, cumparatorul are dreptul : b.sa i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoieze tertului evingator.

352. Obligatia de garantie contra evictiunii a vanzatorului este aplicabila : c.atat in cazul vanzarilor prin buna invoiala, cat si in cazul vanzarilor prin licitatie publica.

353. Garantia contra viciilor bunului vandut : a.poate fi extinsa prin vointa partilor.

354. Obligatia de garantie contra viciilor ascunse se aplica : b.in cazul vanzatorilor prin buna invoiala.

355. Vanzatorul raspunde contra viciilor ascunse : c.indiferent daca a cunoscut sau nu viciile.356. Locul predarii bunului vandut este : c.locul prevazut in contract pentru predare, daca s-a stipulat expres.

357. Bunul vandut trebuie sa fie predat : in starea in care se afla in momentul incheierii contractului.

358. In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului : c.de indata ce pretul e platit.

359. Vanzarea pe incercate se incheie : c.sub conditie suspensiva.

360. La vanzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta : b.la momentul predarii bunului.361. In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul : a.la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului.

362. Daca nu s-a convenit altfel, cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului : b.din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe civile sau naturale.

363. Cumparatorul care afla de existenta unei cauze de evictiune a sa : b.este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii.

364. Daca cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul este indreptatit sa obtina : c.fie executarea silita a obligatiei de plata, fie rezolutiunea vanzarii.

365. In situatia in care are loc vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemptiune catre un tert : c.vanzarea este valabila numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor.

366. Daca cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obligatia de preluare sau de plata : c.vanzatorul are facultatea de a depune lucrul vandut intr-un depozit, pe cheltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde.

367. Daca vanzarea bunului mobil s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit pretul : c.vanzatorul poate, in cel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului vandut, daca bunul este inca in posesia cumparatorului.

368. Pretul serios este : b.acela care exprima o echivalenta relativa intre valoarea bunului vandut si suma de bani stabilita drept pret.

369. Daca s-a vandut un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret total, iar suprafata este mai mica ori mai mare decat au crezut partile : c.nici vanzatorul si nici cumparatorul nu pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului.

370. Actiunea vanzatorului pentru suplimentul de pret trebuie intentata : b.sub sanctiunea decaderii din drept, in termen de 1 an de la data incheierii contractului, daca partile nu au fixat o data pentru masurarea imobilului.

371. Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata : b.pentru un termen mai mare de 5 ani.372. Locul platii chiriei : b.in lipsa unei stipulatii contrare, la domiciliul creditorului.

373. Chiria : c.poate sa reprezinte un procent din beneficiul pe care il va realiza locatarul.

374. Locatorul raspunde : b.pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaza vietii, sanatatii sau integritatii corporale.

375. Contractele de locatiune constituie titluri executorii pentru plata chiriei daca : c.au fost incheiate prin inscris sub semnatura privata si inregistrate la organele fiscale sau in forma autentica.

376. Daca reparatiile efectuate de locator sunt de asa natura incat bunul devine impropriu pentru intrebuintarea cuvenita : a.locatarul poate rezilia contractul.

377. Dispozitiile referitoare la tacita relocatiune : b.se aplica tuturor contractelor de locatiune al caror termen se implineste dupa data intrarii in vigoare a Codului civil.

378. In caz de intrainare a bunului dat in locatiune: b.locatiunea ramane opozabila dobanditorului, chiar si dupa ce locatarului i s-a notificat intrainarea, pentru un termen de doua ori mai mare decat cel care s-ar fi aplicat notificarii denuntarii contractului.

379. Dreptul locatarului este opozabil dobanditorului a.in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara.

380. In materia inchirierii locuintelor, facuta fara determinarea duratei locatorul : c.poate denunta contractul, cu respectarea unui termen de preaviz, care nu poate fi mai mic de 15 zile, daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o luna.

381. Denuntarea inchirierii locuintei facuta pe durata determinata : b.poate fi facuta si de locator.382. Chiriasul are dreptul de a subinchiria sau ceda contractul de inchiriere a locuintei : b.numai cu acordul scris al locatorului.

383. Pentru obligatiile asumate fata de locator prin contractul de inchiriere : b.in caz de subinchiriere raspunde chiriasul impreuna cu subchiriasul, raspunderea lor fiind solidara in temeiul legii.

384. Pe durata inchirierii locuintei : b.chiriasul poate locui impreuna cu alte persoane in lipsa unei interdictii exprese.

385. Contractul de mandat este un contract : b.intuitu personae.

386. In materia contractului de mandat: b.mandatul conceput in termeni generali nu este suficient pentru incheierea unu act de dispozitie.

387. Exista mandat tacit :c.atunci cand o pers face un act in numele si pe seama altei persoane, care consimte in tacere.

388. Mandatarul : c.trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care imputernicirea a fost data.

389. In caz de pluralitate de mandatari, acestia sunt tinuti sa raspunda pentru actele incheiate : a.solidar, daca s-au obligat sa lucreze impreuna.

390. Pentru executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat mandatarul, acesta din urma : c.raspunde daca insolvabilitatea persoanelor respective i-a fost cunoscuta sau ar fi trebuit sa fie cunoscuta la data incheierii contractului cu acele persoane.

391. Daca mandantul nu l-a autorizat in mod expres pe mandatar sa-si substituie o alta persoana in executarea mandatului : b. Mandatarul poate sa isi substituie o alta persoana in executarea mandatului daca imprejurari neprevazute il impiedica sa isi indeplineasca mandatul.

392. Daca substituirea a fost autorizata de mandant : c.mandatarul raspunde pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit.

393. Impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o in executarea mandatului : c.mandantul are actiunea directa indiferent daca a existat sau nu autorizarea pentru substituire.

394. Mandantul trebuie sa restituie mandatarului si dobanzile legale aferente cheltuielilor avansate de mandatar, pentru executarea mandatului, care curg : b.de la data efectuarii lor fara punere in intarziere.

395. Revocarea mandatului : c.facultatea de revocare unilaterala a mandatului exista chiar daca mandatul a fost declarat irevocabil.

396. Revocarea mandatului poate fi : c.atat expresa cat si tacita.

397. Mandatarul poate renunta la mandat : a.daca este cu titlu gratuit.398. Fata de terti revocarea mandatului produce efecte : c.daca revocarea s-a facut in forma autentica, din momentul inregistrarii la Registrul national notarial.

399. In caz de pluralitate de mandatari, obligati sa lucreze impreuna, in lipsa de stipulatie contrara, mandatul inceteaza : b.si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul dintre ei.400. Mandatul fara reprezentare : c.este contractul prin care mandatarul incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama mandantului, chiar daca tertii aveau cunostinta despre mandat.

SUCCESIUNI

401. Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta de : mostenitorii rezervatari sau succesorii lor.

402. Capacitatea succesorala : se desfiinteaza cu efect retroactiv in cazul constatarii decesului persoanei disparute ca fiind anterioara mortii celui care lasa mostenirea.

403. Nu sunt conditii speciale ale mostenirii legale : nedemnitatea succesorala..

404. Persoana venita la mostenire prin reprezentre trebuie : sa aiba capacitate succesorala.

405. Reprezentarea succesorala : este admisa in cazul reprezentantului nedemn aflat in viata la data deschiderii succesiunii.

406. Reprezentarea succesorala : opereaza numai daca reprezentantul are vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului.

407. Reprezentarea succesorala : este admisa in cazul descendentilor din frati si surori numai pana la gradul IV inclusiv.

408. Reprezentarea succesorala nu este admisa in privinta : renuntatorului la mostenirea defunctului.

409. Sotul supravietuitor : in concurs cu ascendentii sau cu rudele colaterale are un drept special la mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice.

410. Reprezentarea este admisa : atunci cand reprezentantul este comorient.

411. Regulile ce reglementeaza reprezentarea succesorala: nu pot fi modificate.

412. Au vocatie succesorala legala: descendentii defunctului.

413. Nedemnitatea succesorala: opereaza si produce efecte de drept instanta doar constatand nedemnitatea, dar poate fi si judiciara.

414. Actele juridice referitoate la bunurile mostenirii, incheiate de un nedemn cu terte persoane: in masura in care sunt mentinute ca valabile, obliga nedemnul la plata de despagubiri catre adevaratii mostenitori ca si un posesor de rea credinta.

415. Nedemnitatea succesorala: produce efecte de la data deschiderii mostenirii.

416. In caz de nedemnitate succesorala: nedemnul este obligat sa restituie fructele culese din mostenire.

417. Reductiunea liberalitatilor excesive se poate: invoca in fata instantei de judecata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune.

418. Daca la mostenire (legala) sunt chemati sotul supravietuitor, parintii defunctei, si un nepot de frate prin reprezentare: fiecare va culege 1/3 din mostenire.

419. Sunt exceptii de la principiul proximitatii gradului de rudenie: reprezentarea succesorala.

420. Daca la o mostenire legala sunt chemati sora defunctului, mama defunctului si fiul fratelui defunctului acesta din urma fiind in viata si nedemn: mama defunctului va culege din mostenire, restul de revine surorii defunctului.

421. Daca o mostenire (legala) sunt chemati parintii defunctului, un frate bun si un frate consangvin: fratele bun va lua 3/8 din mostenire.

422. Daca la o mostenire (legala) sunt chemati sotia supravietuitoare, mama defunctului si doi frati (buni) ai defunctului: sotia supravietuitoare va lua 1/3 din mostenire, iar mama defunctului va lua 1/6 din mostenire.

423. Colateralii ordinali: sunt mostenitori sezinari.

424. Pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare: descendentii de gradul 2.

425. Fac parte din categoria mstenoitorilor sezinari: sotul supravietuitor.

426. Descendentii fratilor si surorilor defunctului: nu devin rude cu copilul adoptat cu efecte restranse de defunct.

427. Fratii uterini: pot veni la mostenirea fratelui lor numai in nume propriu.

428. Imparteala se face pe tulpini: cand descendentii de gradul II vin la mostenire prin reprezentare.

429. In concurs cu doua clase de mostenitori, in caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari, cota parte a sotului supravietuitor va fi calculata: in raport cu mostenitorii din clasa mai apropiata cu care concureaza.

430. In concurs cu copilul exheredat si parintii defunctului: sotul supravietuitor primeste .

431. Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice: nu include obiectele de uz personal si exclusiv al defunctului daca defunctul a dispus de acestea prin liberalitati facute unor terti.

432. Sunt acte cu valoare de acceptare tacita a mostenirii: toate actele de dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire.

433. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este un drept temporat care se pierde prin incheierea unei noi casatorii.

434. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este recunoscut in concurs cu orice clasa de mostenitori.

435. Comuna, orasul sau municipiul: raspunde de datoriile si sarcinile succesiunii numai in limita activului succesoral.

436. Testamentul: este un act esentialmente personal.

437. Testamentul olograf este valabil: numai daca este scris, datat si semnat de mana testatorului.

438. Este valabil testamentul prin care se dispune: asupra unui drept succesoral mostenit de testator ca universalitate de bunuri.

439. Testamentul: este un act esentialmente revocabil.

440. Un testament nul pentru vicii de forma: poate fi confirmat de mostenitorii legali ai testatorului.

441. Testamentul olograf: poate fi contestat de persoanele interesate.

442. Testamentul : poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali ne rezervatari.

443. Sunt testamente ordinare: testamentul autentic si olograf.

444. Sunt incapabili absolut de a primi legate: persoanele neconcepute.

445. Legatul: este caduc daca bunul individual determinat ce face obiectul legatului a pierit in timpul vietii testatorului.

446. Legatul cu sarcina: poate fi revocat la cererea oricarei personae interesate.

447. Revocarea tacita pentru instrainarea bunului: intervine si atunci cand instrainarea este lovita de nulitate.

448. Legatul devine caduc: atunci cand este afectat de o conditie suspensiva iar legatarul moare inainte de realizarea conditiei.

449. Dreptul de acrescamant opereaza cand: exista o pluralitate de legatari cu titlu particular.

450. Este un pact asupra unei succesiuni viitoare, interzis de lege: contractual prin care se instraineaza drepturile asupra unei mosteniri viitoare, nedeschisa.

451. Dreptul la rezerva: confera titularilor sai dreptul de a invoca reducctiunea liberalitatilor excessive.

453. Rezerva succesorala: este de jumatate din cota succesorala legala atunci cand mostenitor rezervatar este doar unul din parinti.

454. Rezerva sotului supravietuitor: se calculeaza la intreaga mostenire atunci cand sotul supravietuitor este unic mostenitor legal.

455. Reductiunea liberalitatilor excessive: are ca efect ineficacitatea legatelor in masura necesara intregirii rezervei.

456. Reduciunea donatiei excesive: se face pe calea unei actiuni prescriptibile in termenul general de 3 ani, aplicabil drepturilor de creanta.

457. Sunt indreptatiti sa invoce reductiunea liberalitatilor excesive: mostenitorii legali rezervatari, acceptanti ai mostenirii, chiar daca, anterior deschiderii mostenirii au renuntat la dreptul de a invoca reductiunea.

458. Are caracter imperativ regula de reductiune a liberalitatilor excesive potrivit carea: donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor incepand cu cea mai noua.

459. Reductiunea donatiilor se poate face si prin echivalent: cand bunul donat a pierit din culpa donatarului.

460. Au dreptul sa ceara raportul donatiilor: descendentii cand vin in concurs cu sotul supravietuitor.

461. Retransmiterea mostenirii: opereaza chiar daca mostenitorul decedat in termenul de optiune succesorala de un an nu si-ar exprima acest drept.

462. Raportul datoriilor se aplica: legatarilor universali sau cu titlu universal.

463. Dreptul de optiune succesorala: poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe calea unei actiuni oblice.

464. Actul de optiune succesorala: este declarativ de drepturi.

465. Prescriptia dreptului de optiune succesorala: este aplicabila comunei, orasului, municipiului atunci cand este chemata la mostenire in calitate de legatar.

466. Acceptarea mostenirii: nu poate fi retractata in interiorul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala.

467. Sunt considerate acte de acceptare tacita a mostenirii: plata taxelor si impozitelor pentru bunurile ce compun masa succesorala.

468. Daca succesibilul ascunde bunuri ale mostenirii: pastreaza calitatea de mostenitor dar nu are niciun drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse.

469. Renuntarea la succesiune: facuta in favorem constituie act de acceptare a mostenirii.

470. In cazul renuntarii la mostenire: drepturile reale sau de creanta ale renuntatorului defunctului renasc cu efecte retroactive de la data renuntarii.

471. Renuntatorul: nu poate fi obligat la plata taxelor succesorale.

472. Partajul succesoral: nu se poate realize prin act autentic notarial daca nu sunt prezenti personal sau prin reprezentant toti coindivizarii.

473. Nedemnitatea succesorala: efectele nedemnitatii pot fi inlaturate expres prin testament sau act autentic notarial de cel care lasa mostenirea.

474. Persoana nedemna: are dreptul sa recupereze cheltielile necesare si utile generate de bunurile din mostenire.

475. Pot invoca nedemnitatea succesorala: nedemnul insusi.

476. Pot venii la succesiune: copii mostenitorului nedemn, prin reprezentare.

477. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: dureaza pana la recasatorirea sotului supravietuitor, cand inceteaza chiar inainte de un an de la deschiderea mostenirii.

478. Constituie dreptul comun in materia transmiterii patrimoniului succesoral: mostenirea legala.

479. Testatorul: poate solicita aportul unui avocat la redactarea testamentului.

480. Vicile testamentului: se rasfrang asupra tuturor dispozitiilor a caror validitate depinde de validitatea testamentului, atunci cand privesc forma acestuia.

481. Pentru a fi valabil ca atare, testamentul olograf: trebuie sa fie scris in intregime de mana testatorului.

482. Testamentul olograf: este un act juridic solemn.

483. rezerva succesorala: este un drept conditionat de chemarea efectiva la mostenire si de acceptarea ei.

484. Sunt mostenitori rezervatari: ascendentii privilegiati.

485. Sotul supravietuitor are dreptul la rezerva succesorala: intr-un cuantum egal cu din cota legala care i se cuvine.

486. Daca alaturi de sotul supravietuitor vin la mostenire si alti mostenitori rezervatari: rezerva sotului supravietuitor se satisface direct din mostenirea lasata de defunt.

487. Dreptul de a invoca reductiunea liberalitatilor excesive: este un drept patrimonial transmisibil.

488. Actiunea in reductiune este: prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani, personala.

489. Constituie efecte ale reductiunii liberalitatilor excesive : desfiintarea donatiilor in masura necesara reintregirii rezervei.

490. Obligatia de raport al donatiilor incumba: sotului supravietuitor al defunctului si descendentilor acestuia, daca vin efectiv si impreuna la mostenire.

491. Acceptarea voluntara tacita a mostenirii: poate fi facuta si prin mandatari.

492. Petitia de ereditate: este o actiune reala, imprescriptibila.

493. Pot cere raportul donatiilor: creditorii personali ai sotului care vin la mostenire impreuna cu descendentii.

494. In concurs cu doi descendenti ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este: .

495. In concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este de : .

496. In concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, cota legala a sotului supravietuitor este de : .

497. Sotul supravietuitor: este mostenitor sezinar.

498. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor: este inalienabil si insesizabil.

499. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este recunoscut: in concurs cu orice clasa de mostenitori.

500. In concurs cu parintii exheredati si fratii defunctului: sotul supravietuitor primeste 1/3.

DEREPT PENAL PARTE GENERALA

501. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive se face atunci cand: in baza legii vechi s-a aplicat pedeapsa detentiunii pe viata, iar legea noua prevede pedeapsa inchisorii.

502. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile: este conditionata de conduita persoanei condamnate.

503. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile: este conditionata de conduita condamnatului.

504. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive : este posibila atunci cand in baza legii vechi s-a aplicat pedeapsa inchisorii, iar maximul special prevazut de legea noua este mai mai mare decat pedeapsa aplicata.

505. In ipoteza in care in temeiul legii active la momentul comiterii faptei instanta a aplicat o pedeapsa cu inchisoarea de 12 ani, iar legea intra in vigoare ulterior , prevede pentru aceeasi infractiune pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani: se va aplica obligatoriu legea penala mai favorabila.

506. In ipoteza in care legea noua, intra in vigoare inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, este mai putin favorabila inculpatului, pedepsele complementare: se vor executa in limitele prevazute de legea noua, doar daca limitele sunt mai reduse.

507. Retroactiveaza: legea penala mai favorabila.

508. X comite o infractiune sub imperiul legii 1 si inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intra in vigoare legea 2. Se va aplica: legea penala mai favorabila.

509. X incepe comiterea unei infractiuni sub imperiul legii 1 si continua comiterea acestea si dupa intrarea in vigoare a legii 2 . Se va aplica: intotdeauna legea 2.

510. Ultraactiveaza: legea temporara si legea penala mai favorabila.

511. Subiecti activi ai infractiunii: sunt persoanele care comit acte de executare a infractiunii.

512. Minorul cu varsta intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti: raspunde penal doar daca se dovedeste ca a actionat cu discernamant.

513. Minorul cu varsta intre 16 ani impliniti si 18 ani neimpliniti: nu raspunde penal daca se dovedeste ca a actionat fara discernamant.

514. Raspunde din punct de vedere penal: un minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, daca se dovedeste ca a actionat cu discernamant.

515. Nu raspund penal: autoritatile publice.

516. Persoana juridica poate fi subiect activ al infractiunii: daca nu este o autoritate publica.

517. Persoanele fizice ale caror acte de conduita pot antrena raspunderea penala a persoanei juridice sunt: orice persoana fizica ce actioneaza in realizarea obiectului de activitate, in numele sau in interesul acesteia.

518. Obiectul material al infractiunii: sta la baza clasificarii infractiunilor in infractiuni materiale si infractiuni formale.

519. Lipsa obiectului material de la locul unde autorul credea ca se afla: determina existenta unei tentative.

520. Inexistenta obiectului material al infractiunii: este specifica infractiunilor formale.

521. Infractiunile omisive improprii: se comit prin inactiune.

522. Raportul de cauzalitate: este intrerupt in cazul in care victima, internata in spital din cauza unei lovituri de cutit care i-a pus in pericol viata, decedeaza in urma unui incendiu.

523. Raportul de cauzalitate: este exclus in cazul riscului permis.

524. In ipoteza in care urmarea cauzata initial de actiunea infractionala se agraveaza datorita conduitei victimei, suntem in prezenta: riscului culpabil.

525. X ii aplica lui Y o lovitura de cutit intr-o zona vitala. Y este transportat la spital unde i se acorda ingrijiri. Ulterior Y moare ca urmare a faptului ca in spital se declanseaza un incediu. Solutia este: X raspunde doar pentru o tentativa perfecta, deuarece suntem in prezenta unui risc deviat.

526. Intentia eventuala: se caracterizeaza prin faptul ca autorul prevede rezultatul si ii este indiferenta producerea acestuia.

527. Intentia indirecta: exista in ipoteza in care producerea urmarii ii este indiferenta autorului.

528. Intentia indirecta: exista in cazul in care autorul faptei a lasat producerea faptei la voia intamplarii.

529. In ipoteza in care producerea rezultatului actului sau de conduita ii este indiferenta autorului, va exista: intentie eventuala.

530. Intentia spontana: presupune un interval de timp mai scurt de la luarea hotararii pana la comiterea faptei.

531. Comiterea unei infractiuni praeterintentionate: atrage starea de recidiva.

532. Culpa cu prevedere: este sanctionata legal la fel de aspru ca si culpa fara prevedere.

533. Culpa cu prevedere: exista in ipoteza in care autorul a apreciat in mod eronat anumite date, fapt care i-a creat convingerea ca rezultatul nu se va produce.

534. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu a fost prevazut dar trebuia si putea fi prevazut.

535. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu este prevazut de autor, desi acesta ar fi avut obligatia si posibilitatea sa il prevada.

536. Culpa fara prevedere: exista in cazul lipsei de supraveghere din partea parintelui, care a cauzat vatamarea copilului aflat in ingrijirea sa.

537. Culpa fara prevedere: se caracterizeaza prin faptul ca rezultatul nu a fost prevazut dar trebuia si putea fi prevazut.

538. In cazul carei forme si modalitati ale vinovatiei infractorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta ne se va produce: culpa cu prevedere.

539. Poate fi subiect activ al infractiunii ca persoana juridica: o societate comerciala.

540. Cand locul savarsirii faptei constituie o cerinta esentiala in continutul infractiunii, nerealizarea acesteia: face ca fapta sa nu mai fie infractiune.

541. Legitima aparare: se retine si in situatia in care cel care se apara se afla intr-o eroare esentiala invincibila cu privire la existenta atacului.

542. Legitima aparare: este exclusa in cazul in care atacul consta intr-o insulta sau amenintare.

543. Legitima aparare: presupune comiterea unei fapte prevazute de legea penala, in scopul inlaturarii atacului.

544. In contextul legitimei aparari, atacul: nu presupune in mod necesar un contact efectiv intre atacator si cel atacat.

545. In contextul legitimei aparari, atacul: poate consta in incercarea de patrundere intr-o locuinta.

546. In contextul legitimei aparari, apararea: trebuie sa fie indreptata impotriva atacatorului.

547. Legitima aparate prezumata: se caracterizeaza prin existenta unui atac constand intr-o patrundere sau o incercare de patrundere intr-o locuinta.

548. Excesul justificat de aparare: exclude caracterul penal al faptei.

549. X il urmareste pe Y cu intentia de a-l lovi. In timp ce fuge, datorita efortului depus, Y sufera un infarct si decedeaza. Rezultatul produs: nu ii va fi imputabil datorita cazului fortuit.

550. Fiind atacat de X cu un obiect contondent, neputand sa fuga sau sa ceara ajutor si neavand nicio arma la indemana, Y smulge un par dintr-un gard pentru a se apara: Y nu va raspunde pentru destrugere, fiind indeplinite conditiile starii de necesitate.

551. Starea de necesitate: este inlaturata daca autorul actiunii de salvare si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi produs in lipsa actiunii sale.

552. X ii aplica sotiei sale, Y, o serie de lovituri puternice cu un obiect contondent. Vazand ca nu reuseste sa se opuna agresiunii, neputand sa fuga sau sa ceara ajutor, Y sare gardul in gradina vecinului sau, patrunzand astfel pe proprietatea acestuia. Y va putea invoca: starea de necesitate.

553. Constrangerea morala: consta intr-o amenintare reala cu un pericol grav, iminent, injust si inevitabil.

554. Constrangerea morala se poate retine: in ipoteza in care, amenintat fiind cu uciderea propriului copil, un parinte este constrans sa omoare doua persoane.

555. Constrangerea fizica: poate fi exercitata de catre o alta persoana, ipoteza in care aceasta va raspunde pentru fapta comisa de cel constrans.

556. Betia involuntara incompleta: poate constitui o circumstanta atenuanta.

557. Betia voluntara completa: constituie o circumstanta agravanta legala daca este premeditata.

558. Iresponsabilitatea: trebuie sa existe in momentul comiterii actului de conduita.

559. Eroarea: nu inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei circumstante agravante.

560. Eroarea de fapt: este vincibila in cazul in care ar fi putut fi inlaturata daca autorul ar fi dat dovada de mai multa diligenta.

561. Eroarea de drept: nu inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei legi penale.

562. Eroarea de fapt: nu inlatura caracterul penal al faptei daca este vincibila.

563. Eroarea: inlatura caracterul penal al faptei daca poarta asupra unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde acest caracter.

564. Cazul fortuit presupune: imprevizibilitatea absoluta a imprejurarii care determina producerea rezultatului.

565. X, aflat la volanul autoturismului, efectueaza o manevra imprudenta si tamponeaza puternic autoturismul lui Y, proiectandu-l pe contrasens. Ininte ca Y sa poata redresa autovehiculul, acesta avariaza grav un alt autovehicul stationat pe marginea drumului. Y va putea invoca: constrangerea fizica.

566. X, aflat la volanul unui autoturism care circula regulamentar, vede venind din sens opus un autovehicul scapat de sub control, care se indrepta cu viteza inspre el, si pentru a evita un impact frontal cu acesta, trage de volan inspre dreapta, urcand pe trotuar, unde o accidenteaza grav pe minora Y. X va putea invoca: starea de necesitate.

567. Excesul justificat este: o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.

568. Atacul in cazul legitimei aparari poate consta din: o inactiune.

569. In cazul legitimei aparari, apararea: este necesara.

570. Exista stare de necesitate si atunci cand: fapta nu este savarsita de catre o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul.

571. Pedeapsa detentiunii pe viata : nu poate fi aplicata minorilor.

572. Pedeapsa Accesorie: decurge din aplicarea pedepsei principale a inchisorii sau detentiunii pe viata.

573. Interzicerea drepturilor parintesti: poate constituii o pedeapsa complementara.

574. Sanctiunea interzicerii dreptului de a ocupa o functie similara celei de care s-a folosit autorul la comiterea faptei: este o pedeapsa complementara.

575. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi: poate fi dispusa pe o perioada de la 1 la 10 ani.

576. Interdictia de a ocupa o functie, profesie, meserie sau alta ocupatie similara celei de care s-a folosit autorul la comiterea faptei: constituie o pedeapsa complementara.

577. Revocarea suspendarii conditionate: este conditionata de descoperirea comiterii infractiunii in cursul termenului de incercare.

578. Suspendarea conditionata: este revocata in ipoteza neexecutarii, cu rea-credinta, a obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.

579. Executarea pedepsei la locul de munca: se revoca in ipoteza pierderii capacitatii de munca de catre persoana condamnata.

580. Liberarea conditionata: in ipoteza comiterii unei infractiuni intentionate dupa liberare, pana la implinirea duratei pedepsei, se aplica sistemul sanctionator de la concusul de infractiuni.

581. In cazul revocarii liberarii conditionate pentru comiterea unei infractiuni: la calculul restului neexecutat din pedeapsa initiala nu se va tine cont de partea din pedeapsa considerata ca neexecutata in baza muncii prestate.

582. Pentru a avea loc revocarea suspendarii conditionate: este necesar sa se fi comis, in cursul termenului de incercare, o infractiune intentionata, care sa fi fost descoperita inauntrul acestui termen, chiar daca a fost judecata definitiv, ulterior implinirii termenului.

583. Revocarea suspendarii conditionate: nu va avea loc in ipoteza in care in cursul termenului de incercare se comite o infractiune intentionata, ulterior amnistiata inainte de condamnare.

584. Liberarea conditionata: poate intervenii si in cazul pedepsei detentiunii pe viata.

585. Suspendarea conditionata: poate fi revocata in ipoteza comiterii unei infractiuni din culpa in cursul termenului de incercare, daca infractiunea este descoperita inauntrul acestui termen.

586. Liberarea conditionata: nu atrage reabilitarea de drept la implinirea duratei pedepsei pronuntate de instanta.

587. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei: daca se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

588. In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei, repararea pagubei produse prin infractiune: trebuie facuta pana la expirarea termenului de incercare sub sanctiunea revocarii obligatorii a masurii.

589. Anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei intervine cand se descopera ca cel condamnat mai savarsise anterior suspendarii: atat o infractiune intentionta, cat si din culpa.

590. Daca in timpul executarii pedepsei la locul de munca cel condamnat isi pierde total capacitatea de munca din cauze neimputabile lui, instanta de judecata: revoca executarea pedepsei la locul de munca si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt indeplinite conditile prevazute in art. 82 C.pen.

591. Masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei: se poate dispune pe o perioada de maximum 2 ani.

592. Interzicere unei profesii in ipoteza in care faptuitorul se dovedeste a fi insuficient pregatit pentru exercitarea acesteia: poate fi revocata dupa trecerea a cel putin un an de la data dispunerii acesteia.

593. Masura de siguranta a interzicerii de a reveni in locuinta familiei: poate fi dispusa doar la cererea persoanei vatamate.

594. Aplicarea unei masuri de siguranta este intotdeauna conditionata: de existenta unei stari de pericol.

595. Aplicarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este conditionata de: pronuntarea unei condamnari.

596. In cazul masurii de siguranta a confiscarii speciale, starea de pericol: se prezuma legal ca exista, fiind data de simpla detinere a bunurilor care fac obiectul confiscarii.

597. Interzicerea unei profesii in ipoteza in care faptuitorul se dovedeste fi insuficient pregatit pentru exercitarea acesteia: presupune comiterea faptei din culpa.

598. Se poate dispune provizoriu, in cursul urmaririi penale si al judecatii, cu titlu de masura de siguranta: obligatia la tratament medical.

599. Expulzarea: se poate aplica doar daca s-a pronuntat o hotarare de condamnare.

600. Confiscarea bunurilor care au servit la comiterea infractiunii: nu se poate dispune daca sunt ale unui tert de buna credinta.

601.Pentru aplicarea masurii de siguranta a confiscarii extinse este necesar ca: pedeapsa prevazuta de lege sa fie inchisoarea de cinci ani sau mai mare.

602. Nu sunt supuse confiscarii speciale: bunurile care au fost folosite in orice mod la savarsirea unei infractiuni prin presa.

603. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata se poate lua pe o perioada de cel putin: in lege nu este precizata durata minima.

604. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata se poate lua: la cererea partii vatamate.

605. Sunt masuri de siguranta: interzicerea de a se afla in anumite localitati.

606: Actele de pregatire: pot fi comise si de catre complice.

607. Actele preparatorii: in principiu nu atrag consecinte sub aspect sanctionator.

608. Actele de pregatire: pot fi comise si de catre complice.

609. Tentativa: exista in cazul in care mijlocul folosit la comiterea actiunii a fost defectuos sau insuficient.

610. Tentativa: nu se sanctioneaza in ipoteza in care autorul a impiedicat in mod voluntar, inainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului, actiunii infractionale terminate.

611. Tentativa: exista si in cazul in care consumarea nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite.

612. Tentativa: nu este posibila in cazul infractiunilor comise cu intentie depasita.

613. Tentativa: presupune, in mod necesar, cel putin un inceput de executare a actiunii infractionale.

614. Tentativa: exista in cazul in care consumarea nu a fost posibila datorita lipsei obiectului material de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.

615. Tentativa: nu este posibila la infractiunile omisive prpriu-zise.

616. In ipoteza in care X toarna otrava in paharul lui Y si ulterior, razgandindu-se, nu ii permite sa consume continutul acestuia, vom fi in prezenta: impiedicarii producerii rezultatului.

617. Desistarea: nu este posibila in cazul tentativei terminate.

618. X ii aplica lui Y o lovitura cu un cutit in zona inimii, punandu-i in pericol viata. Y este transportat la spital, dar pe drum ambulanta este implicata intr-un accident de tren, iar in urma acestuia Y decedeaz. X va raspunde: pentru o tentativa terminata.

619. Desistarea: este o cauza de nepedepsire a tentativei.

620. Desistarea: este posibila doar in cazul tentativei intrerupte.

621. In ipoteza in care X patrunde in locuinta lui Y in scopul de a sustrage un bun, dar ulterior abandoneaza voluntar rezolutia infractionala si paraseste locul fapte: nu va raspunde pentru tentativa, dar va raspunde pentru fapta comisa pana in momentul abandonarii hotararii.

622. Tentativa: nu este posibila la infractiunile de pericol.

623. In cazul tentativei improprii: actul de executare este intotdeauna terminat.

624. Impiedicarea producerii rezultatului: este specifica tentativei terminate.

625. Tentativa: este conditionata de existenta intentiei de a comite fapta.

626. Tentativa nu este posibila: in cazul infractiunilor omisive propriu-zise.

627. Desistarea este posibila: in cazul tentativei intrerupte.

628. Cand hotararea de a savarsi o infractiune a fost pusa in executare, executare care nu a fost intrerupta, dar nu s-a produs efectul, se realizeaza: o tentativa perfecta.

629. Tentativa nu este posibila: la infractiunile savarsite cu praeterintentie.

630. Actele preparatorii in legislatia penala romana: se pedepsesc, prin similare cu tentativa, la anumite infractiuni.

631. X o loveste pe Y pentru a-i sustrage geanta, ceea ce si face ulterior. In acest caz exista: o infractiune unica complexa.

632. Infractiunea continua: presupune o rezolutie infractionala unica.

633. Infractiunea complexa: presupune un act de conduita cu semnificatie infractionala, inclus de legiuitor in continutul legal al unei infractiuni mai grave.

634. in cazul infractiunii progresive comise de un minor care pana la data producerii rezultatului devine major, autorul va raspunde: in calitate de minor.

635. Infractiunea continua: in cazul acesteia, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la epuizarea faptei.

636. Daca o parte dintre actele de executare specifice infractiunii continuate au fost comise de infractor cand era minor si o parte dupa majorat, acesta va raspunde penal: ca major pentru infractiunea continuata.

637. Infractiunea continuata: este o cauza reala de agravare facultativa a pedepsei.

638. In ipoteza unei succesiuni de legi, infractiunea continua se sanctioneaza: potrivit legii active in momentul epuizarii.

639. Existenta infractiunii continuate este conditionata de: o rezolutie infractionala unica.

640. In ipoteza unei succesiuni de legi, infractiunea progresiva se sanctioneaza: potrivit legii penale mai favorabile.

641. X ucide din culpa un pieton si paraseste locul accidentului. In cauza se va retine: un cocncurs real cu conexitatea consecventiala(cauza-efect).

642. X, condamnat pentru comiterea unei infractiuni intentionate la o pedeapsa de 4 luni, evadeaza. In acest caz exista: pluralitate intermediara.

643. X, arestat preventiv pentru comiterea unei infractiuni din culpa, evadeaza. In acest caz exista: concurs real.

644. Dupa gratierea totala si neconditionata a pedepsei de 5 ani inchisoare aplicate anterior pentru o infractiune intentionata, X, minor, comite o infractiune de furt. Care va fi sistemul sanctionator aplicabil lui X: se va aplica o pedeapsa intre limitele legale reduse la jumatate.

645. In ipoteza in care un infractor minor evadeaza din starea de arest preventiv, va exista: concurs.

646. Concursul real de infractiuni: se sanctioneaza potrivit sistemului cumulului juridic.

647. Concursul real de infractiuni: in cazul sau, pedeapsa rezultanta nu poate depasi cumulul aritmetic al pedepselor stabilite de instanta.

648. Concursul real cu conexitate: exista atunci cand intre infractiunile componente exista o legatura de la mijloc la scop, sau de la cauza la efect.

649. Concursul real cu conexitate se caracterizeaza prin faptul ca: intre infractiuni exista o legatura de la mijloc la scop.

650. Recidiva mare postcondamnatorie: exista in ipoteza comiterii unei infractiuni in perioada liberarii conditionate.

651. Recidiva mare postexecutorie: exista in ipoteza in care infractiunea ce constituie al doilea termen este comisa dupa gratierea totala neconditionata a pedepsei aplicate pentru primul termen.

652. Recidiva mare postexecutorie: exista in cazul in care pedeapsa aplicata pentru infractiunea intentionata comisa anterior a fost gratiata in totalitate.

653. Pluralitatea intermediara: exista cand dupa condamnarea definitiva la pedeapsa de 4 luni inchisoare pentru o infractiune intentionata, autorul evadeaza.

654. Pluralitatea intermediara: exista cand in timpul executarii unei pedepse aplicate pentru o infractiune comisa in timpul minoritatii, se comite o noua infractiune intentionata.

655. Sporirea pedepsei cu inchisoarea, a celei mai grele dintre cele stabilite de instanta de judecata, in cazul concursului de infractiuni, este: facultativa.

656. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta intr-o condamnare definitiva: la pedeapsa inchisorii mai mare d