1-.Contabilitate an 3,Sem.1...Varga

7/29/2019 1-.Contabilitate an 3,Sem.1...Varga

1/4

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili.....................................................................................................................................................

....................................

Categoria I-CONTABILITATE10

STAGIARI AN III

5. Se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; aciuni proprii rscumprate n vedereaanulrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000; obligaiuni cumprate de lantreprinderea BETA 60.000 (din care obligaiuni n valoare de 10.000 vor fi rscumprate de ntreprinderea emitent

n anul urmtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de ntreprindere); cheltuieli cudiferene de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000; cheltuieli deconstituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000(doar pentru proiectul B exist certitudinea raional c ntreprinderea va obine avantaje economice viitoare);cheltuieli de cercetare 60.000; aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000.Identificai activele imobilizate i precizai care este totalul acestora.Variante de rspuns:a) 835.000;

b) 815.000;c) 775.000;d) 865.000;e) 975.000.Active imobilizate:1. valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.0002. fond comercial 300.0003. - amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.0004. cheltuieli de constituire 10.000;5 cheltuieli de dezvoltare 90.0006. aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.0007. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000Total active imobilizate = . 775.000

6. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i acapitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;

capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m.Identificarea tipurilor de active si pasive:

valoare neta mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate valoare neta construcii 954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente

rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m active imobilizate. mrfuri 65.000 u.m.- active circulante


2/4


....................................

terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii

Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.mValoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.mValoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m

7. Determinai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc

urmtoarele informaii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri dinvnzarea mrfurilor 50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cuchirii i redevene 10.000.000; cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).Raspuns:Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor(50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.

Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).

Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cuchirii i redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei.

10. Se consider urmtoarele structuri bilaniere:a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de ladata nchiderii exerciiului;

b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii exerciiului;c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la data nchideriiexerciiului;d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de ladata nchiderii exerciiului;e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar.

n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie elemente necurente:a) 1+3+6;b) 1+2+4+5;c) 1+5+6;d) 3+6;e) 5+6.

18. Determinai costul de producie pentru produsul finit PF dispunnd de urmtoarele informaii: cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; cheltuieli cu manopera direct: 100.000.000 lei; cheltuieli indirecte de producie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei;

cheltuieli cu iluminatul i nclzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei.n urma procesului de producie se obin 500 buc. produs finit PF. n condiii normale, innd cont de pierderilegenerate de revizia lunar a utilajelor, se obin 600 buc. produs finit PF.

RezolvareCostul de producie este n valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde:- cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei;- cheltuieli cu manopera direct 100.000.000 lei;- cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei;- cheltuielile indirecte fixe sunt incluse n funcie de gradul de utilizare a capacitii de producie (200.000.000 lei x

500/600) = 166.666.667 lei.Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, nclzirea i iluminatul magazinului de desfacere i publicitatea nu

sunt incluse n costul de producie al produsului finit PF.


3/4


....................................

32. Cheltuielile i veniturile legate de aceeai tranzacie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiulconectrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dac cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil?a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci cnd vor putea fi evaluate fiabil;

b) Venitul este recunoscut i va fi recunoscut i o cheltuial egal cu acesta;c) Venitul este recunoscut dac s-a ncasat o contraprestaie din vnzare;d) Nu se nregistreaz nimic pentru tranzacie, iar orice contraprestaie primit se nregistreaz ca o datorie;e) Nici una din variantele de mai sus.

Raspuns: a

33. Multe din ntreprinderile romneti au fost vndute la un pre inferior valorii contabile. Care considerai c ar ficauzele?Rasp- atragerea cumparatorilor utilizand un pret inferior valorii contabile

62. O UGT este alctuit din activele A, B i C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei, 50.000.000 lei irespective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fideterminat preul de vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici

preul net de vnzare i nici valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente?a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei;

b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei;c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei;d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei;e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.

65. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut nvederea vnzrii:a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune;

b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune;c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just;

d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil;e) va continua s fie amortizat.

68,Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzriicare conine un echipament, o cldire, un stoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai joseste adevrat?a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vedereavnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;

b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vedereavnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate

potrivit IFRS 5;d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut nvederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivitstandardelor relevante;e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut nvederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivitstandardelor relevante.

O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fiabandonat. Aceasta din cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue aacestuia. Totusi, daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. 32 (a) (c), intreprinderea va

prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu

paragrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care sevor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele

pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute.In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup,in cadrul unei tranzactii unice. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de


4/4


....................................

numerar, o singura unitate generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar2. Grupul poateinclude orice active si orice datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de laregulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria deaplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintelede evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel ca grupul respectiv este evaluat la ceamai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare.

Prevederile de evaluare din acest IFRS3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate,indiferent ca sunt active individuale, sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii:

(a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 Impozitul pe profit)(b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 Beneficiile angajatilor)(c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si

evaluare;(d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in

conformitate cu IAS 41 Agricultura;(e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 Investitii

imobiliare(f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 Contractele de

asigurare.

69. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la dataachiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societateaBETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cudurata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia?Conform art. 110, alin (4) din Reglementarea contabil conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor EconomiceEuropene i cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, din 29.10.2009: O amortizare semnificativa aconditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justific revizuirea duratei de amortizare.

In functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii,etc, se poate decide daca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu

a duratei economice de viata.In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizareramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%).

In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vederedurata contractului de locatie, logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioadacontractului, procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada.

Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica deviata ramasa la inceputul contractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi(50-30), pentru a incadra contractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare.

Standardul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate din contractele de constructii, activelor reprezentandimpozite amanate, activelor rezultate din beneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute

pentru vanzare (sau celor incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele

existente aplicabile acestor categorii de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora.

1-.Contabilitate an 3,Sem.1...Varga

Documents

Transcript of 1-.Contabilitate an 3,Sem.1...Varga