1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului: 1.2 : d-nul …arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

1

1. INFORMATII GENERALE

1.1.Titularul proiectului: S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. Sediul: Loc. Dudestii Vechi,

Ferma nr.3 Cociohat, Jud. Timis RO13354239; J35/845/11.09.2000

1.2.Persoana de contact: d-nul Paolo Rochi – Administrator Delegat Telefon: 0723 603 080

1.3.Autorul studiului de evaluare a impactului: SC H&S ECO CONSULT SRL Timisoara, str. Circumvalatiunii 67 1.4.Persoana de contact: ing. Kozak Maria Tel./Fax: 0723/44 61 21; 0356/818 774

1.5.Denumirea proiectului:

,,Amenajari irigatii la S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. Sistem Aranca Compartiment IV’’

1.6.Etapa : acord de mediu pentru autorizatia de constructie

1.7.Durata etapei de functionare : nedeterminata

1.8.Profil de activitate : cod CAEN 0111 cultivarea cerealelor 1.9.Amplasament :

extravilan Teremia, Valcani, Dudestii Vechi, Beba Veche, jud. Timis

1.10.Capacitate : 9249.02 ha

1.11.Regim de functionare: non - stop;

2

DESCRIEREA PROIECTULUI

Prin transpunerea in practica a obiectivului se urmareste cresterea productiei agricole prin eliminarea in timp optim a excesului de umiditate din perioada cu precipitatii abundente sau prin completarea deficitului de umiditate in perioada secetoasa a anului.

Lucr!rile de irigatii - desecare propuse a se vor corela cu lucr!rile agropedoameliorative (nivelare-scarificare-amendamente) prevend astfel apari"ia b!ltirilor #i a excesului de umiditate în profilul de sol factor care conduce la diminuarea recoltelor .

Solutia propusa se refera la executia unei investitii noi, de interes local, suportata din surse proprii.

Suprafata luata in studiu se afla amplasata in Campia de Vest a Romaniei, la distanta, D=1 km de frontiera cu Serbia.

Administrativ, suprafata luata in studiu apartine comunelor Teremia, Valcani, Dudestii Vechi si Beba Veche.Hidroameliorativ, suprafetele propuse pentru amenajare fac parte din Sistemul Hidroameliorativ Aranca Comp. IV fiind amplasate in unitatile de desecare (UD) Aranca Inferioara, Valcani I, Valcani II si Cociohat.

In prezent, amplasamentul studiat are folosinta de teren agricol in extravilan.Terenul este liber de constructii si dispune de cai de acces existente.

S-a analizat o suprafata, S= 9249,02 ha, aflata in totalitate in exploatarea S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L.Regimul juridic al suprafetei, S= 9249,02 ha teren analizat in vederea introducerii irigatilor se prezinta astfel :!Teren in proprietate S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. S=6824,64 ha ;!Teren concesionat de la ADS Bucuresti, proprietate Statul Roman,S=527.57 ha!Teren concesionat de la Primaria Comunala Dudestii Vechi, S=190,17 ha.!Teren arendat de la persoane fizice si juridice, S=1706,64 ha.

Bilantul suprafetelor :

3

In urma analizei efectuate cu privire la posibilitatea introducerii irigatiilor corelat cu lucrarile hidroamelirative existente in zona a rezultat o suprafata interesata in lucrari de irigatii si desecari de 7849 ha si o capacitate bruta de irigatie de 6711 ha, amplasata in 4 suprafete distincte dupa cum urmeaza:

! Plot Aranca 2589 ha! Pivot 1 216 ha! Pivot 2 154 ha! Plot Cociohat 3752 ha

Vecinatati :

Plotul Aranca :! la nord : zona protectie CFR Sannicolau Mare-Dudestii Vechi ;! la sud : HCn Giucosin–Valcani ; HCn Giucosin–Sannicolau Mare ; ! la est : canal alimentare CA ! la vest : HCn Giucosin – Valcani si HCn L1 ;

Pivot 1 :! la nord : HCn Giucosin - Valcani ; plot Aranca ;! la sud : zona neutra frontiera de stat cu Serbia ;! la est : teren agricol ;! la vest :HCn Gicosin – Valcani ; teren agricol ;

Pivot 2 :! la nord : zona protectie CFR Timisoara – Valcani ; intravilan Valcani ;! la sud : teren agricol! la est : teren agricol ; ! la vest : teren agricol ;

Pltul Cociohat :! la nord : Cn Cociohat ; teren agricol ;! la sud : Cn. Aranca, intravilan Valcani ;! la est : Cn cociohat, teren agricol ;! la vest : zona neutra frontiera de stat cu Serbia ;

ETAPELE DESFASURARII PROIECTULUI

4

Constructia Constructia obiectivului se preconizeaza sa inceapa in prima parte a anului 2012 si sa fie pusa in functiune in maxim 24 luni de la demararea lucrarilor de executie a obiectivului. Lucrarile de constructii se vor desfasura pe terenuri libere de culturi agricole, in perioada aprilie - octombrie. Descrierea lucrarilor existente

Terenul luat in studiu face parte din sistemul hidroameliorativ Aranca Compartiment IV care a fost amenajat cu lucrari de desecare cu evacuarea prin pompare a apelor in exces provenite de pe terenurile agricole.Lucrarile de desecare realizate pe unitati naturale ( Unitati de desecare U.D.) constau intr-o retea de canale din pamant semisistematizate cu reteaua de canale principale trasata pe vaile naturale si privaluri.Canalele secundare si tertiare sunt trasate rectangular la distante diferite intre ele, incercand sa intercepteze privalurile si microdepresiunile. Starea actuala a canalelor partial sunt colmatate si neintretinute.Pana in prezent, zona nu a beneficiat de lucrari de nivelare a privalurilor si a microdepresiunilor si doar sporadic s-au realizat lucrari de scarificari si administrare de amendamente pentru corectarea PH-ului solului.Apele provenite de pe terenurile agricole colectate de reteaua secundara si tertiara de desecare, sunt conduse prin intermediul retelei de canale colectoare existente, la statiile de pompare, realizate pentru fiecare U.D. in parte si de aici prin intermediul canalului Aranca, fie sunt evacuate peste frontiera dintre Romania si Serbia in Tisa la Padei sau in cazul inchiderii stavilarelor de la Aranca de la Km 0 + 000 si Km 3+100 in Mures, prin pompare cu statiile Aranca si Mures. Sistemul Aranca Comp. IV a dispus de amenajari locale de irigatii in suprafata de cca. 4400 ha, amenajari la care s-a renuntat dupa 1989, cu exceptia amenajarii de irigatii cu conducte ingropate si statie de punere sub presiune din administrare S.C. SINAGRO S.A. in suprafata de 437 ha. Sursa de apa pentru irigatii o constitue raul Mures, curs de apa nerestrictionat in ceea ce priveste debitele ce pot fi preluate pentru irigatii.Captarea apei se realizeaza in momentul de fata prin statia de pompare Cenad reversibila cu un debit instalat de 3,0 m3/s amplasata pe digul stang al raului Mures la Km 14 + 862.Transportul si distributia apelor de irigatii se realizeaza prin canalele Silvia, Aranca si Cociohat, care functioneaza ca si canale cu dublu rol, irigatii si desecare. S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. functioneaza in regim provizoriu cu

5

amenajare de irigatii din anul 2003, in conformitate cu avizele S.N.I.F. nr. 179 / 14.07.2003 si nr. 531 / 29.08.2003.

Lucrari proiectate

a) Lucrari de irigatii

Prin proiectul analizat se prevede realizarea unor canale deschise, realizate din pamant, cu taluze inierbate care sa conduca apa in parcele de teren de unde este preluata prin instalatii de tip PIVOT sau RANGERS cu deplasare transversala pentru a fi distribuita la plante.Debitul total ce urmeaza a fi preluat din canalele aflate in administrarea A.N.I.F R.A. , Cn. Aranca si Cn. Cociohat pentru irigarea suprafetelor este de 6,5 m3/s.

Amenajarea suprafetelor pentru irigat se propune a se realiza in patru ploturi distincte si anume:

! Plot Aranca situat la sud de cale ferata Sannicolau Mare – Dudestii Vechi, in suprafata, S=2589 ha

Plotul Aranca este alimentat cu apa din Cn. Aranca prin SPAranca irigatii cu un debit instalat, Qi=2,8 m3/s. Statia de pompare Aranca va fi echipata cu 2 electropompe verticale de tip AMACAN PA4700-470/65 cu Q = 2520 m3/h (0,7 m3/s), din care una cu debit reglabil si o pompa submersibila Flyt cu Q = 5040 m3/h (1,4 m3/s). Alimentarea cu energie electrica se face de la un grup electrogen actionat de un motor termic. Cele doua electropompe verticale si grupul electrogen sunt amplasate intr-o baraca metalica. Pompa Flyt se amplaseaza in bazinul de aspiratie, in exteriorul baracii metalice. Refularea se face prin conducte metalice intr-un bazin de refulare amplasat pe canalul CA la Km. 0+050.Statia de pompare Aranca irigatii este amplasata pe malul stang al canalului Aranca la Km 24+700. Nivelul de exploatare a statiei de pompare SPAranca irigatii este de 78,70 mdMA.Apa preluata din canalul Aranca este condusa prin CA si distribuita in plotul Aranca prin intermediul a 4 canale cu rol mixt irigatii - desecare ( IR1 ÷ IR4 ) la suprafata de irigat de unde este preluata de instalatii de irigat cu deplasare transversala tip RANGERS si distribuita pe culturile agricole. Instalatiile de irigat dispun de grupuri proprii de pompare si pentru deplasare. Instalatiile sunt de tipul 2x500 m cu un debit de 0,3 m3/s / instalatie.

6

Canalul de alimentare CA subtraverseaza calea ferata Sannicolau Mare – Valcani in doua puncte la Km 62 + 985 si Km 63 + 006. Subtraversarea caii ferate de la Km 62 + 985 este o subtraversare existenta realizata printr-un podet casetat cu dimensiunile de 1.0x1.40 m.Pentru marirea capacitatii de transport a canalului CA in zona CF Sannicolau Mare – Valcani a fost prevazuta o noua strapungere a terasamentului CF printr-o subtraversare din tuburi de metal de Ø1200.Canalele CA si IR1 ÷ IR4 sunt canale de pamant cu taluze inierbate, neimpermeabilizate care au dublu rol irigatii si desecare. Pe canalele de irigatii sunt prevazute biefar pentru gestionarea eficienta a apei de irigatii si constructii de dirijare a apei. De asemenea sunt prevazute podete tubulare din elemente prefabricate pentru accesul in parcelele agricole.Golirea canalelor de irigatii se face in colectoarele de desecare L1, Giocosin Valcani si Giocosin Sannicolau.Canalele IR1 ÷ IR4 proiectate in palier sunt folosite in afara perioadei de irigatii pentru colectarea si evacuarea apelor in exces provenite de pe terenurile agricole avand rolul de colectoare secundare de desecare.Suprafata bruta amenajata pentru irigatii a plotului Aranca este de 2589 ha.

! Plotul Pivot 1 este situat la sud de plotul Aranca suprapus peste canalul Giucosin Valcani intre Km 12 + 960 si Km 15 + 490.

La extremitatea sudica suprafata amenajata pentru irigatii pentru Pivot 1 este limitrofa cu fasia neutra a frontierei de Stat cu Serbia.Suprafata plotului Pivot 1 este circulara cu raza de 830 m.Suprafata Pivot 1 se alimenteaza cu apa din canalul Aranca prin intermediul canalului CA, IR4 si IR5.Pentru a creea posibilitatea deplasarii in bune conditii a pivotului canalul Giocosin Valcani a fost reamplasat la limita exterioara de udare a pivotului. Traseul vechi se niveleaza, iar traseul nou proiectat respecta elementele geometrice si hidraulice ale tronsonului de canal desfiintat. Ca urmare a reamplasarii canalului Giocosin Valcani, canalul Giocosin Sannicolau se scurteaza cu 250 ml intre Km 0 + 000 si Km 0 + 250. Pentru alimentarea cu apa a pivotului din canalul IR4 a fost proiectat un canal de legatura IR5 care subtraverseaza canalul Giocosin Valcani deviat la Km.0 + 830.Subtraversarea canalului Giocosin Valcani de catre canalul IR5 se realizeaza in tub din beton circular Ø800 mm; L=25.80 m.Plotul de irigatii Pivot 1 hidroameliorativ este amplasat in U.D Aranca Inferioare. Capacitatea de irigatii bruta a plotului Pivot 1 este de 216 ha.

7

! Plotul de irigatii Pivot 2 este situat la sud de intravilanul comunei Valcani fiind limitrof canalului Giocosin Valcani intre km.6 + 570 si km.6 + 920.

Plotul de irigatii Pivot 2 se alimenteaza din Aranca prin intermediul CA, IR4, Giocosin Valcani si IR6. In cazul in care nivelul in canalul Aranca o va permite alimentarea plotului se poate face si gravitational prin intermediul canalului L1 si Giocosin Valcani.Pentru a se creea posibilitatea deplasarii in conditii optime a pivotului in zona canalului Giocosin Valcani, canalul a fost reamplasat intre km 6 + 570 si km 6 + 920. Traseul nou este amplasat la limita exterioara de udare a pivotului. Traseul vechi se niveleaza, iar traseul nou respecta elementele geometrice si hidraulice ale tronsonului de canal desfiintat.Pentru alimentarea cu apa a pivotului si gestionarea corespunzatoare a apei pe traseul nou al canalului Giocosin Valcani traseu nou la km 0 + 280 a fost prevazut a se realiza un stavilar de retentie cu activare manuala. Alimentarea cu apa a pivotului se realizeaza printr-un canal de legatura IR6 amplasat amonte de stavilarul de la km 0 + 280.Plotul de irigatii Pivot 2, hidroameliorativ este amplasat in U.D. Giocosin Valcani. Capacitatea de irigatii brute a plotului Pivot 2 este de 154 ha.

! Plotul Cociohat este situat la nord de intravilanul comunei Valcani pe malul drept al canalului Aranca.

Plotul este alimentat cu apa din canalul Aranca prin intermediul canalului Cociohat.Alimentarea cu apa a plotului de irigatii Cociohat se face dupa cum urmeaza:

! Pentru o suprafata de 2827 ha situata la nord de SP irigatii Cociohat (canale de alimentare IR 10, IR 10a, IR11, IR11a, IR 12, IR12a, IR13, IR14, IR14a, IR15 ) alimentarea se face fie prin intermediul statiei de pompare SP irigatii Cociohat cu un debit de 2,8 m3/s, fie gravitational prin intermediul canalului IR12a la un nivel in canalul Aranca de 77,80 md MA. Statia de pompare Cociohat irigatii va fi echipata cu 2 electropompe verticale de tip AMACAM PA 4700 – 470/65 cu Q = 2520 m3/h (0,7 m3/s) din care unul cu debit reglabil si o pompa submersibila Flyt cu Q = 5040 m3/h (1,4 m3/s). Alimentarea cu energie electrica se face de la un grup electrogen activat cu motor diesel. Cele 2 electropompe verticale si grupul electrogen sunt amplasate intr-un container metalic. Pompa Flyt se amplaseaza in bazinul de aspiratie in exteriorul containerului. Refularea se face prin conducte metalice intr-un bazin de refulare amplasat pe canalul CA la 0 + 130.

8

! Pentru o suprafata de 925 ha situata la sud de SP irigatii Cociohat, alimentarea cu apa a canalelor de distributie se face direct din canalul Cociohat. Debitul preluat in mod direct din canalul Cociohat este de 0,9 m3/s.

Nivelul de apa ce urmeaza a fi asigurat pe canalele Aranca amonte de stavilarul de la km 3 + 100 si pe canalul Cociohat pentru o alimentare gravitationala a plotului Cociohat este de 77,80 md MA.Nivelul minin de exploatare a stavilei SP irigatii Cociohat este de 76,50 md MA.

Apa preluata din canalul Cociohat fie direct, fie prin intermediul statiei de pompare este distribuita prin intermediul canalelor IR10 ÷ IR17 in suprafetele de irigat de unde este preluata de instalatii de irigatii cu deplasare transversala tip RANGERS si distribuita pe culturile agricole. Instalatiile de udare dispun de grupuri proprii pentru preluarea apei din IR-uri si pentru deplasare. Instalatiile sunt de tipul 2x500 m cu un debit de 0,3 m3/s. Fac exceptie instalatiile de pe canalul IR13 care sunt de tipul 1x500 cu un debit de 0,15 m3/s. Canalele de distributie a apei ( IR ) sunt canale din pamant neimpermeabilizate cu dublu rol de irigatii si desecare, avand urmatoarele dimensiuni geometrice: b=1.00 m; m=1.5; hapa=1.30 m; I=0.2 ‰.Golirea canalelor de irigatii se face in colectoarele de desecare CC reamplasat si Cociohat. Pe canalele de irigatii sunt prevazute constructii de retinere si dirijare a apei. De asemenea sunt prevazute podete pentru accesul in parcelele agricole.Suprafata bruta amenajata pentru irigatii a plotului Cociohat este de 3752 ha.

b) Lucrari de desecare

Zona luata in studiu face parte din Sistemul de desecare Aranca Compartiment IV, sistem aflat in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Timis – Mures Inferior. Unitatile de desecare aferente lucrarilor de irigatii care urmeaza a fi realizate sunt:

- U.D. Aranca Inferioara- U.D. Valcani I- U.D. Valcani II- U.D. Cociohat

Pentru eliminarea apelor in exces din precipitatiile cazute in zona si a celor provenite din accidente in sistemul de irigatii este necesar sa se pastreze capacitatea de desecare existenta.

9

Avand in vedere folosirea echipamentelor de ultima generatie de tip PIVOT sau RANGERS de mare productivitate care prevad mutarea mecanizata a acestora si automatizarea aplicarii udarilor, a aparut necesitatea reamplasarii retelei de canale de desecare in corelare cu lucrarile de irigatii. Pentru realizarea acestei cerinte se propune renuntarea aproape in totalitate la reteaua interioara de desecare existenta (in stare colmatata) care va fi inlocuita cu o retea noua rectangulara incadrata in schema hidrotehnica a sistemului de desecare Aranca IV existent. Reteaua de canale colectoare de desecare din cadrul schemei hidrotehnice a sistemului Aranca Compartiment IV se pastreaza nemodificata cu urmatoarele exceptii:

! Se reamplaseaza traseul canalului Giucosin Valcani intre km 12 + 960 si km 15 + 490 pentru a asigura functionarea instalatiei de alimentare a plotului Pivot 1.

! Ca urmare a reamplasarii canalului Giucosin Valcani intre km 6 + 570 si km 6 + 920 se desfiinteaza canalul Giucosin Sannicolau intre km 0 + 000 si km 0 + 250.

! Se reamplaseaza traseul canalului Giucosin Valcani intre km 6 + 570 si km 6 + 920 pentru a asigura functionarea instalatiei de alimentare a plotului Pivot 2.

! Se reamplaseaza canalul CC din U.D. Valcani II incepand cu km 0 + 250 pe limita frontierei de Stat cu Serbia creind premizele alimentarii corespunzatoare a canalelor IR care nu mai trebuie sa subtraverseze canalul CC cat si o descarcare corespunzatoare a canalelor IR in cazul folosirii acestora ca si colectare secundare de desecare.

Statiile de pompare pentru evacuarea apei din desecare prin modificarea retelei de desecare nu isi vor modifica debitele instalate si nici nivelele de pornire sau oprire a agregatelor. Realizarea canalului de alimentare CA a plotului Cociohat paralel cu drumul Valcani Cheglevici a permis pastrarea separarii evacuarii apelor din desecare prin cele doua unitati de desecare Cociohat si Valcani II in limitele debitelor si nivelelor din regulamentul de exploatare. Din punct de vedere a retelei interioare de desecare s-a prevazut realizarea unei retele rectangulare in care canalele IR sa aibe rolul unor colectoare secundare de desecare in care sa se evacueze canalele de ordin III si IV. Intreaga retea de desecare este prevazuta cu constructii hidrotehnice, stavilare activate manual sau evacuari cu clapet care sa previna patrunderea apei din canalele IR in perioade de irigatii in reteaua de desecare. De asemenea, la intersectia drumurilor de exploatare cu reteaua de desecare sunt prevazute podete, podete stavilar sau podete cu clape si dupa caz pentru accesul in parcelele agricole.

10

Pentru a asigura scurgerea apelor spre reteaua de desecare, beneficiarul si-a propus ca masura agropedoameliorativa realizarea de scarificari si nivelari pe intreaga suprafata depresionara, interesata in desecare. De asemenea se prevad a se realiza lucrari de scarificare pentru imbunatatirea circulatiei pe verticala a apei si aplicari de amendamente pentru corectarea PH-ului solului. Reteaua interioara de canale se afla parte in administrarea A.N.I.F. RA si parte este proprietatea S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. In tabelul nr. 1 sunt prezentate canalele de desecare si lucrarile de arta aferente care se desfiinteaza aflate in administrarea A.N.I.F. RA Sucursala Timis - Mures inferior. In tabelul nr. 2 sunt prezentate canalele de desecare si lucrarile de arta aferente care se desfiinteaza aflate in administrarea S.C. EMILIANA WEST ROM S.R.L. In plansa nr. 1 este prezentata reteaua de canale existenta si care se propune la demolare. In plansele nr. 2 si nr. 3 este prezentata noua retea de canale de desecare corelat cu lucrarile de irigatii nou proiectate.

Alimentarea cu energie electrica

Implementarea proiectului presupune lucrari de terasamente realizate mecanizat si care nu necesita racordarea la o retea de distributie a energiei electrice. In perioada de functionare, instalatiile de udare tip RENGERS si PIVOT sunt echipate cu instalatii proprii de pompare, deplasare si sursa proprie de energie. Acestea vor fi deservite de grupuri electrogene individuale, deci nu necesita racordarea la reteaua de distributie a energiei electrice. Statiile de pompare sunt existente si nu intervin modificari in alimentarea cu energie electrica.

Alimentarea cu apa

Prin grija beneficiarului, apa de baut se va asigura din surse autorizate.Asa cum s-a descris anterior, alimentarea cu apa a sistemului de irigatii –

desecare propus se va face din r. Mures prin statia de pompare Cenad, existanta.

Apele uzate

Nu rezulta ape uzate.

11

Apa de incendiu

In cazul producerii unui incendiu la echipamentele de udare acestea sunt prevazute cu mijloace proprii de stingere. In cazul unui incediu la culturi (miriste, etc), apa de incendiu poate fi asigurata din canalele de irigatie-desecare. Se recomanda izolarea focului.

Apa pluviala

Se colecteaza in canalele de desecare, partial se infiltreaz in sol.

Functionarea

Desfasurarea procesului tehnologic in mod constant se bazeaza pe o sursa sigura constand din alimentarea cu apa din reteaua hidrografica existenta in zona, precum si pe eliminarea excesului de umiditate si evitarea stagnarii apelor provenite din precipitatii in zonele depresionare.

Demontarea

Demontarea lucrarilor de arta care deservesc sistemul de irigatii – desecare propus, precum si desfiintarea canalelor proiectate se poate realize foarte repede si usor prin:

! Golirea gravitationala a canalelor;! Desfiintarea canalelor prin realizarea mecanizata a lucrarilor de

umplere;! Redarea in circuitul agricol a amprizei canalelor prin lucrari de

nivelare si scarificare; ! Lucrarile de arta (podete, subtraversari, stavilare, etc ) sunt propuse a

se realize din elemente prefabricate de mici dimensiuni care sunt usoar de demontat si recuperate;

Dezafectare / inchidere / post inchidere

12

Investitia nu va dispune de constructii grele, greu de dezafectat. Dupa o eventuala incetare a procesului de productie, terenul poate fi redat in forma initiala, nefiind necesare masuri speciale de dezafectare post inchidere.

Durata etapei de functionare.

Se doreste ca functionarea obiectivului sa se desfasoare continu pana la uzura morala a instalatiilor, investitorul nu a planificat o perioada determinata pentru functionare.

Utilajele pot fi scoase din functiune si inlocuite daca evolutia tehnica va aduce alte solutii mai performante, deoarece procesul este simplu si flexibil.

Informatii privind productia si resursele necesare

Prin implementarea acestei investitii se urmareste crearea unui sistem de irigatii desecare nou capabil ca in combinatie cu lucrarile de amendamente sa sporeasca sau chiar sa dubleze productia agricola / ha.

Resursele energetic necesare productiei sunt prezentate in tab. nr. 1.1, iar materiile prime si materialele care stau la baza acestei se gasesc in tab. 1.2

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite :

Tabelul nr.1.1ProductiaProductia Resurse folosite in scopul asigurarii productieiResurse folosite in scopul asigurarii productieiResurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea FurnizorPorumb boabe ; (uscat) 10 t/ha ; (5-6) t/ha En. electrica - Sursa proprieSoia 4 t/ha Apa 13 410 844m3/anAN,,Apele

Romane’’Rapita 3 t/ha Motorina 27 t/an PETROM SALucerna (5 coase/an) 12 t/haFl. soarelui 3 t/ha

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice :

13

Tabelul nr. 1.2Denumirea materiei prime, a s u b s t a n t e i s a u a preparatului chimic

Cantitatea anualaCantitatea anualaClasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimiceClasificarea si etichetarea substantelor sau





preparatelor chimiceDenumirea materiei prime, a s u b s t a n t e i s a u a preparatului chimic

Cantitatea anualaCantitatea anualaCategoria:Periculoase-PNepericuloase-N

Categoria:Periculoase-PNepericuloase-N

PericulozitatePericulozitate Fraze de riscFraze de risc

Materie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaMaterie primaApa 13 410 t/an13 410 t/an NN -- --

Substante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateSubstante chimice utilizateIngrasaminte organiceIngrasaminte organice conf. pl.fertilizareconf. pl.fertilizare NN -- -Ingrasaminte mineraleIngrasaminte minerale conf. pl.fertilizareconf. pl.fertilizare NN -- -

Informatii despre poluantii fizici si biologici :

Zgomot

Zgomotul de pe amplasament poate proveni din urmatoarele operatii:! Utilajele terasiere;! Instalatiile de udare;! Trafic auto;

Prevenirea nivelelor ridicate de zgomot

Realizarea lucrarilor de terasamente si de decolmatare a canalelor se face mecanizat cu excavatorul cu cupa inversa. Acesta lucreaza izolat, pe traseul canalului. Lucrarile de nivelare si scarificare a materialului rezultat se realizeaza esalonat dupa realizarea lucrarilor de sapatura si numai pe perioada de executie, deci nivelul de zgomot produs nu depaseste nivelul zgomotului de fond din zona agricola. Instalatia de udare se deplaseaza in lungul canalului tractata cu ajutorul unui tractor de mica putere, 45 CP. Udarea se face un timp limitat, numai in perioada de vegetatie sau de rasarire (in cazul lucernei si la fl. soarelui) si in situatia deficitului de umiditate (pe timp secetos), deci zogomotul produs este intermitent si f. redus, se situeaza sub nivelul zgomotului de fond in agricultura.Traficul auto pe amplasament are o frecventa redusa, se realizeaza la viteze foarte scazute pentru a evita producerea accidentelor data fiind circulatia pe drumuri de

14

exploatare din pamant si pentru reducerea prafului si a zgomotului. Zgomotul la limita amplasamentului trebuie sa fie in limitele admise pentru zone cu folosinta agricola. Distanta medie, D=2 km pana la cea mai apropiata localitate face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita.

Prevenirea poluarii biologice

S-a identificat ca posibila sursa de poluare biologica administrarea pe terenurile agricole a gunoiul de grajd si a purinului provenite din fermele de crestere a bovinelor. Pentru realizarea securitatii biologice, imgrasamintele organice se administreaza pe terenurile agricole conform planului de fertilizare intocmite anual de catre OSPA Timis, numai la momentul optim si numai dupa trecerea perioadei de conditionare impusa si respectata de catre fermier.

Radiatii electromagnetice

Campul electromagnetic provenit de la linia de joasa tensiune LEA 20 KV care traverseaza Plotul Aranca este caracterizat de intensitate si inductie magnetica reduse (B=$xH=$xI/r), iar pe amplasament nu exista transformatoare de mare putere care sa genereze un camp electromagnetic (B=$xNxH=$xN2xI/L) semnificativ.B = inductia campului magnetic (Tesla)$ = permeabilitatea magneticaH = intensitatea campului magnetic (amper/ metru)I = intensitatea curentului prin conductor (amper)N = nr. de spire in bobinaL = lungimea bobinei (metri)

Radiatii ionizante

Activitatile desfasurate nu genereaza radiatii ionizante.

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate sunt redate analitic in tabelulnr. 1.3, anexat

15

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Variantele avute in vedere de investitor au avut o caracteristica comuna: dorinta construirii unui obiectiv, care sa indeplineasca toate cerintele UE, in perspectiva unei productii sporite consacrate consumului.

Pe langa acest considerent s-a avut in vedere schema de amenajare a bazinului hidrografic cu lucrarile existente, precum si disponibilitatea SC EMILIANA WEST ROM SRL de a suporta investitia din surse proprii.

Localizare geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii este impus de terenurilor detinute in proprietate sau folosinta (arenda si concesionare) si care necesita lucrari de irigatii – desecare. La alegerea si dimensionarea lucrarilor proiectate s-a avut in vedere urmatoarele considerente: ! incadrarea in schema de amenajare a bazinului hidrografic al r. Mures, curs apa

Aranca;! corelarea lucrarilor propuse cu lucrarile existnte si cu alte folosinte ;! sa afecteze cât mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile de

transport public; ! sa poata beneficia de sursa de apa existenta si de infrastructura existenta pentru

drumuri de acces;! sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica, valori

naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie sanitara, etc.;

Aceste criterii sunt satisfacute de amplasamentul propus. Pentru realizarea investitiei, Consiliului Judetean Timis a emis Certificatul de urbanism cu nr. 736/20.07.2009, prelungit pana la data de 19.07.2012.

16

Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/

zone protejate, zone de protectie sanitara, etc. pt fiecare alternativa aleasa

Varianta de amplasament este impusa prin natura si necesitatea lucrarilor de irigatii propuse pe terenurile detinute in proprietate sau folosinta. Scopul investitiei propuse este cresterea productiei agricole pe intreaga suprafata de teren detinuta cu mentinerea capacitatilor existente. Acestea sunt terenuri agricole aflate in extravilanul localitatiilor Dudestii Vechi, Teremia Mare, Valcani , Beba Veche. Prezinta avantajul unei infrastructuri existente (cai de acces principale si laterale), sursa de apa pentru irigatii amplasata in vecinatatea parcelelor, statii de pompare si canale principale existente si mana de lucru cu disponibilitati de calificare.

Varianta tehnologica aleasa este in deplina conformitate cu tehnologiile avansate folosite in Comunitatea Europeana atat din punct de vedere a desfasurarii si succesiunii proceselor cat si pentru protectia solului si a plantelor. Pentru udare prin stropire sau picurare se vor achizitiona cele mai moderne utilaje folosite in tarile de traditie ale UE, care sa asigure valorificarea eficienta a apei de irigatii prin respectarea normei de udare functie de cultura parcelei irigate si evitarea baltirilor.

S-au analizat alternative care sa se integreze cat mai bine in sistemul de desecare existent si care sa pastreze nemodificata reteaua de canale de desecare din schema hidrotehnica a sistemului Aranca IV existent cu unele mici exceptii care se refera la modificarea traseului canalului Gicosin Valcani pe distante scurte astfel incit sa asigure functionarea instalatiei de alimentare a plotului Pivot 1 si Pivot 2.

In urma analizei a rezultat ca optima alternativa care se refera la posibilitatea introducerii lucrarilor de irigatii si desecare in patru suprafete distincte (Plot Aranca, Pivot 1, Pivot 2, Plot Cociohat), S=7849 ha, capacitate bruta de irigatie, S=6711 ha, corelat cu lucrarile hidroameliorative existente.

! monitorizare usoara pe obiective si cu posibilitati de monitorizare a apelor de irigatii;

Varianta aleasa cumuleaza avantajele punctelor de vedere expuse mai sus.

17

Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Amplasamentul supus analizei este teren agricol in extravilan amenajat cu lucrari de irigatii si desecare aflate in proprietate ANIF RA. Din lipsa de fonduri, canalele sunt colmatate si neintretinute, partial nefunctionale. Pentru eliminarea apelor în exces este necesar s! se p!streze capacitatea de desecare existent si care vor fi decolmatate.

Din punct de vedere administrative, terenul apartine de comuna Dudestii Vechi. Valcani, Beba Veche si Teremia, jud. Timis.

Lucrarile propuse de catre SC EMILIANA WEST ROM SRL se incadreaza in schema de amenajare a sistemului de desecare Aranca IV, conf. aviz ANIF RA – Departament Tehnic.

Accesul in zona se face pe drumuri existente, asfaltate sau pietruite, iar la terenurile agricole se face prin drumuri de exploatare existente.

În zona supus! investiga"iei #i pe o raza de 23 km fa"! de amplasament, nu exist! arii protejate sau de interes deosebit pentru conservarea naturii.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de productie

Prin promovarea acestei investitii se urmareste cresterea productiei agricole destinata consumului prin implementarea celor mai bune practici agricole disponibile si procurarea celor mai performante echipamente de udare utilizate in tari cu traditie in UE.

Echipamentele de udare tip PIVOT si RENGERS, functional sunt independente si automatizate, programate astfel incat sa respecte normele de udare alese functie de cultura agricola, de tipul de sol, de factori climaterici etc. Se asigura distribuirea apei la plante în cantit!"i strict controlabile astfel încât s! fie prevenit riscul de

18

b!ltire a apelor datorate texturii grele a terenului cea ce ar putea conduce la compromiterea recoltei.

De asemenea pentru a preveni fenomenul de b!ltire s-au avut în vedere diminuarea normelor de udare cu 30% corelat cu un timp de revenire cu 30% mai scurt.

Fazele principale ale procesului :

Pentru realizarea investitiei propuse :! trasarea canalelor noi ;! saparea canalelor noi ;! decolmatarea canalelor refolosite ;! realizarea lucrarilor de arta (podete, subtraversari, stavilare, etc)! nivelarea si scarificarea terenului ;! finisarea taluzelor ;! lucrari de refacere a mediului ;! montarea echipamentelor de udare si pompare ;

3. DESEURI

3.1 Generarea deseurilor

Tipul de deseu Cod deseu conf. HG 856/2002

Cantit. anuala

t/an

Sursa/ Provenienta

Depozitare

-menajere 20 03 01 0.308 La sediul societatii

Europubele/Eliminare la groapa de gunoi a localitatii prin firma autorizata

-sol vegetal 20 02 02 467 890 Ampriza canalelor noi

Depozit temporar in afara amprizei canalului. Se utilizeaza la refacerea mediului.

-moloz 17 09 04 3.4 Demolare podete tubulare

La groapa de gunoi ca material inert

3.2 Managementul deseurilor

19

Deseurile menajere sunt depozitate in europubele la sediul societatii si vor fi preluate periodic de catre serviciul public de gospodarire comunala a localitatii Dudesti Vechi.

Solul vegetal rezultat de pe ampriza canalelor noi este pastrat in depozit temporar , iar la finalizarea investitiei se utilizeaza la refacerea taluzelor si a zonei de protectie.

Deseuri din demolari (moloz) rezulta in mod accidental din demontarea lucrarilor de arta (podete tubular sau dalate) pentru ca tuburile din beton armat precomprimat se recupereaza si sunt reutilizate.

Lucrarile de intretinere si reparatii atat a uilajelor terasiere cat si a echipamentelor de lucru tip PIVOT si RENGERS nu se executa pe terenurile agricole ce urmeaza a se amenaja cu lucrari de irigatii sau desecate . Acestea se realizeaza in ateliere specializate la sediul firmei sau dupa caz la firme de specialitate. In concluzie, investitia analizata nu este generatoare de alte tipuri de deseuri.

Tabelul 3.1 prezinta sintetizat modalitatea de management a deseurilor rezultate.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTORA

Metoda utilizata in evaluarea impactului este metoda grafica Rojanschi de evaluare globala a efectelor activitatii asupra calitatii ecosistemelor.

Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate apreciata in functie de gradul de poluare potential.

Indicele de poluare globala se obtine prin raportul dintre suprafetele reprezentind grafic starea ideala si starea reala a factorilor de mediu.

Valorile obtinute indica sugestiv calitatea mediului in zona supusa impactului de viitoarea investitie analizata in conformitate cu punctele prezentate in studiul de impact.

Atunci cind valoarea indicelui de poluare globala este:IPG=1 -mediu natural neafectat de activitatea umana1<IPG<2 -mediu supus activitatii umane in limite admisibile

20

2<IPG<3 -mediu supus activitatii umane, care provoaca fenomene de discomfort formelor de viata

3<IPG<4 -mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de viata

4<IPG<6 -mediu grav afectat de activitatea umanaIPG>6 -mediu degradat, impropriu formelor de viata

Fiecarui factor de mediu posibil afectat i s-a acordat o nota de bonitate apreciata in functie de gradul de poluare potential.

Impactul produs asupra apelor

a) In timpul executiei lucrarilor

Lucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de culturi agricole, in afara perioadei de vegetatie a plantelor.

Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produc ape reziduale. Se va constata doar tulburarea apei de irigatii din canalele care se decolmateaza. Dupa decolmatare, suspensiile din apa de irigatii se vor decanta pe radierul canalului. In privinta apei potabile, in aceasta perioada se va asigura din surse autorizate . In aceste conditii pentru acest factor s-a acordat nota 9.

b) In timpul functionarii

In perioada de activitate pentru apa potabila se vor asigura conditiile de protectie prevazute de legislatia sanitara.Se va asigura zona de protec"ie sanitar! în jurul perimetrului amenajat pentru iriga"ii, conform HG 930/2005.Pentru toate celelate preciz!ri din punct de vedere al gospod!ririi apelor se vor respecta prevederile Avizul de Gospod!rire a Apelor nr. 121/28.05.2010 Administra"ia Bazinal! de Ap! Banat.

Cresterea nivelului freatic constitue o posibila sursa de poluare a apelor de irigatii cu nitriti si nitrati care ar putea proveni din administrarea in exces sau depozitarea necorespunzatoare in camp a ingrasamintelor organici sau chimici, precum si utilizarea pesticidelor.

21

Se mentioneaza ca titularul de investitie fertilizeaza rational terenurile agricole detinute si aplica prevederile ,,codului de bune practici agricole’’ cu respectarea dozei de azot la 110 kg/ha. Nu s-au identificat alte surse de poluare a factorului de mediu apa, motiv pentru care se acorda nota de bonitate 9.

Impactul produs asupra aerului

a) In timpul executiei lucrarilor nu se polueaza aerul deoarece obiectivul se realizeaza pe un teren liber, in camp deschis - nota 10

b) In timpul functionarii – nu s-au identificat surse de poluare a factorului de mediu aer - nota 10.

Impactul produs asupra solului

a)In timpul executiei lucrarilor - exista posibilitatea poluarii accidentale a solului cu urme de produse petroliere de 1a eventualele scurgei ale utilajelor angrenate in constructie, fapt pentru care s-a acordat nota 9.

b)In timpul functionarii – o posibila crestere a nivelului freatic datorata sistemului de irigatii poate afecta calitatea solului - nota de bonitate 9 .

Impactul asupra asezarilor umane

a) In timpul lucrarilor de executie se pot produce fenomene de disconfort in timpul lucrarilor de organizare de santier si punere in opera a investitiei, dar deoarece toate zonele rezidentiale sunt departre de obiectiv nota de bonitate acordata este 10.

b) Dupa terminarea lucrarilor si darea in functilme a obiectivului, distanta relativ mare de zona rezidentiala face ca influienta asupra asezarilor umane sa fie exclusiv pozitiva prin locuri noi de munca pentru populatia din zona, dar mai ales prin cresterea productiei agricole destinata consumului - nota 10.

Impactul asupra biodiversitatii

22

Amplasamentul analizat nu se încadreaz! în arii protejate de interes comunitar sau local #i nici nu au fost identificate specii protejate de interes comunitar sau na"ional.

Datorit! extinderii reduse a suprafe"elor canalelor de iriga"ii, dar #i suprafe"ei mici a zonei de protec"ie din jurul canalelor comparativ cu suprafata total amenajata, habitatele sunt slab dezvoltate având o structur! simplificat!.

În ceea ce prive#te speciile de plante de interes comunitar, dar #i cele de interes na"ional, nu a fost identificat nici un exemplar în arealul studiat.

Fauna identificat! pe arealul terenurilor agricole, care vor beneficia de refacerea sistemului de iriga"ii - desecare, se caracterizeaz! în marea lor majoritate prin specii comune caracteristice zonelor de câmpie #i mai ales culturilor agricole.

Din punct de vedere ecologic canalele de iriga"ii se comport! la fel ca râurile de #es, întrunind, în marea lor majoritate, cam acelea#i condi"ii de via"! ca ape lin curgatoare, cu funduri de ap! m!loase #i vegeta"ie bogat!. Astfel ihtiofauna prezent! în aceste canale este cea caracteristic! Zonei Crapului. Speciile care s-au instalat sunt în mare parte specii comune.

Acvifauna prezent! pe arealul supus studiului se caracterizeaz! tot prin specii comune.

Speciile de mamifere care le întâlnim pe arealul amplasamentului analizat se caracterizeaz! prin specii comune.

a)În perioada realiz!rii investitiei impactul asupra biodiversit!"ii se va materializa prin:

! Degradarea par"ial! a vegeta"iei, din interiorul dar #i de pe marginea vechilor canale, prin lucr!ri de dragare canal, de defri#are a vegeta"iei de pe maluri;

! Pierderea par"ial! a habitatelor acvatice propice dezvolt!rii anumitor specii de pe#ti va determina migragrea acestora pe areale unde vor g!si habitate receptoare superioare calitativ;

! Zgomotul produs de utilajele ac"ionate de motoare cu ardere interm! a utilajelor terasiere, va determina retragerea efectivelor de p!s!ri #i mamifere spre locuri mai lini#tite. În acest sens, având în vedere suprafa"a mare pe care se vor realiza lucr!rile de irigatii - desecare,

23

migrarea nu se vor realiza simultan, fapt care permite speciilor migrarea în teritoriu pe perioada lucr!rilor.

! Noxele degajate de motoare afecteaz! în mic! m!sur! integritatea diverit!"ii biologice. Acestea, în cantit!"ile în care vor fii emise, nu sunt capabile s! realizeze schimb!ri climatice locale sau s! produc! ploi acide;

! Vibra"iile produse de utilaje se vor propaga în sol #i vor determina retragerea speciilor care au vizuine în apropiere de arealele unde se vor desf!#ura lucr!ri.

Realizarea lucrarilor propuse au impact redus si de scurta durata care va disp!rea dup! finalizarea lucr!rilor. Dup! terminarea lucr!rilor si refacerea mediului popula"iile de mamifere vor reveni pe aceste areale – nota de bonitate 9

b) În perioada de func"ionare impactul asupra biodiversit!"ii va fi mult diminuat, înregistrându-se chiar o valoare pozitiv! a acestuia.

Împactul negativ în aceast! etap! se va manifesta, cu prec!dere asupra faunei acvatice. Sistemele de pompare a apei, atât din râurile din care se va aproviziona sistemul de iriga"ii, dar #i cel de pompare din canalele de iriga"ii cre#te riscul de mortalitate a speciilor de pe#ti #i amfibieni prin p!trunderea accidentala a acestora pe conducte #i în sistemele de pompare.

- Un aspect pozitiv al impactului îl constitue existen"a apei pe canale care va atrage dup! sine o serie de specii care se vor stabili în apropierea surselor de ap!, mai cu seam! c! în regiunile de c!mpie prezen"a luciurilor de ap! are o frecven"! mai redus! dec!t în arealele de podi#, deal #i munte.

În concluzie impactul asupra biodiversit!"ii rezultat at!t in perioada de construc"ie, cât #i în perioada de func"ionare este unul minim #i reversibil daca se vor respecta m!surile de reducere a impactului propuse – nota de bonitate 10

Calculul indicilor de poluare globala

Calculul indicilor de paluare globala prin metoda Rojanski sunt prezentati in plansele din anexa.

S-a luat in consideratie atat impactul produs asupra mediului in timpul executiei lucrarilor de constructie, cat si dupa intrarea in functiune a investitiei analizate.

Calculul si indicii de paluare globala rezultati sunt prezentati in figurile din anexa.

24

Impactul prognozat in zona de amplasament se situeaza in clasa 1 - 2 (zona mediana) : mediu supus efectului uman in limite admisibile.

Impactul potential asupra mediului este prezentat sintetic in tabelul anexat , in care s-au utilizat urmatori indicatori standard:

! Tipul impactului:negative (-); pozitiv (+); neutru (o); necunoscut(?); neaplicabil(NA);

! Magnitudinea impactului:nesemnificativ(NS); mic(L); mediu(M); mare(H); necunoscut(?);

! Consecinte: directe(D); indirect(I);! Durata: temporar(T);sporadic(S); permanent(P);! Evitabil prin masurile recomandate: Da; Nu;! Ireversibil prin incetarea activitatii: Da;Nu;

In continuare se prezinta o analiza detaliata a influientei punerii in functiune a obiectivului asupra fiecarui factor de mediu si se anexeaza tabelul privind planul de masuri pentru diminuarea impactului.

4.1. ApaConditiile hidrologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica este reprezentata prin principalul curs de apa raul Aranca, cu directie de curgere E-V si vechile brate ale Vaii Muresului : raul Muresan si raul Tiganca.Din interpretarea hartilor hidrogeologice, directia generala de curgere a apei subterane este NE-SV, gradient redus, I=0,3-0,7 ‰.Structura acvifera este reprezentata prin orizontul freatic si complexul acvifer de adancime.Stratul freatic, cantonat in imediata apropiere a suprafetei morfologice cu grosimi de pana la 15 m este alcatuit la partea superioara predominant din nisipuri foarte fine, pe alocuri argiloase, iar in partea inferioara din nisipuri medii grosiere. Prin testari si calcul s-au obtinut parametrii hidrogeologici ai freaticului : -debit specifice q=2,2 l/s/m -coeficient de permeabilitate Kf=10 m/zi -transmisivitatea T=200 m2/ziDin datele obtinute reiese ca freaticul are un potential acvifer dezvoltat.Complexul acvifer de medie adancime cantonat sub -100 m si pana la adancimi de 250 m a pus in evidenta existenta unor strate purtatoare de apa . Pana la adancimea de 100 m predomina complexul argilo-marnos cum mici intercalatii nisipoase,

25

alcatuit din 5-8 strate, cu grosimi variabile 3,0-13,0 m. Stratele sunt constituite din roci detritice foarte fine (nisipuri fine-foarte fine), sporadic apar intercalatii de nisipuri medii si pietrisuri. Textura foarte fina a stratelor cat si caracterul refulant al nisipurilor, face ca exploatarea surselor de apa sa fie dificila. Potentialul acvifer este dezvoltat cu debite specifice in jur de q=2 l/s/m, exceptie in zona Sannicolau Mare unde q=5,5 l/s/m, datorat si unei acumulari masive de sedimente permeabile acvifere (H=50 m). Caracteristicile hidrogeologice determinante ale complexului acvifer sunt : -coeficient de filtratie kf=10 m/zi -transmisivitate T=350 m2/zi -debit de exploatare q=8-10 l/s

Alimentarea cu apa pentru irigatii

Plotul Aranca este alimentat cu apa din Cn. Aranca prin SPAranca irigatii cu un debit instalat, Qi=2,8 m3/s.

Pivot 1 se alimenteaza cu apa din canalul Aranca prin intermediul canalului CA, IR4 si IR5.

Pivot 2 se alimenteaza din Aranca prin intermediul CA, IR4, Giocosin Valcani si IR6. In cazul in care nivelul in canalul Aranca o va permite alimentarea plotului se poate face si gravitational prin intermediul canalului L1 si Giocosin Valcani.

Plotul Cociohat este alimentat cu apa din canalul Aranca prin intermediul canalului Cociohat.

Alimentarea cu apa potabila se face din surse autorizate.

a) Necesarul de apa pe perioada realizarii constructiilor :

La realizarea obiectivului, numarul mediu scriptic va fi de 20 muncitori, in regim de 8 h/zi ; 5 zile/saptamina.

Necesarul de apa s-a determinat pe baza STAS 1478/90 ’’Alimentare cu apa la constructii civile si industriale-Instalatii sanitare’’

Necesarul de apa pentru nevoile igienico-sanitare ale angajatilor :

26

Qzi med=kpxksx(n1xq1 + n2xq2+Sxq3)x10-3 (m3/zi)unde:

kp=1,1 coeficient de spor pentru pierderi de apa;ks=1,02 coeficient de spor pentru nevoile proprii ale sistemului;n1+n2=20 numarul total de persoane angajate;n1=1 numarul personal TESAn2=19 numarul de muncitori;q1=20 l norma medie de consum pe om zi, conf.STAS 1478/90,tab.4

Qzi med==1,1x1,02x20pers.x20 lx10-3

Qzimed=0,45 m3/zi 0,013 l/s

Qzi max=1,2xQzi med=1,2x0,45 m3/zi=0,54 m3/zi 0,015 l/sQorar max=1,1xQzi max=1,1x0,45 m3/zi=0,50m3/zi=0,05 m3/h 0,013 l/s

Volumul total de apa necesar pentru consum igienico-sanitar :V=Qzi mediu x 250 =0,45 m3/zi x 250 zile =113 m3/an.

Pentru realizarea investitiei s-a apreciat un consum mediu de 1 m3/zi apa incorporata in compozitia materialelor de constructie utilizate si la umectarea suprafetelor.

Vtotal=1,45 m3/zi x250 zile=363 m3/an

b) Necesarul de apa in timpul functionarii obiectivului:

Functionarea sistemului de irigatii este sezoniera.Durata de functionare a echipamentelor de udare este de 10 h/zi.In conformitate cu avizul de gospodarire a apelor nr. DAB – 121/28.05.2010 debitul maxim ce urmeaza a se prelua pentru irigatii este Q= 6.5 m3/s.Volumul mediu anual, V=13 410 844 m3/an

Bilantul consumului de apa este prezentat in tabelul nr. 4.1.1.

Managementul apelor uzateNu rezulta ape uzate.

27

Apa de incendiu. Se asigura din sistemul de irigatii – desecare. Apa pluviala

Apa pluviala provenita de pe zona verde partial se infiltreaza in sol sau este colectata in sistemul de desecare.

Bilantul apelor uzate este prezentat in tabelul nr. 4.1.2.4.2. Aerul

Zona se incadreaza in caracteristicile climaterice generale specifice tarii noastre, clima temperat-continentala moderata. Exista insa si manifestari secundare microclimaterice conferite de dominarea circulatiei vestice, de nuanta atlantica dar cu puternice influiente mediteraneene.

Anotimpurile sint bine conturate si caracterizate: -primaverile sint timpurii si ades capricioase -veri uscate si lungi -toamne lungi si cu temperaturi relativ constante -ierni blinde si scurte Caracterizarea climaterica a zonei:

-temperatura medie multianuala a aerului:10-110C -data medie a primului inghet: 18 octombrie -nr. mediu al zilelor tropicale (Tmax.> 30 0C): 40 zile/an -nr. mediu al zilelor de inghet: 91 zile/an -cantitatea medie multianuala a precipitatiilor: 536 mm/an -durata medie de stralucire a soarelui: 1924,1 ore/an -nr. mediu al zilelor cu ninsoare: 30zile/an -nr. mediu al zilelor cu bruma :25 zile/an -nr. mediu de zile cu precipitatii: 110,7 -media termica a iernii: 0,3 0C -temperatura medie a lunii ianuarie: -10C -minima absoluta inregistrata la Timisoara: -35,50C -precipitatii medii anuale: 600-650 mm In anotimpul rece si in perioadele de calm poate apare fenomenul de inversiune atmosferica.

28

Corespunzator latitudinii la care se situeaza zona studiata, se inregistreaza o radiatie solara directa medie de 736 cal/m2 la 21.06. si 118 cal/m2 la 22.12, cu un coeficient de transparenta a norilor de 0,342. Numarul mediu anual de zile acoperite este de 160-180 zile.

Din punct de vedere al particularitatilor topoclimatice se remarca o repartitie relativ uniforma a unora dintre elementele mteorologice.Calitatea aerului din zona nu este viciata de nici o sursa majora de poluare.

Regimul eolian

Directia predominanta a vinturilor este dinspre NV si V iar calmul atmosferic are o frecventa de 42%.

Directia dominanta a vinturilor:

Directia N N-E E S-E S S-V V N-VFrecventa % 6,94 7,01 3,31 3,14 8,17 7,25 10,12 12,52Viteza 2,2 2,0 3,3 3,8 3,2 3,0 2,6 2,1

Distributia orara si procentuala a vinturilor functie de viteza:Viteza m/s Ore /an Procent din timpul

calendaristic>2 5128,1 58,5>3 3506,4 40,0>4 2454,5 28,0>5 1577,9 18,0>6 964,3 11,0>7 622,4 7,1>8 394,5 4,5>9 227,9 3,6>10 131,5 1,5

Fata de aceste valori medii, apreciem ca amplasamentul este supus influientei microclimatice. Obiectivul fiind amplasat in extravilan, miscarea maselor de aer este sesizabila.

29

Surse si poluanti generati:

Emisii ale surselor stationare:In cadrul obiectivului analizat nu s-au identificat surse stationare

Emisii ale surselor mobile:

In plotul Cociohat, pe canalele de tip IR se vor monta echipamente de udare tip RENGERS care se deplaseaza prin tractare in lungul canalului. Aceste utilaje de tractiune pot constitui surse mobile de emisii in aer.Consumul de motorina este de 15 l/100 km, durata de functionare 2 luni/an.

Debitele masice pentru sursele mobile

Tabelul nr.4.2.3.Denumirea

surseiPoluant Debit masic

g/hConcentratie

g/Nm3

Echipamentul de udare tip RENGERS

SOx 648 1,862


CO 330 0,948Echipamentul de

udare tip RENGERS NOx 750 2,155Echipamentul de udare tip RENGERS

CO2 9300 26,724


Particule 312 0,897

In timpul construirii obiectivului, in zona se va intensifica circulatia vehiculelor de transport a pamantului si a materialelor de constructii, iar dupa darea in exploatare, societatea va fi deservita de echipamente de udare tip RENGERS tractate si care constitue surse mobile de emisii . Pentru a reduce cat mai mult influienta acestora, s-a recurs la serviciile unor autovehicule din clasa EURO 4 si 5, la care constructiv sunt luate masuri severe de limitare a emisiilor de poluanti rezultati prin combustie.

Masuri de diminuare a impactului

In urma evaluarii calculelor pentru sursele mobile, se constata ca in zona studiata, concentratiile poluantilor emisi in atmosfera sant mult sub normele standardizate.

30

4.3. Solul

Terenul pe care se va amplasa obiectivul propus este agricol in extravilan.Realizarea lucrarilor se va executa numai in perioada cand terenul este liber de culturi.

Caracteristicile solurilor dominante in zona

La intocmirea studiului agrochimic si pedologic s-au identificat urmatoarele tipuri principale de soluri:

-psamosoluri tipice, molice-gleice;-cernoziomuri tipice, alcalice, salinice-alcalice, cambice;-vertosoluri gleice, salinice-alcalice;

Formarea si evolutia invelisului de sol din zona sunt strins legate de cele ale Campiei Vestice. Ca forme de relief se disting :

! forme pozitive de relief, grinduri, dune ingropate! forme negative de relief, arii largi depresionare cu denivelari mai mari de 20

%, crovuri de tasare, privaluri, belciuge, meandre parasite

Caracterizarea agrochimica a solurilor

Conform studiului agrochimic intocmit de catre OSPA Timisoara:! reactia solului (pH-ul), valoare medie ponderata 7,04-slab alcalina;! aprovizionarea cu fosfor este mijlocie, media ponderata a continutului de fosfor,

30 ppm P;! aprovizionarea cu potasiu este in general buna, media ponderata,162,4 ppm K.! asigurarea cu humus este in general buna, media ponderata a continutului fiind

3,87% ;! asigurarea cu azot exprimata prin indicele de azot (IN) calculat in functie de

continutul in humus si gradul de saturatie cu baze este buna, media ponderata a IN este de 3,54 %

Destinatia si folosinta solului

Destinatia terenului este reglementata de certificatul de urbanism nr. 726/20.07.2009, prelungit pana la data de 19.07.2012, emis de catre Consiliul Judetean Timis.

31

Regimul economic

Se estimeaza ca in perioada de constructie nu exista premise obiective pentru poluarea solului si subsolului, nivelul potentialului impact incadrindu-se im limite admise de legislatia in vigoare, nealterand semificativ calitatea solului.

Factorii de poluare a solului în zona sunt provocati de lucrarile agricole prin combaterea daunatorilor si circulatia rutiera.

In cazul amplasarii investitiei pe teritoriul studiat sursele de impurificare a solului pot proveni din:

- surse de impurificare in perioada de executie- surse de impurificare in perioada de exploatare

In perioada de executie, sursele de poluare pot proveni de la depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie utilizate sau poluari accidentale cu carburanti sau uleiuri de la mijloacele de transport si utilajele folosite la punerea in opera a obirectivului. O organizare judicioasa a santierului reduce la minim incidenta acestor surse.

Dislocarea unui volum de sol este necesara pentru :

- evacuarea solului vegetal pe o adincime de 30 cm;- pozarea traseelor canalelor si amplasarea containerelor statiilor de pompare;- realizarea fundatiilor pentru lucrarile de arta;

Solul dislocat se va utiliza pentru umpluturi si nivelari ale suprafetelor depresionare si pentru refacerea taluzelor.Volumul de sol fertil decopertat va fi reutilizat in intregime pentru refacerea mediului.

In perioada de exploatare, procesele tehnologice se desfasoara in beneficiul solului si a culturilor agricole si nu s-au identificat surse de poluare a solului sau a subsolului.

32

4.5 Biodiversitatea

Informa!ii generale asupra diversit"!ii biologice de pe arealul viitoarei investi!ii:

Vegeta!ia #i Habitatele

Arealul pe care se va realiza sistemul de iriga"ii este acoperit în totalitate de culturi agricole, iar singurele zone unde biotopurile naturale care s-au p!strat sunt cele din zonele de protec"ie de pe malul canalelor de iriga"ii #i ale apelor continentale non-marine prezente de-a lungul canalelor.

Habitatele identificate pe canalele de iriga"ii existente, dar #i în vecin!tatea acestora:

Vegeta"ia apelor dulcicole este reprezentat! de Comunit!"i danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, ciuma apelor (Elodea canadensis) #i Najas marina. Optimul de dezvoltare se realizeaz! la altitudini de 3–350 m, în condi"ii de temperatur! de T = 11–9,5ºC, P = 350–650 mm, în bazine acvatice (lacuri, b!l"i, canale de colectare a apelor), pe substrat alc!tuit din depozite aluviale, nisipuri, luturi, argile.

Din punct de vedere al structurii se individualizeaz! urm!toarele specii dominante: Potamogeton lucens, P. perfoliatus, P. gramineus, Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, se dezvolt! în lacuri, b!l"i, canale de drenaj cu ape stagnante sau lin curg!toare, bogate în substan"e nutritive. În perioada de antez!, inflorescen"ele apar la suprafa"a apei, favorizând instalarea unor specii natante de mici dimensiuni: Lemna minor, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana, Spirodela polyrhiza. La sfâr#itul sezonului vegetativ, întreaga vegeta"ie se depune la fundul bazinelor, contribuind la colmatarea acestora.

Compozi"ia floristic!: specii edificatoare: Potamogeton gramineus, P. lucens, P. perfoliatus, Ceratophyllum demersum, Najas marina. Specii caracteristice: Potamogeton lucens, P. perfoliatus, P. gramineus, Ceratophyllum demersum. Alte specii importante: Elodea canadensis, Ceratophyllum submersum, Hydrocharis morsus-ranae, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis, Najas minor, Myriophyllum spicatum, Trapa natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Polygonum amphibium, Lemna minor, L. trisulca, Salvinia natans, Azolla filiculoides. Valoarea conservativ! a habitatului este moderat!.

Vegeta"ia de margini de ape este reprezentat! de Comunit!"i danubiene cu Typha angustifolia #i T. Latifolia Optimul de dezvoltare se realizeaz! la altitudini

33

de 0–250 m, în condi"ii de temperatur! de T = 10,5–9,5ºC, P = 350–600 mm, pe substrat alc!tuit depozite aluviale, pe soluri de tip aluviosol argiloase uneori bogate în s!ruri (u#or salinizate) #i cu reac"ie neutr!, u#or alcalin!.

Fitocenozele sunt edificate de papur! cu frunz! îngust! (Typha angustifolia), papur! lat! (T. latifolia) înso"ite de Schoenoplectus lacustris, man! de ap! (Glyceria maxima), m!rarul b!l"ii (Oenanthe aquatica), buzdugan de ap! (Sparganium erectum), stânjenel de balt! (Iris pseudacorus), Butomus umbellatus, limb!ri"a (Alisma plantago-aquatica). Dintre speciile hidrofile natante sau submerse, p!trund în p!puri#uri urm!toarele: Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Vallisneria spiralis, Najas marina.

Compozi"ia floristic!: specii edificatoare: Typha angustifolia, T. latifolia, Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima. Specii caracteristice: Typha angustifolia, T. latifolia. Alte specii importante: Phragmites australis, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, Bolboschoenus maritimus, Lysimachia vulgaris, Symphytum officinale, Myosotis scorpioides, Solanum dulcamara, Polygonum hydropiper, Epilobium hirsutum, Galium palustre, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua. Valoarea conservativ! a habitatului este redus!.

Vegeta"ia de pe marginea canalelor de iriga"ii este cea specific! Comunit!"i antropice cu pir târâtor (Agropyron repens), brusture (Arctium lappa), nuf!ric! (Artemisia annua) #i Ballota nigra. Optimul de dezvoltare se realizeaz! la altitudini 80–350 m, în condi"ii de T = 10,5–9,5 0 C, P = 450–650 mm, pe depozite lutoase, loessuri, nisipuri aluviale, soluri de tip cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase,deficitare în umiditate.

Fitocenozele sunt edificate de specii nitrofile Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura stramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 30–40 cm în!l"ime realizeaz! o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.

Compozi"ia floristic!, specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum. Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron

34

repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis. Valoarea conservativ! a habitatului este redus!.

Datorit! extinderii reduse a suprafe"elor canalelor de iriga"ii, dar #i suprafe"ei mici a zonei de protec"ie din jurul canalelor, habitatele sunt slab dezvoltate având o structur! simplificat!.

În ceea ce prive#te speciile de plante de interes comunitar, dar #i cele de interes na"ional, nu a fost identificat nici un exemplar în arealul studiat.

Fauna

Fauna identificat! pe arealul terenurilor agricole, care vor beneficia de refacerea sistemului de iriga"ii, se caracterizeaz! în marea lor majoritate prin specii comune caracteristice zonelor de câmpie #i mai ales culturilor agricole.

Specii de pe#ti

Din punct de vedere ecologic canalele de iriga"ii se comport! la fel ca râurile de #es, întrunind, în marea lor majoritate, cam acelea#i condi"ii de via"! ca ape lin curgatoare, cu funduri de ap! m!loase #i vegeta"ie bogat!. Astfel ihtiofauna prezent! în aceste canale estte cea caracteristic! Zonei Crapului. Speciile care s-au instalat sunt în mare parte specii comune:

! carasul (Carassius Gibelio) – specie foarte rezistent!, suport! foarte bine condi"iile de via"! extreme,

! ro#ioara (Scardinius erythrophtalmus) – prefer! sectoarele cu vegeta"ie acvatic! bogat!,

! somnul pitic (Ameiurus nebulosus) – specie foarte rezistent!, poate avea uneori caracter invaziv, prefer! apele limpezi mai pu"in adânci dar cu fund mâlos;

! soretele (Lepomis gibbosus) – pe#te r!pitor, prefer! apele pu"in adânci, umbl! în carduri al!turi de bibani;

! bibanul (Perca fluvialitis) - prefer! atât apele lin curgatoare cât #i cele st!t!toare este un pe#te de prad! care prefer! cotloanele #i locurile retrase;

! #tiuca (Esox lucius) – r!pitor, la maturitate devine exclusiv ichtiofag!.

Specii de p"s"ri

Acvifauna prezent! pe arealul supus studiului se caracterizeaz! tot prin specii comune. În func"ie de utilitatea arealului agricol pe care se desf!#oar! proiectul

35

distingem specii care cuib!resc pe acest teritoriu #i specii care î#i procur! hrana de pe acest teren.

Dintre speciile care cuibaresc enumer!m:! fazanul (Phasianus colchicus) – specie destul de rezistent! la

agresiunile factorilor de mediu, se hrane#te cu semin"e, larve #i insecte;

! potârnichea (Perdix perdix) – cuib!re#te pe sol mai ales în zonele agricole #i nu se îndep!rteaz! prea mult de locul în care se stabilesc;

! prepeli"a (Coturnix coturnix) – pas!re migratoare î#i face cuibul pe sol în zonele mai ferite #i cu ierburi înalte;

Dintre speciile care folosesc culturile agricole ca teritoriu de hranire enumer!m:

! #orecar comun (Buteo buteo) – cuib!re#te în zone împ!durit #i vâneaz! cu precadere roz!toare de pe terenurile agricole;

! #orecar înc!l"at (Buteo rufinus) – oaspete de iarn! îsi procur! hrana constând din roz!toare de pe terenurile agricole;

! uliul (Accipiter gentilis) – folose#te terenurile agricole pentru a-#i procura hrana care const! în p!s!ri dar #i roz!toare;

! cioara de sem!n!tur! (Corvus frugilegus) – hrana constând din viermi, larve insecte #i roz!toare o procur! de pe terenurile agricole;

! st!ncu"a (Corvus monedula) – se hrane#te cu pui de p!s!ri, ou!, pui de iepuri pe care îi g!se#te pe terenurile agricole;

! co"ofana (Pica pica) – hrana consta atât din semin"e, animale moarte, dar #i din pui de pas!re #i ou!.

Dropia – (Otis tarda) este r!spândit! în zonele temperate unde g!se#te câmpii sau zone de deal deschise. Ocole#te habitatele stâncoase, de#ertul, zonele inundate #i cele împ!durite. Înaintea interven"iei umane dropiile au tr!it probabil doar în zonele de step! natural! #i în alte tipuri de câmpii. Arealul dropiei a crescut odat! cu expansiunea zonelor cultivate, ca de pild! grâul, orzul, lucerna, pârloagele #i, ocazional, alte zone unde g!se#te hran! din bel#ug. Dropiile ierneaz! de obicei în lanuri de rapi"! sau lucern!, hr!nindu-se cu p!r"ile verzi ale acestor plante.

Perioada de depunere a ou!lor începe în ultima s!pt!mâna al lunii aprilie, #i dureaz! pân! la sfâr#itul lunii mai. Cele dou! sau trei ou! sunt depuse într-o adâncitur! din sol, acolo unde vegeta"ia e destul de deas! pentru a camufla ou!le, dar nu prea înalt! pentru ca femela s! poat! observa eventualele pericole. Puii eclozeaz! dup! 25-28 zile #i p!r!sesc imediat cuibul, r!mânând în împrejurimi timp de câteva zile. Ei sunt hr!ni"i din ciocul femelei timp de dou! s!pt!mâni, ramânând cu puii pân! ace#tia devin independen"i.

Cauzele modific!rii numerice a popula"iei sunt: alterarea #i distrugerea habitatelor naturale, intensificarea agriculturii, prin mecanizare #i chimizare,

36

extinderea culturilor de porumb, p!#unatul intens, câinii hoinari, incendierea miri#tilor dup! recoltare.

Conform CRVR (Cartea ro#ie a vertebratelor din Romania) popula"ia s-a restrâns la câteva exemplare la nivel na"ional, atribuindu-se statutul de specie Critic Periclitat!, fiind totodat! declarat! la nivel na"ional ca Monument al Naturii. În urma observa"iilor de teren realizate, pe arealul analizat in prezentul studiu, nu am identificat exemplare de dropie, astfel nu putem dovedi prezen"a speciei în zon!.

Mamifere

Speciile de mamifere care le întâlnim pe arealul amplasamentului se caracterizeaz! prin specii comune, fiind în marea lor majoritate specii de interes cinegetic, dup! cum urmeaz!:

! iepurele de camp (Lepus europaeus) – folose#te terenurile agricole, atât pentru a-#i procura hrana, dar #i pentru a se ad!posti;

! hârciogul (Cricetus cricetus) – folose#te terenurile agricole pentru a-#i procura hrana, dar #i pentru a-#i face vizuina;

! bursucul (Meles meles) – folose#te terenurile agricole pentru a-#i procura hrana, rar î#i sap! vizuina pe aceste areale;

! dihorul p!tat (Mustela putorius putorius) – folose#te terenurile agricole pentru a-#i procura hrana care const! din ou! de p!s!ri, roz!toare #i puii altor mamifere;

! c!priorul (Capreolus capreolus) – prefer! culturile agricole pentru a-#i procura hrana.

Impactul prognozat :

a) În perioada realiz"rii investitiei impactul asupra biodiversit!"ii se va materializa prin:! Degradarea par"ial! a vegeta"iei din interiorul dar #i de pe marginea vechilor

canale, prin lucr!ri de dragare a n!molurilor; ! Pierderea par"ial! a habitatelor acvatice propice dezvolt!rii anumitor specii de

pe#ti va determina migragrea acestora pe areale unde vor g!si habitate receptoare superioare calitativ.

! Zgomotul produs de utilajele ac"ionate de motoare cu ardere interm!, anume tractoare, utilaje terasiere, va determina retragerea efectivelor de p!s!ri #i mamifere spre locuri mai lini#tite. În acest sens, având în vedere suprafa"a mare pe care se vor realiza aceste lucr!rile, precum si faptul ca acestea nu se vor realiza simultan, va permite speciilor migrarea în teritoriu pe perioada lucr!rilor.

37

! Noxele degajate de motoare afecteaz! în mic! m!sur! integritatea diverit!"ii biologice. Acestea, în cantit!"ile în care vor fii emise, nu sunt capabile s! realizeze schimb!ri climatice locale sau s! produc! ploi acide.

! Vibra"iile produse de utilaje se vor propaga în sol #i vor determina retragerea speciilor care au vizuine în apropiere de arealele unde se vor desf!#ura lucr!ri. Impactul este temporar si va disp!rea dup! terminarea lucr!rilor. Dup! inlaturarea cauzei, adica la finalizarea lucr!rilor de investitii popula"iile de mamifere vor reveni pe aceste areale.

! Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor pot determina dezvoltarea unor specii de plante, care în marea majoritate a cazurilor au caracter invaziv #i pot d!una culturilor agricole prin dezvoltarea rapid! #i acaparare de teritorii noi. Aceste depozite pot constitui ad!post pentru specii de roz!toare care d!uneaz! culturilor.

b) În perioada de func!ionare impactul asupra biodiversit!"ii va fi mult diminuat, înregistrându-se chiar o valoare pozitiv! a acestuia.! Împactul negativ în aceast! etap! se va manifesta, cu prec!dere asupra faunei

acvatice. Sistemele de pompare a apei cre#te riscul de mortalitate a speciilor de pe#ti #i amfibieni prin p!trunderea acestora pe conducte #i în sistemele de pompare.

! Un aspect pozitiv al impactului îl constitue existen"a apei pe canale care va atrage dup! sine o serie de specii care se vor stabili în apropierea surselor de ap!, mai cu seam! c! în regiunile de campie prezen"a luciurilor de ap! are o frecven"! mai redus! dec!t în arealele de podi#, deal #i munte.

În concluzie impactul asupra biodiversit!"ii rezultat atat in perioada de construc"ie, cât #i în perioada de func"ionare este unul minim #i reversibil daca se vor respecta m!surile propuse de reducere a impactului .

M"suri de reducere a impactului asupra biodiversitatii:

În perioada de construc!ie se recomand":

! Realizarea lucr!rilor de decolmatare a canalelor doar pe anumite sectoare unde unde acumul!rile de mâl sunt mari si pericliteaz! circula"ia apei.

! P!strarea canalelor principale, mai largi, în stare intact! deoarece acestea constituie habitate receptoare foarte bune pentru speciile de pe#ti care vor migra, în urma lucr!rilor spre aceste zone.

! Realizarea treptat! a procesului de decolmatare pentru a înlesni migrarea speciilor de pe#ti.

38

! Se va evita dragarea #i decolmatarea în perioada de prohibi"ie (60 de zile de la începutul lunii aprilie p!n! la începutul lunii iunie)

! Se recomand! ca lucr!rile de excavare, dragare #i transport s! fie realizate cu utilaje de genera"ie mai noua, mai performante pentru a diminua propagarea vibra"iilor în sol, pentru a reduce intensitatea zgomotului #i nu în ultimul rând pentru a diminua cantitatea de noxe #i gaze cu efect de ser! emise în atmosfer!.

! Ar fi de preferat sa se vite poluarea accidental! a solului cu hidrocarburi #i ulei mineral.

! Este interzis! capturarea sau uciderea oric!ror specii de faun! g!site pe arealul pe care se desf!#oar! lucr!rile.

! Este interzis" distrugerea sau atingerea ou"lor #i cuiburilor g"site.! Se impune colectarea de#eurilor, rezultate din perioada de construc"ie în

spa"ii #i containere speciale. Se interzice abandonarea acestora pe arealul de desf!#urare a investi"iei.

În perioada de func!ionare se recomand":

! Orificile care vor comunica cu canalele de iriga"ii vor fi prev!zute obligatoriu cu site cu o densitate cât mai mare pentru a se evita antrenarea speciilor de pe#ti în sistemele de pompare #i implicit uciderea accidental! a acestora.

! Se vor p!stra sectoarele mai largi ale canalelor în stare intact! pentru c! acestea vor constitui habitate receptoare pentru specii.

! Se va evita contaminarea apelor din canale cu pesticide, îngr!#!minte chimice sau alte substante.

! Se recomand! ca lucr!rile agricole s! fie (arat, sem!nat etc) încheiate p!n! la sfâr#itul lunii aprilie când se depun ou!le.

! Se recomand! utilizarea cu pruden"! a îngr!#!mintelor #i pesticidelor mai ales în culturile de p!ioase, lucerna #i trifoi.

Concluzii

Amplasamentul analizat si cercetat nu se încadreaz! în arii protejate de interes comunitar sau local #i nici nu au fost identificate specii protejate de interes comunitar sau na"ional.

Astfel, având în vedere arealul de amplasare a viitoarei investi"ii, pe terenuri în exclusivitate influen"ate de interven"ia antropic!, dar #i natura acesteia consider!m c! impactul asupra biodiversit"!ii este unul nesemnificativ, dar care pe termen lung

39

poate genera chiar efecte pozitve asupra speciilor prin prezen"a apei în acest areal de câmpie.

4.6 Peisajul

Peisajul nu are o valoare deosebita. Zona amplasamentului este o zona de campie, fara denivelari semnificative. Raportul dintre teritoriul natural si cel partial antropizat nu va fi modificat semnificativ. In zona nu exista zone protejate sau rezervatii naturale.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Tabelul nr.4.6.1.Utilizarea terenului Suprafata in haSuprafata in haSuprafata in ha

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura:-teren arabil-gradini-pasuniPaduriDrumuriZone construiteApeAlte terenuri:-vegetatie plantata (z.v)-zone umede-teren deteriorate-teren nefolosit

-9249.02

-----------

-9156.53

----

92.49------

-------------

TOTAL 9249.02 9249.02 -

4.7 Mediul social si economic

Obiectivele proiectului sunt:! amplasarea de functiuni agricole ;! cresterea productiei agricole destinata consumului;! gestionarea eficienta a rezervei de apa destinata sistemului de irigatii;

40

! armonizarea proiectului cu factorii de mediu posibil a fi afectati in asa fel incat viitoarele activitati antropice sa asigure o dezvoltare durabila a zonei;

Implementarea proiectului va atrage si beneficii sociale pe termen lung prin cresterea productiei agricole destinata consumului se deschid de noi oportunitati, crearea de locuri de munca atat in perioada de construire a obiectivului cat si in timpul exploatarii acestuia. De asemenea, realizarea obiectivului va asigura posibilitati de castiguri mai mari si pentru detinatori de terenuri agricole cuprinse in amenajarea sistemului de irigatii- desecare.

.8 Conditii culturale, etnice, patrimoniu cultural

In zona nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

a) Variantele de amplasament pentru implementarea proiectului de realizarea a sistemului de irigatii - desecare s-a avut in vedere amenajarea existenta in cadrul bazinului hidrografic Aranca cat si distanta fata de sursa de apa si s-a cautat conditiilor optime legate de comoditatea accesului la sursa de apa. Pe langa aceste considerente s-a avut in vedere si disponibilitatea administratiei locale de a sprijini investitia.

Varianta de amplasament este impusa prin natura lucrarilor de investitii promovate, adica sistem de irigatii – descare pe terenurile agricole detinute in proprietate sau arenda. Proiectul are avantajul unei infrastructuri existente si mana de lucru cu disponibilitati de calificare aflata in zona.

b) Varianta tehnologica aleasa este in deplina conformitate cu tehnologiile cele mai avansate referitoare la bunele practice agricole aplicate in tari cu traditie din Comunitatea Europeana.

Varianta aleasa cumuleaza avantajele punctelor de vedere expuse mai sus.

41

6. MONITORIZAREA

6.1. Etape de monitorizare:

În scopul determin!rii impactului asupra factorilor de mediu se va realiza un program de monitorizare care se va desfasura in urmatoarele etape:

! Etapa I-aUrm!re#te s! evalueze starea factorilor de mediu înainte de începerea lucr!rilor. Pentru aceasta se va efectua o sesiune de prelevare probe cu un an înainte de începerea lucr!rilor #i a irig!rii. Aceste determinari vor constitui o baz! de date ,,martor’’pentru impactul produs în timpul construc"iei, cât #i pentru impactul din perioada de exploatare.

! Etapa a II-a „Impactul lucr"rilor’’Titularul va efectua analiza factorilor de mediu la finalizarea lucrarilor de amenajare, din acelea#i puncte de prelevare ca #i în etapa I-a.In perioada de exploatare, se vor monitoriza factorii de mediu, anual, la începutul #i sfâr#itul sezonului de iriga"ie. Prelev!rile de probe din perioada construc"iei, din Etapa I #i II de monitorizare se constituie într-un ghid de monitorizare pentru perioada de exploatare. Se recomand! ca în cazul în care sesiunea de ud!ri începe mai târziu prim!vara, sau se termin! mai devreme de luna septembrie, programul s! se adapteze #i el acestor modific!ri. Dac! se constat! dep!#iri ale parametrilor de calitate a factorilor de mediu, fa"! de normele în vigoare, frecven"a de monitorizare #i num!rul parametrilor analiza"i vor fi adapta"i situa"iei din teren.

6.2. Condi!ii de monitorizare

! Monitorizarea apelor de suprafa!"Prelevarea de probe de ap! se va face din amonte de sta"ia de pompare, de pe canalul principal de aduc"iune. Impactul aval de sistemul de iriga"ii se va aprecia func"ie de calitatea apei Mure#ului în sec"iunea monitorizat! de Apele Române la N!dlac.

! Monitorizarea apelor freaticePentru monitorizarea impactului sistemului de irigatii asupra apelor freatice se vor utiliza forajele de control existente in terenurile agricole analizate.

! Monitorizarea solului

42

Punctele de prelevare a probelor de sol vor fi semnalizate cu borne #i se vor p!stra pe tot parcursul procesului de monitorizare, pentru a permite compararea rezultatelor #i dupa caz evolu"ia procesului de poluare

Programul de monitorizare propus in etapa I-a, a II-a sip e perioada de exploatare a sistemului de irigatii – desecare este redat in urmatoarele tabele:

7.SITUATII DE RISC

7.1. ACCIDENTE DIN CAUZE NATURALE

Amplasamentul analizat se afla situat in incinta aparata de inundatii.Constructia obiectivului se va realiza pe un teren plan, avind stabilitatea generala asigurata. In zona analizata nu au fost semnalate alunecari de teren.

In conformitate cu normativul P 100/92, amplasamentul obiectivului se afla in zona seismica ,,F’’ (zone cu seismicitate moderata), cu caracteristicile descrise de urmatorii coeficienti: -coeficient de seismicitate ks=0,12 -grad seismic echivalat:7 -perioada de colt: Tc=0,7 s 7.2 ACCIDENTE INDUSTRIALE

Activitatea ce urmeaza sa se desfasoare pe amplasament nu prezinta pericol de accidente industriale cu impact asupra mediului sau cu impact negativ transfrontiera.Pe amplasamentul analizat nu se utilizeaza substante care sa determine incadrarea in categoriile de risc conform prevederilor care transpun Directiva SEVESO.Se ve institui si utiliza un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Fara dificultati.

43

9. POLUARE TRANSFRONTIERA

Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va genera un impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate echipamentele si planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament .

8.CONCLUZII SI RECOMANDARI

8.1.CONCLUZII:

Lucr!rile propuse prin proiectul ,,Amenajari de iriga"ii la SC EMILIANA WEST ROM SRL. Sistem Aranca Compartimentul IV’’ vor aduce o serie de beneficii de mediu si socio-economice cum sunt:

! economii privind resursa de apa ;! crearea pe o perioad! de 24 de luni a noi locuri de munc! pentru locuitorii

din zon!;! cresterea productiei agricole destinata consumului;! cre#terea veniturilor fermierilor din cuprinsul sistemului de iriga"ii ;! efectul de cre#tere a veniturilor se vor concretiza prin cre#terea puterii de

cump!rare a fermierilor #i în consecin"a va cre#te num!rul de locuri de munc! în industria local! de prelucrare a produselor agricole;

Efectele negative de mediu produse de lucr!rile propuse se estimeaz! a fi reduse sau chiar nesemnificative:! o posibila cre#terea a nivelului freatic cu consecin"e asupra protec"iei

solurilor ;! poluarea solului #i a apei freatice cu poluan"i proveni"i din substan"ele agro-

chimice sau îngr!#!minte organice in situatia in care acestea nu sunt gestionate rational in conformitate cu codul de bune practice agricole;

Lipsa monitoriz!rii sistemului de iriga"ii în ultimii peste 10 ani nu permite estimarea magnitudinii impactului asupra solului, apei freatice #i asupra s!n!t!"ii popula"iei.

8.2. RECOMAND$RI:

44

! analiza alternativei propuse pentru amenajarea sistemului de iriga"ii a condus la concluzia c! din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu #i al caracteristicilor de baz! ale investi"iei este alternativa optima;

! se recomand! monitorizarea sistemului de iriga"ii pe parcursul lucr!rilor de amenajare #i în perioada de exploatare a sistemului de irigatii si au fost recomandate institu"iile care trebuie implicate în îndeplinirea acestui program.

! Programul de monitorizare se va derula în dou! etape: înainte de începerea lucr!rilor de reabilitare #i a sezonului de irigare #i la sfâr#itul perioadei de construc"ie.

Impactul prognozat asupra mediului este redus si de scurta durata si fara consecinte in context transfrontiera. Mediul este supus efectului uman in limitele admisibile.

Intocmit, S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L, ing. Maria Kozak

Au colaborat:Biolog Sandra Juganaru

1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului: 1.2 : d-nul …arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

Documents

Transcript of 1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului: 1.2 : d-nul …arpmtm.anpm.ro/files/arpm...