Mrisorul, de care se aga o moned metalic de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mn, ulterior prins n piept sau la gt.El era scos, n funcie de zona etnografic, la o anumit srbtoare a primverii (Mucenici, Florii, Pati, Arminden)

sau la nflorirea unor arbuti si pomi fructiferi (mce, porumbar, trandafir, pducel, viin, zarzr, cire, etc.) i agat pe ramurile nflorite.

Se credea c purttorii mrisorului nu vor fi prlii de Soare pe timpul verii, c vor fi sntosi si frumosi ca florile, plcui si drgstosi, bogai si norocosi, ferii de boli si de deochi.

Obiceiul mrisorului este o secven a unui scenariu ritualde nnoire a timpului si anului primvara, la nasterea si moarteasimbolic a Dochiei.

De menionat c, n credinele populare, nora Dochiei este soialui Dragobete zeu al dragostei si bunei dispoziii pe plaiurilecarpatice si balcanice, identificat cu Eros din mitologia greac siCupidon din mitologia roman. n alte tradiii, aceasta este sor cueroul vegetaional Lazr sau Lzric.