TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCURESTI STR. BREZOIANU 23-25

r%N

411111.

1

N. IORGA

DESPRE

DATREI CONFERINTE

iewww.dacoromanica.ro

N. IORGAa II-. #.44.4.1"

g-7

DESPRE OLANDATREI CONFERINTE

1 9 3 6

TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL" BUCUREST[

et,

-

ei

a-a-0 67)--v,

www.dacoromanica.ro

Despre OlandaTrei eonterinte

IExcelentd, doamnelor si

domnilor,

Nu voiu face in seara aceastasi in cele doua, seri care vor ur-ma, adeca Joia si Sambata vii-toare, decat sa indeplinesc o da-torie elementary de recunostin-ta, de gratitudine dupa a treiavisits a mea in Olanda. Nu vavorbesc de o tart', pe care s'ocunoscut numai acum: cea din-taiu visits este foarte veche, maiadarica decat treizeci de ani.Dar in ultimo. din aceste visiteam intamninat acolo, si la oa-meni pe cari ii cunoasteam, sila oameni pe cari i-am cunos-cut atunci, si la oameni pe carii-am vazut, dar n'am avut pla-cerea de a-i cunoaste personal, oasa de buns primire, incest m'amsimtit dator si ar fi bine sa maurmeze si altii ca si de cateon se intampla sa fiu bine pri-mit intr'o tara strains m'amsimtit dator a vorbi de taraatat de folositoare nentru noiin ce priveste marea opera deintarire a elementului de bask aelementului fundamental, a ele-mentului teranesc, de care va fivorba astazi, si a alter elemente,care fac parte din aceiasi teme-lie si, in acelasi timp, de po-porul atat de simpatic prin mora-litatea ca si prin marea traditiede cultures, prin iubirea si intele-gerea pentru ce se ridica pette o

de N. Iorgaviata materials, care trebuie saspun ca este admirabil organisa-ta in Olanda.

Asa incat, de la inceput, a tre-buit sa subliniez acest fapt. Secrede de obiceiu ca societatile o-menesti se impart in doua,, casunt societati care se ingrijescinainte de toate de munca, decastig, de economic si societatileacestea nu ar avea o intelegerepentru lucrurile spiritului, si altesocietati care ar avea o intelege-re deosebita pentru lucrurilespiritului, dar aceasta le-ar dis-pensa de tort ce priveste econo-mia nationala Daca ar fi asa, arfi de dorit numai ca grija lucru-rilor materiale s mearga tot-deauna impreuna cu preocupa-tine spiritului uman, dar din fe-ricire nu este asa, si eu, expe-rienta legaturii, neaparate, deri-varii legice a unei stari de spi-rit dintr'o anume stare materia-

si a unei influente, a uneiforme de viata sufletesti asupraacestei vieti materiale, am fa-cut-o in doua locuri.

Am melts candva in America,avand si eu parerea pe care oau foarte multi de la noi, ca. A-merica este o tara in care sernunceste si se castiga, dar casocietatea este de o asprime sio neintelegere deosebite, si suntcolegi si prieteni de-ai mieifrancesi, cari fac un haz nesfar-sit cu privire la naivitatile so-

la

ft

,

www.dacoromanica.ro

4

cietat:i americane si la primiti-vitatea ei. Cand am fost sa plec,mi s'au dat din Paris aceste re-comandatii : in conferintele du-mitale fereste-te de a vorbi delucruri prea inalte ; cauta, inconferinte si in conversatii, saspui glume cat se poate de groa-se si de tari, si atunci America-nii au sa rada groaznic si in fe-lul acesta ai sa capeti o foartemare popularitate. M'am dus, sim'am intors incantat din Ameri-ca : de Universitatile americane,de colegii miei profesori acolo,de atitudinea studentilor, cariservesc prin restaurante si in-deplinesc o multime de func-tiuni socotite la noi servile, ceiace nu-i impiedica de a fi ascul-'Worn cei mai devotati, cei maiinteresati si mai inteligenti aicursurilor care li se fac. Am ple-cat de acolo cunoscand si o in-treaga viata a spiritului pe careo stiam numai in parte. Ei bine,experienta lucrului acestuia :ca merg impreuna lucrurile spi-ritului si ale muncii, care creia-za basa materials a unei cocie-tati, am facut-o si in Olanda. Side aici se desface o invataturapentru noi : aceia de a nu necrede represintantii unui idea-lism care de multe on exista nu-mai in inchipuirea noastra si dea nu neglija basa, dar de sigurnici sa nu staruim ca societatearomaneasca sa se stramute pe obasa de materialism grosolan,pentru ca aceasta ar insemnanu mai urmam pe calea voita degeneratiile anterioare, care aucautat sa cunoasca multe lu-cruri si care s'au folosit de elepentru mintea noastra romanea-sea., pe care eu o socot titlulnostru principal de glorie.

A cunoaste Olanda este a ca-pata deci o experienta pretioasa,este a indrepta o multime de pa-reri gresite si este a prinde o in-vatatura pentru directiile celenoi ale vietii noastre, care, di-rectdile acestea, nu stau in legi,nu stau in marl planuri de re-forma, nu stau in ideologiile ace-

lea cu care se ameteste, si de oparte si de alta, tineretul, cistau in altceva : in munca fru-mos indeplinita, cu tragere de i-nima, cu simt de solidaritate, detoata lumea, si in caldura pesteaceasta munca, in afara de carenimic nu este durabil si seriosIn viata noun a acestei Romanii,atat -de crescuta in hotare, si apoporului romanesc, pe care euit cred capabil de orice, neavanddecat un singur dusman : adecapropriile sale greseli, care se potcorecta.

Intre prietenii pe cari i-amsit acolo in Olanda, as vreapomenesc macar pe doi. Unul afost mentionat si in conferintamea la Radio acum clout. zile.Este vorba de un om extraordi-nar, a carui modestie ar fi adancjignita, ar fi ranita, chiar sari-geros ranita, data el ar fi aici sim'ar asculta. Este vorba de ci-neva care a fost in Romania nuodata, ci de mai multe ori, carese roaga de luni de zile sa albade la noi materialul trebuitorpentru o conferinta asupra Ro-maniei, de un om care este siun bizantinolog si un cercetatora] filosofiei antice, dar care s'adus sa caute pe Dalai-Lama inmungi Tibetului, care are marllegaturi de familie pentru ca secoboara dintro princesa iavane-sa, din Indiile olandese, si care,in sfarsit, in timpul rezboiului--ceia ce n'am spus in conferintamea de la Radio ,s'a dus inBelgia si a indeplinit cu un cu-raj extraordinar una din func-tiunile cele mai frumoase alemilei de oameni. A stat in fataGermanilor, a sfidat ocupatiagermane% pentru a scapa persoa-ne persecutate, si a scris o carteadmirabifia in care povesteste ce-ia ce a facut atunci, carte careeste in limba francesa si pe careo poate ceti toata lumea. In mo-mentul de fata el intemeiaza onoua catedra de bizantinologiein Olanda, pe langa aceia careapartinuse candva unui stralucitinvatat pe care acum vrasta si

,

,..

sa

t

.

ga-sa

:

www.dacoromanica.ro

- 5 -infirmitatile U. in la o parte,d. Hesse ling, si care este ocupatade o domnisoara greaca de origi-ne, foarte bung cunoscatoare agramaticei grecesti de pe vremeaclasica si care de sigur isi inde-plineste functiunile sale cu foar-te mare folos, dar mai mare ori-zont vor avea studiile bizantineincredintate unui om de o asade mare valoare umana si de unspirit enciclopedic asa de larg sisigur ca d. Grondijs, pe carecred ca v'ar face placere sa-1 ve-deti aici, pentru ea este legatsufleteste de noi si niciodata inviata mea nu mi s'a intamplatsa gasesc presintata modestamea activitate. neserbatoritaprintr'un banchet in toata via-ta mea si in acelas timp si'ceia ce tara noastra a Dutut safaca in domeniul culturii si loculpe care 11 ocupa in civilisatia ge-nerala, asa de frumos cum a fa-cut-o Inteun .articol dintr'una dincele mai marl gazete din Haga,d. Grondijs.

Aici o sa va fac sa zambiti pu-tintel, caci vreau sa adaog un a-manunt, care va va arata ce in-fluenta a putut sa exercite fru-mosul articol al d-lui Grondijsasupra cetitorilor si ce incredereaveau ei in reComandatiile lui,pe de alts parte, ce curatie despirit este adesea in Olanda inclasele de sus. D. Grondijs pre-sintase intre altele reproducereaunei fotografii luate la Valenii-de-Munte si in care erau elevelemele cl la 5coala de Misionare.Si, iata, am primit o scrisoarede la un domn olandes din socie-tatea cults, in care imi spune :ea m'am uitat la eleveled-tale si pe mine ma interesea-za cutare : am Matt o truce dea-supra si, prin urmare, data vreisa intervii pe langa dansa ca saintram in corespondenta", fi-reste pentru scopurile cele matoneste : ca s'o is de nevasta. Vanuteti inchinui un Roman carein aceiasi situatie ca a test co-respondent olandes al mieu, va-zand o fotografie a unei scoli

din Olanda, s'ar hotari asupraunei persoane care 1 s'ar paresdeosebit de interesanta si ar ce-re copilareste si atat de cinstitsa-i faca favoarea de a intra incorespondenta ca sa vada datafata corespunde sufleteste uneiinfatisari care i-a placut. De a-tunci, cum era de asteptat, laValenii-de-Munte este un intregrazboiu: persoane care nusunt aceia insemnata cu crucea,ar dori foarte mult sa fie ele, side aceia necunoscutul Olandesva avea o intreaga coresponden-ta romaneasca, dar, cum nu credca va avea dispositia sa deviepoligam, va parasi orice ideie dea lua nevasta in Romania.

In acelasi timp trebuie sa vaspun ca in cele doua Universitatiolandese, pe care le-am visitatsi care au amandoua. un lungtrecut ilustru si glorios, cea de laUtrecht si cea de la Leyda, amgasit o brimire la colegii miei casi cum am fi fost ani intregi dinviata impreuna, si trebuie sa po-menesc si bunele cuvinte cu carem'a intampinat acel care a datcea mai buna istorie a Olandei inlimba germana, in colectia incare mi-am tiparit si eu IstoriaRomanilor, in colectia Lam-precht, d. Huysinga. Am vrut canumele acestea doua, al d-luiGrondijs si al d-lui Huysinga, safie pomenite la InceDutul acesteiconferinte.

Duna ce ne-am lamurit asupramotivului pentru care m'am sim-tit obligat cu aceasta expunere,yin la cea dintaiu conferinta, ca-re se va ocupa de pamantul o-landes si de lumea de la tara. Sazicem : terani, dar cuprinzandin aceasta definitie si pe pescar,care este tot un teran, dar cu oalts. ocupatie. Si, in privinta a-ceasta. tot stint forma parente-tica care imi nermite adeseasa spun lucruri De care. data nuas introduce parantesele acestea,le-as uita , in sa spun un lu-crii de mare folos pentru noi. InOlanda sunt pescari, in Olandastint agricultori, in Olanda sunt

t

-

'

si,

.s

44-11-el*

. . .

vo,

www.dacoromanica.ro

crescatori de vite si fabricanti de'oranza in conditii asa de. curate,asa de ingrijite, incat fabricade branza samara cu un labora-tor stiintific. Dar cineva poatesa-si inchipuie ca fiecare din a-ceste ocupatii este deos3bita : deex.: data nu ar fi o buns pescu-ire intr'un an, sau data agricul-tura nu ar produce din causaconditiilor climaterice, sau dataar fi o boala de vite boala devite insa in Olanda aproape nuexista, tuberculoza la vite, cumam aflat dintr`o carte de statis-tics, este urmarita cu atata sta.-ruinta, insemnandu-se exact ca-re este proportia de vite bolna-ye, incat intr'un numar oarecarede ani e posibil ca aceasta boalasa fie total inlaturata decidata s'ar intampla in aceste treidomenii ceva care sa impiedeceproductia, atunci ce ar face omul?De sigur ca nu ar face ceia ce fa-Ce omul la noi, care om de la noi,odata ce a iesit din rosturile lui,prin slabiciunea proprie, sau prinlips, conditiilor favorabile, seadreseaza care guvern. Gan-diti-va ce s'a intamplat in Basa-rabia: am contribuit cu tatii casa ajutam populatia basarabea-na, oamenii acestia se multa-mese cu foarte putin si sunt oa-meni foarte muncitori si foarteonesti, pe cari ii iubim foartemult, dar ei sunt deprinsi a faceagricultura, si intr'un anume loc.nu in altul, daces, se intamplasa nu se faces, nimic in agricultu-

omul este pierdut. Aceastaeste marea slabiciune a noastra,si o indreptare in acest sens estemai buns decat toate trimeterilede porumb si decat toate muta-rile de populatie din loc in loc.decat toata ingrijirea copiilor la-sati in sama unei frumoase milea oamenilor, dar nu este acolosolutia problemei. Omul adeva-rat este acela care isi gasestedrumul in orice fel de impreju-rani. Una din cele mai bune cartidin acelea pe care a binevoit sa,mi le puns la dispositie d.tru al Olandei spune acest ade-

var greu de urmari, ca a,deca_acolo se trece de la o ocupatie la.alta potrivit cu conditiile carese infatiseaza. Cutare care a fostpescar devine agricultor, cutarecare a crescut sau a samanatgrau sau sfecla, cand vede ca.este mai bine cu cresterea vite-lor, creste vite, iar, data gradi-naria poate raporta mai mutt, eldevine gradinar.

aici iarasi am o observntie-de facut : teranul nostru este, sestie, enciclopedic ; el se pricepela once, dar se pricepe foarteslabut la toate lucrurile : deseon vai de rotile pe care le face,vai de felul cum inlocuiesta petiganul fierar, si, din causa a-ceasta, fiind enciclopedic, nisi elnu se serveste bine pe dansul sinici mesterii nu gasesc unde sase plaseze ; absolventii de scolide meserii pot face foarte bineanumite lucruri, dar teranul iiintampina cu aceasta : de ce sa.iau lucrul bun facut de d-ta,cand pot face fara cheltuiala unlucru prost dintr'o traditie caredateaza de nu stiu cate secole?Pe cand teranul olandes, clackfiind pescar, s'a apucat de agri-cultura, invata agricultura si osa vedeti d-v. in ce conditii seinvata agricultura in Olanda. A-ceasta ar putea fi la noi un mo-tiv de inspiratie pentru un nourealm agricol. Pe cand, azi, noia,vem agronomi vestiti, avem unpalat de toata frumuseta, infrunte este un om de mare in-vatatura, care a fost si colabora-tnrul mieu in Ministeriu, dar euam pus intrebarea : bine, bine,toate acestea sunt perfecte, sila-boratorul, si muzeul, dar teranulde la mine, de la Valenii-de-Mun-te. intru cat a folosit din intre-aul invatamant agricol ? Amiculmieu a cautat sa dea o explica-tie, insa explimtia nu m'a sa-tisfamit, si sunt convins ca nu-1satisfacea nici pe el. Resultatulla fats locului e zero, cu toateinstalatiile extraordinare. Eu,care ma duc data, pe saptama-na si fac cu masina nouazeci de

I CO

,

iar,

ra,

-7.-- 6

www.dacoromanica.ro

- 7 -chilometri la dus si nouazeci laintors, adica o suta optzeci, in-tre Bucuresti si Valeni, abia icisi colo vad la doi proprietari ceeste arat si aratura teranului seface cu tot felul de gloabe, demartoage, care abia Isi trag su-fletul, iar toate buruienile suntsi acum pe camp.

Este o adevarata rusine; pa-mantul eel mai bun din Europa,dat de Dumnezeu, este lasat incea mai mare parte in paragina.Mie, in locul teranului care a luatpe nimic pamantul, mi-ar crapaobrazul de rusine de omul caretrece si vede in ce s'a prefacuttot ceia ce era marea proprieta-te. Trebuie sa spunem, mai alesnot cari am distrus-o, dar nu cas ajungem aici, trebuie sa spu-nem ca marea proprietate eranesfarsit mai onorabila decalceia ce face o nemernica demo-cratie, pe de o parte ignorant&si pe de alts parte pretentioasaIn masura ignorantei si incapaci-tatii sale.

Dupa aceste lamuriri trec lapamant, la felul cum s'a facutpamantul Olandei.

Presint intaiu o harts, si apoi,vom vorbi de teritoriul acesta cateste, cum este, cum s'a facut, nuas zice : daruit si el de Dumne-zeu, ci smuls de la Satana, si,cand ai smuls de la Satana ceva,11 iubesti cu mult mai mult de-cat ce td-a dat bunatatea luiDumnezeu ; cand to -ai batut cudracul pentru un luoru, atunci iistapanesti intr'adevar. Eu care,in viata mea, m'am batut des cudracul si sunt dispus sa mamai bat cu multi draci stiuce inseamna biruinta castigataasupra duhului celui rau.

Cum se vede, Olanda este oprelungire a continentului euro-pean in mare, prelungire topitain mare. pierduta la mare si re-castigata de la mare. Vedeti, inmijloc este Zuiderzee, lacul eelmare, pe locul care odinioara cu-prindea o multime de sate si opopulatie foarte numeroasa, darmarea a venit si a facut aceasta

spartura. Astfel partea de Nord aOlandei este despartita in dmia,ceva analog dar aici n'a 'lostmarea, ci pedeapsa grepelilorGermaniei cu ce s'a facut pen-tru ca in Prusia rasaritcaind, sa fieun fel de Zuiderzee polon, Prusiade la Berlin hind de o parte sicea de la Konigsberg de altsparte, si natural ca oamenii do-rest sa dispara elementul strainintercalat. Trebuie ss adaog caaceasta mare intindere de apa,acest splendid lac, care supt ra-portul frumusetii naturale esteneegalat, Olandesii nu-1 mai su-far. Ma intreb ce ar face Olan-desii data ar avea gurile Duna-

data ar poseda minunatelelacuri dobrogene, data ar vedeala doi pasi de Bucuresti laculGreaca el a apartinut candvaunel Grece, care faces mare ne-got de peste si care lac Grea-ca, lacul Grecei", nu impiede-ca de loc ca pestele la Bucurestisa fie foarte stump de nu se potapropia decat restaurantele celemaxi si oamenii bogati. Dar, da-da 1-ar avea Olandesii, si ar a-vea si lacurile din Sudul Basa-rabiei asa cum sunt, cu amestecde sare, ce atitudine ar avea ?De sigur ca atitudinea pe care oau fats de Zuiderzee. Acum sai-sprezece ani s'a aruncat celd'intaiu nisip in lacul acesta,care va fi recucerit si va formaa saptea provincie a Olandei, totceia ce se adunase acolo in fundconstituind pamantul eel maipotrivit pentru insamantare, obinecuvantare pentru Intreagaviata economics si, prin aceastsviata economics, pentru civilisa-tia olandesa ; va fi unul dintrecele mai mari triumfuri ale teh-nicei pe care it va fi inregistratcivilisatia timpurilor noastre. Sipoate dv. tinerii cari sunteti aiciyeti trad ss vedeti o hart. a 0-landei in care partea aceasta dede-asupra nu va mai fi in albas-tru, ci o sa se intinda coloareateritoriilor locuite si asupra a-cestei suprafete asa de intinse.

Dar, dupa ce v'am spus, pu-

rii,

www.dacoromanica.ro

8

tintel in treacat; ce este cu Zui-derzee, dupa ce am schitat inchip cu totul general o explica-tie a hartii Olandei, trebuie sarevin asupra acestui teritoriuinsusi, care merit& sa fie cerce-tat mai larg.

Teritoriul Olandei este straba-tut de doua rauri mart, de Rin side Meusa, iar la Apus catre Bel-giain privinta ^,ceasta au fostlungi discutii, o intreaga ches-tiune diplomatica de care s'a o-,cupat toata Europa este Schel-da sau Escaut, cum ii zic Fran-cesii. Raurile acestea au caratnecontenit pamant, asa ca aparte din pamantul Olandei siel este alcatuit din deosebite fe-lurieste adus foarte de departe:cum Delta Dunarei este alcatui-ta din pamanturi care yin dinfundul Germanfei, tot asa oparte din teritoriul olandeseste compus din aluviuni ca-re yin din regiunile foarte a-danci ale Europei. Dar marea a-runca in acelas timp pamant, de.si in proportie mai mica, dinvasta peninsula a Nordului,Sandinavia ;. ea lass nisipuri sicreiaza prin dune un terencare, bine tratat, de la o bucatade vreme, amestecat cu vegeta-tiile care rasar de-asupra, devi-ne unul din cele mai bune pen-tea agricultura. $i, pe langa a-cesta, este pamantul neconte-nit recaStigat de la mare. Chiartermenul supt care tara aceastaera cunoscuta, impreuna si cuceva din vecinatate, este Neder-lande, eels. ce nu inseaznna alt-ceva decat Terile de Jos", iarOlanda, Holland, este teritoriulscobit", hohl", poate Inst. si te-rittoriul de mai sus", hoch", cacisunt teritorii putintel de-asupraapei, sunt teritorii la nivelul ma-rii si sunt teritorii care au fostsupt nivelul marii si prin ingrijiriseculare cu cel mai miraculos e-feet au fost integrate pamantu-lui olandes. Este un proverb o-landes : Mares, a facut-o Dum-nezeu. Olanda am facut-o not"si in adevar au-facut-o.

Recapituland : aluviuni careyin din jos, apoi ce arunca ma-rea de sus, nisipul pe care ea itraspandeste si se transforms inpamant arabil, iar, pe langa a-cestea, opera indaratnica de cas-tigare de pamant de la apa sa-rata. Amsterdamul este in mareparte construit pe pamant de a-cesta recuperat, recastigat chiarde la inceput, fiindca niciodatan'a fost uscat acolo, si aceastacauseaza unul din lucrurile celemai curioase in Olanda. Olandaeste in fata unui imens domeniude apa, care patrunde neconte-nit si trebuiesc anumite pompe,anomite mori care sa arunce a-pa aceasta si sa constitute ince-tul cu incetul pamantul solid,dar apa de baut in unele locurise gaseste cu foarte mare greu-tate : fantanile sunt rare, fan-tanile de japa bung, asa incatapa la Amsterdam si la Haga estein adevar un lucru important sifoarte grew dobandit.

Iata elementele care au con-tribuit pentru a crea acest pa-mant. Acum, ce se poate face dinacest pamant ?

Va voiu vorbi de ocupatiile pecare le exercita poporul olandessi dupa aceasta o sa vie o altaparte, partea placuta dupa par-tea de invatatura, si acolo vetivedea in imagini cum se infati-seaza folkloric si artistic aceastapopulatie. Caci nu vreau sa va lassupt impresia unor statisticisi,de altminteri, statistica neexpli-cata nu inseamna decat un mijlocde a incurca lumea si nu vreausa va las nisi supt impresia unorexplicatii de caracter general, cisupt aceia unor lucruri vazutede la tara, care se vor uni, inconfeninta de Joi, cu lucrurilecare se pot vedea la eras._

Dar, inainte de a cunoaste maibine ocupatia populatiei de aici_ma yeti intreba ce este aceastapopulatie insasi ? Este un ele-ment de lamurire pe dare nu1-am dat Inca. Populatia aceastade unde a venit ? ; deci ce esteOlandesul, care este definitia et-

,

.

.

y V r

'

,

.

4

www.dacoromanica.ro

9

nica a lui ? Multe persoane facaceasta socoteala : Olanda esteo tarn foarte mica : numai Bel-gia este mai mica ; Danemarcasi Elvetia sunt mai marl, dar ni-meni nu s'a gandit vre-odata a-colo ca fericirea Olandei ar fiin a avea pamanturi pe care sanu be stie intrebuinta. Noi am a-vut un fel de patriotism terito-rial chilometric si am ramasnumai cu hotarele dupa marelerazboiu, cad s'a introdus asa deputin intre hotarele acestea, incatdese on au profitat numai aceiape cari i-am inlocuit, estefoarte trist, dar acesta e adeva-rul.

Olandesii au deci un pamantasa de putin si ei erau odinioarasocotiti la 5 :milioane astazisunt 6.300.000 si creste populatiacu 100.000 i^ fiecare an, nu dincausa sporirii nasterilor, ci dincausa foarte bunei ingrijiri a sa-natatii ; cad oamenii de la nas-tere pang la moarte sunt asa debine ingrijiti incat li se lungesteviata ; ei insa fac o socoteala cavor ajunge in curand la ektremamasurilor care se pot face pen-tru lungirea vietii si atunci seva pune problema natalitatii ca-re nu este in crestere. Prin ur-mare, ei sunt acum la dansiivre-o 6.300.000 Si stapanesc incolonii 52.000.000, avand si inSurinam si Curacao o popu-latie indigena, foarte numeroa-sa ; asa ca aproape 60.000.000 deoameni sunt stapaniti fara vio-lenta, fara puternica armatapermanents, fara mijloace opre-sive, de o populatie de zece onmai putin numeroasa. Ei bine,Olandesii acestia ce insusiri auoare in rasa lor, care sa li per-mita sa fie asa

La not exista, de la o bucata devreme, un foarte curios rasismcare, controlat asupra represin-tantdlor poporului roman ori-cand, se invedereaza foarte re-pede ca este o ilusie, si invit peacei cari cred in rasism sa punsalaturi pe sefii rasistilor de lanoi. sa-i examineze putintel si o

sa gaseasca toate formele de ca-pete, toate colorile de par si deochi, si si se vor desbara de cre-dinta in rasele pure. Dar un ra-cist ar spune asa : Olandesii tre-buie sa fie un popor perfect uni-tar, care a venit din aceleasilocuri, care s'a asezat in acelasitirnp si care din veac in veacn'a facet altceva decal sa eviteorice legaturi cu strainii.

Nu este adevarat; e o populatieamestecata in ce priveste origi-nea, cum se vede din costumulpopular, dose ,ori si din felul de avorbi limba statului; sunt partidin Olanda, mi se pare prin Lim-burg si in regiunile rasaritene, incare populatia nu' ar putea inte-lege un discurs din Camera saudin intrunirile electorale data nuar fi trecut printr'o scoala. Defapt, oamenii acestia au fost a-dusi de soarta intocmai cum afost adus pamantul insusi; suntoameni din jos, sunt oameni dinRasarit, altdi din Vest, can apar-tin la doua rase : rasa germani-

ceva sange galic. Eu cred casangele galic la Olandesi estemult mai mult de cum se cre-de. Argumentul mien este du-blu: el sta in aspectul mul-tora dintre Olandesi, cu o-chii negri, cu totul altfel de-cat ce este caracteristic pentrurasa germana si, pe langa aceas-ta, este fella de a vorbi un dia-lect german. Ascultati o conver-satie in limba olandesa; de de-parte yeti crede ca se vorbestefrantuzeste; nu este de loc tona-litatea germana; in cele trei vi-site am ajuns la aceasta parere.De altfel, Norvegienii, cand vor-besc dialectul lor german, ar cre-de cineva ca e limba englesa, iarSuedesii, cand vorbesc limba lor.ti se pare ca vorbesc limba fin-landesa, cu care in ce priveste a-bundenta si claritatea vocalelor.suedesa samara cu mult mai bi-ne. Eu cred ca in regiunea Rinu-lwi-de-Jos nu poate exista opopulatie germana curate. Intin-derea galica a fost asa de puter-nica incat pans. in Asia Mica se

si

?

'

.

.

ca si

www.dacoromanica.ro

- 10intaliTeSteliaa. a &fast& diaspora" 'a Celtilor de Collnioara ; No-ricul, Panonia; Vmdelicia, toataregiunea Savel,' braved, Dunarii,toata partea din Balcani la Sudde aceste ra,uri, ca si linia Duna-rii pe la varsarea Nistrului au fostnavalite catava vreme de Celti.Cercetatorii preistoriei gasesc ur-me celtice pana in regiunea car-patica. Deci in toata Europa a-vem infiltratii de acestea celtice.

Dar evident ca Frisonii, Saxoniisl Francii formeaza cele trei e-lemente de bass ale poporului o-landes. Numai cat ce erau Friso-nii cei vechi, este o intrebare, omare problema; in ce priveste peFranci, data este vorba de Fran-cii de la inceput, erau Germani,dar Francii au trecut grin multeforme mai tarziu, si, in ce pri-veste pe Saxoni, Stint multe feluride a fi Saxon. Este Saxonul dinDresda, este Saxonul de lamacoasta Danemarcei, este Saxonulvenit cu Anglii peste Britania.Cum se vede, admitand o covar-sire a elementului germanic, ele-mentul acesta trebuie luat tot-deauna cu foarte multa relativi-tate, cu foarte mare ingri-jdre in ce priveste autentici-tatea lui. In genere si in cepriveste pe Germani pretentia derasa are exact atata valoare catare pretentia de rasa la orice altpopor, asa 'neat, data. GermaniaSe gandeste vreodata sa se asezein regiunile acestea, ceia ce nuse va intampla , de sigur ca nuse va sprijini pe datoria pe carear avea-o Reichul fats de rasagermane oriunde s'ar gasi.

Aceasta despre originea popu-latiei. Acum ea ocupatie. Pescui-rea in Marea..$ordului, pescuireascrumbiei, a heringuiui, a fost intoate timpurile un mare izvor debogatie pentru toate natiunile dinaceasta parte. De sigur ca o par-te din caracterul poporului clan-des de la tart, din felul lui de ase infatisa se datores!e acesteilegaturi necontenite cu Marea.Insa partea pescareasca a mase-tr adanci ale poporului olandes

nu este pe departe asa de marecum ni inchipuirn. In afara decresterea vitelor, a carii vechimenu s'ar putea fixa, caci sigurca rasele admirabile care se crestastazi in Olanda nu sunt de ofoarte mare vechime, ci resulta-tul unor cercetari stiintificefoarte atente, a unei munci defiecare clipa pentru a imbunatatiacest isvor de capetenie al boga-tiei terei, agricultura olandesa a-lost foarte veche. Atata numaica in timpul din urma a suferitmulte schimbari, si ceia este in-teresant pentru noi sunt acesteschimbari.

Aici dati-mi voie sa mai fac oreflectie de ordin general. De lao bucata de vreme in uncle cartecare nu sunt de geografie si et-nografie s'a introdus un obiceiu,pe care ar fi bine sa-1 urmam sinoi, cand, in loc sa ne informamde la unele cartel straine, ar tre-bui sa cream cartea romaneasca,facand parte dintr'o enciclopedieromaneasca, o serie intreaga decarti cu privire la toate domeniilestiintii, in care s fie interpreta-rea noastra a acestor lucruri.Este un obiceiu foarte raspanditla noi, a nu avea incredere Incartea romaneasca; asupra unuisubiect poate fi o excelenta carteromaneasca si o carte a unuimediocru sau quasi-ignorant dinstrainatate; toata lumea va aler-ga la cartea mediocrului sauputin pregatitului, pentru ca nusufere Romanul sa se adreseze laall Roman pentru a cauta infor-matia. Ar fi de dorit sa se intro-duce si la noi un sistem pe care1 -am gasit intrebuintat cu multsucces inteuna din lucrarile caremi-au servit pentru o informa-tie cartea unei Englese,care la fiecare lucre pe care itciteaza, spune ce se intalneste inAnglia in acelasi domeniu, asaca este o comparatie continua.pagina de pagina, intre realisa-rile englese si cele olandese. Voiucauta sa mat, in agricultura a-ceasta noun, ce au facet ei, cen'am facut noi si ceia ce, in oa-

do

a

.1 "t

,,

recenta,

www.dacoromanica.ro

recare masura, macar am :fi pu-tut face noi.

Agricultura aceasta nu este fa-cuts supt scutul Statului; la noi:este o parere foarte raspandita a-ceia ca, uncle merge rau, trebuiesa intervina Statul Statulcare este atotputernic si atot-stiutor si are la dispozitie nisteexcelenti functionari, cari segandesc inlainte de toate la celace fac si nu la leaf a pe care oprimesc si nu ar fi in stare sastranga de gat Statul ca sa lidea o leafa pe care n'o poateda, este un revoltator specta-col acela pe care it vedem aproa-pe in fiecare zi, cu cererea lefilorimposibile. Se crede ca Statulacesta ar putea sa schimbe once.Iti trebuie cultura, iti ds Statul:agricultura, la fel; vrei industrie?nimic mai usor: Ministeriul deIndustrie si Comert se gasestein Ca lea Victoriei si, toata lumea,cunoscand adresa, lucrul se poa-te face in cateva ceasuri. Corner-.tul tot asa: se gaseste in aceiasicasa, cu functionari cari cunosctotul asa de bine, si partea in-dustriala si cea conierciala si cuniste ministri cari sant totdeau-na alesi dupa dovezile pe carele-au dat in ce priveste enciclo-pedia comerciala si industrials.Si de aici vin regulamentari farade sfarsit, cu o cheltuiala enor-ma de hartie. Ei bine, agricultu-ra aceasta din Olanda s'a ridicatIn mare parte cum, la noi, s`a ri-dicat cooperatia, care a inceputin judetul Gorj printr'un numarde persoane pe care nu le incu-rajase nimeni prin asemenea ex-

iar pe urma cooperatia amers o bucata de vreme liber. Aintervenit insa politica, partide-le politice s'au batut, au apu-cat-o in brate fiecare, dar coope-ratia a iesit mai mult lesinata depe urma iubirii care i se purta sidintr'o parte si din alta.

Am spus ca in Olanda nus'a facut asa. Acolo ea e-xists, da rezultate extraordi-nare. Vanzarea individuals sinecontrolata, neasigurata, ne-

11 -garantata de nimeni, aceasta.represinta o stare de lucruri caretrimete la 1300-1400. Data si as-tazi vedeam femei care vanduse-ra lapte la Ploesti si care se intor-ceau tale de nu stiu cats kilo-metri indoindu-si umerii de po-vara cobilitii in care puseseracurnparaturile luate de la Ploesti:o populatie intreaga se deslocu-ieste, copiii ramanand in samaporcilor, cari ii mananca uneori;data nu este o batrana uitata deDumnezeu care sa li poarte grija,ei pot ajunge supt roatele auto-mobilelor care tree si in fiecaremoment trebuie sa to gandesti lacopiii cari merg, cuporcii, pe un drum ce nu estefacut ca sa serveasca dreptde distractie pentru copilaretulsatelor noastre. Ce se tesa odini-oara cand femeile nu mergeau culapte la oral, nu se mad lucreazaacuma si, pe langa aceasta. totce se intalneste ca element deimoralitate, se adaoga la neajun-surile aratate.

Intr'una din cartile care mi-aufost puse la dispositie am gasitun exemplar admirabil de sigu-ranta si de precizie in vanzare casi de economie de timp. Un nu-mar de persoane doresc sa cum-pere o marfa; persoanele acestease insira pe un loc care li este pusla indemana; au in fats un bu-ton pe care apasand pot Institute.pe cineva care este cumparatorulinvisibil, undeva departe ; un Ca-dran are un ac si acul care semists spune : eu as cumpara cupretul cutare" data nu-i convinevarzatorului, atunci el nu apasape buton, iar 'cand i-a convenit,prin acel buton se instiin.teazaimediat cealalta parte. In felulacesta, vanzarea s'a inscris. Asaincat intr'un minut si jumatatese pot vinde o mie de castraveti.Ganditi-va cum se vend castra-vetii la noi; fiecare vine, punemina pe marfa; cum, data estesa cumpere struguri, is strugu-rele frumos, 11 pipaie boaba deboaba si, dael nu-i place, IIzvarle inapoi, asa 'neat d-ta cum-

.

'r rt ti

loc

.

-

gentle:

plicatil, g

www.dacoromanica.ro

12

peri si un fluvial' de amprente di-gitale, care pentru d-ta nu potavea nicio importanta si, in cepriveste branza tot asa : ea treceintaiu prin aceasta pipaire deli-cata din partea cumparatorului;si mai sant Si cei cari gusta,va aduceti aminte povestea zgar-citului care nu cumpara nicio-data, pentru ca se satura din ceiace gusta de la fiecare.

In felul acesta timpul se eco-nomiseste, lucrurile merg cu osiguranta desavarsita, iar, datanu-i convine vanzatorului nimic.este un clopot care, cand suns.arata Ca omul se duceacasa pentru ca n'a gasitpretul ce-i trebuie. Acelasiiucru 1-am vazut in Dane-marca, unde, ca si aici, marl aeste garantata de o tovarasiecare nu este a Statulud, ci numaisustinuta de Stat, prin urmare.peeetea acestei asociatii se ga-seste pe obiectele de vanzare, sioualc, branza, toate acestea suntgarantate. Dar sa zicem ca nuvrea cineva sa intre in tovarasie:el n'are decat sa se duce sevanda singur, cu resultatul pecare it poate astepta, caci, de oparte, este o formidabila organi-satie care dispune de toate mij-loacele si, de partea cealalta, unom singur care, in felul acesta,va fi zdrobit in cateva zile. Asas'a dus si greaua lupta contramargarinei, care strica vanzareauntului in Olanda; margarina s'ainlaturat prin opera asociatiei.Sistemul functioneaza de altmin-teri in Cehoslovacia; acolo amfost in birouri1e insesl si am va-zut functioriart cu harta Main-to si toate mijloacele de infor-matie langa ei; totul mergeastruna. Cu mijloacele acestea decontrol se ajunge a fi produselegarantate. si omul din strainata-te le poate lua 3u incredere; elprefera produsul cu garantie ce-lor care se dau faro, garantie. Imiamintesc de ceva recent la not :incercarea de a se vinde strugurisi fructe in Polonia. Cele dintaiutransporturi au fost excelente,

iar celelalte cum a dat Durnnezeu_si este de ajtins ca un client dinstrainatate sa fie pacalit data-pentru ca musteriul sa nu maialba niciun fel de incredere.

Mai este un lucru in aceastaagricultura olandesa asupra ca-ruia in sa va atrag atentia.Exists acolo principiul ca, inda-ta ce s'a mantuit un lucru lacamp, vine altul; campul nu ra-mane niciodata gol. neintrebuin-tat; el a fost capatat cu atata.greutate, gunoiat cu atata chel-tuiala, se afla supt supraveghereaasa de aproane a unei populatilunde nu exista mari proprietarisi acaparatori de pamanturi, incitel nu e socotit ca un plasament decapital, pe care, data -ti convinesa plasezi capitalul aiurea, it pa-rasesti, it Iasi in sama lui Dum-nezeu si a soartel. Nu, ci atat destump este resultatul acesta al u-nei munci de atatea generatii, incat fiecare considera pamantuldobandit ca sacru si zice: trebuiesa produca, si nu numai sa,produca, dar ceia ce s'a pro-dus sa fie nu numai cinstit siexact, ci si frumos".

Frumos si curat. Olanda estetara de pe lume care se spalamai mult. Se spala fatada caselorcare e de caramizi aparente sieu n'am putut intelege niciodata.de ce la not construim cu tencu-iala, care cade primavara sitoamna ; anotimpurile sunt de-se on asa de umede, incat latrecere de cateva luni de ziletrebuie sa reluam imbracareacu tencuiala. Incercarile ca-re s'au facut Cu caramiziaparente si eu locuiesc o casecu caramizi aparente, si n'am ni-mic de reparat, in afara de inla-turarea prafului care se depune.au reusit perfect la cei vechi ainostri: in Moldova lui Stefan-cel-Mare se construia din piatra sicaramizi aparente; de unde ni-avenit ticalosia aceasta de tencu-iala, moluzul acesta rau facutcare se dararna in fiecare mo-ment, nu inteleg.

si,

si

.

'-

ui

www.dacoromanica.ro

-- 13 -----

Da, in Olanda e obiceiul sa sespele fatada easel, dar yeti zice :aceia care spala trebuie sa fieintr'un hal de murdarie extraor-dinar ? Nu. Un principiu de caretrebuie sa ne conducem este a-eela de a fi totdeauna presenta-bill si convenabili in imbracamin-tea noalAra, care nu trebuie sa fiepretentioasa, dar nici intr'un felcand nu te vede nimeni si in altfel cand te vede lumea; aceastaeste si o dovada de bunacuviintasi un mijloc de-a creste binecopiii, cari nu trebuie sa te vadanici in pijama, nici in robe dechambre, nici in papuci, ci omul.cand se ridica, trebuie sa se im-brace asa ca 4i cand ar iesi pestrada. Si servitoarele acestea,din Olanda, curate, bine ingrijite.spala fatada casai, fara ca hatnasi trupul for sa se resimta de ceiace fac. Dar ele merg si spala, inacelas timp, si strada, dose onfacuta din caramizi puse in lungnu pe lat, si aceasta este necesar,pentru ca dedesupt este paman-tul moale care a fost insusi con-strait si el primeste foarte bine a-cest pavaj, insa n'ar putea suferigreutatea unuia de basalt si as-falt. Prin urmare, una spala stra-da pans la jumatate si cea dinfata spala si cealalta, jumatate.ba se spala si ccpacii, si se vap-sesc. In saptamana din urma amvazut ca in judetul Prahova auinceput s vapseasea lemnul feli-narelor; nu va puteti inchipui ceefect bun face aceasta ingrijire.ce lectie pentru teran, cand vedeel ca felinarul de la jandarmerieSi de la primarie este ingrijit siatuncl se intreaba dP ce acasa ladansul nu este tot asa. Barbatulon femeia din casuta d3 taracapata astfel constiinta nevoii dea face o gospodarie buna, iar nusa se perpetueze rusinea de azicomunelor rurale; ma in demulta vreme de d. Iuca, harniculsubsecretar de Stat de la Inter-ne, sa inlature de pe soseauasuedesa cele mai oribile case ti-ganesti acoperite cu stuh, cu ca-

t telul flamand, cu purcelul care

guita, cu copilul tavalit in noroiusi praf. Nu garantez ca n'o sa in-tru candva la inchisoare pentruca voiu fi dat foc la una din acestecolibe ca sa atrag si astfel aten-tia oamenilor, can trebuie safaca a inceta aceasta rusine.Marginea unei sosele este si eaonoarea terii si o dovada de bu-na cuviinta si buna gospodarie aacestei ten.

Dupa ce v'arn spur lucrurile a-cestea, sa vedem cum se infati-seaza in ce priveste casa si in cepriveste costumul lumea aceastadin Olanda. Casa e construita inproportii mici, dar se cauta ca easa straluceasca nu numai prin-tr'o astfel de curatenie, dar siprintr'o cromatica foarte intere-santa, toate colorile amestecan-du-se la usi, la feresti, la .coperi-sul de tigle rosii.

Ea capita astfel o infatisareplacuta, cu atat mai mult, cu cate incunjurata de non, avandu-sisi ogorul in apropiei-e.

Alaturi e moara de vant, care,am spus-o, are si alt rol decatacela de a macina, cac prin ease ridica si se mentine nivelulcanalelor care servesc la iri-gatia terii intregi. Ea adauge unimpresionant fond intunecat.

osele admirabile pretutindeni,pe care tree si carucioare trasede cani cari nu sunt hraniti, cala noi, ca sa muste pe trecatori.

In ce priveste imbracamintea,femeile, sunt imbricate mai pre-tutindeni intr'un costum infoiat,cu scufia alba, de curand scrobi-ta si calcata. ca niste aripi defluturi, cu pieptarul scurt sistrans peste camas% alba inflori-

si cu clopotul fustei scurtefoarte umflate.

Dar scufia se deosebeste, dupaprovincii si este poate in legatu-ra cu coafa bretona, pentru cain regiunea Bretaniei franceseeste iarasi aceasta cochetarie apodbabei de cap, care e un ele-ment de inalta estetica popularLa noi de altminteri, poate suptanfluenta saseasca, este scufia din

a

L '

I ';"

ta,

www.dacoromanica.ro

- 14regiunea Saliste, care samana cuo Haube" germa.da.

Eu cred ca odinioara ornamen-tele din scufia aceasta de pe cap,din sortul, din fusta pe care opoarta femeile din Olanda, separe ca nu totdeauna fusta dinstofa e cumparata de la targ,ci fa-cuta, in casa intocmai ca la noi.unde insa incepe transformareacare este mai desavarsita in 0-Janda, adeca incepem a cumparafabricate din Wawa si aiureacare imita foarte prost prin co-lori ceia ce inainte se tesea deterancele noastre a avut uncaracter mai personal. In uneleregiuni se vede pe brat un sir in-treg de linii, care corespund rau-rilor de la noi, se vad si flori sideosebite alte podoabe pe pieptiicamasii, ceia ce face so, se presu-puna ca odinioara a existatun lucru de mane decorativ,data nu liniar, cum este la noiprin ereditate tracica, dar in for-ma pe care o obisnuiesc si aziSasii din Ardeal, cu cari Olande-sii au foarte mari asamanari, launii si la altii fhnd obiceiul a-cesta al 'tined tesaturi represin-tand obiectele din nature asacum sunt.

In peninsula scandinava, laSuedesi, se intalneste, de altfel,un port intru toate asamanatorcu al nostru, dar portul acestanu are legaturi cu portul olandes,care este renan, pe cand eel sue-des vine de la Traci prin misca-rea catre Nord care a stramutato parte din populatda regiunilordunarene.

Barbatii poarta, pe Tanga sapcapescarului, mici palariutii rotundeasmenea cu ale teranilor dinArdeal si din podgoria noastra.care sant ca ale Sasilor, iar ace-

stia le-au adus din regiunile a-pusene. Romanii nu le aveau ; u-nii pasteri greci insa da.

In picioare, si la femeile celeMai gingase si la copiii fragezi,sabotii. Intre marile nedreptatipe care mi le-au facut mie

oameni spirituali, cari la noisunt foarte numerosi, cand eramMinistru de Instruoiie, a Post,cand am recomandat so, se incer-ce in scolile noastre de mici te-rani si terar, cute desculti, cariumbla prin noroaie si zapada, ase introduce sabotii. Ce urlets'a deslantuit intr'o inteli-genta presa romaneasca! Eramministrul ridicol care voise so, in-troduce sabotii. Sabotii cari sepresinta foarte frumos, se intre-buinteaza insa si in Franta si inTirol, si ei pot fi lucrati asa defin incat trebuie so, intrebi da-ca nu este vorba de piele.

Intr'un interior de casa olan-desa farfuriile si elementele delemn sunt intocmai ca la Sashardeleni, si explicatia este foarteusoara, Olandesii sant pe Meusa,iar Sasii din Ardeal yin dinLuxemburg si de pe malurile Mo-selei. Avem deci pe pamantulnostru, si in costum si in impodo-birea casei, elemente care se in-talnesc si dincolo, pentru ca ori-ginea este din aceiasi tarn. Dan-tul in rond nu e nici el faro, asa-manare cu ce suntem deprinsi intara noastra.

Sa-mi dati voie acum sa mul-tamesc ministrului Olandei in-tr'o limbs pe care o intelege maibine decat limba romaneasca,.multamind si d-lui Angelescu,ministrul Instructiei, pentru ope-ra de interpret pe care a bine-voit s'o indeplineasca pe langad-sa.

IIE rindul a va infatisa orasele

din Olanda si anume in aspec-tul for de acum si in originea lor,fiindca sa dati vole istoricului so,se amestece totdeauna pentru aincerca o explioatie in domeniul

sau, care poate sa nu fie faro,importanta si fara utilitate. Amvisitat vre-o cinci dintre danselesi, cum am facut trei calatorii siam stat odinioara o Luna intrea-ga la Haga, cred ca le-am vazut

3

-

6

ape-Sisii

www.dacoromanica.ro

bine. Voiu strata, care sunt con-ditiile in care s'au format, fiind -

orasele se formeaza in deo-sebite tari in conditii care nusunt aceleasi si tot rostul for seexplica prin originea lor, din ca-re cause noi nu cunoastem ros-turile oraselor noastre in de a-jUDS si nu stim ce sa facem cudansele.

0 observatie preliminary. 0-rasele din Olanda nu se infa-tiseaza intru toate ca acelea dinBelgia, care au si ele un alt as-pect decat orasele din Nord-Es-tul frances, acestea fiind in mareparte prefacute dupa cucerirealui Ludovic al XIV-lea. Arcuride triumf, cladiri marl au rasa-rit, iar trecutul a disparut, in ceamai mare parte. Astfel, Lille are,in afara de arcul frumos dato-rit marelui rege cuceritor dinsecolul al XVII-lea, numai cla-diri de un caracter cu desavar-sire deosebit de ce trebuie sa fitost odinioara orasul in evul me-diu sau la inceputul timpurilormoderne. Ir. Belgia aspectul ca-selor este foarte asamanator cuacela din Anglia, care s'a mu-tat si in America-de-Nord, dincare causa, nu vorbesc desky-scrapers, de cladirile noi, deo simplicitate asa de monotony side o inaltime asa de obraznica,cu locuinte interioare asa de ne-notrivite and intra cineva laNew-York, vede un numar de ca-se intocmai cum sunt cele delaMarea Nordului, din toate tariledin jurul Marii Nordului : ade-ca intri din strada printr'o sca-t% care este in afara de cladire,avand rampa de o parte si de al-ta, si dupa acela e casa pentru ofamilie. Si. acolo, in Belgia, ia-rasi in deosebire de Franta,

orasele sunt marl si samana-te rar, Saint Quentin, Lille, s. a.m. d., centrele urbane sunt foar-te apropiate, de unde acea ve-che lozinca din evul mediu caFlandria tota, continua urbs".

In Olanda nu este asa, si lu-crul se explica. Belgia este pe unpamant cum 1-a lasat Dumne-

zeu, pamant sigur pe care nutrebuia sa-1 creeze omul, luptandcu o multime de dificultati ; nusant canalele care tale nezoate-nit solul, asa incat, cand se ultacineva pe o harta a Olandei, ve-de orasele oarecum samanate, desi nu in felul nostru, distantafiind, de obiceiu, mult mai micadecat la noi, dar, in schimb, setrece dela o asezare omeneascaimportant& la alta asezare im-portanta. Olanda are orase cuun numar de locuitori destul derestrans ; aglomeratii orasenesti,cu dorinta de a schimba numaidecat viata de tarn cu orice felde viata, de oras, care este o ne-norocire la noi, campul fiind pa-rasit pentru a se aseza cinevaintr'o mahala de oras in condi-tiile mai putin potrivite sicu sanatatea si cu obisnuintileoamenilor, nu se observe. Olan-da ramane, Cu toata marimeaRotterdamului si Amsterdamulur,cu toata larga frumuseta pasni-ca a Hagei, o tara, cu o foarteputernica si san&toasa atmosfe-ra rurala. Dar intre centrele a-cestea, care nu sunt totdeaunafoarte marl, este o distanta decamp, chiar una fait, sate, peCare n'o intalneste cineva deseon la noi, cad, data to duciin podgoria noastra, abia aimantuit un sat si intri in cela-lalt, nu ca in Moldova, unde sa-tele slut mai marl si de jur im-prejur campul.

Imi aduc aminte de o lungacalatorie facuta noaptea intreUtrecht si Haga dupa o confe-rinta, careia i-a urmat o ma-sa, nu un banchet, ci o masaprieteneasca, profesorii, cate-va cunostinte si ne-am zabovitpoate pentru ca nu erau discur-suri, cabi, cand suet discur-suri, nu se zaboveste cineva, cifiecare este grabit sa dea drumuldiscunsului si s mearga acasa.Ne mai fiind trenuri la indema-na, am intrebuintat automobilul.Am mers vre-o trei ceasuri si inacest timp m'am uitat in dreap-ta si in stanga ; nu erau sate

ca

un-de

15 -=

cele

.

-

www.dacoromanica.ro

- 16care se succedau, ci terenurifoarte frumos luorate, colturi depadurici. Nu acelasi spectacol pecare it are cineva in Belgia, careeste mai cunoscuta la noi.

Care este impresia facuta deOlanda strainilor ? Natural caOlandesii vad altfel, fiindca eisunt deprinsi cu felul de viatade acolo, dar este vorba de- cine-va care pentru intaia oara - seduce acolo. Liniste, ordine, pri-etenie, data volt', in mare deo-sebire de unele orase francese,de foarte mari orase fcancese, incare trebuie sa marturisim ca a-.ceasta prietenie o gasesti de si-gur in casa unui prieten pe ca-re ti 1-ai castigat cu multa oste-neala in curs de mai multi ani,dar pe strada nu. Toata lumeain orasele olandese se uita fru-mos la dumneata, la orcine din-tre aceia pe cari ii vede trecandalaturi. Parisul este de fapt unoral sumbru ; acei cari vad nu-mai o anumita parte, cari se duenumai prin localuri de petreceri,nu-si dau sama, dar tine trecede la Paris la Bruxelles simtestramutarea dintr'o lume de oa-meni foarte activi, dar necajitd,preocupati, une on indiferenti,intr'un alt loc, unde viata are unritm foarte vioiu, dar este into-varasita si de uri zimbet. Poateca zimbetul din Bruxelles nu-1intalneste cineva si in Olanda,dar fetele acestea multamite desigur ca-ti fac bine, precum itifac bine si fatadele care stralu-cesc de curate ce sunt. Si casele,nu cu foarte multe etaje, itispun numai decat ce cuprindinb,untru, pentru ca este obice-iul de a se arata pretutindenitine o locuieste, si in Olanda, pelanga numele de famine si debotez,. se mai adaoga Inca unulsail daub, in initiate asa 'neatare cineva nu numai cunostintaaceluia care locuieste, dar si unfel de genealogie a familiei, carese ridica pans la a treia genera-tie.

Unii can fac un negot sause ofera pentru un serviciu pu-

blic o anunta pe niste linii careinainteaza asupra strazii, si infelul acesta am ajuns sa stiuca la Haga se adaposteste un Ti-gan de al nostru, d. Iliescu, a:cam; nume colorat lumina sepoate vedea si in timpul zilei. Dealtrninteri Iliescu calatoreste intoata Olanda, unde foarte deseon este chemat si ascultat cumulta placere, si face asa cumfac Tiganii la noi : vine si cantala ureche. La Amsterdam, intr'osara am asistat la un spectacolextraordinar, care de sigur canu era tot ceia ce se poate maicuviincios; dar acolo era reunitaveselia continua a Tiganului sinaivitatea Americanului, iar li-nistitul si bunul public Glandes,care nu face asa, statea de se ui-ta la tovarasia aceasta dintre Ti-gan si,American. Tiganul ii ziceala ureche si Americanul facea cumana, cu capul, cu picioarele,intovarasind pe Tigan, si in a-celas timp se uita surazator lafiecare ca si cum ar fi intrebatnu este asa ea e o seara foarteplacuta, si ca ni sta ,foarte bine asacum santem si cum ne miscam ?Pe d. Iliescu it poate gasi cinevasi in anunturile ziarelor celormai mari din Olanda ; el ne re-presinta in chip permanent sinu din Gale afar& de desavanta-gios.

Va sa zica intri intr'un oras,care infatiseaza randurile aces-tea de case cu geamurile maricurate, proaspete, in care seprinde lumina. Stu eu ? s'ar pu-tea ea in geamurile stralucitoares fie o influent, care vine toe-mai din Spania, cari sa nu ui-tam ca Spaniolii au lost candvastapani aici. Si eu imi aduceamaminte, privind fatadele alcatui-te din geamuri luminoase, de as-pectul pe care it are cutare oralspaniol, Valladolid, care a pastratmai bine caracterul de odinioara.

Casele sunt, cum am spus, decaramida aparenta. In felul a-cesta ele pot fi tinute curat. Ca-ramida aparenta si geamurile

,

si

:

(

N

A:4

www.dacoromanica.ro

- 17 -stralucitoare dau o frumoasa in-fatisare uniforms strazii intregi.

sa vorbim putintel si de mis-cares, de pe aceste strazi. Im-bulzeille dela noi nu exis-ta ; fiecare-si stie rostul lui,si stie asa de perfect incat si fatade eel mai grabit invartiter develociped localnicul este asigu-rat ; el e sigur ca nu da nimenipeste dansul, dar pentru noi cei-lalti, strainii, este ,ceva de-adrep-tul ingrozitor. Dar sunt

unde o treime din popu-latie are velocipede, care mergunul dupa altul in aceiasi direc-tie ; este si un fel de trotuar,dar dune poate sa stie intre deo-sebitele nivele ale pavajuluicare este acela pe care-i este in-gaduit cuiva fara roate sa mear-ga si sa nu fie atins de marinaniciodata. Asigurarile ce ti se daunu folosesc mult : strainul se ga-seste in acelasi situatie ca Evreulcare era asigurat de proprieta-rul animaluaud ca nu-11 mused,un cane si care totusi zicea :stii dumneata, stiu si eu, darvorba este canele stie si el ?". Sitrecatorul cu velocipedul de o-biceiu nits nu suna, pentrucaeste sigur ca nu to atinge. Base intampla uneori ca merg siautomobilele in deplina armonieprintre velocipede, minune pecare nu mi-o pot explica. Darvelocipedul este, de sigur, unmince democratic de a circulasi in aeelas timp arata o popu-latie care are mutt lucru si nuse lass pe sama picioarelor, darnici nu are banii trebuitori pen-tru lua un automobiff. Este

sa va spun ca trasurile cutai au disparut cu desavarsiredin infatisarea oraselor olandeze;le vede cineva insa la tara, cuforme mai mult sau mai putinarhaice.

Inca un lucru trebuie de adaosin ce priveste circulatia pe stra-da inainte de a trece la lucruricare sunt mai putin distractive,dar pot sa fie mai folositoare decat s'a spus pana aici. Cu velo-

cipedul merge toata lumea girddeosehire; o lume de deosebitegrade, in canditii de bogatiecare nu sunt aceleasi, avand ros-turi in societate care se deose-besc foarte mult. Dar aici esteun fel de democratic velocipedica,Am vazut mergand ofiteri supe-riori in uniforms, avand cumpa-raturile atarnate de ghidon, amvazut doamne din foarte bun4societate mergand pe velocipedcu cumparaturile bor. La noi esteinca prejudecata iaceasta ca nuSe poate ca o doamna din inaltasocietate" sa poarte un pachetmare; tine ar face-o, rise& sanu mai fie invitata la Mei se-rata si la nicio reuniune. Am va-zut clerici mergand cu velocipe-dul, si profesori universitari ala-turi de studenti. Am vazut sigrupe asociate: se pare ca sepregatesc si casatoriile in felulacesta.

Orasele acestea sunt intr'unmediu de apa, de verdeata : estevyverul", vivier din Franta ; unhelesteu de acestea din mijloculHagei raspandeste racoarein aer si e incunjurat de o vege-tatie proaspata, placuta ochiu-lui si binefacatoare pentru sa-natate. De altminteri orasul o-landes, sand este mai mare, sealcatueste, ca si orasul engles, dinmai multe grupe care s'au for-mat dela sine si care se leagaIntre dansele, isolarea pachete-lor de locuinte contribuind laigiena generals.

Nu este nevoe sa mai spun caorasele olandese sunt facute dupaun plan foarte bine chibzuit, cu-minte, gesriedaresc, asa zneatnu se poate tntampla ca un par-ticular care are de resolvat ochestiune la cloud ministere satrebuiasca a circula dela un ca-pat la altul al unui oras risipit,trecand dela un birou la altele.Pentruca acolo timpul isi are so-coteala lui si prin urmare minis-terele sunt unite in cele douacurti : curtea dinauntru" sicurtea din afara", Binnenhof si

2

,

tati

inutil

..

. .

a-si

locall-

.

www.dacoromanica.ro

- 18Buitenhof, asa incat cu o usoaraplimbare de jur imprejur lu-crurile pot sa fie aranjate. Fe-ricita socoteala, de sigur ! Felulcum sunt risipite autoritatilenoastre in Bucuresti face sa in-trebi data n'a avut cineva in-tentia reala de a-si bate joc detimpul si de posibilitatea de cir-culatie a publicului.

Cartierele muncitoresti isi aurosturile lor, de-o parte, cartie-rui oficial insa stir unde sa-1gasesti. Iar, data vrei sa teplimbi la Haga, iesi din oral sigasesti, dincolo de padurice,Scheveningen, het Bosch, totce-ti trebue pentru a cunoastenatura in toate infatisarile ei,copaci si term de mare.

inainte de a va da explicatii ince fel s'au alcatuit orasele, tre-buie sa obsery insa ca eie au pier-dut in mare parte caracterul trecutului. La Haga nu-1 mai avemdecat ici si colo; cladirile suntmai mult din secolul al XVII -leasi din al XVIII-lea, si deosebiriintre dansele adevarat ca nuse vad. Dar un oras are un stilcare se potriveste cu clima deacolo, cu trecutul, cu ocupatilleoamenilor, este un lucru organicpe care nu-0 este permis sa-1strici cu mice fel de cladire. E-dilii nostri n'au inteles nicioda-ta acest lucru,si astfel un oras deprovincie prezinta azi toate stilu-rile. Eu am apucat in Botosani incopilaria mea cladiri de vechiugotic alaturi cu case gospodarestidupa moda de la 1700 si casutede sat; data i s'a intamplat cui-va sa calatoreasca in Franta sii-a placut cutare cladire, apoi arugat pe un arhitect sa-i faceo casa intocmai ca aceia. Am cu-noscut chiar un caz cand un ar-hitect a fast rugat de un Bu-curestean bogat sa-i face o castal cam' plan it va intelege nu-mai data 11 va intovarasi intr'oplimbare de un ceas sau douaprin Bucuresti: ajungea intr'unloc si usa de acolo ii placea, oinsemna ; ajungea in alt loc si

erau niste ferestre la care tineafoarte mult, le trecea in catas-tif ; mergea mai departe si gasiaun turnulet agreabil, nu-1 uita ;dar, dupe ce a facut observatii-le de detalii la o suta de cladiri,arhitectul 1-a parasit si a avutcurajul spuna Ca este unnebun; dar nici nu era un nebunci numai un om pretentios sifare gust.

Orasele din Olanda in &cleversi-au pierdut trecutul medievalsi mie imi pare foarte rau, darcel putin acest stil medieval a fostinlocuit cu o uniformitate carenu este lipsita de armonie. Efoarte drept ca si la Haga icicold rasarzgarie-nori". Eu aveamintentia ca in aceasta sears sa vaspun ca asa ceva nu exists, pen-tru ca pe strazile pe care ammers eu in toate trei datile nicinu existau ; insa mi-a venit inmama o recenta carte germanade istoria artei a unui profesordin Marburg, care este presupusa fi in toata puterea facultati-lor sale mintale, si, la sfarsit, in-tre probe de picture, de arhitec-tura, de sculpture infioratoare,figureaza si unul dintre celemai insemnate palate de coope-rative din Haga, asa incat eunu mai pot afirma ca Haga estelipsita de intrusiunea aceasta acladirilor americans. In paren-teza trebue sa va spun ca amgasit acolo si un fel de teorie aacestor aladiri. Iata ce spuneprofesorul german: ca este bineca in toate locurile sa fie numaicase de acestea; doar pacatultrecutului era o intirnitate defamilie, care trebuie sa dispara,o legatura cu natura, care estenefireasca, si o aplecare catrepoezie, care este chiar pericu-loasa, iar dorinta omului de a seindividualiza nu se maipoate admite; prin urrnare casatrebuie facuta ca un laborator :local unde lucreaza este singurulinteresant, celelalte fiind numainiste ascunzatori, in care sa teretragi la anumite ceasuri; siidealul e ca aceasta salt de lucru

-

la

I .

sa-i

.

www.dacoromanica.ro

19

sa corespunda cu o said de ope-ratie. Bine inteles ca individultrebuie sa dispara cu totul, sa-sischimbe complet felul de a fidoar el este numai un element decolectivitate. Ma bucur foartemult ca sunt taxi ca Olanda incare doctrina aceasta n'a pa-truns cu desavarsire, pe candBucurestii vor fi pe de-a intregultransformati in felul acesta.

0 calatorie in orasele olandezemai midi va fi, In orifice caz, olinistire de suflet si o mangaiere.Daca zidirile moderne sunt Incarare, tot asa sunt de rare si ra-masitele gotice ale evului mediu.

Pe alocuri, de si sfintii aufost dati jos de calvinism sausfaramati in firidele lor, formabisericii gotice s'a pastrat ; de e-xemplu, la Haarlem, la bisericaSfantului Bavon. Clopotnite lamai multe niveluri, ferestre cutriforiul secolului al XIV-leatarziu sau Inceputul secolului alXV-lea, o intreaga atmosfera degotic, pe care o putem intalni sila noi, dar foarte rar : data bi-serica gotica dela Baia e o ruing,din fericire avem in Ardeal, laSibiiu, un oras, intreg al ,arhitec-turii evului mediu, care trebuietinut cu cea mai mare ingrijire,si alte asemenea monumente inBiserica Neagra de la Brasov, incapela dela Medias, pe care o a-para Comisia Monumentelor Is-torice de ani intregi Impotrivagustului salbatec de astazi ; pa-cat ca la Brasov n'a putut saimpiedece tot felul de particularidin Regat de a amesteca in arhi-tectura localnica specimene bi-zare ale unei false arhitecturiromanesti !

La Delft, care este mai cunos-cut prin admirabilele portelanuride acolo. si aici un elementoriental adus prin Spanioli oasa de frumoasa biserica, al cariicaracter, in afara de midi schim-

pe jos in unele capele cares'au inlocuit, a fost pastrat.

La catedrala din Middelburg.este o inflorire de gotic inflaca-rat de prin anti 1480-90, care

e, ored, eel mai frumosin acest stil pe care it poseda O-landa.

Go tic u 1 traieste Inca si inunele locuinte particulare. LaUniversitatea din Leyda m'amgasit de-odata intr'o cladire me-dievala, cu aceiasi curte interioa-ra, cu aceiasi scar& ingusta, cuaceleasi incaperi marunte. Tre-buie sa mai spun ca in odaile a-cestea se pastreaza foarte multeobiceiuri din acelasi ev mediu :adeca au voie studentu sa zu-graveasca pe pareti ce vor, totfelul de caricaturi, care evidentca sunt totdeauna detente, si sepun alaturi tot felul de inscrip-tii in latineste, fiindca studentiistiu latineste desperarea ge-neratiilor mai noi este ca precie-cesorii au acoperit tot si prin ur-mare nu mai au unde sa adaoge.La Haga chiar cutare peristil cuelegante colonete arata influen-ta, ma: tarzie, care vine din Su-dul lurninii si aierului. LaAmsterdam se vede si o influen-ta a arhitecturii dela inceputulsecolului al XIX-lea, a falsuluiantic din epoca napoAeoniana.Insa nu voiu ti -dintre ace-ia cars sa creada ca oamenii tre-buie sa se tina in colturi de In-tunerec, ci recunosc Ca Bricecasa trebuie sa corespunda cuconditiile noastre de viata. Dare bine sa facem si noi ca Olande-sii : sa pastram cu cea mai marepietate si iubire ceia ce face par-te dintr'o stralucita lume dispa-ruta, pe cand la noi este inca oadevarata manie de a distrugetot ce aminteste o viata de artaoriginala, care, princteo sinteza,proprie, a dat una dintre cele maipretioase zestri ale civilisatieiromanesti. Sunt, astfel, casute demahala care ar trebui decretatemonumente istorice, midi case demahalagii pastrate in ciuda ve-cinului pretentios, care n'are nicicea mai mica ideie de inferiori-tatea soumpei sale cladiri.

Acum putem sa ajungem la o-riginea acestor orase. Originea

oras se poate cunoaste prin

-;

edificiu

expus

u-nui

tt

bari

www.dacoromanica.ro

20

documente, prin cronici, dar sepoate cunoaste, atunci land lip-sesc documentele si cronicile,prin nume. In Germania se in-talnesc o multime de orase carearata astfel originea lor, care vi-ne dintr'o creatiune politica similitara. A venit Carol -eel -Maresi Carolingienii dupa dansul si intinuturile crestinate si cuceritesi silite sa vie la crestinism s'auintemeiat inainte de toate ce-tati. Prin urmare : Marburg sitoate orasele care se termina inburg. Burgului acestuia ii cores-punde in tinuturile ungurestiviir, de unde vine numele OraziiMari, Varad, si a atator locali-tati, si din partile pe care acumle stapanim not earl. am trans-format var si yams in oras siordstie. Slavii au trades burgulin grad, prin urmare Belgraduri-le si Bialogradurile care exists,toate venind din cetati carolin-giene, sau din imitatia lor, asaincat nu ai decal sa iei o hartaa Europei, sa urmaresti unde seintalneste acest sufix la sfarsitulnumelor de localltati, ca sa vezicum s'a desavarsit opera de ina-intare si de cucerire a crestinis-mului, de aducere la civilizatie.Burguri de acestea, ca Middel-burgul, cetatea de mijloc", seintalnesc si in Olanda, dar inpartile de jos ; Limburgul,'azi *oprovincie, dupa cetatea de undea plecat, este in legatura cu o lu-me germanica din partile Rinu-.lui care duce de-a dreptul la Aa-chen, lama de odihna al Mare-lui Carol.

A fost deci si o penetratie ca-rolingiana la basa vietii rase-nesti olandese, dar mull-, maiputin importanta de cum se cre-de. Creatii de acestea militare nuprea erau aici si explicatia estefoarte usoara ; pentruca acestetinuturi nu aveau tine stie ceimportanta politica si militara.

Dar Inca din timpuri foartevechi, din epoca romans, fi-indca nu-si inchipuie cineva catde multe lucruri.romane sant inOlanda, si azi se fac sapaturi in

doua locuri care fac sa iasa laiveala vechi asezari de cuceritoriromani , la locurile unde setrecea un rau se intemeiase olocalitate care in latineste sechiama traiectum, traiect", vad.In Germania numele roman adisparut si s'a pus in loccuvantul curat germanic defurt, care inseamna tot tre-cere": Frankfurt - pe - Main,Frankfurt-pe-Oder. In Olandatraiectum s'a pastrat cum s'apastrat si, in alte forme, no-menclatura romans in Bri-tania Mare, unde gasim un ches-ter unde a fost castrul roman deodinioara. Din tradectum,-trrech,t,vine Utrecht, Dordrecht. Aici aufost cele mai vechi asezari, inlegatura cu drumurile de comertale Romanilor de odinioara, candmergeau la Frisoni, la Batavi, laCaninefati, la populatiile vechidin aceste regiuni, si peste acestetrechturi s'a asezat o alts patu-ra, acele fundatiuni carolingienepe care le-am pomenit mai sus.

Cea mai mare parte dintre o-rasele olandese au insa o originecurat rurala si represinta aspec-tul pe care it avea terenul, incolturile de tarn, pe vremea cands'a facut intemeierea.

Uncle este Hertzogebosch, a-ceasta inseamna padurea duce-lui" ; e in partile uncle comandaducele de Brabant, care-si aveapadurea reservata.

Haga nu este decat, sgravenHage, adeca haye, gard, acea le-gatura de lemne, de vergi, careimpiedeca pe cineva de a treceintr'un teren oprit pentru a va-na: gardul", ingraditura". o-prelistea", branistea", conteluisau cetatea lui incunjurata cuastfel de gard. Rosendal inseam-n vale ,de trandatfiri", si fireapoetics a poporului olandes sevadeste si prin acest nume careaminteste admirabila gradinarieolandesa: pare ea sunt straturide tulipe si hiacinte mirositoarein insesi numirile geografice ca-re acopar harta tariff. Alte locali-tati se termina in huysen, Enk-

.

- -

.

www.dacoromanica.ro

- 21huysen, pentru cateva caselo. Mai depaata-in unele colturise intadneste fdnarlul wijk, ,;colt" :Winterswijk, care inseamna colt"de lama".

Sunt localitati care se chiamacu doorn, ca Apfeldoorn sauDoorn sadea, uncle stapanul deodinioara al Germaniei isi petre-ce batranetele, in conditiile lacare 1-au condamnat proprii-le lui ispravi acela care afost Wilhelm al II-lea. Doornnu inseamna decat iocul cuspini, cum este la not Tarnava,care vine de la tarn, maracine".Numele de lomlitate Amers-torf aduce aminte turful an-gles, o anumita infatisare Cu.iarba a locului. Barneveld arefinala care inseamna cimp".Alkmaar pastreaza memoriamlastinii originate, maar.

Dar, in acelasi timp, in no-menclatura aceasta se vadeste sice a lost in stare sa rack prinmunca, prin lungs, si greaua samunca, poporul olandes el insusi.In numele de localitati el isi in-seamna aceste realisari pe carele-a facut. Amsterdam si Rotter-dam vin de la {dam, zagaz", dela zagazul care s'a asternut infata marii si care a pregatit te

asa cum s'a inceput laZuiderzee prin a face un dampentru a taia deocamdata con-tactul cu marea.

Resumand aceasta scurta pri-vire istorica oprita numai asu-pra conditiilor de creatie a ora,se-lor olandese, ele yin mai multdin mici formatiuni satesti saudin opere de arta acute de e-nergia poporului olandes, caresi-a alcatuit el insusi pamantulculturii, asezarii si prosperitatiisale pentru viitor.

Orasele acestea nu sant insapeste masura de vechi nici informa de sate. nici in forma deburguri, cu atat mai putin informa de orase. Este exclus cutotul ca orase cum este Amster-damul, un mare ,centru call lumii,sa fi avut prosperitate in evulmediu. Lumea se gandeste, e a-

adevarat, la comertul olandes, lamarii negustori olandesi, si-si in-chipuie Ca asa a lost totdeauna.Dar, intaiu, comertul europeanal Olandesilor nu este mare; co-mertul eel mare se face cu In-diile olandese, dar acestea datea-za doar de la inceputul secoluluial XVII-lea, iar inainte de acea-sta nu era decal numai prefatarelatiilor negustorilor olandesi cuPortughesii, cari inainte de a-ceasta stapaniau acest mare do-meniu ad Malaesiiei.

In izvoarre, Olandesii insii a-par foarte war in timpuri maivechi, si aceasta poate servi pen-tru ca sa atingem teeth, ce ni seobiecteaza noun in ce privestelocuinta seculars a poporului ro-manesc pe locurile uncle se ga-sesta. Se pune intrebarea : dataati Post aici, de ce nu spun nimicizvaatreae ? Si noi putem sa stra-mutam intrebarea aceasta si inOlanda : poste teinava sa se indo-lasca de existenta in patria sa apoporului olandes din cele maidepartate timpuri ? Dar caresant teronicile olandese pansfoarte tarziu, care sunt tclocumen-tele olandese inainte de o ianumi-ta. data ? Erau oameni card traiauin conditrid foarte oneste : nu sepurtau 'razboarie seek), nu-i biteresau pe vecini, iar cei oe traiescin astfel de conditii nu in sa re-dacteze (damn-tante sau sa lustrepovestiri din teronlei.

A inceput sa se schimbe viataOlandesa in momentul cand teri-torlide acestea, care nu purtauacelasi nume au intrat supt sta-panirea contEllea* de Flandra,aceasta Inseamna insa secolulal XIV-lea. Cel dintaiu momentcand ele au lust un avant estecand au lost toupainse intr'.unsistem care este eel flamand-frances, sau, ,data voiti franc,ajungand apoi si supt dual deBurguaidia, earl erau stapani sila Utrecht si la Dijon. Candau intrat intz'o mare mcipca-re de istorie universala, Intromare asociatie economics, atunciaceste orase au putut lua avant,

11

aco-

renul,

.

1

I

-

www.dacoromanica.ro

- 22 -dar pans atunci caracterul ruralal tarii a ramas aproape generalsi exclusiv.Se socoate de multi ca epoca in

care Provinciile Unite" asa senumia Olanda odinioara s'audesfacut de monarhia spaniola afost una foarte nenorocita, castapanirea spaniola era insupor-tabila. Nu e de loc adevarat : unact de mare curaj ale Olandesilorde pe la 1560-70 a fost ca in pa-guba for s'au smuls pentru mo-tive religioase si morale dintr'oregalitate care era aproape oImparatie de caracter mondialin care ei isi aveau un loc binestabilit. Pentru cele mad multedin orasele acestea prosperita-tea se gaseste in momentul cands'au rasculat impotriva Spaniei.Si s'au condamnat Olandesii, a-tunci, la o mare ingustare a ve-niturilor lor, pana ce au pututsa creeze printr'inii o modestaviata economics nationala, carea devenit puternica atunci candprin vrednicia for au izbutitsa-si faca un domeniu colonial.Si caracterul cladirilor mentio-nate, care sant de pe la 1670-80sau din secolul al XVIII-lea, vi-

ne din prosperitatea care s'a re-varsat asupra Olandei in mo-mentul cand ea si-a. intemeiat'acest domeniu colonial. Acestdomeniu colonial este astazi unmare izvor de bogatie si un maretitlu de glorie prin conditille, fo-lositoare si populatiei, in caresase milioane de oameni in oimensa lume de saizeci de mi-lioane, apartinand raselor celormai indaratnice iii barbarie lainceput si care ajung, a binecu-vanta pe strainul binefacator ca-re a venit in mijlocul for si i-afacut sa inteleaga ce se poatecapata, pe un pamant asa de bo-gat, cu un alt fel de viata.

Precum prima conferinta s'amantuit cu expresia anti adancsi desavarsit sinter sentiment deadmiratie pentru curatenia, fru-museta si poesia satului olan-des, incheiu aceasta a, doua con-ferinta cu pretuirea marii epopeicolonisatoare si civilisatoare, pecare un mic popor a isbutit sa oinchege, pentru binele lui Si asupusilor, ca si' pentru desvolta-rea civilisatiei umane in genere.

III.In seara aceasta o sa fie vorba

de. istorie : publicul a simtit,ki a luat hotarirea de a ramaneaacasa, ceia ce nu ma impiedecape mine ca, inaintea auditoruluiputin numeros, dar ale s carema asculta, sa infatisez lucruricare in romaneste nu s'auspur, de si eu cred ca de acumlnainte trebuie sa avem in toatedomeniile cartea romaneascapotrivit cu felul nostru de a fisi cu nevoile noastre. Dar s'arputea intampla ca foarte multedin lucrurile pe care vreau sale infatisez in aceasta seara sanu fi fost spuse nisi aiurea. Esteo incercare de a presinta o sin-tesa istorica a originii si desvol-tarii natiunid olandese si, atunci

cand lucrurile se iau pe laturea a-ceasta asa de larga a sintesei,foarte multe se observe care sca-pa cu desavarsire din vedere a-tunci cand se tine cineva la o e-numerare de amanunte. Cred cafiinta aceasta a poporului olan-des pe care vreau sa o infatisezdela originile sale cele mai de-partate pana la forma moralssi materials de astazi poate safie deosebit de interesanta. Vetivedea ca supt multe raporturipoporul olandes este cu totul alt-fel decal celelalte, pentru ca elpleaca dela alt trecut, pentruca el n'a facut greseala pe caream facut-o not si multe altepopoare de a rupe cu trecutul,de a trai o viata orientate dupa

\www.dacoromanica.ro

- 23 -rosturile altor popoare, de astrica lucruri organizate de-a-lungul secolelor inilocuindu -leprin niste simple forme, caren'au nici-o valoare si supt care a-bia dace se trezeste viata vechecare poate fi readusa la supra-fata si facuta din nou vie, dardin formele acestea noi, straine,Imprumutate nu iese nimic.

Dar Olandesii n'au parasit dintrecutul for niciun element, sitoata Viata for din departateletimpuri in care erau semintiigermanice amestecate cu uncleelemente galice, este pans acumde o perfecta logics, de o des-voltare legate din generatie Ingeneratie prin lanturile aceleamorale care. sunt singurul ele-ment de solidaritate in vistaunei natiuni.

Incep cu timpurile in care po-porul olandes se alcatuia. Esteo intrebare 7 cand se alcatuiesteun popor ? Se spune de obiceiu:atunci cand a rasarit limba lui.Este asa si nu este tocmai asa,pentru ea se poate intampla, calimba s nu fie formats in e-lementele sale de capetenie si,cu toate acestea, cea mai mareparte din sufletul popular saexiste, cum se poate intampla sialtceva : ca un popor sa-si fipierdut limba si s face silintedesperate pentru a o recastigasi, cu toate acestea, sa fi existatsi sa continue a exista ca po-par. Asa s'a intampliat cu Ir-landesii : tine ar putea tagaduipatriotismul for infocat, mer-gand pang: la dementa crimei si,cu toate acestea, Irlandesii vor-besc limba celor impotriva ca-rora s'au ridicat. Pe alts parte,in Britania Mare este grupulCeltilor cari nu si-au pierdutlimba nici-odata, dar cari inva-t la scoli englezesti; cu toate a-cestea, la dansii nu exista niciun fel de constiinta nationals,niciun fel de tendinta de a sesepara. In Franta Bretonli vor-besc tot limba for cea veche a-cask, dar, in afara de cativa in-

telectuali, can au facut acumcatava vreme demonstratia a-ceia brutala stricand monumen-tul unirii Bretaniei cu Franta,afara de un localism ale cantmargeni n'au fost de alminterifixate niciodata, tine se gandes-te la putinta existentei unuiStat breton ? La noi de obiceiuoriginea poporului romanesc afost puss in legatura cu limbasi de aid razboiul cumplit intrefilologi, oamenii cari se pot su-feri mai putin anul pe altul, sihotaririle, poate tot asa de a-podictice, de neiertatoare pentruadversari, fulminarea misera-bilului", a criminalului" careare alts parere cu privire la unsufix, lucrul acesta asa de deli-cat cu care se hraneste o asa deimportanta ramura a stiintei.

Dar se poate zice ca un poporolandes exista in apropierea a-nului o mie. Veti zice : si avemtexte in limba olandesa ? Filolo-gia olandesa. imi este fare indo-iala foarte departata si strains,dar cu toate acestea nu as afir-ma ca in secolul al XI-lea exis-ta un inceput de literature o-landesa, cum, iarasi, nimeni nuar putea tagadui ca in anul omie, putin inainte de acest an,exista un popor olandes.

Din ce s'a format acest po-por olandes ? Din elementele a-ratate in conferinta intaiu, lacare am facut alusie, si in cea dea doua : acele semintii germa-nice ale caror nume be cunoas-tem prin izvoarele romane, aceiBructeri, Caninefati si, inaintede acestea, cele trei mari semin-tdi din care s'a alatuit rasagermanica a Olandei, adeca Fri-sonii, putin dubiosi in ce pri-veste originea si caracterul,Francii, despre cari am spus caramane sa se vada din ce fasaa desvoltarii poporului franc auvenit : cand erau un element purgermanic sau cand se ameste-casera cu elementul celtic, si. insfarsit, Saxonii. pe cari am in-cercat sa-i definesc. lark.% am

si

www.dacoromanica.ro

- 24 -apucat sa spun ca elementele a-cestea germanize s'au asezat peo bass care une on era romans,dar se poate si contrariul ; pesteelemente de acestea germanice,care tralau in libertate, sa fivenit o colonisare romans carea fast sporadica si nu peste ma-sura de durabila.

V'am aratat alaltaieri ca loca-litatile al cams nume este ter-minat in trecht nu represintaaltceva decal traiectul" roman

anumite parti din O-landa se fac in momentul defats sapaturi care dau resultateneasteptate si se gasesc untieromans destul de importante.Dar nici-odata Romanii n'au in-temeiat in aceasta regiune ba-tava o provincie asa de siguraca acea din Galia sau din Pe-ninsula Iberica.

Insa a venit vremea cand cevase asterne peste toate stra-tele si substratele populatiilorgermanic e, si in momentulacela se observa o constiinta, lo-calla, care nu este vista natio-nala, dar este un element dincare o vista nationals se poatedesvolta mai tarziu. Aceasta estenatural si e bine sa se inceapa cuconstiinta locala pentru a seajunge la o constiinta nationala,dar este stupid, cand ai consti-inta nationala, sa to intorci ina-poi la o viata locala numai pen-tru placerea de a face un pie-destal unei celebritati care, pussintr'un centru mai mare, sepierde putintel si. prin urmare, a-re nevoie de viata locala, de at-mosfera inchisa. In vremea a-ceasta a dominatiei roman s'aprodus rascoala lui Civil's, dartine stie care o fi fost numelebarbar al lui Civilis sau data aavut un nume barbar. Iarasi nutrebule discutat prea mult asu-pra scopului pe care 1-ar fi a-vut rascoala lui Civilis. Se posteinchipui ca unit Olandesi ca-rora "dela nationala sa li cadsprea greu pentru o minte maiputina, eaci pentru ideia natio-

nala se cere un cap solid, sepoate inchipui ca Olandesi na-tionalisti de acestia sa fi ere-zut ca intre Civilis si cele treicategorii de fascisti earl existaastazi in Olanda s fi fost olegatura. Prin urmare Germa-nii, indignati de stapanirea unuipopor strain, s'ar fi riclicat. Dar,.de cate on este vorba de Ro-mani, nu poate vorbi cineva deun popor, pentru ca ei nu sunt unpopor. Romanii represinta, in a-fara de Romanii dela inceput,earl cresteau boil, pa',steau pilesi samanau ate ceva in regiu-nea uncle mai tarziu au fost bo-gatele palate si portce, dar, inafara de acestia, Romanii sunttot ce volt' d-voastra, ins& defapt sunt f apturi morale iesitedintr'o sintesa pe care n'o poateurmari complet nimeni si carenu este iesita din nici -o teorie,fins& not avem credanta, astaziCa viata se face din teorie, pecand teoria este Boar o emanatiea vlertii data viata este miter-nica da o teorie, iar teoria, candse umfla sa dea o viata, crapaadese ori.

Asa incat Civilis represirita desigur un moment interesant, darexplioabil numai in foarte micaparte, act iesit din constiin-ta locala, obscura, a locuitorilordin aceasta regiune. Acum, dinviata aceia veche germanica, 11-bera, au lamas anume elementein nomenclature; de ex. toatelooalutatile si numele de pro-vincie de oriunde, din Olanda,de la Rin si din Galia ea si dictaNordul Itallei, care se terminain ingen : aceasta inseamnasemintie germanica. In Italiase intalneste : Marengo, careeste de pe vremea Longobaxzi-lor, cand aici se asezase semintiaal carii nume se termina cu a-cest sufix, tar, cand intalnestecineva Groningen In Olandatrebuie sa se presupuna ca aexistat acelasi lucru, ca acolofusese un grup germanic binedeterminat. Tot asa, de almin-

V

'

,

si ca in

.

,

,

r.

:

o

..

www.dacoromanica.ro

-tent Lotaringia, Lorena este Loth-ringen, 'mostenire carolingiana,partea care asculta de Lobar, se-ful, suveranul; astfel se creiazadeosebiri in viata unei teri maimaxi, a unui teritoriu mai larg,sau in viata unei natiuni. Ori inalte nume de alai este finalagau, care 'nu Insceamna altcevadecant provincia germanica, siaceasta este cea mai bona, do-vada ca noi n'am fost, cumpretinde cutare profesor delaCluj, fart voia mea si a luiDumnezeu, d. Diculescusupusi odinioara Gepizilor, cariar juca in viata noastra un roltot asa de mare ca Francii inGalia. Doer in nomenclaturanoastra nu se gaseste nimic, nuca nume germanice, dar eel putinin alts forma, care sa apartinalimbii germanice. ; nu exista ni-mic care sa aminteasca asezareape teritoriile pe care Germanii lenumesc gau" a acestor

De data- asupra, acestor se-mintii, de origini deosebite si.are multa vreme putusera tralseparat, s'a intins Imperiul luiCarol-cel-Mare.

Imperiul acesta se intelege deobiceiu foarte gresit. Francesii siGermanii se lupta intre dansiipentru a sti data era francesasau germana originea etnica alui Carol. Lucrul este interesant,dar nu peste masura, cad inte-resanta e opera, nu limba pe ca-re o vorbia acasa Imparatul, ger-mana sau latina, pe care, data arfi putut-o vorbi mai bine, de si-gur ca ar fi vorbit-o necontenit:interesant la dansul este deci ro-lul pe care 1-a linia pecare a mers, dar rolul acesta nueste national, ci international sisupranational, hotarat anatio-nal. A voit sa invieman de odinioara, car? era cuoricine si pentru oricine, tocmaipentru ca popoarele sa poata traiimpreuna, s poata colabora laaceiasi opera de civilisatie. Oa-menii dela 800 erau, astfel. cumult mai constienti decat cei de

astazi ; ei isi dadeau toate silin-tile pentru ca popoarele sa pda-to lucra alaturi, pe cand noi in-trebuintam toate mijloacele pen-tru ca intre oameni orice cola-boratie sa fie imposibila, ceia ceeste una dintre cele mai cum-plite rataciri ale ming' umane I

pentru ca el, Carol, estesuccesorul Imparatului roman, elvine sa stabkileasck pretutideniordinea, pacea, munca asigurata,rasplata cuvenita, fiind, in acestchip, un mare binefacator al tu-turor acelor can se gasesc suptsceptrul lui. Si crestinismul pecare-1 sprijina si apara este nu-mai, cand it intelege cineva bine,una din formele cele mai potri-vite, in acest stop, pentru caHristos a scat pe truce pentruoameni, dar n'a iesit niciodata cuparul contra lor; eel putin eun'am intalnit in nicio Evanghe-lie ceva de felul acesta. Cresti-nismul era deci tocmai o formade mire, de impaciuire, de in-demn catre iubire pentru toatepopoarele. in felul acesta avenit un moment cand si not siOlandesii si vedeti cat este demare distanta ne gasiam in a-acelasi, imperiu, pentru ca Impe-riul lui Carol -eel -Mare a cuceritPanonia, batind pe Avari, si Sla-vii, cari atirnau de acestiau intrat in Imperiul lui; prin ur-mare stramosii Sarbilor, Croati-lor, Dalmatinilor, toti acestia e-rau printre cetatenii acestui Im-periu universal, pe care, cu cru-cea lui Isus, it intemeiase Carol-cel-Mare. Dar noi. impreuna cuSlav i, fuseseram supusii Avari-lor, prin urmare am intrat si noiin orainea carolingiana. DelaZuiderzee pans la gurile Dunariise intindea astfel acelasi Impe-riu, Imperiul carolingian. Dacain regiunile extreme era foarteslab, asa incat a dispartt, el alasat tocmai pentru ca a datsentimentul acesta de necesitatea incadrarii vietii locale in soli-daritatea umana a unei ordinimilitare si civile, el a lasat,zic, elemente foarte importante

semin-. WA.

indeplinirt,

Imperiularo-

(

Si,

Si

-

v.;

25

Avari,

www.dacoromanica.ro

26

In viata formatiunilor de maitarziu, fiind un ferment, o star-nire in viata popoarelor.

Dar, pana tarziu, pana prinanul 900, cat a durat epoca a-ceasta carolingiana, de cate onne gandim la Olanda, care nuexista supt acest nume si nu for-ma o unitate, trebuie s'o conce-pem doar ca un numar de teri-torii avand fiecare, pana si insatele razflete, care nu erau ,uniteca la noi vai, o viata deosebi-ta.

In lumea aceasta pe care o do-minasera Carolingienii, pe careo invatasera si o educasera pen-tru toate timpurile Carolingienii,in lumea aceasta se va pastra totviata de sat, de autonomie ru-rala.

asamanare cu noi este, prinurmare, in faptul ca ne-am ga-sit supt coroana lui Carol-cel-Mare si a urmasilor lui si unii sialtii, dar este si o alts asamana-re. Noi am trait secole intregifate forma absolut asamana-toare cu forma cea mai veche o-landesa, sau scotiana, sau a ce-lor mai vechi Elvetieni. Existauregiuni de adevarate democratiiteranesti, dar, sa ne intelegem:democratic teraneasca, aceastainseamna manunchiul satelor le-gate in chip organic si creindforme superioare, din intregi-mea, din suprafata ca si din a-dancurile acestei vieti sufletesti.Acesta este, dace voiti, Statul te-ranesc, pe care nimeni nu-1 nu-meste Stat teranesc pentru caeste teranesc. in toate rosturilesale, prin el insusi. Dar s'ar putea

altfel, pentru ca anumiti cuge-tatori can au cetit anumite cartinemtesti cat erau la Universita-te fsi inchipuie ca sint chemati.sa ridice sus un element teranescpe care nu-1 cunosc deloc, unaltfel de Stat teranesc represin-tand una din formele cele maicurioase de inselare de sine,si atunci lucrul este onorabilsau de inselare a altora, = si a-tunci lucrul nu mai este ono-rabil.

Cum au fast Romaniile la noi,adeca grupe cu amintiri roma-ne, care traiau pe valea Jiiului.pe Valea Oltului, a Argesului, petoate vaile noastre, fiecare sat a-vindu-si oranduirea, cu senatulde batrani, cu logofatul satului,cu preotul satului, cu vatamanulsatului, cu o viata care se prin-dea de Domnie numai in anumi-te momente, dar nu avea nevoiede Domnie in fiecare moment,nu alerga la Curte sau la Capi-tala, si nici Curtea si Capita lanu veniau nechemate ca s facamai multa incurcatura si rau in-tro viata ce putea trai foartebine fara acest amestec sauca sa intrebuintez un termen vul-gar fara aceasta sacaiala ad-ministrative care este nenoroci-rea oricarii societati din timpu-rile noastre, asa a fast si inviitoarea Olanda unificata.

Eu n'am aici la indemanatorla iOlandei is domnului Huy-singa, care este cea mai largasintesa a vietii olandese, si as fifost foarte bucuros ca inainte deaceasta conferinta sa pot contro-la parerile male, chiar data ar fifost s nu infatisez ca lucruri noipe acelea care se poate intamplasa le fi gasit domnul xuyOinga,dar este si un avantagiu : poateca as fi avut mai putin curaj du-pa ce as fi cetit pe domnul Huy-singa in a exprima anumite pa-curl.

S'a intamplat insa, in viata 0-landeisdlor, un lucru care nu s'aintamplat la noi si aceasta afost rau pentru ei, si pentru noio fericire ca n'au patruns anumefactori in vista noastra, democra-tied, locals, rurala, de Romanie",din care a iesit Tara Romaneas-ca", cacti Tara Romaneasca,"si Romania" din eel mai vechiutrecut este exact a.celasi lucru:anume s'au ivit in vecinatateaGermaniei formatiuni feudalefoarte puternice, si ele au pusStapanire pc grupele de sate. Lanoi, cum am spus, lucrul acestanu s'a intamplat. Nu tni-au venitstapani de nicairi, nici macar in

I

- .

in

0

si

. .

Q a

-

is-

www.dacoromanica.ro

27

parerea, care a dominat multaprecum Moldova a fost inte-

meiata prin indoita deccalecarea lui Dragon si Bogdan, tat assar fi fast in Tara Romaneasca;ar fi plecat din Fagaras descale-catorul si s'ar fi asezat dincoacede munti. Este o parere care s'ainlaturat de multa vrerne ; TaraRomaneasca a fost facuta dinvechile voevodate care sau unitdela sine, si nu, Fagarasul a meatprincipatul muntean, ci de aiciau venit nista descalecatori penitru Romanii din Ardeal. De fapt,noi suntem acum descaleeatd defratii nostrt ardeleni in foartemulte domenii, *i ehlar incale-cati uneorl, dar inainte n'a fostnici descaleuare, mica incalecare.Dar, &Waste, noi suntem frati assde buni si admiram toate valo-rile care tni se infatiseaza ca a-tare, si se poate continua, ne-pretuindu-ne noi prea mutt, iarpe urma o sa se vada ce era orealitate si ce o dlusie in ce pri-veste valoarea unor anumite per-soane.

Deci, acolo, in Olanda feudalide acestia au ajuns sa dominegrupele de sate. N'a mai lost,prin. urmare, ce fusese inainteexiStenta aultanoma a formatdu-nilor rurale. Si aici as vrea saspun inca un lucru pe care, credca d. Huysinga nu 1-a vazut si nu1-a introdus deci in istoria Olan-dei. De-a lungul Mania, paste de-getul acela. intins catre Scandi-navia, al Danemarcei, paste in-sulele ce se urmeaza de-a lungulMarii au fost alte formatiunipopulare asamanatoare cu celeolandese. Este o regiune istoricape care ar trebuii s'o studiem a-nume, pentru ca Santana foartemutt cu regiunile noastre, si incutare istorie a Danemarcei a luiDahlmann gasesti un intreg ca-pitol despre viata teraneasca laRasarit de Danemraca. Acolo, pemalul Marti erau Ditmarschii.Bari au trait ant intregi fait sase amestece nici un suveran laei, fast feudal', far& legaturti cunegotul Marti, Satul cu clopotni-ta, lui, cu lumen care se aduna in

jurul clopotnitii. Acolo n'a isbutitsa intre niciun feudal venind dinjos.

In ce priveste ins Olanda, a-cesti feudali au strabatut in ea.Atunci avem o dinastie care vinedin, Brabant, lastazi impartit in-tre si Olanda, alta vinedin Casa de Alsacia, toate castrecurare a unei vieti de un altexacter, sprijdnita, pe alte base,distrugand formele acestea deasa de incantatoare democratiede la inceput. Dupa aceia s'a tre-cut la Casa de Bavaria, legaturafiind inca mai nmorocita. Sudulgerman trimite deci stapani a-cestui Nord de pescari, de cresca-tori de vita si de agricultori, tar,cand, mai tarziu, cu Jacquelinesau Jakobaa de Bavaria, s'a ter-minat aceasta dinaStie, au venitcontii de Olanda, in legatura cuFlandra, Flandra, insasi fiind inlegatura cu tlumea tranceza, siastfel au schimbat de La sfarsitulsecolului al XIII-lea, *i mai alesde la inceputul secolului alXIV-lea complect caracterul a-cestei regiuni.

Olanda in sensul ei nationalsau traditional nu exista Inca de-cit ca o feuds intre feude, iarintregul de provincii e o tara, nuas zice cucerita, pentru ca n'afost razboiu, ci acoperita; dinas-tiile acestea au intrat prin casa-

prin legaturi de familie, siviata locals nationals era aco-perita de famillile feudale.

Pe vremea aceia, bine inteles,nu exista comert. Comertul Olan-dei este un lucru din secolul alXV-lea tarziu si mai ales din alXVI-lea. El vine din vremeacind s'a creat o legatura IntreOlanda si Flandra, intre Bur-gundia de-alungul Rinului si in-tre Peninsula Iberia., cu regateleCastiliei si Aragonului, cand dela Gibraltar pima la Zuiderzeeexista ur_ singur imperiu de ca-raeter international, care aveade-asupra coroana regala a Spa-