Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 1 / 7

„APROB”

Decanul facultăţii de farmacie,

d.f., conferenţiar universitar

__________ Nicolae Ciobanu

“___” _______ 2015

Aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal № _10_ din _15.05.2015_

Şef de catedră, d.h.f., profesor universitar

_____________ Vladimir Valica

Î N T R E B Ă R I L E

pentru examenul de promovare la Chimia farmaceutica-II pentru studenţii anului III

anul universitar 2014 – 2015

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 2 / 7

1. Obiectul şi conţinutul chimiei farmaceutice. Terminologia. Rolul chimiei farmaceutice şi a preparatelor medicamentoase în medicină. Problemele principale ale chimiei farmaceutice.

2. Problemele fundamentale ale chimiei farmaceutice şi căile de rezolvare ale lor. Locul chimiei farmaceutice în complexul ştiinţelor farmaceutice. Corelaţia chimiei farmaceutice cu ştiinţele fizico-chimice şi medico-biologice şi rolul ei în dezvoltarea medicinii. Integritatea chimiei farmaceutice cu disciplinele de profil (tehnologia medicamentelor, farmacologia, chimia toxicologică, farmacia socială, farmacognozia).

3. Bazele metodologice şi principiile de clasificare chimică şi farmacologică a substanţelor medicamentoase. Nomenclatura.

4. Direcţiile de bază în crearea preparatelor medicamentoase noi. Metodele şi sursele de obţinere ale substanţelor medicamentoase.

5. Corelarea dintre structura chimică, proprietăţile substanţelor medicamentoase şi acţiunea lor asupra organismului.

6. Rolul documentelor de normare în asigurarea calităţii substanţelor medicamentoase. Farmacopeea Europeană, Farmacopeea Română, Farmacopeea ed. XI. Caracteristica generală a DAN (cerinţe, norme, principii).

7. Determinarea impurităţilor în preparatele medicamentoase. Principii generale farmacopeice. Controlul limitelor impurităţilor chimice. Aprecierea prin comparaţie cu soluţia etalon şi fără soluţia etalon.

8. Determinarea impurităţilor anorganice: cloruri, sulfaţi, amoniu, fier, calciu, metale grele. Chimismul reacţiilor.

9. Unificarea metodelor de determinare cantitativă a preparatelor medicamentoase. Monografiile farmacopeice generale. Particularităţile analizei cantitative. Specifitatea relativă, sensibilitatea şi reproductivitatea metodelor. Metodele chimice în analiza farmaceutică cantitativă.

10. Metode fizico-chimice în analiza farmaceutică cantitativă, aprecierea lor.

11. Metodele spectrofotometrice de analiză ale preparatelor medicamentoase. Caracteristica generală a metodei spectrofotometrice în regiunea UV-VIS. Legea fundamentală a absorbţiei. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

12. Metodele spectrofotometrice de analiză ale preparatelor medicamentoase. Caracteristica generală a metodei fotocolorimetrice. Legea fundamentală a absorbţiei. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

13. Spectrofotometria în IR. Principiul metodei. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

14. Metode cromatografice în analiza farmaceutică. Clasificarea. Caracteristica generală. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

15. Cromatografia cu schimb de ioni. Caracteristica generală. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

16. Cromatografia în strat subţire. Caracteristica generală. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

17. Cromatografia de gaze. Caracteristica generală. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 3 / 7

18. Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC). Caracteristica generală. Întrebuinţarea în analiza farmaceutică.

19. Principiul metodei refractometrice şi întrebuinţarea ei în analiza preparatelor medicamentoase.

20. Principiul metodei polarimetrice şi întrebuinţarea ei în analiza preparatelor medicamentoase.

21. Metode acido-bazice de titrare în solvenţi apoşi. Principiul şi esenţa. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează aceste metode şi scrieţi chimismul reacţiilor pe exemple concrete.

22. Metode acido-bazică de titrare în solvenţi anhidri. Principiul şi esenţa. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează aceste metode şi scrieţi chimismul reacţiilor pe exemple concrete.

23. Metoda nitritometrică în analiza farmaceutică. Principiul şi esenţa metodei. Determinarea punctului de echivalenţă. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează metoda nitritometrică şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret.

24. Metoda bromatometrică în analiza farmaceutică. Principiul şi esenţa metodei. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret

25. Metoda cerimetrică în analiza farmaceutică. Principiul şi esenţa metodei. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret.

26. Metoda iodometrică în analiza farmaceutică. Principiul şi esenţa metodei. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret.

27. Metoda iodatometrică în analiza farmaceutică. Principiul şi esenţa metodei. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret.

28. Dozarea azotului în compuşi organici. Metoda Kjeldahl. Principiul şi esenţa metodei. Numiţi grupele de preparate medicamentoase pentru care se întrebuinţează şi scrieţi chimismul reacţiilor pe un exemplu concret.

29. Preparatele radiofarmaceutice. Particularităţile de standartizare. Puritatea radioizotopică şi radiochimică, puritatea chimică, metodele de analiză. Termenii de conservare. Întrebuinţarea în medicină.

30. Caracteristica generală a compuşilor aromatici. Derivaţii fenolului: fenol, rezorcina, etamsilat, dobesilat de calciu. Proprietăţile fizice, chimice şi fizico-chimice în controlul calităţii preparatelor. Condiţiile de păstrare în conformitate cu proprietăţile fizice şi chimice. Întrebuinţarea în medicină.

31. Analogii sintetici ai estrogenilor cu structură nesteroidă: clortrianisen. Corelaţia dintre structura şi acţiunea farmacologică. Metodele generale şi comune de identificare şi dozare. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

32. Medicamente antiestrogene: citrat de clomifen şi citrat de tamoxifen. Proprietăţile fizice, chimice şi metodele de analiză. Întrebuinţarea în medicină.

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 4 / 7

33. Naftochinoni (vitaminele grupului K). Compuşii naturali: filochinona (vitamina K1), farnochinona (vitamina K2). Numiţi sursele naturale cu conţinut de vitamine K. Analogii de sinteză: menadion (vicasol). Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

34. Derivaţi de chinonă: oxolina. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

35. Derivaţii p-aminofenolului. „Principiul fenacetinei” în crearea sobstanţelor medicamentoase noi. Paracetamolul. Sinteza. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

36. Acizi aromatici. Caracteristica generală. Acidul benzoic, benzoatul de sodiu. Obţinerea benzoatului de sodiu. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

37. Acizi fenolici aromatici. Caracteristica generală. Acidul salicilic, salicilatul de sodiu. Obţinerea acidul salicilic. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

38. Derivaţii amidei acidului salicilic: salicilamida. Sinteza şi metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

39. Esterii acidului salicilic: acidul acetilsalicilic, fenilsalicilatul. Metodele de analiză. Obţinerea acidului acetilsalicilic. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

40. Substanţele medicamentoase derivaţi ai acidului o-aminobenzenic: acidul mefenaminic. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

41. Particularităţile de obţinere a preparatelor medicamentoase cu acţiune anestezică locală: benzocaina (anestezina), clorhidrat de procaină (novocaina). Obţinerea clorhidratului de procaină. Relaţii structură-activitate. Metodele comune şi specifice de identificare şi dozare. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.  

42. Dietilaminoacetanilide: clorhidrat de lidocaină, articaină (ultracaină). Obţinerea clorhidratului de lidocaină. Relaţii structură-activitate. Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

43. Derivaţii amidei acidului p-aminobenzenic: metoclopramida. Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

44. Derivaţii acidului fenilacetic şi fenilpropionic: diclofenac sodic, ibuprofen. Obţinerea ibuprofenului. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

45. Metode de identificare a halogenilor în compuşi organici.

46. Dozarea iodului în compuşi organici.

47. Derivaţii ioduraţi ai acizilor aminoaromatici şi arilalifatici cu acţiune tireotropă: tireoidină, levotiroxină sodică (tiroxină). Metodele de analiză. Legatura dintre structura chimică şi activitatea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

48. Substanţele de contrast iodate: iohexol, bilignost. Metodele de analiză. Metodele de determinare a halogenilor legaţi covalent în moleculele substanţelor medicamentoase de natură organică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

49. Caracteristica generală a medicamentelor antibacteriene. Clasificarea. Mecanismul de acţiune. Întrebuinţarea în medicină.

50. Derivaţii benzensulfamidelor antibacteriene. Caracteristica generală. Istoricul obţinerii. Metoda generală de obţinere a derivaţilor benzensulfamidelor antibacteriene. Sulfanilamida (streptocida). Metodele de analiză. Relaţii structură-activitate. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 5 / 7

51. Derivaţii benzensulfamidelor antibacteriene cu hidrogeni substituiţi la grupa sulfamidă. Sulfacetamida sodică (sulfacil sodic), sulfatiazol argentic (norsulfazol argentic). Metodele particulare de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

52. Derivaţii benzensulfamidelor antibacteriene cu hidrogeni substituiţi la grupa sulfamidă şi la grupa aminică aromatică: ftalilsulafatiazol (ftalazol). Obţinerea ftalilsulafatiazolului. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

53. Derivaţii benzensulfamidelor antibacteriene asociate: trimetoprim (co-trimoxazol). Metodele particulare de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

54. Derivaţii 5–nitrofuranului: nitrofural (furacilină), nitrofurantoină (furadonină), furazolidon. Metode comune şi particulare de analiză. Relaţii structură-activitate. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

55. Derivaţi de 8-hidroxichinolină: nitroxolină (5-NOK). Metodele de analiză. Relaţii structură-activitate. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

56. Derivaţi halogenaţi de 8-hidroxichinolină: clorchinaldol. Metodele de analiză. Relaţii structură-activitate. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

57. Antibiotice ca substanţe medicamentoase. Clasificarea. Prevederi generale ale efecacităţii lor, folosirea raţională a antibioticelor. Principii de rezistenţă bacteriană.

58. Nitrofenilalchilamine: cloramfenicol şi succinat de cloramfenicol (levomicetină). Schema de obţinere a cloramfenicolului. Metodele de analiza. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

59. Tetraciclinele. Caracteristica generală. Proprietăţile chimice şi transformările chimice ale tetraciclinelor în conformitate cu structura chimică (formarea epi-, izo- şi anhidroderivaţii tetraciclinelor). Tetraciclina, oxitetraciclina. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

60. Tetraciclinele de simisinteză. Doxiciclina. Obtinerea doxiciclinei. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

61. Betalactamidele din grupul penicilinelor naturale. Mecanismul de acţiune antibacteriană. Benzilpenicilina sodică, potasică şi procainică. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

62. Betalactamidele din grupul penicilinelor retard: benzilpenicilina procainică. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

63. Betalactamidele din grupul penicilinelor de semisinteză: ampicilină, amoxicilină. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

64. Cefalosporine de generaţia I: cefazolina, cefaclor. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

65. Cefalosporine de generaţia a II-a: cefuroxim. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

66. Cefalosporine de generaţia a III-a: cefotaxim. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 6 / 7

67. Inhibitori ai beta-lactamazei: acid clavulanic. Monobactame: aztreonam. Carbapeneme: imipenem. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

68. Antibiotice din grupul aminoglicozidelor. Mecanismul de acţiune antibacteriană şi spectru de activitate. Aminoglicizide cu aglicon streptidinic: streptomicina. Metodele de analiză. Conservarea.

69. Aminoglicizide cu aglicon 2-dezoxistreptaminic: gentamicină. Metodele de analiză. Conservarea. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

70. Antibiotice din grupul aminoglicozidelor. Derivaţii semisintetici cu aglicon 2-dezoxistreptaminic: amikacină. Metodele de analiză. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Conservarea. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

71. Antibiotice lincosamine: lincomicină. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Metode de analiză. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

72. Antibiotice macrolide şi azalide: eritromicină, azitromicină. Metode de analiză. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

73. False macrolide: rifampicine. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Metode de analiză. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

74. Antibiotice polipeptide:polimixinele B şi E, bacitracina. Metode de analiză. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

75. Antimicotice: clasificarea, mecanismul de acţiune antimicotică. Antimicotice din grupul grisanilor: griseofulvină. Metode de analiză. Spectru de acţiune şi întrebuinţarea în medicină.

76. Antimicotice derivaţi de imidazol: clotrimazol, derivaţi de 1,2,4-triazol: fluconazol. Corelatia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Metodele de analiză, spectru de utilizare şi întrebuinţarea în medicină.

77. Remedii antivirale. Clasificarea substanţelor medicamentoase cu acţiune antivirală. Derivaţii guanidinei: aciclovir. Metodele de analiză, spectru de utilizare şi întrebuinţarea în medicină.

78. Remedii antivirale. Derivaţi de adamantan: rimantadina. Metodele de analiză, spectru de utilizare şi întrebuinţarea în medicină.

79. Agenţii antivirali derivaţi ai nucleozidelor pirimidinei: idoxuridina. Metode de analiză, spectru de utilizare.

80. Remedii antivirale: compuşi utilizaţi în terapia hepatitelor B şi C: ribavirina. Corelaţia dintre structura chimică şi acţiunea biologică. Metodele de analiză. Spectru de utilizare.

81. Antimicobacteriene: caracteristica generală, clasificarea. Derivaţii acidului para-aminosalicilic: p-aminosalicilatul de sodiu, bepasc. Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

82. Remedii antimicobacteriene, derivaţii acidului izonicotinic: izoniazida, ftivazida. Metodele de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

83. Antimalarice, caracteristica generală. Derivaţi ai chinolinei şi chinuclidinei: сlorhidrat şi sulfat de chinină. Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică09.3.1-16

Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare, probleme de situaţie, copiile borderourilor)

RED.: 01

DATA: 05.06.2009

Pag. 7 / 7

84. Antimalarice, derivaţi ai 4-aminochinolinei: dihidrogenofosfat de clorochină (chingamină). Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

85. Antihelmintice, derivaţi de benzimidazol: mebendazol. Metode de analiză. Conservarea. Întrebuinţarea în medicină.

Executori: Profesor universitar Vladimir Valica

Conferenţiar universitar Livia Uncu