Orlando Figes

REVOLUTIA

POLIROM2016

v

RUSA

1891-1924

TRAGEDIA UI\IUI POPOR

Traducere de Cornelia Marinescu

Cuprins

Ilustralii

Prefald .

Glosar.

t5

19

Notd privind datarea.

Hdrti. .

Partea intdi

RUSIA iN TNTAPUI VECHIULI'I REGIM

Capitolul 1. Dinastia

Tarul Ei oamenii lui. . .

MiriiaturistulMoqtenitorul . . .

Capitolul 2. Stelpi nesiguriBirocra{i gi halate de caslPoleiala sublire a civilizalieiR6mlgitele unei armate feudale

Rusia nu tocmai sfdnti .

inchisoarea popoarelor

Capitolul3. Icoanesilibdrci ......104Ununiversaparte. .... '104incercareadeaalungatrecutul .. ' '...I20

Capitolul 4. Cerneald rogie . .137

inluntrulfort?irelei .... '137Marx vine in Rusia 151

Partea a doua

CRIZA DE AUTORITATE(1891-1917)

Capitolul 5. Primele vdrs[ri de sAnge . ' . .169

Patrioti$ieliberatori . '.....169,,Nu mai existl [ar" . . .183

Drumurilesedespart '......199

JJ

JJ

44

52

62

62

68

79

85

92

Capitolul 6. Ultimele sperante . . . .21.7Parlamente gi JdraniOmul de stat

Pariul pe cei puterniciPentru Dumnezeu, tar gi patrie.

Capitolul 7. Un rlzboi pe trei fronturi . . .ZS2Metal contra oameni .....252$oferul nebun.

233

241

Din trangee pe baricade266

284

Capitolul 8. Februarie glorios.

Partea a treia

RUSrA iN nrvorulm(februarie 1917 - martie 1918)

335

335

34t360

Puterea strdziiRevolulionari reticen{iCel din urml Nicolae.

Capitolul 9. Cea mai liberi 1artr din lumeUn stat liberal neimplicat . .

Speranle

Furia lui Lenin.Disperarea lui Gorki

Capitolul 10. Agonia Guvernului provizoriu.Iluzia unei na{iuniO nuanl[ mai inchistr de rogu.Blrbatul pe cal albRoluri de Hamlet in socialismul democratic

Capitolul ll. Revolufia lui LeninArtauneiinsurecfii ........435AutocratiidelaSmolnii .....456Spoliereaspoliatorilor .......474Socialismulintr-osinguri tard... ....4g7

Partea a patra

RAzsotur cwrI- $I CREAREA SISTEMULUI SOVIETIC(1918-1924)

Capitolul 12. Ultimele vise ale lumii vechi 503SankrPetersburgul din steplFantoma Adundrii Constituante.

Capitolul 13. Revolu{iapleacllardzboi . .......532inarmarearevoluliei. .. '.532Culaci,,,sacogari" gibrichete ...... '.544CuloareasAngelui ...;. .....565

Capitolul 14. Triumful noului regim. . . . . .585

Trei lupte decisive . . .585

Tovardgigicomisari ........612O patrie socialistd . . .624

Capitolul 15. O victorie transformatl in infrAngere . . . .646

ScurtlturicEtrecomunism.... '.....646Ingineriisufletuluiomenesc. .. '.656Bolgevismulbateinretragere .....672

Capitolul 16. Morfi gi desplrfiri . . . .691

Orfaniigirevolu{ia ....691Olarinecuceritd.. ....702Ultima lupt[ a Lui Lenin ' . '708

Concluzie. .....721,

Note....... 737

Bibliografie ...-.'77tIndice . 797

Partea intdi

Rusia Tn timpul vechiului regim

Capitolul 1

Dinastia

larul gi oamenii lui

lnr-o dimineald umedd cu vdnt puternic din luna februarie a anului 1913, in oragul

Sankt-Petersburg se aniversau trei sute de ani de domnie a dinastiei Romanov in Rusia.

De sdptlmdni intregi nu se vorbea decdt despre marele eveniment gi toli erau de acord

cd splendoarea acestuia va intrece orice altceva vor fi avut ocazia sI vadl in viala 1or.

Mai mult ca niciodati, magnifica putere a acestei dinastii avea sd fie etalatx cu o pomp6

iegitd din comun..Pe mdsurd ce se apropia data jubileului, demnitari din cele mai inde-

pdrtate colguri ale Imperiului Rus au inceput sd umple marile hotelwi ale capitalei:prinli din Polonia gi din linuturile baltice ; inalte fe{e bisericegti din Georgia gi Armenia ;

mullahi gi qefi de trib din Asia Central5; emirul din Buhara gi hanul din Hiva. Oragul

era infesat de vizitatori sosifi din provincii, iar localnicii eleganli, c:re se plimbau de

obicei pe promenada din jurul Palatului de larn[, ajunseserl sd fie depisiti ca numdr de

masele de plebei - ldrani gi muncitori cu surtuc gi gapc5, femei infofolite in zdrentre gi

cu broboadi pe cap. Nevski Prospekt avea parte de cel mai aglomerat trafic din istoria lui,c[ci aici se intdlneau toate tramvaiele si trdsurile trase de cai, maqinile qi sdniile. Strlzileprincipale erau decorate in culorile imperiale, alb, albastru qi rogu; stafuile erau impo-dobite cu ghirlande qi panglici; iar pe faladele bdncilor gi magazinelor erau atdrnate

portretele larilor - pdn[ la Mihail, fondatorul dinastiei. Deasupra liniilor de tramvai

erau suspendate giruri de lumini colorate, care seara se aprindeau qi formau fie urarea

,,Domnul sd-l aibd inpazd, pe Jar ! ", fie acvila bicefal5, simbolul Romanovilor, gi anii1613-1913. Cei care nu erau din oraq, dintre care mul[i nici nu vdzuserl lumin5 electricd

in viala lor, se zgdiau la ele gi se scirpinau in cap plini de uimire. Erau coloane, arcurigi obeliscuri intregi din lumin[. in fatra catedralei Kazan era un pavilion alb plin cu

arbuqti de smirnd, bromelii gi palmieri ce tremurau in aerul iernii rusegti.

Festivit[tile au fost deschise de slujba de multrumire din catedrala Kazan, finutl de

patriarhul Antiohiei, sosit special din Grecia pentru aceastl ocazie, de trei mitropolilirugi qi de cincizeci de preoli din Sankt-Petersburg. Familia imperial[ a venit de la Palatul

de Iarnd in calegti deschise, insolid de doud escadroane din Garda Personal[ a MajestdliiSale gi de cazaci cilare, imbrdcatri cu caftane negre gi cdciuli carcaziene rogii. Era primadatd cdnd (arul aplrea din nou in public dupl Revolutria din 1905, iar polilia nu voia sd

rigte nimic. De-a lungul intregului traseu erau ingirate gdrzile imperiale, in uniformdstacojie qi qakouri cu pene. in timp ce cavalcada trecea prin dreptul lor, fanfare militareintonau imnul natrional, iar soldalii ricneau ,,IJraaa! ". inc[ din zorii zilei, in fala catedralei

34 RUSIA iN TIMPUL VECHIULUI REGIM

au inceput sI soseascd procesiuni religioase pornite din diferite colfuri ale oragului.cdnd calegtile gi-au fbcut aparilia, multrimea imensd - o prdure de cruci, icoane gi pra_puri - a cizut in genunchi, ca un singur om. in catedralS era adunati clasa conducltoarea Rusiei: mari duci 5i printri, membri ai curtrii, senatori, minigtri, consilieri de stat,membri ai Dumei, functrionari de rang inart, generali qi amirali, guvernatorr de provincii,primari de oraqe, gefi de zemstve gi maregali ai nobilimii. Gre-u vedeai nr"un pi"pt p"care sI nu sclipeascd un gir de decora{ii strdlucitoare sau vreo medalie in rormx oe stea,cu greu glseai o pereche pe picioare l6ngd care si nu se afle gi o sabie. La luminalumanlrilor totul sclipea - iconostasul din argint, mitrele bdtute- cu pietre scumpe alepreotilor gi crucea de cristal. in mijlocul ceremoniei, doi porumbei au cobordt dinintunericul cupolei gi au zburat cateva clipe pe deasupra

"up"t"lo, tarului gi fiului sru.Cuprins de exaltare religioasd, 1arul Nicoiae a interpretat intdmplarea drept un semn albinecuvdntrrii pe care Dumnezeu o pogora deasupra casei Romanovilor.

Intre timp, in cartierele muncitoreqti fabricile fuseserl inchise - era slrbltoare.Sdracii stiteau la coad[ in fala cantinelor municipale unde, pentru a marca aniversarea,se implrlea gratis mAncare. Casele de amanet fuseserd asaliate de mulfime dup[ ce serdspdndise zvonul cd se va acorda o dispensd special[, pentru ca lumea sd-gi poatd rds_cumpira bunurile ftrd a mai pldti dobandd; cdnd ,uorrul s-a dovedit a fi fals, multrimiles-au infuriat qi mai multe case de amanet s-au ales cu vitrinele sparte. Femeile se aduna-ser[ in faJa inchisorilor oraqului, sperdnd c[ gi cei dragi lor se vor num[ra printre cei2'000 de prizonieri eliberatri prin amnistie cu ocazia celebrdrii tricentenarului.

In timpul dupd-amiezii, mari mulfimi de oameni s-au pornit spre centrul oraguluipentru mult-agteptatul spectacol de son et lumibre. De-a lungul str5zilor se ingirau tarabeunde se vindeau pl[cinte gi halbe cu bere, steaguri in culoriG Romanovilor gi suveniruri.In parcuri erau targuri qi concerte. pe mdsurr ce se innopta, Nevski prospekt deveneao masl compactl de oameni. Toate chipurile s-au ridicat upi"

"., cdnd s-a aprins explozia

de culori a artificiilor gi luminilor ce br[zdau oragul, zburand peste acoperiguri, pentrua ateriza sclipind un moment pe cele mai importante monumente. pe fundalul intunecatal cerului, turnul asculit gi auriu al cl5dirii Amiralitdlii ardea ca o tortrr, iar palatul deIaTj-era iluminat superb, cu cele trei portrete imense ale lui Nicolae al Il-lea, petrucel Mare gi Mihail Romanov,

- Familia imperialS a rrmas in capital5 o sdpt[mdnd pentru alte festivitrtri de auto-felicitare. La Palatul de Iarnr uu uuut loc receplii pompoase, giruri lungi de demnitariservili umpldnd sdlile oficiale pentru a se inftliqa tarurui Nicolae gi trarinei Aleksandra,a$ezati in salonul pentru concerte. S-a organizatun sompfuos bal la Adunarea Nobililor,la care.au participat cuplul imperial qi fiica lor cea mare, olga, aflatdraunul dintre pri_mele ei evenimente sociale. Fata a dansat o polonez[ cu pringul Saltikov, care a provocatoarecilre agitalie pentru cd a uitat si-qi scoatr pdldria. rireairut Mariinski a avut loc unspectacol de galS cu opera patrioticb a lui Glinka o viayd pentru 1ar*, carespunea poves_tea fdranului Susanin,

1-el gre sarvase viala primului trar nomanov RAndurile de loje,,sclipeau de bijurerii gi diademe", dupi spusele lui Meriel Buchanan, fiica ambasadoruluiMarii Britanii, iar stalul era plin de uniformele stacojii ale oficialilor de la curte, care

* opera este cunoscutd la noi cu titlul ei initrial, Ivan susanin,schimbat ulterior de compozitor,dupd ce 1arul Nicolae al Il-lea a asisrat la una din repetilii (n.tr.).

DINASTIA

s-au unduit la unison, ,,ca un cAmp de maci", cdnd acegtia s-au ridicat s[ salute sosirea

trarului. Degi se pensionase, Matilda Kgesinskaia, fosta amanl[ a 1arului Nicolae, a revenitpe scend ca sI danseze mazurcile din actul al doilea. Senzalia serii a reprezentat-o inslaparitria mutd a tenorului Leonid Sobinov, care i-a trinut locul lui $aliapin traversdnd

scena in fruntea unei procesiuni religioase, costumat ca Mihail Romanov. A fost prima(gi ultima) dat[ in istoria teatrului imperial cAnd figura unui trar Romanov a fost

reprezentatd pe scendl.

Trei luni mai tArziu, pe o vreme cilduroasl de mai, familia imperiall a inceput unpelerinaj al Romanovilor prin oragele vechiului Jarat Moscovit care aveau legdturd cu

fondarea dinastiei. Au urmat acelagi traseu pe care il parcursese qi Mihail, intAiul trar al

Romanovilor, de la cdminul s[u din Kostroma, pe Volga, gi pdn[ la Moscova, dup[ ce

in 1613 fusese ales sd urce pe tronul Rusiei. Familia imperiald a ajuns la Kostroma

imbarcatd pe o flotild de vase cu aburi. Malurile fluviului erau ticsite de or[geni gi tlrani,toti bdrbatii fiind imbrlcali in surtuc Ai gapcd, iar femeile cu traditionalele baticuri de

Kostroma, bleu cu alb. Sute de curioqi au intrat PAnr la piept in apa fluviului, ca sd fie

mai aproape de vizitatorii de sAnge domnesc. Nicolae avizital m[n6stirea Ipatiev, unde

Mihail se refugiase din calea invadatorilor polonezi qi a rlzboiului civil care mdtura

laratul Moscovei in pragul urcdrii sale pe tron. Jarul a primit o delegalie de Frani de

pe pdmAnturile care apar[inuserl mdn[stirii gi a ficut o fotografie cu descendenlii boierilorcare in 1613 bdtuser[ drumul de la Moscova pentru a oferi coroana Romanovilor.

De la Kostroma, grupul a plecat la Vladimir, Nijni Novgorod gi Iaroslavl. Au clldtoritcu trenul imperial, minunat dotat, inclusiv cu odli lambrisate cu lemn de mahon, fotoliide catifea moale, birou de scris gi un pian cu coadd. Sala de baie avea un dispozitiv

special care impiedica apa din cada Majestltii Sale Imperiale s[ dea pe de l5turi atunci

cind trenul era in migcare. intre Vladimir qi micul tArg m5n[stiresc Suzdal nu exista

cale ferat[, aga c[ suita a trebuit s[ parcurgd distan{a in treizeci de automobile Renault

decapotabile, pe drumurile de fard pline de praf. Prin satele pe care le traversau invitezd, ldranii bltrAni, bdrbali gi femei, cddeau in genunchi la trecerea convoiului. Degi

ciffitodi abia dacd ii blgau in seamI, ei puseseri in fala colibelor lor modeste din lemn

mese pe care erau a;ezate flori, pdine gi sare, darurile tradilionale cu care rugii ii intAm-

pinau pe str[ini.Pelerinajul regal a culminat cu o intrare triumfald in Moscova, vechea capital5 a

Rusiei, acolo unde fusese incoronat intAiul lar Romanov. A urmat o altd serie de mani-

fest[ri pompoase gi de festinuri. Balul din cale afarl de fastuos orgarizat de Adunarea

Nobilimii Moscovite a depdqit chiar qi cele mai extravagante visuri de la Hollywood.

A fost instalat un lift special, pentru ca dansatorii regali sd nu se oboseascd urcdnd pe

scdri in sala de bal de la etaj. Suita imperial[ a ajuns la Moscova cu trenul gi a fost

intdmpinat[ in Gara Aleksandrovski de o numeroasd delegalie de demnitari. CIlare pe

un cal alb, la doudzeci de metri in fala escortei de cazaci gi a restului cavalcadei imperiale,

tarul gi suita au traversat mullimile care ii ovalionau, pdn[ la Kremlin. Scdldatd in lumina

strdlucitoare a soarelui, strada Tverskaia era impodobitd cu decoratiuni mai minunate

chiar decAt cele din Sankt-Petersburg. Bulevardul era acoperit cu stindarde din catifea

cafenie, cu emblemele Romanovilor. Cl5dirile erau drapate cu flamuri gi fanioane gi aco-

perite cu lumini care noaptea se aprindeau gi dezvdluiau alte embleme, qi mai ingenioase

decAt cele de pe Nevski Prospekt. in vitrinele magazinelor gi in balcoanele locuin{elor

35

36 RUSIA iN TIMPUL VECHIULUI REGIM

private erau etalate staTi alejarului, pline de ghirrande. Lumea arunca ploaie de confettiasupra procesiunii. in piala Rogie, unde se reirniserr procesiunile ,..iigiour" pornite dintoate prrtrile oraqului pentru,a-r intampina, {arul a descdlecat gi a p;rnit pe jos, printregirurile de preoli care psalmooiau, panx ia cateorata.uspenski, pentru a se mga.Impirdteasa gi lareviciul Aleksei urmau sd parcurgd 9i ei pe jos urtimele cateva sute demetri. Aleksei a suferit insd un alt acces de hemofilie gi a treuuit s[ fie purtat pe bralede gdrzile cazace. cdnd.procesiunea s-a oprit, contere Kokovlov, prim-ministrul, a auzitdin mul{ime ,,exclamalii de regret tu u"d"."u bietului copil neputincios, moqtenitorultronului Romanovilor"2.

in timpul celebrSrii tricentenarului, dinastia Romanovilor a oferit lumii o imagine deputere gi opulenf5 monarhicS. Nu a fost vorba doar de un simplu .^"r"itiu propagandistic.ceremoniile omagiale. dedicate dinastiei qi glorificarea istor;ei sate au fost, frrd doar qipoate, menite sd inspire venera{ia gi suslinerea popularr fa1[ de principiul autocra{iei.Dar au avut qi scopul de a reinventa trecutul, ae a retata pou"ri"u ,,{arurui popular,,,astfel incdt monarhiei sd-i fie redate o legitimitate istoricd miticr gi o imagine de trrinicie5i permane4i in acele timpuri tulburi, -cdnd

democrafia emergent5 a Rusiei ii contestadreptul de a conduce. Romanovii se refugiau in trecut, cu speranta ci acest lucru ii vasalva de viitor.cultul Jaratului Moscovei din secolul al XVIIlea a reprezentat cheia acestei auto-reinventrri si laitmotivul jubileului. Trei au fost principiile laratului Moscovit de care aufost atragi Romanovii in ultimii ani ai domniei lor. primul era noliunea de patrimonia-lism, prin care intreaga Rusie era perceputd ca fiind efectiv proprietatea farului, feudasa personal5 (votcina),la fel cu a unui fzudar medieval. ru pri-ot recensdmant nafionardin 1897, Nicorae s-a declarat er insugi ,,mogier,,. pdnd in a oouul"-atu,. a secoluruial XVIII-lea, ideea aceasta a_ tinut Rusiu ieparte de occident, unde se nd$tea o clasd deproprietari funciari independenfi

"ur. "ont*bulansa puterea monarhici. Al doilea prin-cipiu preluat de la Taratul Moscovit era ideea conducerii personale : ca intrupare a lui

3:T":.1 pe pdmant, voin{a {arurui nu trebuia sd fie ingrrditd de legi sau de birocra{ie,rar acesta trebuia l5sar.s5 conducd fara dupd propria sa Jongtiintrf oeipre datorie qi lege.$i acest principiu distingea traditria uizantini a despotismului de absolutismul stafuluioccidental' conservatorii - cum era Konstantin -pobedonorl* fr"."p,or gi ideologdominant al ultimilor doi pri, Nicolae gi Alexandru - sustrinlau cd aceasta autocrafiereligioasd era potrivit[ numai spiritutui national rus, c[ era nevoie de un autocrat aidomalui Dumnezeu ca sr infrdneze instinctere *"rrri"" ale poporului *rl'in sfdrgit, mai eragi ideea unei uniuni mistice intre far $i p;;;;i de credintrr ortodoxd, care il iubea gi i sesupunea ca unui tati gi unui zeu- Fra vorba despre un mit al conducerii de tip paternalist,despre vdrsta de aur a autocraliei populare, ripsitx de complicatriile unui stat modern.

f Bertrand Russell a folosit o idee similard cand, in incercarea de a-i explica lui lady ottolineMorrell Revorulia din Rusia, a suslinut .a, J.ir despotismur oors.ui" .i" irrgrozitor, el pdreatipul de guvernare porivit Rusiei : "o".a "e'*ti purre sirrgurd' int..uu."u cum ar putea figuvernate personajele lui Dostoievski, veli inlelege"

DINASTIA 37

Ultimii doi tari au avut motive evidente pentru a se ag[1a cu atdta tdrie de aceastd

viziune arhaicd. lntr-adevdr, in mdsura in care erau convingi c[ puterea gi prestigiul te

erau subminate de ,,modernitate", in toate formele acesteia - convingeri laice, ideologiiconstitutrionale occidentale gi noile clase urbane -, consecin(a logic[ era ca ei sd caute

sd dea timpul inapoi, spre o epoc[ de aur. ln opinia lor, putregaiul incepuse sI aparl insecolul al XV[I-lea, pe timpul domniei lui Petru cel Mare - ,,Petru al vostru", cum ilnumea 1arul Nicolae cind discuta cu oficialitdlile. Autocratia din Rusia se manifesta

dupl doud modele, opuse unul celuilalt: modelul petrin gi modelul moscovit. Imitdndabsolutismul occidental, modelul petrin incerca sI sistemat:zeze ptterea coroanei prinintermediul unor norme legislative gi al unor institulii birocratice. Acest lucru era menitsd conduc[ la limitarea puterilor larului, in sensul cI el insu$i trebuia sX se supund

propriilor legi. Jarul care nu fdcea astfel era un despot. Traditria petrine implica gi un

transfer al esen[ei puterii de la persoana divinl a 1arului la conceptul abstract al statului

autocratic. Mai presus de orice, lui Nicolae nu-i era pe plac acest lucru. La fel ca tatdl

sdu, Alexandru al III-lea, qi el fusese invdtat sI suslini principiile conducerii personale,

pdstrdnd puterea la curte, gi s[ nu aibl tncredere in aparatul birocratic, pe care il considera

un fel de ,,zid" cafe rupea legdtura fireascd dintre lar qi poporul s6u. Aceastd lipsl de

incredere poate fi explicatd prin faptul cd in secolul al XIX-lea birocra(ia imperiall ince-

puse sd se dezvolte ca o fortr[ orientatd in direclia modernizdrii gi a reformelor. Devenise

tot mai independent[ de curtea imperial[ gi mai apropiatd de opinia publici, fapt care

in ochii conservatorilor avea sd duc[ obligatoriu la cereri cu caracter revolulionar pentru

o constitu{ie. Asasinarea in 1881 a lui Alexandru al Il-lea (dupd doud decenii de reforme

prudente) pdrea sI confirme p[rerea acestora, anume cd putregaiul trebuia inldturat.

Alexandru al III-lea (care afirmase odatd cd ,,dispreluieqte birocratia gi bea gampanie incinstea eradicdrii ei")3 a hotlrAt revenirea la formele personale de conducere autocratic[,

atdlla nivelul administra[iei centrale, cdt qi la cel al conducerii locale. Iar fiul trebuia

neapdrat s5-i calce pe urme tatdlui.Modelul autocratic urmat de Nicolae a fost aproape integral cel moscovit. Jarul s[u

preferat era Aleksei Mihailovici (1645-1676), dupd numele cdruia gi-a bolezat gi fiul,pe larevici. I-a imitat piogenia linigtit5 care, se spunea, ii ddduse convingerea cd trebuie

sd conducl Rusia urmdndu-$i con$tiinta religioasi. Lui Nicolae ii pllcea adeseori sd-5i

justifice politicile suslinAnd cd ideea ,,pogorAse asupra lui" trimisd de Dumnezeu. Con-

form celor povestite de contele Witte, unul dintre cei mai luminali minigtri ai sdi, Nicolae

credea c[ ,,oamenii nu influenleazI evenimentele, cd Dumnezeu este cel care conduce

totul, iar [arul, ca uns al lui Dumnezeu, nu ar trebui sd urmeze sfaturile nimXnui, ci sd

se ghideze doar dup[ inspiralia sa divind". Nicolae avea o admiratrie atdt de mare fa(d

de traditriile pe jumdtate asiatice ale Evului Mediu, incdt a incercat s[ le introducl li lacurtea sa. A ordonat ca in documentele gi publicaliile oficiale sI fie menlinute vechile

forme de grafie slavon[, mult dupd ce acestea fuseserd abandonate in limba rus[ literar5.

Vorbea despre Rzs', vechiul cuvAnt moscovit folosit pentru teritoriile din inima Rusiei,

in locul cuvdntului Rossiia, care se referea la imperiu gi care fusese adoptat in timpul

lui Petru cel Mare. Nu ii pllcea titlul de gosudar imperator (implrat suveran), introdus

tot de Petru, pentru cd implica faptul cI liderul autocrat nu era decAt intdiul slujbag al

statului abstract (gosudarstvo). Prefera vechiul titlu de trar (derivat din cuvdntul grecesc

kaisar), care trimitea la epoca bizantin[ qi avea conotafiile religioase ale conducerii de

38 RUSIA iN TIMPUL VECHIULUI REGIM

tip paternalist' A cochetat chiar cu ideea de a-i face pe totri curtenii sd poarte caftan,asemenea vechilor boieri moscovitri (ceea ce l-a descurajat au fost doar costurile acesteimrsuri). cel care ii sugerase ideea, ministrul de Interne D.s. sipiaghin, avea el insugibiroul decorat in stil moscovit. cu prilejul unei vizite a trarului, irnbrdcat ca Aleksei,ministrul l-a intdmpinat pe suveran cu toate ritualurile de curte din secolul al XVIIlea,inclusiv cu un festin rusesc tradi{ional gi o formafie ligdneascd. Nicolae a incurajat modade la curte - inceputr incd din timpul domniei tatdlui-sru - o" u orguniza baluri mascateavand ca temd secolul al XV[-lea. in 1903 a dat chiar el un astiel de bal, consideratprintre cele mai luxoase. Invitatrii au purtat c6pii ale vegmintelor de curte din timpulfarului Aleksei gi au dansat dansuri medievale ruseqti. Fotografiile futuror participanlilor,fiecare identificat dup[ func1ia sa la curte din secolul al XVIIlea gi, respectiv, XX, aufost publicate in doud albume luxos editate. Nicolae a aprrut intr-un costum copiat duprtinuta de gald a lui Aleksei, iar Aleksandra, in rochia gi cu podoaba pentru cap ale {ari_nei Nataliaa.

Nicolae nu a ftcut un secret din faptul cd prefera cu mult mai mult Moscova San}f-Petersburgului' vechiur ,,orag sf6nt", cu miile lui de cupole in formd de ceap[, reprezentatradiJiile rrsdritene gi bizantine care stdteau la temelia viziunii moscovite asupra lumii.Neinfluentratd de Apus, Moscova isi p[strase ,,stilul natrion al,, atdt de iubit de cei doilari' Amandoi considerau cr Petersburgul, cu stilul lui arhitectural clasic, cu magazinelecu aspect occidental gi cu burghezia lui, este strdin de Rusia. Au incercat si il facr maimoscovit, construind biserici in stil bizantin - o mod5 inceput5 sub Nicolae I _ giaddugdnd in peisajul citadin elemente de arhitecturd arhaicd. Alexandru al III-lea, deexemplu, a comandat ridicarea catedralei invierea lui Hristos, construitd in vechiul stilmoscovit' pentru a sfinli locul de pe canalul Ekaterina unde fusese asasinat tatil sdu in1881 ' cu cupole caracteristice' mozaicuri multicolore $i ornamente bogate, catedrala eraintr-un bizar contrast cu cerelalte mari catedrale ale oragulu i, Kazangi sf. Isaac, ambelein stil clasic' Nicolae a remodelat cl5dirile, oa"o" r. rrnl-*, *"ooantin. clddireaconsiliului scolar al Sfdntului Sinod a fost remodelatr gi transformatr in Biserica-Monu-ment Aleksandr Nevski, impodobindu-i-se falada in stil clasic cu motive moscovite giaddugdndu-i-se pe acoperigul plat cinci cupole in formr de ceapd qi o turli triunghiularr.Pentru a marca jubileul Romanovilor, -ult" alte clddiri au rost "onr,ruir"

in vechiul stilrusesc' catedrala Tricentenarului, in apropiere de Gara Moscova, de exemplu, a fostconstruiti imitdndu-se explicit stilul bisericii din Rostov, datdnd din secolul al XV[-lea.Satul Fedorov, construit de Nicolae la farskoe Selo, chiar la marginea capitalei, recreacu minu{ie o kremlin (zonr fortificatr) gi o catedrald din secolul aixvil-t"ur. Era ca unfel de parc tematic moscovit.Nicolae ri atfl sdu vizitau des Moscova gi o foloseau tot mai murt ca loc dedesfiEurare a menifestirilor rituale de omagiere a dinastiei. in"o.oou.*u farului, careavea loc ln mod traditional la Moscova, a devJnit un eveniment simbolic important - multmai important decit fusese in trecut. Nicolae igi fbcuse un obicei din a vizita Moscovade Pagte - ceva ce nu fd.cuse nici un 1ar de peste cincizeci de ani. Avea convingerea cidoar la Moscova gi in provincii comuniunea spirituald dintre el gi oamenii simpli, dinpopor avea sd reugeasci. .unit in rugiciune cu poporul meu", ii scria el guvernatoruluigeneral in 1900, Ia scurt timp dupr prima sa vizitipascalr in vechea

""piilre. ,,iJoil

DINASTIA 39

forfe noi pentru a putea sluji Rusia, pentru bunlstarea gi gloria ei."6 Dupd 1906, cAnd

la Sanlt-Petersburg s-a stabilit sediul Dumei, Nicolae gia indreptat tot mai mult privireaspre Moscova gi spre provincii ca bazd pe care sd-gi cl5deascd ,,autocralia popular5"care si ivalizeze cu parlamenful. Cu sprijinul rugilor simpli, din popor - reprezentafidin ce in ce mai mult de Grigori Rasputin -, el va reafirma puterea coroanei, pentruprea mult timp silitd sd bat[ in retragere in fafa birocraliei gi a societdlii.

Jubileul tricentenarului a marcat punctul culminant al acestor eforturi susfinute de apromova mogtenirea moscovit5. Era o aniversare a dinastiei, centratd pe simbolurile

{ariste, in timp ce simbolurile statale erau impinse hotlrdt in plan secund. Cearta dintimpul slujbei de la catedralaKazan, dintre Rasputin, scandalosul ldran ,,sfdnt" a c5ruiinfluentr5 ajunsese si domine curtea, gi Mihail Rodzianko, pregedintele Dumei, a fost

simbolic[ din acest punct de vedere. Rodzianko fusese ofensat de faptul cd membriiDumei urmau sd ocupe locuri situate in spatele celor rezervate consilierilor de stat gi

senatorilor. S-a pldns maestrului de ceremonii c[ faptul nu era ,,in acord cu demnitateaparlamentului". ,,Dacd se inten(ioneaz[ ca jubileul sd fie cu adevdrat un prilej de bucurie

national[, n-ar trebui s[ se uite c[ in 1613 Mihail Romanov a fost ales 1ar al Rusiei de

c[tre o adunare populard, gi nu de un grup de oficiali." Obiectiile lui Rodzianko au fost

luate in considerare gi locurile pentru membrii Dumei au fost schimbate cu cele ale

senatorilor. Dar cdnd pregedintele Dumei s-a dus sd se aqeze pe locul destinat lui, a gdsit

acolo un bdrbat brunet, cu barbd gi vegminte tirlnegti, pe care l-a recunoscut imediatca fiind Rasputin. Cei doi au avut un schimb aprins de replici, unul insistAnd pe sfinleniapoziliei sale ca pregedinte al parlamenfului ales al t[rii, celilalt clamAnd sustinerea

larului insugi. Pdnd la urmd, a fost chemat un om de ordine ca s[ linigteascd spiritele.

Cu un mormlit ursuz, Rasputin s-a indreptat ostentativ spre iegire, unde a fost ajutat

s[-gi imbrace haina din bland de samur gi a fost condus la o trlsurd care il agteptaT.

Prim-ministrul a fost indignat $i de atitudinea dispretruitoare fa![ de guvern pe care

membrii cur[ii imperiale au avut-o in timpul manifestaliilor jubiliare. Miniqtrilor li s-a

cerut sd igi asigure singuri transportul gi cazarea in perioada cdt au insolit suita imperialdin turneul prin provincii. Contele Kokovlov igi amintea :

Atitudinea aceea plrea sI sugereze c[ guvernul este o barierl intre popor gi larul lui, pe

care il priveqte cu oarbl devoliune, pentru cI este unsul lui Dumnezeu... Cei mai apropialiprieteni de la curte ai larului au ajuns sI fie convingi ci suveranul poate sI facd orice, odat[ce se sprijinl pe dragostea nemlrginitd qi pe deplina loialitate a poporului. Minigtriiguvernului, pe de alti parte, nu erau adeplii acestui tip de autocra{ie; la fel cum nu era

nici Duma, care s-a strlduit permanent sI controleze puterea executiv5. Amindoud aceste

organisme erau de p5rere ci suveranul ar trebui sI admitl cI nu mai sunt aceleagi condiliica pe timpul cAnd Romanovii au devenit larii Moscovei gi stipAnii pdmAntului Rusiei.

Prim-ministrul a incercat zadarnic s5-i spund {arului cI nu-gi va putea salva tronul incer-

cAnd sd adopte ,,aura ufarului moscovit' gi conducAnd Rusia ca pe propriul slu bun"8.

Comuniunea dintre trar gi poporul sdu a fost tema central[ a jubileului. Cultul lIranuluiIvan Susanin trebuia sd intdreascd gi mai mult mesajul cI oamenii simpli il iubesc pe

!ar. Susanin tr[ise pe mogia Romanovilor din Kostroma. Legenda spune c[, cu prefulvietii sale, el l-a salvat pe Mihail Romanov inducdndu-i in eroare pe polonezii care, in

40 RUSIA iN TIMPUL VECHIULUI REGIM

ajunul urcdrii sale pe tron, veniser[ srl omoare. incepdnd cu secolul al XIX-lea, el afost promovat in mod oficial drept erou nafional 9i a fost ,reuii in porrii patriotice qi inopere precum cea a lui Glinka, o viatrd pentru lar. rntimpul sdrbrtorilor tricentena-rului, o viatrd pentru lar a fostlucate in toata tara, de companii de amatori, de qcoliqi regimente' Presa de-consum gi broguri de largd circulatrie repovesteau legenda luiSusanin ad nauseam' se spunea cr ei simbol iziazd devotame.riul poporului falr de1ar' o gazetd ostdgeascr le spunea cititorilor ei cr Susanin i-u ^riifiecdrui soldat cumsa-qi indeplineascr jurimdntul fatr5 de far. in timpul jubileului, imaginea lrranului-eroudin secolul al XVII-lea era prezentd pretutindeni qi mal ates li aara MonumenruluiRomanovilor din Kostroma, in care o femeie reprezentand nusia it binecuvdnta pesusanin' ingenuncheat dinaintea ei. in timpul turneului care l-a dus la Kostroma, Nicolae

iri:Tjjlir o deregatrie de trrrani-,,potelkin"* ";'; p;;;"d.;;

", ri descendentri ai

conform propasandgi din timpul jubileului, alegerea Romanovilor din 1613 arcptezen-tat un moment crucial de degteptare nationalr. Se sustrinea "e

,,irt."ugu (arr,, participasela alegeri' ceea ce oferea dinasiiei un mandat popular, deqi marea majoritate a istoricilordin secolul al XIXlea fuseserr de acord cb alegerea se datorase mai mult uneltirilorcdtorva boieri influen{i dec6t oamenilor oe rand. prin alegerea acesteia, se sus{inea,Romanovii au devenir personificarea voinfei nafionale. ,,spiritul nusiei e intrupat in 1arulei", scria un propagandist. ,,!arul este in ochii poporului reprezentarea cea mai inaltda destinului gi idealurilor na{iunii.', pe scurt, Rusii insemnaiinastia Romanovilor. ,,infiecare suflet existr ceva din Romanovi", declara ziarul Novoe vremra (Timpuri noi).,,Cev-a din sufletul gi spiritul acestei dinastii, care domnegte de 300 de ani.,,10Nicolae Romanov, intruparea Rusiei : acesta era cultul pe care il promova jubileur,sprijinindu-se pe statutul religios pe care larul il avea in.onstiinta-popularr. Rusia aveao traditrie indelungat5 de printri evlaviogi - tonducrtori care fusese.e'c anonizalipentru cdi$i Puseserd via[a pavdzd.pro patria

"ifuar, -, .u." se intindea pdn5 in secolul al Xlea.In mintea triranilor simpri, gurur nu ".u

iou, un rege conduc5tor, ii Du'orr"r.o pe pdm6n1.Il vedeau ca pe o figurr paternd Qar-batiuskisau trtucul-{ar din basmele populare), careii Stia pe toti tdranii dupr nume, te inletegea necazurile gi toate micile amdnunte legatede ele ; gi' dacd n-ar fi existat boierii ."i ,ii, nobilii demnitari care ii strteau in preajmr,le-ar fi indeplinit cererile n1iryr-o proclamafie de Aur prin care ti-s_ar fi dat prmdnt.De aici gi traditria 1dr[neasc[ de a trimite iatoe oirect farului - o traditrie care (asemeneaspiritului monarhic pe care ea il reflecra in randul ou*.niio, il;6 a continuat mulrdupr instaurarea epocii.sovietice, cdnd petitrii asemrndtoare le erau trimise lui Lenin 9istalin. Acest ,,naiv" mit ldrdnesc al prutui-numnezeu putea fi folosit uneori pentru ajustifica rrscoarele {drrnegti, mai ales .anJ-o ,"ror-d administrativd indelurrg aqteptatlnu reu$ea sr implineasc[ speran{ele poporului. Pugaciov, riderul cazacllorrebeli din anii1770, s-a autoprocramat tar, sub nu,n.r. de petru ar III-lea; iar dupr 1g6r, cdnd elibe_rarea iobagilor, legiferatd in acel an, nu a reugitsd satisfacd pidng.rit"'lurenmii, rdsculafii

; R.f-ir. h."p.esia .satele lui potemkin,,, care are sensul de ,,fatadr mincinoasd, mistificare,escrocherie" (potemkiniadd). Expresia igi are originea in tentativa prinfului potemkin, favoritulimpdrdtesei Ecaterina c..a Mare a nurr.i, J. a-o i-prerion" p. "i."ri.'..alizdnd de_a lungulNiprului o serie de sate false, cu ocazia uirit"ig.ut. de impdriteasd in regiune (r7g7) (n.tr.).

DINASTIA 41

s-au ridicat fi ei tot in numele adev[ratului 1ar. in general ins[, mitul 1arului-Dumnezeua func{ionat in favoarea coroanei, qi pe mdsur[ ce criza revolulionari s-a adAncit propa-gandigtii farului Nicolae au apelat tot mai mult la acest mit.

Propaganda tricentenarului era expresia finald a acestei legende. Ea il infrliga pe

Nicolae ca pe un na$ pentru supugii sdi, care il cunoqtea indeaproape pe fiecare dintreei gi se preocupa de fiecare dintre nevoile 1or. Era ldudat pentru stilul lui de viald modestqi pentru gusturile lui simple, pentru disponibilitatea de a intra in legXturd cu oameniide rAnd, pentru bunltatea gi pentru intrelepciunea lui. Special pentru jubileu a fostcomandatd o biografie accesibild a larului, prima publicatd vreodatd pentru un [ar aflatinc5 in via{[. Aceasta il prezenta ca fiind ,,un tate pentru poporul lui, asupra nevoilorc[ruia se apleacd qi vegheazd cu compasiune". Se spunea despre el c[ se dlruia ,,cudeosebitS grij[ 9i aten{ie bun[stdrii 9i propdgirii morale" a 1[ranilor, in ale ciror colibeintra adesea ,,ca sd vadd cum trdiesc aceqtia gi s[ impartd cu ei laptele gi pAinea neagrd pe

care le mdncau". La ceremoniile oficiale ,,discuta cordial" cu lIranii, care apoi ,,iqi f[ceaucruce gi se sim{eau mai fericili pentru tot restul vietii lor". imp[rtXgea obiceiurile qi deprin-derile simple ale poporului, purta rubagcd gi mdnca preparate modeste, Freneqti, ca borgulsau bliniile*. Pe parcursul jubileului larul a fost fotografiat in timpul unor acliuni sim-bolice de omagiere a poporului - de exemplu, inspectdnd un nou tip de plug sau gustAnd

din raliile soldalilor sdi. Astfel de imagini erau menite s[ int[reascd gi mai mult credinlapopulari cd nici un aspect, oricdt de neinsemnat, din via{a de zi cu zi a poporului nuscdpa aten(iei trarului gi c[ influenla sa era pretutindeni prezentd. ,,Mii de fire invizibilese adund in inima larului", scria biograful casei imperiale ; ,,iar aceste fire se duc gi sprebojdeucile celor sdrmani, qi spre palatele celor inst[ri1i. Acesta este motivul pentru carepoporul rus iqi va aclama intotdeauna larul cu zel gi entuziasm, fie cd suveranul se afldla Teatrul Mariinski din SankrPetersburg... fie cd strdbate ora$e qi sate"tr.

{<

,,Acum vezi gi dumneata cAt de laqi sunt acegti minigtri de stat", i-a spus impdrS.teasa

Aleksandra unei doamne de companie la scurt[ vreme dupl jubileu. ,,il insplimAntl inpermanen!5 pe impdrat cu amenin{[ri despre revolu{ie gi uite, vezi gi dumneata, abia ce

apdrem in public qi le-am qi cucerit inimile. " DacX ritualurile jubileului au fost menitesd creeze iluzia unei dinastii puternice gi solide, atunci ele au reuqit s[ conving5 doarpulind lume din afara cur{ii. Romanovii au devenit victimele propriei lor propagande.

Jarul Nicolae, mai ales, s-a intors din turneul in provincii intdrit in convingereaautoamlgitoare c[ ,,poporul meu md iubegte". I s-a stdrnit astfel o noud dorint[ de acilStori in inima Rusiei. A inceput s[ vorbeascd despre un voiaj pe Volga, despre o vizitdin Caucaz gi in Siberia. Stimulat de credintra in propria sa popularitate, a inceput sIcaute mijloace prin care sd fac[ incd un pas spre sistemul de conducere despoticd, pe

care il admira atat de mult la vechiul Jarat Moscovit. incurajat de minigtrii sdi cei maireac{ionari, a luat in calcul chiar desfiintrarea Dumei sau transformarea ei intr-un corppur consultativ, cum fusese Adunarea Tdrii (Zemskii sobor), care func(ionase in secoleleal XVI-lea 9i al XV[-lea.

* Specialitate ruseascd, o cldtit[ de mici dimensiuni, mai groasd gi fdcuti de obicei din ftindde hrigcd, servitE cu smAnt6nd sau unt topit $i care insote$te diferite gustlri reci (n.tr.).