LOGODNICA

.1,

Gisela se opri in fala casei familiei Tettenwieser 9i simlicum o cuprinde un sentiment de satisfaclie. in curand va locuiin aceasti casd. Gospodiria era ceva mai micd decdt cea a

tatilui ei, dar, prin fa-tada ei gi prin anexele din spate, fficea

parte dintre cele mai mari pi mai fiumoase clddiri din orag.

Viitorul socru ,tinelr mult st aibd un cdmin ingdjit, fapt dove-dit de prezenla a doi meqtegugari, care in5llaserd o scheli inmijlocul strdzii pentru a ajunge la grinzile garpantei de la etaj.

Cei doi ignorau atit ocdrile oamenilor care trebuiau si se stre-

coare pe ldngd bdmele qi scdndwile iegite in afar6, cat qi regle-mentirile urbei, ce interziceau ingustarea drumului in acest

'fel. A;a ceva iqi putea permite doar un om influent ca

Tettenwieser, gdndi cu mindrie Gisela.qi cumpdni dacd nu ar

fi cazul si inhe gi se o intrebe.pe stipena casei despre logod-nicul ei. De obicei, Bruno ii spunea cind pleca la drum qi c6t

timp lipsea. Dar de data aceasta plecarea fusese atdt de intem-pestivd incat nu mai awsese timp pentru aga ceva. iqi imagindcum el ignorase atentionarea de a se trezi qi cum fusese sculat

din pat de tatil sau. Cuno$tea scena de acas6, cici tatil ei

Mara Volkers

trebuia deseori sd il trezeascd pulin cam brutal pe fratele eiHans dupd o noapte de chef.

Se indreptd cdtre poarta deschisd a curtji, dar se opri infala ei 9i ridicd din umeri. Mama o agtepta acase cu cumpe-

riturile gi pe bund &eptate se va supdra dacd ar intirzia la oflecireali cu doamna Tettenwieser. $i nu voia nici ca vii-toaxea soacri si cr€ade cd ar fi una dintre acele fete care dau

curs doar capriciilor gi iqi tateazi cu superficialitate indatoririle.Cu un uqor oftat de regret, intoarse spatele casei

Tettenwieser gi ii ceru sewitoarei sd o urmeze, dar aceasta se

holba la megtegugarii urcaJi in dreptul frontonului decorat

artistic. Gundi tresdri $i se grdbi sd plece alihri de ea. Dupdpufin timp ajunseri in piaJa aglomeratd si Gisela incepu sd

cumpere {5rd a se tocmi mult, pentru cd negustorii o cunoq-

teau bine. Ambele coguri purtate d€ micufa servitoare se

umplurd rapid 9i Gisela hebui si o ajute, cici Gundi abia maiputea birui povaxa. Deoarece mai avea nevoie doar de douiverze qi de ceva verdeluri pentru supi, se duse la tejgheaua

doamnei GeilJblatt. Pentru aceasta trecu prin fala unui negus-

tor de vinuri care servea gi la cand ;i era intens fr€cventat. Maimulte femei tinere se strinseserd in jurul celui mai mare butoi.

lineau in m6ini cdni din lut ars 9i pdldvrigeau chicotind.C6nd o observari pe Gisela, zawa irrcetl, iar Trude

Beckheimer, fata unuia dintre cei mai bogali negustori ai

oragului, ficu un pas cetre ea. Avea o mind rdutdcioase, iarvocea ei acoperi pini gi shigdtele vanzdtorilor dinjur:

- Ia uite pe cine vdd! Domniqoara a cdrei zestre nu valo-reaze nici cat hartia pe care este scrisd!

Aceastd remarcd atrase atentia tuturor $i imediat se auzirdqoapte. Gisela ar fi trebuit sI fie surdd ca si nu audd cuvinteleustuitoare qi, in plus, sd fie oarb6, deoarece privirile curioase

si dispretuitoare a ctror linti era nu puteau fi ignorate.

Palidd, se intoarse cdtre Trude Beckheimel care lui oinghilituri zdravfud din cana sa gi incepu sd ronliie cu pldcere

Mireasa magului

o turti dulce. Nu era la prima cani, iar in aceastd diminealdbiuse pe stomacul go1, pentru ci fala ei rotundi era rogie gi

ochii ii strdluceau ca nigte bile de sticle proaspdt glefuite.

Poate cd dacd ar fr fost treazd s-ar fi stipdnit, dar aga sarurapldcerea de a o putea coplegi cu dispre! pe rivala sa.

- Bruno Tettenwieser este un bdrbat degtept, care s,tie

exact ce logodnici ii aduce o zestre bogat6. De aceea nu maimird pe nimeni cd de c6teva zile eviti casa familiei Giildener,de parcd acolo ar fi izbucnit ciuma. Dar ieri l-a ceutat pe tatdlmeu. cu care a purtat o lungd disculie.

Zambetul rautecios al fetei cu aspect gosolan, pentru

care vorbea gumai bogdlia tatilui ei, areta clar de ce

Bruno Tettenwieser, fiu de negustor, pdqise in casa familieiBeckheimer.

Pentru Gisela vorbele fiui ca o lovituri in fa!.i, cdci pdnd

atunci ea se crezuse logodnica sarmantului gi ardtosuluiBruno. ii stdtea pe limbd r6spunsul la cuvintele lui Trude, care

cu siguranla nu era mai pulin mugcdtor. Dar gdndul la mama

ei o opri sd reaclioneze in acelas,i mod, cdci aceasta i-ar fiexplicat cd nu se cidea ca o fiici din casa Giildener sd se

cioroviiasci precum o precupeafi. O fatd de varsta €i trebuia

sd fie decenti qi sd nu dea atenlie jignirilor, ca qi oricdror alte

remarci grosolane pe care majoritatea bdrba,tilor le fac cuprivire la o fecioard. Dar de la o micd revans[ nu se putu totuqiab!ine.

- Nu credefi, Frau GeiBblatt, se adresd ea femeii de latejghea, de la care tocmai cumpdra legume proaspete, cA prsa

onorabilul pirinte Matemus avea dreptate cand la recenta sa

predici ne avertiza pe noi, muieruqtile, sd nu bem vin? Acesta

tulburd sufletul qi le face pe unele fete si uite de mgine.

Gisela o puse pe precupeald in mare incurcdturd. Pe de oparte, nu se cuvenea si te compo4i precum TrudeBeckheimer. Pe de alte parte, tatll acesteia se numixa prinhecei mai bogali oameni din oraq gi igi putea permite sI i$i

10 Mara Volkers

imbmce fata la fel de luxos ca pe o domniqoard nobile. Tatdl

Giselei, Otto Giildener, fusese ocolit in ultimul timp de noroc.

inainte, cumpdrdturile de la piald le ficea menajera familiei,

dar acum tdrguielile le preluase insdpi fata, care, pentru cd era

insotitd doar de o feti{i de doisprezece ani, hebuia sd ducd

singuri acasi cea mai mare parte a cumpdrdturilor.

in timp ce precupeala servea urmitoarea clientS, cdut6n-

du-gi inci rdspunsul, Trude Beckheimer se indreptase cdtre

Gisela gi se oprise in fa,ta ei scrutand-o cu privirea.

- O sdrantoacd nu md poatejigni. Pentru asta zesfiea mea

este mult prea mare. Ar trebui sd hi fericiti dacd un bdiat ratat

ca Landelin, impletitorul de coquri, te-ar lua de nevastd.

Gisela ss simtea mai putin jignitd de cuvintele lui Trude

decdt de risetele precupelelor gi ale clientelor lor qi luptd

inutil si nu izbucneasci in lacrimi. Cel mai tare o batjocoreau

cele mai bune prietene a1e lui Trude, aceleagi fete care numai

cu un an in urmd o inconjurau pe ea ;i o huleau pe Trude. Era

evident ce puterea banului avea un efect mai mare decat toate

predicile preotului. Era mai pldcut sd. o vizitezi pe Trude in

casa familiei Beckheimer, unde oaspetilor li se ofereau dul-

ciuri ;i vin, pe cdnd in casa pdrinlilor ei aveai parte acum cel

mult de sucuri indoite cu api si de pdine, qi aceea uneori

inmultitd cu lEind de ov6z.

Giselei ii era clar cd celelalte abia aqteptau o vorbi gre$iti

pentru a se ndpusti asupra ei. Aga cd le intoarse spatele cu o

migcare energicd pentru a pirdsi pia{a. Dar nu il vdzuse pe un

bdtran caxe stitea in spatele ei gi de care se ciocni. Cdnd ilprivi peltru a se scuza, se cutremurd: ochii bdtrdnului erau tul-bud si totusi ei o pdtrunserd adanc; birbatul {inea in mdna

dreapti o piatrd de marimea unei nuci, in care pdrea cdjuca o

flacdri verde.

- Scuze, domnul meu! lopti ea qi se indepdrtd in $abd.

Mireasa magului ll

Domnigoari Gisela, v-a,ti uitat legumele! strigd dupd ea

fata, care din 2 februarie lucra in casa Giildener pentru case qi

masd.

Gisela pdru ci nu o aude, pentru ci se qi pierduse intr-unadintre sfidu1e. Fetei nu ii rdmase altceva de lacut decat sd

inghesuie noile cumpirituri in coq qi sA igi urmeze stdpana.

Abia dispiruse Gundi pe striduld cu povara ei mult prea

grea, c6nd bdtrdnul i se adresi lui Frau Gei8blatt, in timi ce

rdscolea neatent prin cdpdl-dnile de varzd, prin lelind gi princeape:

- Cine era tOndra care tocmai a cumpdrat de la durnneata?

- Hedwig, fiica pantofarului Sachs, rispunse FrauGeiBblatt refefindu-se la ultima ei clientd.

Surprins, betranul ldsdjos ceapa pe care tocmai o ridicase.

- Dar nu mi s-a pdrut sd fie fiici de pantofar. imbri-cimintea ei era din postav bun, vopsit cu coloranli dintre ceimai buni.

- Ah, da! Atunci vd referiti la Gisela Giildener. Ea este

fiica unui negustor, care cu siguranld s-ar bucura sd incheie o

afacere cu dumneavoastri. Pentru cA cele pe care le are nuprea ii merg tocmai bine in ultimul timp. Cel pulin aqa se

vorbes,te.

Frau GeiBblatt era superate pe bdrbatul care doar iirdscolea marfa, flri a lisa impresia cd ar vrea sd-qi cumpere

ceva. Totuqi, dupd ce printre degetele lui sclipi o monedd

mare din argint, care cdzu apoi in mdna ei, supdrarea ii trecuqi ii explicd bdfanului cum putea ajunge la casa lui OttoGiildener. Apoi ii descrise toli membrii familiei, compusi dinnegustor, solia acestuia, fiica Gisela ;i fiul Hans, qi i-ar fiingirat gi numele tuturor vecinilor, cu date complete despre ei,

dar bdtr"anul ridici mdna ir semn de mullumire qi plecd

tdrEaind picioarele.

Mireasa magului t3

Cu pu{in inainte de a ajunge acasi, Gisela iqi aminti de

servitoare $i se intoarce, pdrandu-i rdu pentru faptul cd Gundi

trebuia sd facd tot drumul cdrdnd singurd toate cumpdriturile.Micula avea deja fata plind de transpiralie qi se bucure evident

cind Cisela ii lud o parte din povard.

- Mulgumesc! A fost cu adevirat greu. Eu vd infeleg civ-a!i maniat. Domrigoara Trude este o pe$oani deosebit de

dezagreabild. Dar nu trebuie sd vd luali dupi pdldvrigeala eiprosteasci.

Sfatul bine intenlionat rimase IErd efect, pentru ci Gisela

iqi amintea prea bine de vizitele dese ale lui BrunoTettenwieser. Timp de mai bine de o jumitate de an, acesta

venise aproape zilnic in casa tatilui ei, dar acum trei luni ince-puse sd rdreascd vizitele, ultima lui aparilie fiind cu mai multde doud septimani in urm6. La inceput nu sesizase

indepdrtarea lui, cici Bruno, chiar qi inainte de a-i cere mara,

fusese deseori trimis cu afaceri de citre tatil sdu laSchwabach, Ndrdlingen sau chiar la Augsburg. Fusese doar

putin supirati cd acesta nu ii mai destdinuia, cum {Icuse lainceputul logodnei lor, destinalia cehtoriei gi durata ei aprox-

imativd. Devenise binuitoare abia cu o zi inainte, c6nd

Werner, portarul casei vecine, suslinuse sus gi tare ci ilvdzuse duminici pe tanerul Tettenwieser la biserica Sf. Mihail,degi familia lui, ca gi familia Giildener, avea strand prop e la

biserica Sf. Lauren{iu. Acum nu se mai mira, pentru ci familiaBeckheimer finea de parohia preotului de la Sl Mihail. Era

clar cd, in afard de ea, toat6 lumea gtia ci frumosul Bruno o

anrncas€ ca p€ un pantof uzat. Dar m6nia ei se indrepta maipulin asupra lui Trude Beckheimer qi a logodnicutui ei 9i maimult asupra berbatului care ii trecuse pragul casei.

Otto Giildener ii aruncd fiicei o pdvire tot atat de indife-rente ca unei buc6tfuese gi dddu si intre in biroul lui. Darexclama(ia mdnioasd a Giselei il IEcu se incremeneasce.

- Tatd, trebuie se vd vorbesc!

Guldener se intoarse gi igi privi fata incruntat, pentru c6

p6nd acum Gisela nu igi permisese un asemenea ton fatt de el.

Dar cdrnd vru si o dojeneascd nu gisi cuvinte.

- M-am intilnit la pia,td cu Trude Beckheimer. Mi-a vor-bit despre logodnicul meu gi a dezviluit de fa{i cu toli motivulpentru care el nu mai trece pe la noi. Acum vreau sd qtiu de la

dumneata dacd ce spune ea peste tot este adevirat.La aceste cuvinte, pe fala tatdlui ei apdru o expresie care

Giselei ii aminti involuntar de un biielel cu o con$tiinld foarteincdrcatd. El incercd sA zambeascd jovial, dar vocea ii suna

fo4at.

- Nu ptiu de ce te agili, copild. Bruno se va intoarce, iardacd nu o face, mai existd s,i alli tineri care s-ar cisitoribucuroqi cu tine.

- Trude Beckheimer a spus ceva despre zeshea mea, pe

care eu nu ag mai primi-o.Pentru o clipd, Otto Giildener tresdri ca la o lovitud, dar

or o migcare a miinii rispunse r6zdnd silit:

- Asta nu trebuie sA te preocupe pe tine! Imediat ce aface-

rile ini vor merge mai bine, am sd ili dau dublu fald de cat

2.

t4 Mara Volkers

i-am promis lui Bruno Tettenwieser. i1i jur c6 am sd tecisetoresc cu un birbat fald de care fldcdul acesta va fi unjal-nic nimic.

Giseta il fixa constematd pe tatdl ei, intrebdndu-se dacd

trebuia si se indoiascd de facultdlile mintale ale acestuia sau

ale ei. Cum putea el si stea in fata ei si sd ii spund pe un tonde parcd ar vorbi despre o potcoavd pierdutd cd nu va maiavea loc cisitoria stabilite impreund cu tatdl lui Bruno acum

doi ani? Agadar qi el cunoqtea adevarul de cdteva zile! Pret de

o clipd, isi dori ca pimdntul sd se deschidd pe loc qi si o

inghitn. O logodnd desflcuti atrigea dezonoarea logodnicei,care luni de zile va fi ardtate cu degetul de oameni. $i, pentru

cd nu dispuneau de suficient personal de sewiciu, nu putea

nici mdcar si se incuie in casd pdnd cdnd comentariile vor inc-eta, ci hebuia si se expuni zilnic compitimirii simulate $iprivirilor batj ocoritoare ale oamenilor.

inlelese brusc gi cdt de prost ii mergea tatilui ei. Cand iipdrisise menajera, pentru a se cisitori cu un vdduv bogat,

tatdl ii interzisese mamei ei sd o inlocuiascd. Cu toate acestea,

lipsa banilor era resimtitd permanenr. in timp ce in casa

Giildener lipsurile erau tot mai accentuate, se pdrea cd tatdl luiTrude Beckheimer se scdlda in monede de aur. Doar cu doiani in urmi, Otto Giildener trecea drept mult mai arut dec6t

bdtdnul Beckheimer, iar ords,enii se plecau in fa{a lui. Pe vre-mea aceea, Gisela era tratatd aproape ca o domniqoard dinnobilime.

- Otto! Ce inseamnd asta? Ai umblat la zestrea fiiceinoastre?

Mama Giselei venise neobservati din bucdtirie si se

infipsese in fata sotului ei. in ciuda vArstei ei de patruzeci qi

cinci de ani, Magda Giildener era o femeie frumoasi, careputea sd fie luat6 drept sora mai mare a fiicei sale, ce tocmaiimplinise doudzeci de ani. Avea acelaqi pdr blond precum

mierea ca Gisela, o fa15 cu trdsAturi regulate, ceva mai

rotunde, Qi o siluetd plinutd. Ochii ei, de obicei de un albastru

pa$nic, aruncau acum fliciri, iar polonicul din mina ei

dreapte trcmura atat de tare incat stropi de supi ii sdreau

pe qo4.

Stdpanul casei aruncd o privire suspicioasd ustensilei dinlemn. ce putea fi utilizatd qi ca retevei. gi se relrase pulin.

Gisela igi va primi zestrea, femeie! Dar ar fi fost o pros-

tie si las banii sd se prdfuiascd in sipet, in timp ce duceam o

acutd lipsa de ei in afaceri.

Magda Giildener scipi polonicul qi iqi duse mdinile la cap.

- Deci guldenii care ,ti-au intrat in casi acum trei sdptd-

m6ni nu proveneau dintr-o afacere de succes, ci erau din

zestrea Giselei! Pe toi sfinlii din cer! Bdrbate, cum ai putut

fac€ asta?

- Dar ,tiam spus cd aveam urgenti nevoie de bani.

Gi.ildener ura sd fie la mijloc, intre solia 9i fiica sa. Ar fipreferat se le altoiascd pe amandou[ ca si-gi {ini gura, dar nu

iqi permitea. De c6nd aruncase in stradd majoritatea servito-

rilor pentru a face economii, domina{ia so.tiei sale asupra casei

gi a bucitdriei devenise aproape nelimitatd qi in anii lungi de

clsnicie invd{ase cat de incdpdlanatd $i ranchiunoasd putsa fiaceasta, indeosebi atunci cand €ra vorba despre copiii lor.

Magda Giildener se duse la Gisela gi o trase l6ngd ea.

- Siraca de tine! Toli o sd te arate cu degetul, deqi tu nu

ai nici o vind.

Didu drumul fetei si gesticuld cu degetul ardtetor prin fa,ta

figurii so,tului.

Ce smintit ai fost! Dacd ai fi imprumutat bani cu doban-

da obi$nuiti, nu tiar fi repro$at nimeni nimic. Dar ca si ii iei

din zestea fiicei tale, asta a distrus baza casei noastre!

Toti partenedi tdi de afaceri vor spune: ,,Otto Gi.ildener

este ruinat!"Giildener rise amar.

Mireasa magului l5