Palatul regal, Amsterdam(sus stânga)

Fosta primărie din Amsterdam este cea mai importantă dovadă a epocii de aur din Olanda şi fără îndoială capodopera lui Jacob van Campen (1595-1657). îndată după încheierea Păcii din Westfalia a fost începută clădirea cu structura pe două niveluri a faţadei. Sala poporului este la fel de înaltă ca restul clădirii şi este expresia identităţii naţionale a cetăţenilor din Amsterdam.

Bursa din Amsterdam(sus dreapta)

Bursa ridicată între anii 1896 şi 1903 este considerată începutul modernităţii în Olanda. Hendrik Berlage (1856-1934) şi-a dorit prin construcţia de cărămidă, finalizată cu un turn înalt, să se deosebească de arhitectura istorică şi a însărcinat artişti cunoscuţi ai stilului modern cu designul interior şi exterior al clădirii. Sala mare lasă impresia unei pieţe interioare.

Rijksmuseum, Amsterdam(jos)

Cel de-al doilea concurs din anul 1876 pentru construirea muzeului din Amsterdam a fost câştigat de Pierre Cuypers (18271921). El a ridicat o clădire cu două curţi, în care a combinat cu dexteritate elemente neogotice şi ale Renaşterii timpurii. Deşi clădirea a fost criticată la început, ea a fost model pentru mulţi arhitecţi olandezi ai neorenaşterii.

[ (sus stânga) La scurt timp de la

aşezarea pietrei deteme-I lie a domului dm Köln au

început, în anul 125^ şi în Utrecht construcţiile la o nouă catedrală cu o strană circulară formată din trei nave şi un turn înalt de 112 m, care este considerat a fi unul dintre cele mai magnifice turnuri gotice din lume. în anul 1674 naosul a fost

distrus de o tornadă şi nu a fost reconstruit până în prezent; în locul său se Ihtinde acum un parc cu arbori.

Casa Rietveld-Schroder,Utrecht (sus dreapta) în anul 1924 a fost ridicată această icoană a arhitecturii moderne: casa Schroder este singura clădire excepţională a lui Gerit Riet-veld (1888-1964) şi a fost introdusă, în anul 2000, pe lista patrimoniului cultural universal. Influenţele curentului De-Stijl cu purtătorul de cuvânt Piet Mondrian (18721944) sunt evidente. Pereţii etajului superior sunt glisanţi, făcând posibilă realizarea unor încăperi de diferite mărimi.

Mauritshuis, Den Haag(jos)

Maurithuis, construită începând din anul 1633 de Jacob van Campen (1595-1657) pentru strănepotul proconsulului din Nassau-Siegen - azi reşedinţa galeriei de artă regale -, are o influenţă asupra construcţiei caselor de oraş pretenţioase. Temelia şi faţada cu structură colosală cu acoperiş tri-unghiular se inspiră din construcţiile lui Andrea Palladio, în timp ce acoperişul înclinat înalt oglindeşte gustul olandez.