1 Calificari_Brosura

TENDINŢE ALE INTEGRĂRII PRIN EDUCAŢIE

Procesele social-economice desfăşurate la momentul actual conturează caracteristici care scot în evidenţă specificul perioadei pe care o traversăm. Complexitatea acestora, precum şi necesitatea rezolvării unor probleme globale, determină colaborarea la nivel regional şi chiar continental. Evoluţia ştiinţei ce a provocat revoluţia tehnico-ştiinţifică a determinat educaţia prin şi pentru ştiinţă drept un principiu prioritar al procesului de formare a personalităţii moderne, iar ritmul accelerat al schimbării îi atribuie acestui principiu noi conotaţii. În aceste condiţii devine mai actuală ca oricînd ideea/tendinţa edu-caţiei permanente şi a învăţării pe parcursul întregii vieţi. Cu toate că în ultimii ani corelaţia funcţională dintre cererea şi oferta de educaţie a fost pusă mereu la îndoială, unica soluţie de a depăşi contradicţia constă în perfecţionarea continuă a educaţiei ca sistem şi proces.

Educaţia în general şi învăţămîntul, ca forma cea mai organizată a procesului educaţional în special, este apreciată de către comunitatea europeană drept mijloc de revigorare a societăţii şi mijloc de coeziune culturală. Valorificarea diferenţelor culturale, a tezaurului academic şi ştiinţific, devine în aceste condiţii o prerogativă a învăţămîntului superior.

Această tendinţă s-a conturat la diverse întruniri ale comunităţii academice europene, punctul de pornire fiind aniversarea de 900 de ani de la fondarea Universităţii de la Bologna (septembrie 1988). În timpul solemnităţilor a fost pronunţată ideea, că evoluţia social-economică a Europei în secolul al XXI-lea depinde de promovarea realizărilor ştiinţifice şi a cunoştinţelor prin universităţi. O accentuare a necesităţii valorificării învăţămîntului superior ca sursă de propulsare a potenţialului european se produce în timpul reuniunii de la Sorbona (mai 1998), cînd este accentuat rolul universităţilor în formarea spaţiului unic european prin promovarea învăţămîntului, sistemului de valori europene, crearea mecanismelor eficiente de rezolvare a problemelor economice şi socio-culturale. Prin semnarea Declaraţiei de la Bologna (19 iunie 1999) de către miniştrii educaţiei din 28 ţări europene este definitivat rolul universităţilor în edificarea spaţiului european. Mesajul central al acestei declaraţii este, că Europa secolului al XXI-lea are nevoie de un sistem al învăţămîntului superior reformat care ar promova dimensiunile europene prin intermediul profesorilor şi studenţilor. Realizarea obiectivelor strategice ale Procesului Bologna prin parteneriatul dintre profesori şi studenţi va contribui la crearea spaţiului educaţional european bazat pe cunoaştere.

REPERE CONCEPTUALE ALE CADRULUI CALIFICĂRILOR

Integrarea învăţămîntului superior din Republica Moldova în contextual sistemului educaţional european, presupune o corelare minuţioasă, stabilirea unor tangenţe la nivel formal – legislativ, la nivel conceptual şi la nivelul elaborărilor strategiilor de implementare a reperelor metodologice. Misiunea direcţiilor strategice este de a facilita formarea unui cadru general unic, apreciat drept premisă a integrării.

Asigurarea calităţii învăţămîntului european, deziderat principal al procesului de la Bologna, trebuie apreciat ca proces şi rezultat al remanierilor din domeniul învăţămîntului superior şi obiectiv ce are la bază realizarea altor direcţii strategice. Procesul integrării prin învăţământ conturează următoarele principii:

Principiul compatibilităţii Principiul continuităţii, Principiul integrităţii, realizat prin corelaţia funcţională a diferenţelor. Aceste principii se cer a fi respectate în procesul stabilirii raportului general-specific.O problemă prioritară a spaţiului european al cunoaşterii o constituie cadrul calificărilor.

Recunoaşterea titlurilor şi calificărilor, compatibilitatea lor, este una dintre condiţiile-cheie pentru asigurarea calităţii, instituirea învăţămîntului bazat pe cicluri, mobilitate, învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

În documentul de lucru al CE privind Cadrul European al Calificărilor, acest concept este definit ca descriere a rezultatelor învăţării.

Calificările sînt o expresie a abilităţilor profesionale ale angajaţilor şi sunt recunoscute la nivel naţional şi sectorial. Acordarea calificărilor se bazează pe autoritatea instituţiilor din cadrul sistemului naţional de educaţie.

1

Cadrul naţional al calificărilor este: Descriere unică, la nivel naţional sau la nivelul unui sistem de învăţămînt, cunoscută şi acceptată de

comunitatea internaţională, şi prin intermediul căruia toate calificările şi alte realizări din domeniul învăţămîntului universitar pot fi raportate unele altora într-un mod coerent.

Cadrul calificărilor va cuprinde: domeniul de formare profesională nivelul (ciclul) rezultatele învăţământului (competenţe) volumul de credite proceduri de asigurare a calităţiiCadrul unic al calificărilor în spaţiului european, poate fi mai puţin operant decât cadrele naţionale

pentru majoritatea studenţilor, dar nu e mai puţin important.Cadrul naţional al calificatorilor trebuie să fie bazat pe: 1. finalităţi2. un proces de certificare 3. acceptarea lui de către toţi partenerii procesului educaţional 4. sisteme integrate de validare a învăţământului formal şi nonformal5. mecanisme credibile de asigurare al calităţii

Componenta de bază a Cadrului Calificărilor sînt finalităţile.Finalităţile reprezintă descrierea rezultatelor învăţării, ceea ce studentul trebuie să cunoască, să

înţeleagă şi să fie capabil să demonstreze după finisarea studiilor. Finalităţile specifică cerinţele pentru acordarea creditelor.

Finalităţile de studiu sunt formulate de către cadrele didactice. Ţinînd cont de necesitatea conexiunii dintre cererea şi oferta de educaţie, precum şi de asigurarea funcţionalităţii achiziţiilor academice, rezultatele învăţării sînt exprimate în termeni de competenţe. Ansamblul de competenţe este apreciat drept instrument/mecanism de integrare socio-profesională de succes.

Competenţa reprezintă o combinaţie dinamică de atribute (cunoştinţe şi aplicarea lor, atitudini şi responsabilităţi) ce descriu finalităţile de studiu sau maniera în care studentul va reuşi să aplice cunoştinţele obţinute la sfârşitul programului de formare profesională. Ele se pot referi la o unitate de curs sau la un ciclu de programe.

Stabilim deci o corelaţie dintre calificări şi competenţe. Pregătirea într-un domeniu concret de activitate este recunoscută doar în baza demonstrării unor competenţe. O astfel de abordare este în concordanţă cu contextul social-economic şi cu promovarea noilor realizări din domeniul ştiinţelor educa-ţiei. Axarea procesului de formare profesională pe formare de competenţe sporeşte funcţionalitatea achiziţiilor academice şi determină instituţiile de învăţămînt superior să fie mai receptive la cerinţele pieţii muncii.

Sistemul de competenţe include: 1. competenţe cognitive care vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi a capacităţilor de

cunoaştere dobîndite tacit şi informal prin experienţă2. competenţe funcţionale, deprinderi sau capacităţi de utilizarea cunoştinţelor într-o situaţie de

muncă dată3. competenţe personale, care vizează capacitatea adoptării unei atitudini şi/sau comportament

adecvat într-o situaţie particulară4. competenţe etice, care presupun demonstrarea anumitor valori profesionale şi personale. În dependenţă de contextul formării profesionale şi nevoia de manifestare a comportamentului

specialistului, identificăm competenţe generale şi specifice.Competenţele generale reflectă esenţa pregătirii profesionale la un anumit nivel (Licenţă, master), în

domeniul de formare profesională. Conform proiectului Tuning, competenţele generale pot fi clasificate: a) instrumentale: abilităţi cognitive, metodologice, tehnologice şi lingvisticeb) interpersonale: abilităţi personale de tipul celor sociale interacţiune socială, cooperare, etc.)c) sistemice: abilităţi şi deprinderi holiste. Deţinerea acestor competenţe este posibilă în baza

primelor două tipuri de competenţe.

2

Exemple de competenţe generaleCompetenţe instrumentale Capacitatea de analiză şi sinteză Capacitatea de a aplica cunoştinţele în practică Capacitatea de a planifica şi managementul timpului Cunoştinţe de bază în domeniul de studii Utilizarea cunoştinţelor de bază în practica profesională Cunoştinţe elementare de computer Comunicarea scrisă şi orală în limba natală Cunoaşterea celei de-a doua limbi

Competenţe interpersonale Capacitatea de a lucra în echipă Abilitatea de a coopera Abilitatea de a lucra într-o echipă multidisicplinară Abilitatea de a comunica cu non-experţii în domeniu Aprecierea diversităţii şi a multiculturalităţii Abilitatea de a lucra într-un context internaţional Înţelegerea culturilor şi tradiţiilor altor culturi Competenţe sistemice

Capacitatea de a învăţa Abilităţi de cercetare Abilităţi de management al informaţiei (capacitatea de a extrage şi analiza informaţia din mai multe surse)

Gîndire critică şi autocritică Capacitatea de a genera idei noi(creativitate) Capacitatea de a rezolva situaţii de problemă Capacitatea de a lua decizii Capacitatea de a dirija un proces Capacitatea de a conduce o echipă Abilitatea de a lucra autonom Capacitatea de a gestiona un proeict Spirit de iniţiativă şi antreprenorial Atitudine etică/morală Responsabilitatea pentru calitate Dorinţa de a se perfecţiona şi de a-şi atinge scopurile Capacitatea de a se adapta situaţiilor noi

Când vorbim de competenţe generale, facem referire la elemente precum capacitatea de analiză şi sinteză, cunoştinţe generale, percepţia dimensiunii europene şi internaţionale, capacitatea studiului independent, cooperare şi comunicare, tenacitate, abilităţi de conducere, de organizare şi planificare. Cu alte cuvinte, este vorba despre calităţi utile în orice situaţie, nu numai în cazuri specifice unui anumit domeniu.

Un mecanism de formulare a calificărilor îl constituie descriptorii Dublin: a. cunoaştere şi înţelegereb. aplicarea cunoştinţelor c. abilităţi analitice şi predictived. abilităţi de comunicaree. abilităţi de învăţare (a învăţa să înveţi)Prin îmbinarea taxonomiei competenţelor rezultată din Proiectul Tuning şi a descriptorilor Dublin,

Cadrul European al Calificărilor a determinat următoarea clasificare a competenţelor generale: 1. Cunoştinţe2. Deprinderi3. Competenţe personale şi profesionale

a) autonomie şi responsabilitate b) abilitatea de a învăţac) competenţe sociale şi de comunicare d) competenţe profesionale

3

Sistemul de calificări exprimat în finalităţi/competenţe este formulat pentru un anumit ciclu şi exprimă nivelul de pregătire al specialistului. Organizarea învăţămîntului superior pe cicluri determină compexitate diferită a procesului de studii şi respectiv o complexitate diferită a finalităţilor/competenţelor pentru absolvenţii studiilor de Licenţă şi Masterat.

Cadrul european al calificărilor presupune opt niveluri care reflectă finalităţile întregului sistem educaţional. Din acest sistem, nivelul 6 corespunde studiilor de licenţă, nivelul 7 – studiilor de masterat, iar nivelul 8 – studiilor de doctorat.

Prin calificările de nivel 6 se validează cunoştinţe, deprinderi şi competenţe asociate unui domeniu de învăţare sau muncă, unele dintre ele fiind dintre cele mai avansate în domeniul respectiv. Aceste calificări validează de asemenea aplicarea cunoştinţelor în construirea şi susţinerea argumentelor utilizate în re-zolvarea probelemelor şi elaborarea judecăţilor bazate pe cunoaşterea problematicii sociale şi a eticii. Calificările de la acest nivel includ rezultate specifice unei atitudini profesioniste posibil a fi aplicate într-un mediu complex.

Prin calificările de nivel 7 se validează cunoştinţe, dobîndite prin învăţarea autonomă, o parte dintre acestea fiind cele mai avansate dintr-un domeniu specializat, constituind baza originalităţii în dezvoltarea sau aplicarea ideilor într-un context de cercetare. Aceste calificări validează de asemenea abilitatea de integrare a cunoştinţelor şi de formulare a judecăţilor bazate pe cunoaşterea problematicii sociale şi a eticii, precum şi de asumare a responsabilităţii. Ele reflectă şi experienţa de gestionare a procesului de schimbare într-un mediu complex. Nivel

de calificare

Cunoştinţe(capacităţi decunoaştere)

Deprinderi

Competenţe personale şi profesionale

Autonomie şiresponsabilitate

Capacitatea de

a învăţa

Competenţesociale şi de comunicare

Competenţeprofesionale

6 L

icen

ţă

Să utilizeze cunoştinţe detaliate teo-retice şi practice spe-cifice unui domeniu. Să demon-streze cu-noaşterea avansată a domeniului prin capaci-tatea de a realiza ana-lize critice ale teoriilor şi princi-piilor.

Să demonstreze stăpânirea me-todelor şi instrumentelor într-un domeniu complex şi spe-cializat şi să demonstreze capacităţi de inovare în utilizarea metodelor. Să construiască şi să susţină argumentele utilizate în rezolvarea problemelor.

Să demonstreze responsabilităţi de organizare adminis-trativă, de management al resurselor şi al echi-pei în contexte de mun-că sau de studiu nepre-dictibile care presupun rezolvarea unor probleme complexe, caracterizate printr-o multitudine de factori care interacţionează. Să demonstreze creati-vitate în elaborarea proiectelor şi să arate iniţiativă în procesele de management care includ formarea colaboratorilor pentru a dezvolta performanţele echipei.

Să evalueze în mod con-secvent propriul proces de învăţare şi să-şi iden-tifice nevoile de formare.

Să comunice idei, probleme şi soluţii atât audienţei specia-lizate cât şi celei nespecializate utilizând o gamă de tehnici care implică informaţii calitative şi cantitative. Să exprime o viziune personală asumată asupra lumii care să reflecte solidaritatea cu ceilalţi.

Să colecteze şi să interpreteze date relevante într-un domeniu pentru rezol-varea problemelor. Să demonstreze experienţa relaţiilor interpersonale la nivel operaţional, în medii de muncă complexe. Să elaboreze judecăţi bazate pe cunoaşterea problematicii sociale şi etice care apar în muncă sau studiu.

7Masterat

Să utilizeze cunoştinţe teoretice şi practice spe-cializate, cele mai avansate în domeniul respectiv. Aceste cu-noştinţe

Să realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezol-vării proble-melor prin in-tegrarea cunoş-tinţelor noi sau interdisciplinare şi să

Să demonstreze leadership şi inovaţie în contexte de muncă sau de studiu care sunt necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea problemelor implicând mulţi factori care inte-racţionează. Să evalueze şi să

Să demonstreze autonomie în procesul de învăţare precum şi un nivel ridicat de înţelegere a

Să comunice audienţei de specialişti şi nespecialişti rezultatele proiectelor, metodele şi principiile de bază folosind tehnici adecvate. Să observe atent

Să rezolve probleme prin integrarea surselor de informaţii complexe, câteodată incomplete, în contexte noi şi nefamiliare. Să demonstreze utilizarea experienţei într-un mediu de muncă interactiv

4

constituie baza origina-lităţii în dezvoltarea şi/sau aplicarea ideilor. Să demonstreze capacităţi analitice privitoare la cunoştinţele din domeniul respectiv Şi al celor care sunt la interfaţa dintre domenii.

elaboreze judecăţi pe baza unor informaţii incomplete sau limitate. Să dezvolte noi deprinderi ca răspuns la noile cunoştinţe şi tehnici care apar.

îmbunătăţească performanţa strategică a echipelor.

proceselor de învăţare.

şi să reflecteze asupra normelor sociale şi relaţiilor interpersonale şi să acţioneze în vederea îmbunătăţirii acestora.

pentru managementul schimbării într-un mediu complex. Să răspundă problematicilor sociale, ştiinţifice şi etice care apar în muncă sau studiu.

8 Doctorat

Să utilizeze cunoştinţe specializate pentru a analiza critic, a evalua şi a sintetiza idei noi şi complexe, cele mai avansate în domeniu. Să extindă sau să redefinească cunoştinţele şi/sau practica profesională existente în cadrul unui domeniu sau la interfaţa cu alte domenii.

Să cerceteze, să conceapă, să proiecteze, să implementeze şi să adapteze proiecte care conduc la noi cunoştinţe şi soluţii procedurale.

Să demonstreze leadership şi inovaţie în contexte de muncă sau de studiu care sunt necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea problemelor implicând mulţi factori care interacţionează. Să evalueze şi să revizuiască performanţa strategică a echipelor.

Să demon-streze capacitatea de anga-jament durabil faţă de elaborarea de idei sau procese noi, precum şi un nivel ridicat de înţelegere a proceselor de învăţare.

Să comunice cu autoritate profesională prin angajarea într-un dialog critic cu omologii dintr-o comunitate de specialişti, Să observe atent şi să reflecteze asupra normelor sociale şi a relaţiilor interpersonale şi să acţioneze în vederea îmbunătăţirii acestora.

Să analizeze critic, să evalueze şi să sintetizeze idei noi şi complexe şi să ia decizii strategice pe baza acestor procese.Să demonstreze experienţa relaţiilor interpersonale la nivel operaţional, precum şi capacitatea de a lua decizii strategice într-un mediu complex. Să acţioneze pentru progresul social şi promovarea eticii.

Într-o formă sintetizată diferenţa dintre gradul calificărilor ciclului I Licenţă şi II master este prezentată în tabelul următor:

Nivel de calificare

Rezultate Credite ECTS

Calificările pentru licenţă

Calificările care denotă completarea ciclului I sunt acordate studenţilor care: demonstrează cunoştinţe şi competenţe avansate într-un domeniu de studii; pot aplica cunoştinţele obţinute într-un domeniu de studii în mod profesionist; demonstrează capacitatea de a argumenta şi a soluţiona problemele din dome-

niul lor de studii; au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevante (de regulă, din do-

meniul de studii propriu), precum şi de a-şi expune raţionamentele în baza aspectelor relevante de ordin social, ştiinţific sau etic;

pot comunica informaţii, idei, probleme şi soluţii atât audienţelor de specialişti,

Normal include 180-240 credite ECTS

5

cât şi de non-specialişti; şi-au dezvoltat acele competenţe care le sunt necesare pentru a-şi continua

studiile cu un grad sporit de autoinstruire.Calificările pentru masterat

Calificările care semnifică realizarea ciclului II se acordă studenţilor care: demonstrează cunoştinţe şi capacităţi de înţelegere care se bazează şi le extind

şi/ori le intensifică pe cele asociate ciclului I şi care pun la dispoziţie temelia ori oportunităţi pentru originalitate în dezvoltarea şi/ori aplicarea ideilor, deseori în contextul cercetării;

pot aplica cunoştinţele şi capacităţile de înţelegere, abilităţile de a soluţiona probleme în împrejurări noi sau necunoscute în contexte înrudite cu domeniul de studiu sau multidisciplinare;

au abilitatea de a integra cunoştinţele şi a percepe complexitatea, de a formula aprecieri în baza informaţiei incomplete ori limitate, dar care includ reflecţii despre responsabilităţi etice şi sociale legate cu aplicarea cunoştinţelor şi apecierilor;

pot comunica clar şi fără echivocuri concluziile proprii, cunoştinţele şi ideile atît în auditorii de specialişti, cît şi de nespecialişti; - au deprinderi de a învăţa care le-ar permite să continuie să studieze autonom şi desinestătător

Poate include 60, 90 sau 120 credite ECTS

Calificările pentru doctorat

Calificările care atestă realizarea doctoratului se acordă studenţilor care: demonstrează o înţelegere sistematică a domeniului de studiu şi stăpînirea

deprinderilor şi metodelor de cercetare asociate domeniului dat; demonstrează abilităţi de a concepe, a schişa/proiecta, implementa şi adapta un

proces substanţial, integru şi cărturar de cercetare; au contribuit la realizarea unei cercetări originale care extinde frontierele

cunoşterii prin dezvoltarea de cunoştinţe noi substanţiale, unele dintre care merită a fi publicate la nivel naţional/internaţional;

sunt capabili să realizeze analize critice, evaluări şi sinteze a unor idei noi şi complexe;

pot comunica cu persoane egale lor, cu largi comunităţi de ştiinţă şi cu societatea în general despre domeniile de expertiză;

pot spera să fie capabili să promoveze, în context academic şi profesional, progresul tehnologic, social şi cultural într-o societate bazată pe cunoaştere.

Nu se alocă credite

În majoritatea domeniilor academice, competenţele pentru ciclul II sunt mai diversificate decât cele pentru ciclul I. Acest lucru nu este surprinzător, pentru că studiile la ciclul II presupun o specializare şi reflectă de cele mai multe ori experienţa specifică a unor universităţi.

La prima vedere s-ar părea că obiectivele generale ar trebui să fie urmărite în primul ciclu de studii universitare. Cu toate acestea, experienţa acumulată până acum arată că efectele “generale” ale învăţării sunt până la un anumit punct dependente de domeniul de studiu căruia îi aparţine.

Pentru toate ciclurile, se proiectează atît competenţe generale, cît şi competenţe specifice. Competenţele specifice sînt elaborate în baza taxonomiei Tuning-Dublin, punîndu-se accent prioritar pe descriptorie Dublin. Determinarea orientativă a complexităţii competenţelor pentru diverse niveluri, facilitează procesul de elaborare a Cadrului Calificărilor.

Specialiştii în domeniu, cadrele didactice şi beneficiarii serviciilor educaţionale stabilesc sistemul de competenţe şi priorităţile fiecăreia în funcţie de rolul lor în perspectiva integrării socio-profesionale.

Eticheta Dublin

Dimensiunea Descriptorilor DublinNr. Competenţelor specifice raportat la

dimensiunile DublinCiclu I Ciclu II

A Cunoaştere şi înţelegere 5 2B Aplicarea cunoştinţelor şi trecerea

de la teorie la practică 5 4

C Abilităţi analitice şi predictive 1 1D Abilităţi de comunicare 2 3E A învăţa să înveţi 1 2

De obicei, calificările ciclului I, studii de Licenţă conţin mai multe competenţe de nivel A sau B, iar calificările ciclului II, studii de Master sunt axate pe formarea de competenţe de nivelul C, D, E

6

Diferenţele dintre Ciclul I Ciclul II sunt:1. cunoştinţe si abilităţi de înţelegere... de la ... nivelul manualelor avansate ... la ... cunoştinţe si abilităţi comprehensive extinse/intesificate care asigura o baza sau o şansă de abordare originala in dezvoltarea sau aplicarea ideilor ... de cele mai multe ori in contextul cercetării ... ;2. aplicarea cunoştinţelor si abilităţilor... de la ... planificarea si susţinerea argumentelor ... la ... abilităţile de rezolvare a problemelor in medii noi (contexte străine sau multidisciplinare)3. formularea judecatilor... de la ... cumularea si interpretarea datelor relevante ... la ... dobândirea abilitaţii de a integra cunoştinţele si de a face fata complexităţilor, precum si de a formula judecăţi pe baza unor date incomplete;4. comunicarea... de la ... posibilitatea de a comunica informaţii, idei, probleme si soluţii ... la ... posibilitatea comunicării concluziilor si esenţializării cunoştinţelor;5. abilitatea de a învăţa... de la ... dezvoltarea abilităţilor necesare studiului cu un grad ridicat de autonomie ... la ... studierea in mod autonom.

Formularea competenţelor în termeni comportamentali este facilitată prin utilizarea verbului la diateza activă şi valorificarea unor sugestii metodologice din teoria obiectivelor (Taxonomia obiectivelor pentru domeniul cognitiv a lui B.Bloom, operaţionalizarea obiectivelor R.Mager) cu adaptare la parametrii de complexitate pentru ciclul I şi II.

7

STRATEGIA ELABORĂRII CADRULUI NAŢIONAL AL CALIFICĂRILORÎn procesul elaborării ţinem cont de repere conceptuale existente, posibilităţi de adaptare a

dimensiunilor Cadrului European al Calificărilor la contextul academic naţional şi experienţa sistemului învăţământului superior din Republica Moldova în problema stabilirii finalităţilor procesului de formare profesională iniţială. Cunoştinţele în problema dată, precum şi abilitatea de a formula finalităţile din diverse perspective: finalităţile modulului (exprimate în contextul curriculum-uluiI; finalităţile prog-ramului de studii (finalităţile/ standardul specialităţii, chiar a profilului), facilitează într-o măsură destul de mare elaborarea cadrului calificărilor.

Prin analiza recomandărilor la nivel european şi a experienţei la nivel instituţional şi la nivel de sistem a învăţămîntului superior am constat multiple tangenţe.

- Atît Cadrul European al Calificărilor cît şi Concepţia Standardelor de formare profesională iniţială în învăţămîntul universitar, se bazează pe proiectarea unor finalităţi exprimate în termeni de competenţe.

- Atît Cadrul European al Calificărilor, cît şi Concepţia standardelor de formare profesională iniţială în învăţămîntul universitar, fac referinţe la raportul dintre general şi particular, la raportul dintre competenţe generale şi specifice.

- Atît Cadrul European al Calificărilor, cît şi Concepţia standardelor de formare profesională iniţială în învăţămîntul universitar, identifică nişte nivele de formare a competenţelor profesională care exprimă esenţa unor etape sau aspecte ale procesului de formare profesională.

Analizînd Cadrul European al Calificărilor (EQF), lesne putem determina o corelaţie cu sistemul de competenţe/standard (SCS) pe care pretindem să le aibă un absolvent al unei instituţii din Republica Moldova.

1. SCS: Competenţă gnoseologicăEQF: Cunoştinţe, capacităţi de cunoaştere

2. SCS: Competenţă praxiologicăEQF: Deprinderi

3. SCS: Competenţă managerială; Competenţă de evaluare a activităţii profesionaleEQF: Autonomie şi responsabilitate

4. SCS: Competenţa de formare continuăCompetenţa investigaţionalăEQF: Capacitatea de a învăţa

5. SCS: Competenţa comunicativă şi de integrare socialăEQF: Sociale şi de comunicare

6. SCS: Competenţa de evaluare a activităţii profesionaleCompetenţa pronosticăCompetenţa investigaţionalăEQF: Competenţe profesionale

La fel poate fi valorificată experienţă elaborării standardelor la specialitate şi a standardului curricular formulate în cele trei dimensiuni: cunoaştere şi înţelegere, aplicare, integrare. Această tridimensionalitate a finalităţilor elaborate în sistemul învăţămîntului superior din Republica Moldova se încadrează uşor / sînt compatibile cu descriptorii Dublin. Deci în elaborarea competenţelor specifice se vor utiliza şi standardele existente, doar că acestea, după caz, vor fi atribuite ciclului I, studii de licenţă, sau ciclul II, studii de master.

Instrumentul de elaborare a Sistemului Naţional al calificărilor este Schema-tip repartizată de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

10

Schemă-tipa Cadrului Naţional al calificărilor pentru învăţământul superior

__________________________________________________(codul şi denumirea domeniului de formare profesională)

1. Prezentarea domeniului de formare profesională (maxim 2000 caractere, inclusiv spaţiile)

1.1. Descriere generală a domeniului şi caracteristicilor-cheie ale acestuia.

Se vor indica:- specialităţile realizate în cadrul domeniului respectiv;- domeniile/specialităţile cu care domeniul respectiv are tangenţe relevante şi care includ

componente din domeniul respectiv în programul de formare;- combinaţiile existente în cazul realizării instruirii concomitente în două domenii înrudite pentru

specialităţile din cadrul domeniului 14 Ştiinţe ale educaţiei.Pentru programele naţionale se va indica dacă au fost identificate la nivel naţional necesităţile

societăţii pentru formare în domeniul/specialitatea respectivă, dacă instituţiile de învăţămînt superior, care asigură formarea în domeniul/specialitatea respectivă dispun de resursele necesare pentru realizarea acestora sau implică instituţii partenere.

Se va identifica instituţiile care pot oferi programe în domeniul respectiv.

1.2. Caracteristici:Nivel

Caracteristici

Licenţă (ciclul I)

Masterat (Ciclul II)

Doctorat

Durata studiilor

3ani, 4 ani, (5 ani )

1 an, (1,5 ani), 2 ani 3 ani (4 ani)

Credite de studiu ECTS

180 sau 240 credite 60, 90 sau 120 credite Nu se aplică

Forma de organizare

învăţămînt de zi, învăţămînt cu frecvenţă redusă (învăţământ la distanţă)

învăţământ de zi învăţămînt de zi, învăţământ cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

diploma de BAC, (eventual ates-tatul de şcoală medie de cultură generală), diploma de colegiu, diploma de studii superioare;

diploma de licenţă* diploma de licenţă** /diploma de masterat

Precondiţii Sistem de competenţe acumulate în învăţămîntul preuniversitar, necesare pentru realizarea prog-ramului de studii în învăţămîntul superior

Realizarea prerechizitului necesar pentru realizarea finalităţilor programului de masterat

Deţinerea calificărilor oferite de masteratul academic de specialitate

Stagii de practică

cu titlu obligatoriu (după caz indicarea acestora)

cu titlu obligatoriu/ opţional nu se realizează

Reguli de examinare şi evaluare

se descrie sistemul de examinare şi evaluare cu evidenţierea particularităţilor specifice (pre-zentarea evaluărilor realizate în cadrul programului de studii)

se descrie sistemul de examinare şi evaluare cu evidenţierea particularităţilor specifice

se descrie sistemul de examinare şi evaluare cu evidenţierea parti-cularităţilor specifice

Modalitate de evaluare finală

examen de licenţă (se vor indica părţile componente)

susţinerea tezei de masterat (master) susţinerea tezei de doctor

11

Certificare diploma de licenţă diploma de master diploma de doctorTitlu acordat

licenţiat master doctor

Drepturi pentru absolvenţi

- a aplica pentru programe de master;- admiterea direct la doctorat este posibilă (cu condiţia susţi-nerii unui examen);- oportunităţi educaţionale (LLL).- ieşirea pe piaţa muncii

- a aplica pentru programe de master- a aplica pentru programe de doc-torat;- oportunităţi educaţionale (LLL).- ieşirea pe piaţa muncii

- realizarea postdoctoratului;- oportunităţi edu-caţionale (LLL).- ieşirea pe piaţa muncii

Autorizarea programelor

se va indica cine este abilitat cu autorizarea programelor de formare

se va indica cine este abilitat cu auto-rizarea programelor de formare; pentru studiile de masterat universi-tăţile vor manifesta iniţiativă în elabo-rarea progaramelor şi autorizarea acestora

se va indica cine este abilitat cu autorizarea programelor de formare

* de clarificat cu licenţa acordată pînă în 2008; ** de clarificat perioada.

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii2.1 Descrierea calificării Licenţa (ciclul I) (denumirea domeniului/componente specifice) Masteratul (ciclul II) (denumirea domeniului/componente specifice) Doctoratul (denumirea domeniului/componente specifice)

Se va indica titlul şi esenţa pregătirii în domeniu. Ce module au ca finalitate formarea anumitor competenţe. Pentru a facilita această descriere va fi utilizată taxonomia competenţelor generale.

Vor fi elucidate aspectele specifice ale pregătirii în unele specialităţi Ex. Care este specificul pregătirii specialistului în management informaţional, informatică aplicată în cadrul domeniului de formare profesională Informatică.

2.2 Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat (nomenclatorul profesiilor/clasificatorul ocupaţiilor)

Se recomandă enumerarea unor profesii care nu sînt incluse în nomenclatorul ocupaţiilor, dar care există pe piaţa muncii.

Licenţa (ciclul I)Domeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică (în conformitate cu Clasificatorul ocupaţiilor în vigoare în Republica Moldova)

Lista profesiilor conform specializării

Informatică ÎnvăţămîntEconomieIndustrieEtc.

Informatician în şcoliInformatician în firmeInformatician (în companii care operează cu softurile, microelectronica etc.)Etc.

Informatică aplicată

Industrie

Etc.

InginerConsultant tehnic Etc.

Management informaţional

12

Masterat (ciclul II)

Domeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

Ştiinţe economiceBusiness şi administrareEtc.

EconomieIndustrieEducaţieEtc.

Manager al resurselor umane Etc.

DoctoratDomeniile de specializare



Matematică financiarăEtc.

ÎnvăţămîntEtc.

Cercetător/cadru didacticEtc.

2.3 Rolul domeniului în alte programe de formare(maxim 1000 caractere, inclusiv spaţiile)

Se vor indica domeniile de formare profesională/specialităţile care necesită includerea cursurilor din domeniul respectiv cu statut diferit (F, S, U, G sau L).

De ex. Ce module vor fi incluse în programul de studii la fizică, economie generală, finanţe, etc., în ce scop (ce competenţe vor forma)

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri[în formă tabelară] Licenţă (ciclul I) (subiecte specifice şi generice) Masterat (ciclul II) (subiecte specifice şi generice) Doctorat (subiecte specifice şi generice)

Care sunt principalele finalităţi de studiu/rezultate ale învăţării exprimate în competenţe specifice şi generice relevante pentru subiect la fiecare ciclu, luând în considerare nivelul competenţelor (ce cunoaşte absolventul şi ce este capabil să facă) care trebuie atins. Se recomandă aranjarea acestora în ordine conform priorităţilor.

LicenţăCompetenţe specifice Competenţe generale

Studentul trebuie să fie capabil să:Veţi formula cunoştinţele, deprinderile şi competenţele pe care

trebuie să le deţină licenţiatul la sfârşitul programului de studii (puteţi utiliza standardul specialităţii, încadrîndul în descriptorii de la Dublin)

Vor fi enumerate competen-ţele generale conform taxono-miei (le puteţi utiliza pe cele din materialul - suport)

MasteratCompetenţe specifice Competenţe generale

Doctorat Competenţe specifice Competenţe generale

Doctorandul trebuie să: Demonstreze abilitatea de a realiza independent, într-o formulă

originală o cercetare în domeniul... Etc.

Abilităţi de cercetare Etc.

Ratingul în funcţie de importanţă

Competenţe generale

1. Cunoştinţe de bază în domeniu2. Capacitate de analiză şi sinteză

13

3. Capacitate de a învăţa4. Creativitate 5. Etc.


Denumirea succintă a Competenţelor-cheie specifice

Descrierea competenţelor la finalizarea ciclului I în (se va indica domeniul/spe-cialitatea) studentul trebuie să:

Nivelul descrip-torilor de la Dublin

1. Abilităţi matematice

aplice cel mai des utilizate metode matematice şi numerice

A-B

2. Capacitate de a învăţa

identifice nevoile de formare prin studiul individual în problematica...

E

3. Etc. Etc.Notă: Este necesar ca competenţele-cheie specifice să se înscrie în Descriptorii de la Dublin exprimaţi în cinci

dimensiuni, după cum urmează:A Cunoaştere şi înţelegereB Aplicarea cunoştinţelor şi înţelegereC Abilităţi analitice şi predictiveD Abilităţi de comunicareE Abilităţi de a învăţa

Finalităţile de studiu şi competenţele preconizate vor fi transpuse în conţinuturi/ curriculum prin unităţi de curs/module, care vor fi structurate în conformitate cu componentele planurilor de învăţămînt:

1. Cursuri fundamentale/de bază2. Cursuri de specializare cu diverse orientări:

verticală (de aprofundare S) orizontală (complementare, de exemplu, în cazul instruirii concomitente în două domenii

înrudite Si,S2) diversă (de exemplu, componenta M)

3. Cursuri de formare a abilităţilor generice (componentele G şi U), divizate în: Competenţe instrumentale (personale) Competenţe interpersonale (organizaţionale şi de comunicare) Competenţe sistemice (abilităţi transferabile)

Prioritatea acestor trei categorii variază în funcţie de nivelul de calificare/ciclu.

Se va indica corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studiu scontate” pentru fiecare ciclu/nivel de calificareUnitatea de curs (modu-lul)/ Finali-tăţile de studiu

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor (1)

(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

Lista mini-mă obliga-torie a uni-tăţilor de curs (mo-dulelor)Cursul 1 + +Cursul 2 + + +Cursul 3 + + +Cursul 4 + + +

Notă: pentru unităţile de curs/module se va indica codul, care indică din ce componentă (F,S,M,G,U), conform Planului-cadru pentru ciclul I (studii superioare de licenţă,) aceasta/acesta face parte.

14

Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)[maxim 1000 caractere, inclusiv spaţiile]

Se va descrie procesul de consultare, se vor identifica rezultatele obţinute. Se va realiza o comparaţie privind viziunea angajatorilor/cadrelor didactice/studenţilor /absolvenţilor vizavi de competenţele scontate şi ratingul acestora.

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1 Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul I (180-240?) Ciclul II (60-90-120?) Ciclul III (120-180-240?)

Exemplu

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru al studentuluiI Licenţă De regulă N credite (daca sunt excepţii în domeniul dat se indică)II Masterat N crediteIII Doctorat Nu se alocă credite. Durata studiilor constituie N ani.

4.2 Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţământului Superior în domeniul dat. [maxim 2000 caractere, inclusiv spaţiile]

În baza unui studiu al experienţelor naţionale şi europene se va descrie daca domeniul de formare profesională/specialitatea respectivă este perceput (ă)/este oferit (ă) la fel ca şi în alte ţări europene sau există diferenţe relevante; inclusiv la nivel naţional; există alte aspecte specifice care necesită a fi menţionate în descriere.

5. Învăţarea, predarea şi evaluarea[maxim 4000 caractere, inclusiv spaţiile]

Trei exemple pe cicluri a celor mai bune practici de învăţare, predare şi evaluare pentru a atinge competenţele relevante pentru domeniul dat.

6. Sporirea calităţii[maxim 2000 caractere, inclusiv spaţiile]

Observaţii relevante domeniului dat cu referire la utilizarea instrumentelor Tuning în structurarea, predarea, monitorizarea şi perfecţionarea programelor.

Se va ţine cont că dimensiunea „calitate” este centrată pe student, în special pe Mobilitate Angajare în serviciu Instruire de-a lungul vieţii.

15

Modelul ICadrul naţional al calificărilor pentru învăţământul superior

225 Antropologie

1. Prezentarea domeniului de formare profesională /specialitate

1.1. Descriere generală a domeniuluiAntropologia contemporană abordează studiul omului cu metode şi concepte proprii ştiinţelor naturii

şi socioumanistice. Pregătirea în cadrul domeniului Antropologie este menită să asigure unicitatea unei ştiinţe, prin care omul este studiat din perspective multidisciplinare, generând o viziune teoretică şi praxiologică amplă asupra fiinţei umane.

Interesul pentru conceptul “antropologie socială/culturală” este deosebit din cauza multitudinii de grupuri rasiale, etnice, religioase, culturale, care au stiluri de viaţă diferite, dar trebuie să coexiste. Rea litatea socială a Republicii Moldova demonstrează necesitatea specialiştilor calificaţi, capabili să realizeze o analiză comparată a culturilor de orice tip. Specificul domeniului de formare constă în aplicabilitatea teoriilor antropologiei la contextul socio-cultural al spaţiului autohton şi furnizarea pe piaţa muncii a specialiştilor de înaltă calificare în domeniul antropologiei contemporane. Antropologia, prin esenţa ei, asigură apelul la cadrul interdisciplinar de pre-gătire. Programul de formare profesională este fundamentat pe baza unui plan de învăţământ, care cuprinde următoarele categorii de module: a) Module care asigură o pregătire generală în domeniile filosofe, sociologie, istorie, politologie, logică, psihologie şi care sunt menite să formeze competenţe sistemice, aplicabile atît domeniului cît şi vieţii sociale ale absolventului; b) Module care asigură pregătirea teoretică de specialitate, poziţionate în anii I şi II (Antropologie Psihologică, Antropologie Socială, Antropologie Economică, Antropologia sănătăţii, Antropologie rurală, Antropologie urbană, Antropologie religiei, Antropologie politică), care au ca obiectiv formarea competenţelor specifice domeniului; c) Module cu caracter practic-operaţional şi de aplicabilitate curentă, distribuite în anii II şi III (cu discipline: Comunicare interculturală, Creare de imagine, Semiotică gestuală, Psihologie transcul-turală, Relaţii publice, Procese civilizaţionale contemporane, Cultura islamică, Minorităţi etnice şi naţionale) care vin să formeze competenţe ce ţin de aplicare a cunoştinţelor obţinute.

Planul de învăţământ elaborat pentru ciclul I Licenţă cuprinde toate disciplinele minimale prevăzute pentru această specialitate, precum şi alte discipline menite să completeze pregătirea generală sau de specialitate a viitorilor specialişti în Antropologie. Studenţii sunt organizaţi astfel încât pregătirea teoretică şi practică să fie cât mai eficientă şi legată de cerinţele pieţei muncii. Obţinerea competenţelor este concepută prin două modalităţi: una obligatorie, care vine să asigure pregătirea teoretică de specialitate şi alta practică, opţională determinată de libera alegere a studenţilor în funcţie de interesele specifice. Potenţialul didactico-ştiinţific al instituţiei prevăzut pentru a acoperi cursurile permite în mare măsură să asigure pregătirea specialiştilor în domeniul Antropologiei. Totodată, în formarea specialiştililor în antropologie sunt implicaţi, prin intermediul colaborărilor antropologi din Canada, Belgia, Franţa, ceea ce permite coordonarea programelor educaţionale în domeniu din mai multe ţări şi universităţi.

1.2. Caracteristici-cheie:

Nivelul Licenţă(ciclul I)

Masterat (Ciclul II) Doctorat

Durata studiilor 3 ani 2 ani 3 ani (4 ani)Credite de studiu ECTS

180 credite 120 credite Nu se aplică

Forma de organizare

învăţămînt de zi, învăţămînt de zi învăţămînt de zi, învăţămînt cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces diploma de BAC, (eventual atestatul de şcoală medie de cultură generală), diploma de colegiu, diplo-ma de studii superioare;

diploma de licenţă* diploma de licenţă** /diploma de masterat

Precondiţii Realizarea finalităţilor învăţămîntului

Achiziţionarea prerechizitului necesar

Deţinerea calificărilor oferite de masteratul academic de

16

preuniversitar pentru realizarea finalităţilor programului de masterat

specialitate

Stagii de practică

cu titlu obligatoriu cu titlu obligatoriu nu se realizează


Evaluarea pe parcursul stu-diilor la ciclul I se realizează prin cîteva modalităţi: 1. Evaluarea sumativă periodică (pe parcursul întregului an de studii, prin participarea la seminare, efectuarea lucrărilor de control, elaborarea proiec-telor individuale la diferite discipline în scopul evaluării competenţelor specifice şi instrumentale sau interpersonale) 2. evaluarea sumativă finală, menită să evalueze realizarea finalităţilor la fiecare nivel al ciclului3. teza de an, conturată pe evaluarea competenţelor sistemice şi de cercetare. 4. evaluarea stagiilor de practică, menite să dezvolte competenţele sistemice

Conceptul de evaluare este adecvat calificărilor prescrise la ciclul II, accentul punîndu-se pe examinarea competenţelor de cercetare, de predicţie şi de lucru autonom şi creativ în domeniul antropologiei ramurale. Studenţii vor realiza un număr mai mare de lucrări individuale de cercetare, programat pentru fiecare modul şi vor demonstra deţinerea com-petenţelor generale specifice pentru ciclul II. Atît lucrările individuale, cît şi stagiile de practică vor fi evaluate din perspectiva abilităţii de a formula ipo-teze ştiinţifice, a determina metodologia de cercetare, a aplica metodele selectate, a analiza datele obţinute şi a extrage concluzii, în baza cărora se vor articula un set de recomandări.

1. doctorandul susţine cîte un referat ştiinţific pe an, la tema abordată în faţa Seminarului ştiinţific, la care trebuie să de-monstreze deţinerea compe-tenţelor specifice ciclului III2. doctorandul susţine pe par-cursul studiilor 2 examene la specialitate (demonstrînd com-petenţele specifice profesionale) şi 2 examene la limba străină aplicată domeniului antro-pologie şi Informatică (pentru testarea competenţelor generale ale ciclului)


1. Examen la disciplina fundamentală Antropologia culturală şi istorică2. Examen la disciplina de specializare Teoria şi metodologia antropologiei3. Susţinerea tezei de licenţă, care trebuie să conţină obligatoriu un studiu practic al temei abordate

susţinerea tezei de maste susţinerea tezei de doctor

Certificare Diploma de licenţă diploma de master diploma de doctorTitlu acordat Susţinerea tezei de licenţă master doctorDrepturi pentru absolvenţi

- a aplica pentru programe de master;- admiterea direct la docto-rat este posibilă (cu condiţia susţinerii unui examen);- oportunităţi educaţionale (LLL).

- a aplica pentru programe de master- a aplica pentru programe de doctorat;- oportunităţi educaţionale (LLL).

- realizarea postdoctoratului;- oportunităţi educaţionale (LLL).

Organ responsabil pentru autorizarea programelor

Universitatea de Stat din MoldovaMinisterul Educaţiei

Senatul Universităţii de Stat din Moldova

Comisia superioară de atestare

* de clarificat cu licenţa acordată pînă în 2008;

17

** de clarificat perioada.

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii2.1 Descrierea calificării

Ciclu Titluri acordate/ componente specificeLicenţă Licenţiat în ştiinţe umanistice. Titlul acordat în antropologie oferă un sistem de calificări conform cărora absolventul va deţine

cunoştinţe profunde în domeniul antropologiei, dezvoltate prin intermediul cursurilor fundamentale(Istoria culturii şi civilizaţiei, Antropologie socio-culturală, Antropologie psihologică, Antropologie structurală, etc.). Cursurile speciale (Metodologia cercetării, Etnoistorie, Antropologia conflictelor şi violenţei, comunicare interculturală, minorităţi etnice şi naţionale, etc) dezvoltă componenta instrumentală. Specificul interdisciplinar şi social al domeniului presupune formarea implicită, printr-un cluster al cursurilor speciale şi generale, a competenţelor interpersonale de comunicare. La sfîrşitul ciclului, competenţele sistemice sunt demonstrate prin susţinerea stagiului de practică de licenţă, a examenelor şi a tezei de licenţă, care va conţine o componentă aplicativă obligatorie

Masterat Master în antropologie. Competenţele titlului de master sunt dezvoltate, prin cursurile speciale, cu orientare verticală, în care studenţii îşi vor aprofunda cunoştinţele obţinute la Ciclul I şi a cursurilor cu orientare pe orizontală, interdisciplinare, menite să dezvolte competenţele sistemice specifice ciclului. Accentul se pune pe antropologia ramurală, aplicată, în care studenţii se vor specializa. Programul de master este orientat într-o dublă direcţie, în funcţie de tipul de masterat: spre dezvoltarea competenţelor de cercetare, pentru masterul academic şi competenţe instrumentale şi profesionale pentru masterul profesional (de specializare îngustă) şi din această cauză este programat spre realizarea a o serie de lucrări individuale, proiecte de cercetare şi de aplicare a cunoştinţelor pe domeniul de specializare.

Doctorat Doctor în antropologie. Cerinţa de bază este susţinerea tezei de doctor în antropologie – o lucrare originală ce conţine o cercetare expusă în termeni comprehensibili.

2.2 Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat (nomenclatorul profesiilor/clasificatorul ocupaţiilor)

Licenţa (ciclul I)Domeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică (în conformitate cu Clasificatorul ocupaţiilor în vigoare în Republica Moldova)


Antropologie 244 specialişti în ştiinţe economice, sociale şi umanistice241 specialişti în activităţi comerciale şi cu probleme de personal342 agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri347 personal în domeniul artelor, distracţiilor şi sportului

20140 antropolog 2/244224481 specialist serviciul personal 2/241220074 agent reclamă publicitară 3/342920135 animator cultural 2/3473consilier local consilier de imagineconsilier etic

Masterat (ciclul II)Domeniile de specializare



Antropologie socialăAntropologie aplicatăAntropologie instituţională

244 specialişti în ştiinţe economice, sociale şi umanistice23 specialişti în sfera învăţămîntului11 conducători ai autorităţilor publice12 conducători de unităţi socio-economice mari şi a compartimentelor lor strcuturale

20140 antropolog 2/244220252 asistent universitar 2/231020459 cercetător în ştiinţele umanistice 2/244120568 conducător de asociaţii, uniuni, federaţii, filiale şi organizaţii obşteşti 1/114220597 conducător de organizaţii umanitare şi alte organizaţii similare

18

1/114320614 consilier diplomatic 2/112020622 consilier organizaţie politică 2/114120650 consultant 2 /235923128 manager (în serviciile de informaţii şi reclamă) 1/1234

DoctoratDomeniile de specializare



Antropologie socialăAntropologie aplicată

11 conducători ai autorităţilor publice12 conducători de unităţi socio-economice mari şi a compartimentelor lor strcuturale23 specialişti în sfera învăţămîntului244 specialişti în ştiinţe economice, sociale şi umanistice

20500 colaborator ştiinţific(în învăţămînt) 2/235120591 conducător întreprindere mică, patron învăţămînt 1/131920612 conferenţiar universitar 2/231020631 consilier de stat 2/112020973 1/1229

2.3 Rolul domeniului în alte programe de formare

Prin specificul său interdisciplinar şi aplicaţiile asupra stării societăţilor contemporane domeniul Antropologie ar putea contribui la formarea competenţelor în majoritatea domeniilor sociale şi umanistice. Spre exemplu, domeniile Ştiinţe Politice, Drept, Limbi moderne necesită un curs special de Antropologie socială şi Comunicare interculturală. Drept componentă umanistă, la domeniul Ştiinţe Sociale, cursul de Antropologie culturală ar contribui la formarea competenţelor de tip interpersonal, spre ex. aprecierea diversităţii şi a multiculturalităţii, abilitatea de a lucra în context internaţional şi intercultural sau înţelegerea culturilor şi a tradiţiilor altor culturi. Disciplina Comunicare interculturală, avînd statutul de disciplină generală va contribui la dezvoltarea unor competenţe sistemice la Domeniul Ştiinţe Economice sau Drept. Specialitatea Jurnalism necesită cursuri de Antropologia comunicării sau Antropologia audio-vizualului, cu statut de disciplină specială pentru formarea unor competenţe instrumentale şi interpersonale.

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri

LicenţăCompetenţe specifice Competenţe generaleStudentul trebuie să demonstreze:1. generalizarea cunoştinţelor din ştiinţele socio-umane;2. sintetizarea teorii interdisciplinare;3. cunoaşterea teoriilor şi a istoriei antropologiei4. analiza diverselor tipuri de antropologii;5. interpretarea teoriilor antropologice contemporane; 6. analizarea metodologiilor moderne de cercetare în domeniu; 7. comprehensiunea antropologiei sociale, ca fiind o disciplină preocupată de cercetarea comparativă a societăţilor umane;8. aplicarea metodelor de analiză antropologică în activitatea profesională;9. evidenţierea diversităţii concepţiilor despre

Studentul trebuie să demonstreze:1. adaptarea mesajului profesional la diverse

medii socio-culturale; 2. dezvoltarea abilităţilor decizionale.3. comprehensiunea motivaţiilor social-

culturale în implicarea competenţei profesionale în comunicare;

4. abilitatea de a prezenta oral sau în scris teorii şi practici antropologice în limba maternă;

5. capacitatea de a învăţa; 6. argumentarea propriei poziţii în luarea

unei decizii profesionale; 7. cultivarea sentimentului demnităţii în

stabilirea relaţiilor interpersonale la nivelul colectivului profesional, comunităţii

19

lume şi a modelelor de comportament în diferite culturi.10. recunoaşterea contextului în care diverse organisme ale puterii acţionează asupra formelor sociale; 11. evaluarea activităţii unei organizaţii;12. cercetarea stilurilor lingvisitce, formele nonlingvistice de comunicare, tipurile de putere şi tendinţele sociale.13. elaborarea proiectelor de cercetare în domeniul antropologiei;14. aplicarea teoriilor studiate asupra unui sistem social; 15. evaluarea corectă a unei situaţii sociale în baza cunoştinţelor obţinute;16. analizarea şi evaluarea datelor cantitative şi calitative utilizând metodologia proprie antropologiei;17. pregătirea pentru luarea de decizii la nivele operaţionale şi tactice; 18. planificarea corectă a unei campanii de comunicare;19. adecvarea un mesaj concret grupului-ţintă;20. evaluarea unei situaţii etice din perspectiva antropologică; 21. abilitatea de a comunica informaţii despre antropologie şi problemele contemporane ale ei atît specialiştilor cît şi non-specialiştilor;

naţionale sau internaţionale;8. manifestarea toleranţei în comunicare cu

persoanele din alte domenii de activitate; 9. respectarea deontologiei profesionale în

polemica cu colegii de breaslă; abilitatea de a se adapta noilor situaţii sociale

10. utilizarea unei limbi străine în lecturile profesionale;

11. schimbarea modului de comportament în funcţie de cerinţele mediului;

12. utilizarea noilor tehnologii informaţionale;

MasteratCompetenţe specifice Competenţe generale1. argumentarea utilizării unei anumite metodologii

în studiul antropologic; 2. realizarea proiectelor de cercetare ştiinţifică

demonstrînd un înalt grad de autonomie3. influenţarea opinia publică în vederea obţinerii

rezultatului scontat;4. luarea deciziilor la nivel organizaţional;5. administrarea proiectelor sociale; 6. gestionarea crizelor de imagine a unei organizaţii,

partid, personalităţi;7. construirea unei imagini de succes a

organizaţiilor, personalităţilor;8. utilizarea modalităţilor eficiente de formare a

conştiinţei sociale;9. selectarea metodelor eficiente de luare a unei

decizii;10. gestionarea unui conflict intra- şi

interorganizaţional;11. perfectarea imaginii unei personalităţi, partid,

organizaţii; 12. estimarea cunoştinţelor obţinute înainte de a le

utiliza într-un scop anumit;

1. predicţia principalelor direcţii ale evoluţiei antropologiei ca ştiinţă;

2. lansarea ideilor originale despre realitatea ştiinţifică şi socială;

3. adaptarea teoriilor antropologice la situaţiile activităţii practice;

4. interpretarea normelor sociale din punct de vedere a ştiinţei antropologice;

5. clasificarea relaţiilor sociale în baza cunoştinţelor din domeniul antropologiei;

6. utilizarea diverselor modalităţi de studiere a persoanei ca membru al unei societăţii;

7. cercetarea, proiectarea şi implementarea proiectelor antropologice care să conducă la soluţii sociale;

8. abilităţi de a învăţa care i-ar permite efectuarea unui studiu autonom al culturilor;

9. capacitatea de a rezolva probleme; 10. utilizarea tehnologiilor de comunicare şi

informatice în procesul de cercetare; 11. abilitatea de triere a informaţiei necesare pentru

realizarea unui studiu antropologic complex

20

13. stabilirea priorităţilor studiilor interdisciplinare în cercetările ştiinţifice;

14. identificarea metodelor adecvate obiectivelor cercetării;

15. adaptarea realizărilor ştiinţifice din alte domenii la investigaţiile antropologice;

16. abordarea sistemică a societăţii;17. interpretarea concepţiilor antrpologilor în vederea

realizării lucrărilor proprii.18. utilizarea tehnologiilor contemporane în

colaborarea profesională;

DoctoratCompetenţe specifice Competenţe generaleDoctorandul trebuie să fie capabil să: 1. identifice principalele direcţii ale evoluţiei

antropologiei ca ştiinţă;2. lanseze idei originale despre realitatea ştiinţifică şi

socială;3. adapteze teoriile antropologice la situaţiile

activităţii practice;4. interpreteze normele sociale din punct de vedere

al ştiinţei antropologice;5. clasifice relaţiile sociale în baza cunoştinţelor din

domeniul antropologiei;6. utilizeze diverse modalităţi de studiere a persoanei

ca membru al unei societăţii.7. realizeze de sine stătător un studiu original în

domeniul antropologiei în măsură să fie publicat.

Doctorandul trebuie să fie capabil să demonstreze: 1. abilităţi de cercetare în domeniul antropologiei

şi a domeniilor adiacente2. utilizarea argumentată şi eficientă a rezultatelor

obţinute în domeniul investigat3. aplicarea unei metodologii bazate pe principiile

complexităţii şi interdisciplinarităţii4. stabilirea raportului de reciprocitate pragmatică

între domeniile disciplinelor adiacente şi complementare

LicenţăCURSURI FUNDAMENTALE

F.01.O.001 Istoria culturii şi civilizaţiei europene 4F.01.O.002 Antropologie (Introducere în antropologie, Antropobiologia) 6F.02.O.007 Istoria culturii şi civilizaţiilor (antică) 4F.02.O.008 Antropologie (socio-culturală, Istoria antropologiei) 6F.04.O.019 Istoria culturii şi civilizaţiilor (modernă) 4F.04.O.020 Antropologie (economică, structurală) 6F.03.O.014 Istoria culturii şi civilizaţiilor (medievală orientală, medievală occidentală) 6F.03.O.015 Antropologie psihologică 4F.05.O.025 Istoria culturii şi civilizaţiilor (contemporană) 4F.05.O.026 Antropologie (urbană, rurală) 6

Educaţia fizicăTOTAL 50

CURSURI CU ORIENTARE VERTICALĂS.01.O.103 Teorii şi procese sociale contemporane (Bazele dreptului, Politologie) 6S.02.O.109 Teorii şi procese sociale contemporane (Sociologie) 4S.03.O.116 Metodologia cercetării antropologice (Metodele analizei calitative în ştiinţele sociale) 5S.03.A.117 Teorii şi procese sociale contemporane (Relaţii publice, Mitologia politică) 5S.04.O.121 Metodologia cercetării antropologice (Tehnici de anchetă în etnografie, Analiza structurală în

antropologie)4

S.04.O.122 Teorii şi procese sociale contemporane (Comunicare interculturală, Studii gender) 5S.04.A.123 Antropologie socială (Psihologia transculturală, Conflictologia) 5S.05.O.127 Teorii şi procese sociale contemporane (etnoistorie, antropologia conflictelor şi violenţei) 6S.05.O.128 Metodologia cercetării antropologice(Metode avansate în cercetarea socială) 4

21

S.05.A.129 Antropologia socială (Minorităţi etnice şi naţionale) 4S.06.A.133 Procese civilizatorii contemporane 2S.06.A.134 Dezbateri contemporane în antropologie 4S.06.A.135 Antropologie politică 3S.06.A.136 Antropologie filosofică 3TOTAL 60

CURSURI CU ORIENTARE DIVERSĂ (MASTERAT)M.05.A.130 Managementul resurselor umane (Creare de imagine - Proiectarea carierei / Antropologia

audio-vizualului)6

M.06.A.132 Antropologie socială (Interferenţe culturale balcanice) 4M.04.A.224 Antropologia mediului ambiant (Antropologia sănătăţii, Etnomedicina) 4M.03.A.218 Antropologie socială (Semiotica gestuală, Pragmatica discursivă) 6

20Cursuri de formare a competenţelor generale

Competenţe instrumentaleU.01.O.004 Discipline socio-umane (Logica, Filosofie) 6G.01.O.005 Tehnologii informaţionale 4G.01.O.006 Limbi străine 4U.02.O.010 Discipline socio-umane (Etica şi Estetica, Filosofie) 6G.02.O.012 Limbi străine 4U.03.O.013 Discipline socio-umane (Istoria religiilor) 4U.06. O.031 Etica profesională 2Total 30

LICENŢĂ



1. Capacitatea de analiză şi sinteză a datelor provenite din diverse culturi sau din antropologiile ramurale

2. Capacitatea de a aplica cunoştinţele teoretice la studiul culturilor3. Abilitatea de a învăţa4. Cunoaşterea şi aplicarea a cel puţin o limbă străină în studiu şi cercetare5. Aplicarea tehnologiilor informaţionale în cercetare6. Utilizarea tehnicilor de management al informaţiei7. Capacitatea de a lucra atît independent, cît şi în echipă, în funcţie de cerinţele de moment



Descrierea competenţelor la finalizarea ciclului I în Antropologie studentul trebuie să:

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1 Cunoaştere şi înţelegere generalizeze cunoştinţele din ştiinţele socio-umane;

A

2 Cunoaştere şi înţelegere sintetizeze teoriile interdisciplinare antropologice

A

3 Cunoaştere şi înţelegere cunoască teoriile şi istoria antropologiei

A

4 Aplicarea gîndirii critice şi ştiinţifice

analizeze antropologiile C

5 Aplicarea cunoştinţelor şi trecerea de la teorie la practică

interpreteze teoriile antropologice contemporane;

B


aplice metodologiile moderne de cercetare în domeniu;

B

7 Cunoaştere şi înţelegere demonstreze înţelegerea antropologiei sociale, ca fiind o

A

22

disciplină preocupată de cercetarea comparativă a societăţilor umane contemporane;


aplice metode de analiză antropologică în activitatea profesională;


evidenţieze diversitatea concepţiilor despre lume şi a modelelor de comportament în diferite culturi.


recunoască contextul în care diverse organisme ale puterii acţionează asupra formelor sociale;


cerceteze stilurile lingvisitce, formele nonlingvistice de comunicare, tipurile de putere şi tendinţele sociale.


elaboreze proiecte de cercetare în domeniul antropologiei;

B


aplice teoriile studiate asupra unui sistem social; B


evalueze corect o situaţie socială în baza cunoştinţelor obţinute;

B

Aplicarea cunoştinţelor şi trecerea de la teorie la practică

evalueze activitatea unei organizaţii B

15 A construi judecăţi informale analizeze şi evalueze date cantitative şi calitative utilizând metodologia proprie antropologiei

C


demonstreze capacitatea să ia de decizii la nivele operaţionale şi tactice;

B


planifice o campanie de comunicare B

18 Abilităţi de comunicare demonstreze capacitatea de a adecva un mesaj concret grupului-ţintă;

D

19 A învăţa să înveţi evalueze o situaţie etică din perspectiva antropologică E

20 Abilităţi de comunicare comunice informaţii despre antropologie şi problemele contemporane ale ei atît specialiştilor cît şi non-specialiştilor

D

Notă: la analiza tabelului se poate observa, că specificul la Ciclul I constă în formarea competenţelor de tip A şi B, din matricea descriptorilor de la Dublin.

23

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studiu scontate” pentru Ciclul I Licenţă

Modulul/Finalităţile de studiu

Componenta modulului

Nrcredite ECTS 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

20

Istoria culturii şi civilizaţiei (toate perioadele istorice)

F 16 + + + + + +

Antropologie (Introducere în antropologie, Antropobiologia, Antropologie economică, Antropologie structurală, Antropologie psihologică)

F 22 + + + + + + +

Teorii şi procese sociale contemporane (Bazele dreptului, Politologie, Relaţii publice, Mitologie politică, Etnoistorie, Antropologia conflictelor şi violenţei)

S 19 + + + + + + + + + + + + + +

Discipline socio-umane şi generale(Logica, Filosofie Tehnologii informaţionale)

G, U 30 + + + + +

Antropologie socială (Psihologie transculturală, Conflictologie, Minorităţi etnice şi naţionale, Interferenţe culturale balcanice, Semiotică gestuală, Pragmatică discursivă)

S, M 19 + + + + + + + + + + + + + + +

Metodologia cercetării antropologice (metode de analiză calitativă în ştiinţele sociale, Tehnici de anchetă în etnografie, Analiza structurală în etnologie,

S 13 + + + + + + +

24

Metode avansate în cercetările sociale)Stagii de practică 20 + + + + + + +

Notă: din schema de mai sus, se poate observa că Domeniul Antropologie se axează pe formarea competenţelor în Antropologia socială. Astfel, cele două module esenţiale : Teorii şi procese sociale contemporane şi Antropologie Socială contribuie la formarea competenţelor specifice într-o măsură mai mare, datorită specificului domeniului. Stagiile de practică, vin să formeze pe lîngă competenţele generale sistemice şi competenţe specifice de comunicare şi de învăţare, deschizînd traseul pentru Ciclul II.

Master

CURSURI FUNDAMENTALEF.01.O.001 Dezbateri contemporane în antropologieF.01.O.002 Analiza fenomenului social contemporanF.02.O.007 Studii în Analiza SocialăF.02.O.008 Politici sociale

CURSURI SPECIALES. 01. O. Metode în antropologia lingvisticăS. 01. O. Migraţie, refugiaţi şi dezvoltareS. 01. O. Etnicitate, Naţionalism şi identitateS. 01. O. Administrarea proiectelorS. 01. O. Antropologia arteiS. 01. O. Design şi aplicaţii ale Tehnologiilor informaţionale în antropologie



1. Cunoaşterea şi înţelegerea este fondată pe cunoştinţele obţinute la nivelul Licenţă în antropologie şi extinsă în dezvoltarea şi aplicarea ideilor în contextul de cercetare

2. Abilitatea de a lucra într-o echipă multidisciplinară şi multiculturală de experţi în domeniul antropologiei

3. Competenţe de cercetare specifice domeniului antropologiilor ramurale4. Abilităţi de a învăţa ce îi permit studiul indiviudal aprofundat al antropologiilor ramurale5. Deţine un standard de competenţe ce îi permite accesul la ciclul III



Descrierea competenţelor la finalizarea ciclului II în Antropologie studentul trebuie să:

Nivelul descrip-torilor de la Dublin

1 Abilităţi analitice şi predictive

argumenteze utilizarea unei anumite metodologii în studiul antropologic;

C


realizeze proiecte de cercetare ştiinţifică demonstrînd un înalt grad de autonomie;

C


interpreteze concepţiile antrpologilor în vederea realizării lucrărilor proprii.

C


stabilească priorităţile studiile interdisciplinare în cercetările ştiinţifice;

C

5 Abilităţi de învăţare

adapteze realizările ştiinţifice din alte domenii la investi-gaţiile antropologice

E


selecteze metodele eficiente de luare a unei decizii profesionale;

E


utilizeze modalităţi eficiente de formare a conştiinţei sociale;

C

8 Abilităţi de influenţeze opinia publică în vederea obţinerii rezultatului D

25

comunicare scontat;9 Abilităţi de

comunicaregestioneze un conflict intra- şi interorganizaţional; D

10 Abilităţi de comunicare

perfecteze imaginea unei personalităţi, partid, organizaţii; D


estimeze cunoştinţele obţinute înainte de a le utiliza într-un scop anumit

E


abordeze sistemic societatea; C


administreze proiecte sociale; C


identifice metodele adecvate obiectivelor cercetării; E


ia decizii la nivel organizaţional; C


construiască o imagine de succes a organizaţiilor, personalităţilor;

C


gestioneze crizele de imagine a unei organizaţii, partid, personalităţi;

C


utilizeze tehnologiile contemporane în colaborarea profesională;

E

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studiu scontate” pentru Ciclul II Licenţă

Modulul/Finali-tăţile de studiu

Componenta modulului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Dezbateri contemporane în antropologie

F + + + + + + + + + + + + +

Analiza fenomenului social contemporan

F + + + + + + + + + + + +

Politici sociale F + + + + + + + + + +

Managementul imaginii sociale

F + + + + + + + + +

Metode în antropologia lingvistică

S + + + + + + + + +

Migraţie, refugiaţi şi dezvoltare

S + + + + + + +

Etnicitate, Naţionalism şi identitate

S + + + + + + +

Administrarea proiectelor

S + + + + + + + + + +

Antropologia artei S + + + +

Design şi aplicaţii ale Tehnologiilor informaţionale în antropologie

S + + + + + + + +

Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (angajatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)

26

Specialitatea Antropologie are o istorie relativ recentă în Republica Moldova. Acesta este unul dintre motivele pentru care Planurile de învăţămînt, realizate pentru Domeniul Antropologie sunt racordate cerinţelor procesului de la Bologna şi au fost elaborate în conlucrare cu universităţi de prestigiu în domeniu din Europa, Canada şi SUA. În acelaşi timp, pentru specialiştii formatori ai specialităţii, parteneriatul intern este foarte important. Pentru ca specialitatea să poată funcţiona şi fi viabilă pe piaţa muncii, specialiştii au determinat necesitatea ei şi deci deschiderea spre piaţa muncii. În baza concepţiei de pregătire a specialiştilor în domeniul Antropologiei, ce se discută în cadrul catedrei de specialitate, se fac propuneri pentru planul de studii. Aceste propuneri sunt discutate de către Comisiile metodice şi aprobate în Consiliul profesoral al facultăţilor. În ultimă instanţă, cadrul instituţional, care aprobă schimbările din planul de învăţământ este Senatul USM. Deoarece studentul şi profesorul sunt cei doi actanţi ai procesului de învăţământ, iar în condiţiile actuale ale dezvoltării universităţilor se mizează pe accentuarea acestei colaborări, au fost întrep-rinse măsuri de implicare a studenţilor în managementul calităţii studiilor, inclusiv şi în discutarea conţinutului planului de învăţământ. De cele mai multe ori, însă, funcţionalitatea studiilor este sporită prin introducerea noilor discipline, inclusiv în categoria celor opţionale sau liber alese, care contribuie considerabil la elaborarea unui demers didactic individual pentru studenţi.

În scopul prevenirii anacronismului în educaţie la nivel de catedră se promovează iniţiativele constructive orientate spre îmbunătăţirea, perfecţionarea disciplinelor din planul de învăţământ. În acest scop se produce reeşalonarea lor sau renovarea propriu-zisă, în funcţie de cerinţele pieţei muncii.

4. Volumul de muncă şi ECTS4.1 Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS: Ciclul I (180) Ciclul II (120) Ciclul III

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru al studentuluiI Licenţă 180 crediteII Masterat 120 crediteIII Doctorat Nu se alocă credite. Durata studiilor constituie 3-4 ani.

4.2 Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţământului Superior în domeniul dat. Diferenţele majore în spaţiul european în ceea ce priveşte formarea profesională iniţială în

domeniul antropologiei ţin mai degrabă de prioritatea acordată unei sau altei antropologii ramurale mai degrabă decît de diferenţe strategice de formare. În Republica Moldova, ramura pe care o dezvoltăm, atît la nivel de domeniu de formare profesională, cît şi ca domeniu de cercetare este dictată de necesităţile economice şi sociale ale societăţii contemporane autohtone. Criza comunicării culturilor, pe de o parte, şi integrarea europeană pe de alta furnizează o adevărată piaţă de desfacere pentru specialiştii din domeniul antropologiei contemporane. Antropologia istorică este privită în context naţional mai degrabă ca o disciplină, sau modul în interiorul planului de studiu, desemnat să formeze un anumit tip de competenţe şi nicidecum o calificare în domeniul antropologiei. În facultăţile de Antropologie se întîmplă altfel, din cauza cerinţelor societăţii americane de a stabili contextul cultural şi comunicaţional al Statelor Unite. Totodată, datorită faptului că planurile de studiu au fost racordate cerinţelor europene în domeniu, vom accentua că sistemul de competenţe dezvoltat la primul ciclu este similar celor europene, diferenţele constituindu-se în baza specificul ţării noastre.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaMisiunea şi obiectivele catedrei responsabile de formarea profesională iniţială în domeniul

antropologiei se reflectă în standardul educaţional / profesional care exprimă ansamblul de competenţe pe care le deţine specialistul format în cadrul domeniului (fapt demonstrat prin evaluările randamentului academic). Aprecierea standardului educaţional / profesional ca finalitate a procesului de formare profesională iniţială ne permite să stabilim nişte criterii de evaluare clare

27

şi creează un mecanism funcţional prin care sunt corelate eficient toate elementele procesului de învăţământ – învăţarea, predarea şi evaluarea. Promovarea dimensiunii europene prin învăţământ antrenează o serie de consecinţe în tehnicile de predare - învăţare – evaluare. Accentuarea gradului de implicare al studentului în procesul didactic (prin volumul de muncă pretins şi corelaţia dintre prezenţa în sălile de curs şi studiul individual, transpusă în credite academice) necesită o revizuire a strategiei de evaluare şi de predare. Elaborarea proiectelor individuale la diferite discipline, în cadrul Ciclului I, în scopul evaluării competenţelor specifice şi instrumentale sau interpersonale sunt utilizate în cadrul diferitor discipline nu numai ca instrument de evaluare, ci şi de învăţare, în realizarea acestuia fiind direct implicaţi cei doi parteneri ai actului educaţional: studentul şi profesorul.

Competenţe dezvoltate: - capacitatea de analiză şi sinteză- capacitatea de aplicare a cunoştinţelor obţinute- capacitatea de adaptare a metodelor de cercetare tipului de studiu şi ramurii antropologiei- capacitatea de a învăţa

Proiectul se elaborează în cadrul cursului predat la un anumit nivel al Ciclului I sau II (diferenţa de nivel este asigurată de complexitatea sarcinii de realizat şi volumul de lucru autonom pe care îl depune studentul şi deci a competenţelor obţinute). Studentul îşi va alege un subiect de cercetare controversat din conţinutul cursului sau toţi studenţii unui grup academic vor lucra asupra diferitor aspecte ale aceleiaşi teme. Realizarea proiectului individual are loc în trei etape, pe parcursul întregului semestru. Primele două etape sunt dirijate de către responsabilul de curs şi constau în pregătirea teoretică a subiectului de cercetare, alegerea bibliografiei, a metodelor de cercetare, a tehnicii de interpretare a datelor teoretice. A treia etapă este una individuală şi permite studentului manifestarea creativităţii în aplicarea teoriei studiate înainte. Astfel, împreună cu tutorele vor discuta planul de testare al ipotezelor şi îl vor pune în aplicare de sine stătător. Finalmente, proiectul individual va fi prezentat în faţa grupului(cu ajutorul tehnicii Fish-ball, spre exemplu), care îi va oferi un feedback, legat de prezentarea acestuia. Feedback-ul academic va fi oferit de către tutore la primul an de studii şi cu implicarea colegilor la anii următori. Evaluarea finală a proiectului constă din evaluarea sumativă a muncii depuse la cele trei etape de realizare a proiectului, a capacităţii de analiză şi sinteză a studentului, a creativităţii utilizate în determinarea experimentului. Nota obţinută la proiectul individual are pondere în formarea notei de semestru, care constituie la rîndul ei 60% din nota finală acordată.

Observaţie: pentru studiile la Ciclul II Licenţă, tehnica proiectelor individuale poate fi centrată pe probleme socio-economice şi situate pe orizontală, adică în spectrul interdisciplinar sau intre-modular.

6. Sporirea calităţiiMisiunea cadrelor didactice angajate în formarea profesională îniţială în domeniul

Antropologie este de a realiza o formare profesională de calitate, de a forma specialişti în antro-pologia socială, care vor fi competitivi pe piaţa muncii din ţară şi de peste hotarele ei. Aderarea la procesul de la Bologna presupune o transformare a învăţământului din unul informativ în unul formativ şi centrat pe student. Societatea contemporană impune cerinţe, care pot fi satisfăcute de către instituţiile de învăţământ numai printr-un sistem viabil de asigurare al calităţii. În acest sens, una din direcţiile prioritare a procesului de învăţământ realizat în cadrul domeniului Antropologie o constituie asigurarea calităţii. Evaluarea calităţii se realizează în baza câtorva indicatori de bază, care la rândul lor determină criterii pentru evaluarea altor elemente ale procesului de învăţământ: Evaluarea randamentului academic. Acest indicator presupune prezenţa unui întreg sistem de pro-ceduri de evaluare ce are drept scop constatarea calităţii produsului, competenţelor viitorilor specialişti. Evaluarea resurselor şi condiţiilor didactico-metodice de realizare a procesului de învăţămînt, evaluarea calităţii învăţămîntului prin evaluarea activităţii profesorilor de către studenţi. Această procedură are drept scop determinarea eficienţei studiilor prin prisma aprecierii făcute de către cei care beneficiază de serviciile oferite de către cadrele noastre didactice.

28

Componenta formativă generează o altă viziune supra curriculei universitare, care se axează înainte de toate pe formare de competenţe şi nu pe transmitere de informaţii. Astfel curriculum-urile pentru cursuri sunt elaborate în corespondenţă cu standardul socio-profesional şi adaptat la cerinţele pieţei muncii prin procesul de consultanţă cu angajatorii. Totodată, instrumentul prin care este asigurată transparenţa studiilor este ECTS, implementat cu succes în Universitatea de Stat din Moldova. Creditele academice transferabile asigură accesul studentului la un cadru transparent al calificărilor şi mobilitate academică şi deschide perspective pentru instruirea pe parcursul vieţii.

Autorii modelului: Eudochia SAHARNEANU, dr.hab. filozofie, prof.univ., Şeful Catedrei Filozofie şi Sociologie

Angela SPINEI, dr. în filozofie, Şef-adjunct Secţia Managementul Calităţii,

dezvoltare curriculară şi evaluare

Modelul II

Cadrul Naţional al calificării pentru învăţământul superior1001-Drept

1. Prezentarea domeniului de formare profesionalăTransformările contradictorii din perioada contemporană înaintează cu toată acuitatea

necesitatea cunoaşterii profunde a teoriei şi practicii juridice, elaborării de noi concepte, repere metodologice prin care se poate pătrunde în esenţa proceselor din domeniul jurisprudenţei.

Dreptul cuprinde ansamblul normelor juridice care fixează cadrul juridic de organizare a societăţii şi care reglementează cele mai importante relaţii sociale, stabilind căile şi mijloacele de apărare, consolidare şi dezvoltare a ordinii şi a raporturilor sociale.

În acest context, specialitatea Drept urmăreşte realizarea obiectivele sale prin:1. Formarea competenţelor profesionale în baza pregătirii teoretice şi practice în domeniul

dreptului.2. Formarea abilităţilor de cercetare în domeniul jurisprudenţei, pregătirea specialistului în

scopul investigării problemelor contradictorii din jurisprudenţă, dezvoltării bazei metodologice a evoluţiei ştiinţei de ramură.

3. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare multilaterală a viitorului specialist, formarea poziţiei civice şi dimensiunii etice a personalităţii.

1.1. Descrierea generală a domeniului:Specialitatea Drept are menirea de a crea specialişti în domeniul jurisprudenţei, reprezentând

specialitatea care oferă o viziune de ansamblu, cunoştinţe teoretice şi practice despre mecanismele funcţionării Dreptului.

Misiunea specialităţii drept este de a realiza o formare profesională iniţială eficientă în domeniu, creând premise sigure de integrare socio-profesională de succes a persoanelor speciali-zate în drept în contextul sistemului de drept din Republica Moldova, precum şi posibilitatea realizării profesionale peste hotarele ţării.

Realizarea eficientă a obiectivelor specialităţii drept le permite absolvenţilor o integrare socio-profesională de succes. Specialiştii instruiţi la specialitatea sus numită, deţinători ai diplomei de licenţă în drept pot activa în cadrul instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii; avocaturii; Ministerului Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; direcţiilor şi secţiilor juridice ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor publice şi private; Curţii Constituţionale; aparatului Avocaţilor parlamentari; instituţiilor de expertiză judiciară; organizaţiilor non-guvernamentale de triere şi mediere a litigiilor; organizaţiilor non-gu-vernamentale specializate în apărarea drepturilor omului; organelor Republicii Moldova peste

29

hotare; organizaţiilor guvernamentale internaţionale şi regionale, precum şi în oricare alte domenii care necesită protejarea, supravegherea, respectarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor persoa-nelor sau a valorilor ocrotite de lege.

Specialitatea Drept are tangenţe cu alte domenii cum ar fi economia, ştiinţele politice, psihologia, psihiatria, sociologia etc.

1.2. Caracteristici-cheie:

Nivel;caracteristici

Licenţă (ciclul I)

Masterat (ciclul II) Doctorat

Durata studiilor

4 ani 2 ani 3 ani (4 ani)

Credite de studiu ECTS

240 credite 120 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi, învăţământ cu frecvenţă redusă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, învăţământ cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diploma de BAC, diploma de colegiu, diploma de studii superioare

Diploma de licenţă Diploma de masterat

Precondiţii Realizarea finalităţilor învăţământului preuniversitar.

Competenţe instrumentale:capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în practică, cunoştinţe de bază în domeniul bazelor statului şi dreptului.Competenţe interpersonale:abilitatea de a coopera, aprecierea diversităţii fenomenelor.Competenţe sistemice:capacitatea de a învăţa, abilitatea de a cerceta, capacitatea de a extrage şi a analiza informaţia din mai multe surse, gîndire critică, capacitatea de a genera noi idei, capacitatea de a rezolva situaţii de problemă, capacitatea de a lua decizii, abilitatea de a lucra autonom, atitudine etică, dorinţa de a se autoperfecţiona.

Deţinerea Competenţe instrumentale:cunoaşterea bazelor/ fundamentelor teoretice ale dreptului;cunoaşterea esenţei justiţiei, a legalităţii şi a ordinii de drept;cunoaşterea esenţei, a temeiurilor şi a principiilor răspunderii juridice; identificarea surselor de informare eficientă în domeniul dreptului; determinarea esenţei sistemului naţional de drept al RM.Competenţe interpersonale:elaborarea proiectelor de activitate profesională în domeniul dreptului;pronosticarea evoluţiei jurisprudenţei în contextul dezvoltării economice, politice, culturale a societăţii la etapa de tranziţie şi post-tranziţie;evaluarea perspectivelor implementării reformei de drept şi judiciare; interpretarea normelor de drept; determinarea raporturilor sociale care constituie temeiul dreptului;Competenţe sistemice: proiectarea activităţii practice în jurisprudenţă; eficientizarea activităţii profesionale, prin introducerea elementelor inovatorii din domeniul dreptului; adaptarea teoriei juridice la situaţiile activi-tăţii practice; determinarea lacunelor în drept şi formularea de iniţiative în vederea adoptării noilor norme de drept; aplicarea efectelor de drept asupra persoanei; adaptarea eficientă a experienţei sistemelor juridice de peste hotare la condiţiile mediului intern de funcţionare ; monitorizarea activităţii instituţiilor din

30

sistemul juridic; valorificarea potenţialului comunităţii în buna funcţionare a normelor de drept; demonstrarea capacităţii de a lua decizii orientate spre perfecţionarea sistemului de drept.

Stagii de practică

Cu titlu obligatoriu: practica de instruire, de producere, de licenţă.

Stagierea Nu se realizează


capacităţile teo-retice şi practice ale studenţilor la finele fiecărei sesiuni se evaluează cu examene (cîte 6 la fiecare se-mestru de stu-dii). Examină-rile se fac în mod scris în formă de test. Evaluarea cup-rinde şi pe cele sumative perio-dice, evaluarea finală a practicii şi susţinerea tezei de an.

Evaluarea se exprimă în examene la disciplinele studiate în formă scrisă, susţinerea rezultatelor stagierii urmate timp de 1 an cît şi a tezei de master.

Susţinerea examenelor de minimum de doctorat, cîte un referat ştiinţific pe an la tema abordată în cadrul specialităţii alese prin care ar dovedi deţinerea competenţelor aspecifice ciclului III.


Examenul de licenţă (disciplina fundamentală şi de specialitate) şi susţinerea tezei de licenţă

Susţinerea examenului de stagiere şi a tezei de master.

Susţinerea tezei de doctor în drept

Certificare Diploma de licenţă Diploma de master Diploma de doctor

Titlu acordat licenţiat master DoctorDrepturi pentru absolvenţi

- solicitarea masterului;- ieşirea pe piaţa muncii (la un cerc determinat de funcţii)

- solicitarea doctoratului;- ieşirea pe piaţa muncii

- realizarea postdoctoratului;- ieşirea pe piaţa muncii.

Autorizarea programelor

Planul de studii, potrivit rigorilor standardelor de la Bologna, este discutat la şedinţele Catedrelor, Comisia metodică şi Consiliul facultăţii, fiind aprobat la Senatul Universităţii.

Planul de studii este aprobat de Senat. Fiecare domeniu de studiu se realizează potrivit curricumulurilor elaborate în cadrul catedrelor.

Comisia superioară de atestare.

2. Titluri şi ocupaţii 2.1. Descrierea calificării- Licenţa (drept)1. Cunoştinţe (capacităţi de cunoaştere):- să utilizeze cunoştinţe detaliate teoretice şi practice specifice domeniului dreptului;

31

- să demonstreze cunoaşterea avansată a domeniului dreptului prin capacitatea de a realiza analize critice ale teoriilor şi principiilor dreptului.

De exemplu, modulul „Dreptul penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: cunoaşterea bazelor teoretice ale dreptului penal; determinarea direcţiilor prioritare ale politicii penale; determinarea esenţei principiilor, sarcinilor şi scopurilor dreptului penal etc.

Modulul „Dreptul execuţional penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: cunoaşterea bazei normative a sancţiunilor de drept penal; determinarea direcţiilor prioritare ale politicii de executare a pedepselor penale, cunoaşterea structurii sistemului de instituţii penitenciare etc.

2. Deprinderi:- să demonstreze stăpânirea metodelor şi instrumentelor în domeniul dreptului;- să demonstreze capacităţi de inovare în utilizarea metodelor aplicate în domeniul dreptului;- să construiască şi să susţină argumentele utilizate în rezolvarea problemelor teoretice şi

practice din domeniul dreptului.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

aplicarea metodelor de interpretare a normelor penale; argumentarea soluţiilor de calificare a infracţiunilor; aplicarea cunoştineţlor teoretice în rezolvarea de speţe din practica judiciară, etc.

3. Competenţe personale şi profesionale:a) autonomie şi responsabilitate:- să demonstreze abilităţi de organizare administrativă, de management al resurselor şi al

echipei în contexte de muncă sau de studiu inpredictibile care presupun rezolvarea unor probleme complexe din domeniul dreptului, caracterizate printr-o multitudine de factori care interacţionează;

- să demonstreze creativitate în elaborarea proiectelor şi iniţiativă în procesele de management care includ formarea colaboratorilor pentru a dezvolta performanţele echipei.

De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: demonstrarea creativităţii în elaborarea proiectelor de perfecţionare a politicii penale: de-monstrarea responsabilităţilor de coordonare a eforturilor tuturor factorilor implicaţi în activitatea de analiză a erorilor de calificare a infracţiunilor; manifestarea iniţiativei în stabilirea corelaţiei dintre condiţiile obiective şi implicarea factorului uman în realizarea activităţii de descoperire a carenţelor tehnico-legislative ale legii penale etc.

b) capacitatea de a învăţa:- să evalueze în mod consecvent propriului proces de învăţare şi să-şi identifice nevoile de

formare.De exemplu modulul „Drept execuţional penal” are ca finalitate formarea următoarelor

competenţe: automonitorizarea activităţii de urmărire a amendamentelor operate la actele norma-tive din domeniul dreptului execuţional penal; elaborarea proiectelor individuale de formare profesională; stabilirea corelaţiei dintre rezultatele autoevaluării şi proiectarea activităţii ulterioare.

c) competenţe sociale şi de comunicare: - să comunice idei, probleme şi soluţii atît audienţei specializate, cît şi celei nespecializate

utilizînd o gamă de tehnici care implică informaţii cantitative şi calitative;- să exprime o viziune personală asumată asupra lumii De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

adaptarea comunicării cu colegii la diversitatea circumstanţelor practicii de examinare a cauzelor penale; utilizarea modalităţilor eficiente de formare a conştiinţei şi a culturii juridice penale a comunităţii; perfecţionarea abilităţilor de comunicare în dependenţă de schimbările din domeniul dreptului penal etc.

d) competenţe profesionale:- să colecteze şi să interpreteze date relevante într-un domeniu pentru rezolvarea

problemelor din domeniul dreptului;- să demonstreze experienţa relaţiilor interpersonale la nivel operaţional, în mediu de muncă

complexe;- să elaboreze judecăţi bazate pe cunoaşterea problematicii sociale şi etice care apar în

muncă sau studiu.

32

De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: interpretarea corectă a normelor penale în scopul rezolvării problemelor practice din domeniul dreptului penal; elaborarea judecăţilor bazate pe stabilirea semnelor unei infracţiuni concrete; colectarea datelor statistice privind anumite infracţiuni pentru perfecţionarea normelor care prevăd răspunderea pentru acestea, etc.

Masterat (drept)1. Cunoştinţe (capacităţi de cunoaştere):

- să utilizeze cunoştinţe teoretice şi practice specializate avansate în domeniul dreptului;- să demonstreze capacităţi analitice privitoare la cunoştinţele din domeniul dreptului.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

utilizarea cunoştinţelor teoretice şi practice despre infracţiune, răspunderea şi pedeapsa penală pentru dezvoltarea şi/sau aplicarea concepţiei de justiţie penală; analiza cunoştinţelor despre faptele infracţionale; analiza cunoştinţelor din domeniile extrapenale în vederea aplicării răs-punderii pentru unele categorii de infracţiuni (infracţiuni în domeniul informaticii, infracţiuni în domeniul transportului, infracţiuni creditare etc.) etc.

2. Deprinderi:- să realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea

cunoştinţelor noi sau interdisciplinare şi să elaboreze judecăţi pe baza unor informaţii incomplete sau limitate;

- să dezvolte noi deprinderi ca răspuns la noile cunoştinţe şi tehnici care apar.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

estimarea nivelului de elaborare a legii penale; evaluarea incriminării faptelor care pot prezenta pericol social major în noile condiţii sociale; evaluarea eficienţei normelor penale şi gradului lor de adaptare la noile realităţi sociale etc.

3. Competenţe personale şi profesionale:a) autonomie şi responsabilitate:- să demonstreze leadership şi inovaţie în contexte de muncă sau de studiu care sunt

necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea problemelor implicînd mulţi factori care interacţionează;

- să evalueze şi să îmbunătăţească performanţa strategică a echipelor.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

demonstrrarea inovaţiei în stabilirea conexiunilor dintre dreptul penal şi unele domenii extrapenale (biomedicina, transplantalogia, cibernetica, marketingul etc.); evaluarea performanţei prestaţiei factorilor implicaţi în elaborarea legii penale; elaborarea recomandărilor în scopul perfecţionării activităţii celor implicaţi în aplicarea legii penale etc.

b) capacitatea de a învăţa:- să demonstreze autonomie în procesul de învăţare, precum şi un nivel ridicat de înţelegere

a proceselor de învăţare.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

identificarea şi selectarea informaţiei adecvate pentru studierea unei probleme de drept penal; amplificarea cunoştinţelor teoretice în dependenţă de noile exigenţe ale dreptului penal; gestionarea eficientă a cunoştinţelor teoretice despre problemele dreptului penal etc.

c) competenţe sociale şi de comunicare:- să comunice audienţei de specialişti şi nespecialişti rezultatele proiectelor, metodele şi

principiile de bază folosind tehnici adecvate; - să observe şi să reflecte asupra normelor sociale şi relaţiilor interpersonale şi să acţioneze

în vederea îmbunătăţirii acestora.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

informarea opiniei publice juridice despre proiectele de modificare şi completare a legii penale; analiza conformităţii normelor penale în funcţie de acoperirea sferei de reglementare juridică; analiza reacţiilor opiniei publice privind disfuncţionalităţile normelor penale etc.

d) competenţe profesionale:- să rezolve probleme prin integrarea surselor de informaţii complexe, cîteodată incomplete,

în contexte noi şi nefamiliare;

33

- să utilizeze experienţa obţinută într-un mediu de muncă interactiv pentru managementul schimbării într-un mediu complex;

- să reacţioneze la problematicele sociale, ştiinţifice şi etice care apar în muncă sau studiu.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

estimarea cauzelor neaplicării unor norme penale; gestionarea coliziunilor apărute între normele penale, pe de o parte, şi normele etice şi religioase, pe de altă parte; analiza componenţelor de infracţiuni care nu dispun de un suport ştiinţific suficient etc.

Doctorat1. Cunoştinţe (capacităţi de cunoaştere):- să utilizeze cunoştinţe specializate pentru a analiza critic, a evalua şi a sintetiza idei noi şi

complexe, cele mai avansate în domeniu;- să extindă sau să redefinească cunoştinţele şi/sau practica profesională existente în cadrul

unui domeniu sau la interfaţa cu alte domenii.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

reformularea dispoziţiilor incriminărilor care se caracterizează prin deficienţe calitative; recon-siderarea critică a concepţiilor privind instituţiile dreptului penal; analiza critică a soluţiilor pronunţate în cadrul justiţiei penale etc.

2. Deprinderi:- să cerceteze, să conceapă, să proiecteze, să implementeze şi să adapteze proiecte care conduc la noi cunoştinţe şi soluţii procedurale.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

investigarea implicaţiilor practice ale aplicării nou-incriminatelor fapte penale; proiectarea algoritmilor de interpretare a infracţiunilor cel mai frecvent săvârşite; recomandarea adaptărilor instrumentelor existente de interpretare judiciară a normelor penale la noile realităţi sociale etc.

3. Competenţe personale şi profesionale:a) autonomie şi responsabilitate:- să demonstreze leadership şi inovaţie în contexte de muncă sau de studiu care sunt

necunoscute, complexe şi imprevizibile şi care solicită rezolvarea problemelor implicând mulţi factori care interacţionează;

- să evalueze şi să revizuiască performanţa strategică a echipelor.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: să

evalueze gradul de prestaţie a factorilor implicaţi în perfecţionarea legii penale; să demonstreze iniţiativă în promovarea propriilor opinii privind îmbunătăţirea direcţiilor concrete de politică penală; să evalueze critic prestaţiile specialiştilor implicaţi în interpretarea, comentarea şi adnotarea legii penale etc.

b) capacitatea de a învăţa:- să demonstreze capacitatea de angajament durabil faţă de elaborarea de idei sau procese

noi, precum şi un nivel ridicat de înţelegere a proceselor de învăţare.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe: să

argumenteze opţiunea sa pentru o anumită metodă de cercetare aplicată în ştiinţa dreptului penal; să fundamenteze ataşamentul faţă de concepţiile inovatoare din domeniul dreptului penal; să demonstreze nivelul ridicat de înţelegere a proceselor de învăţare practicate în domeniul dreptului penal etc.

c) competenţe sociale şi de comunicare:- să comunice cu autoritate profesională prin angajarea într-un dialog critic cu omologii

dintr-o comunitate de specialişti;- să observe atent şi să reflecte asupra normelor sociale şi a relaţiilor interpersonale şi să

acţioneze în vederea îmbunătăţirii acestora.De exemplu modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

dialogarea critică cu teoreticienii şi practicienii din domeniul dreptului penal; argumentarea prop-riului punct de vedere în faţa destinatarilor şi beneficiarilor de orice nivel ai legii penale; promovarea a implementării iniţiativelor legislative în domeniul dreptului penal etc.

a) competenţe profesionale:

34

- să analizeze critic, să evalueze şi să sintetizeze idei noi şi complexe şi să ia decizii strategice pe baza acestor procese;

- să demonstreze experienţa relaţiilor interpersonale la nivel operaţional, precum şi capacitatea de a lua decizii strategice într-un mediu complex;

- să promoveze valorile morale în context social şi profesional.De exemplu, modulul „Drept penal” are ca finalitate formarea următoarelor competenţe:

analiză complexă a gradului de compatibilitate a legii penale naţionale cu cadrul normativ penal al Uniunii Europene; selectarea opiniilor de certă valoare exprimate în cadrul polemicii ştiinţifice privind una din problemele fundamentale ale dreptului penal; conceperea de direcţii de politică penală conectate la programele şi proiectele de interes naţional şi pan-european etc.

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat (nomenclatorul profesiilor/clasificatorul ocupaţiilor)

● Licenţa (ciclul I)Domeniile de specializare Categorii/grupuri de profesii

pe domenii de activitate (potrivit Clasificatorului ocupaţiilor în vigoare în RM)


Drept 241 specialişti în activităţi comerciale şi cu probleme de personal;1120 conducători şi funcţionari superiori ai administraţiei publice centrale şi ai reprezentanţelor

242 specialişti în drept2421 jurişti2429 specialişti în drept, neclasificaţi în grupele de bază anterioare;20129 anchetator,21130 anchetator penal, 20131 anchetator penal (calificare medie), 20133 anchetator penal cazuri deosebit de grave – (ofiţer de urmărire penală în vigoare);20451 cercetător-stagiar (în drept);21500 expert judiciar; 21719 grefier;21720 grefier judecătorie;22325 inspector fiscal de stat;22823 jurisconsult; 22826 jurisconsult (calificare medie); 22829 jurist principal

● Masterat (ciclul II)Domeniile de specializare Categorii/grupuri de

profesii pe domenii de activitate (potrivit Clasificatorului ocupaţiilor în vigoare în RM)


Drept (masterat de cercetare şi profesional)

23 specialişti în sfera învăţământului24 alţi specialişti cu nivel superior de calificare;1120 conducători şi

2310 lectori, asistenţi şi asimilaţi ocupaţi în învăţământul superior;2422 judecători, procurori; 20012 adjunct al Procurorului General;22817 judecător al Curţii Constituţionale,

35

funcţionari superiori ai administraţiei publice centrale şi ai reprezentanţelor

22814 judecător al Curţii De Apel, 22813 judecător asistent al Curţii Supreme de Justiţie, 22918 magistrat al Consiliului Superior al Magistraturii, 23977 Preşedinte al Curţii Constituţionale, 23974 Preşedinte al Curţii de Apel, 23980 Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, 23983 Preşedintele Judecătoriei Economice, 23959 Preşedinte al judecătoriei militare, 24009 prim adjunct al Procurorului General, 24024 Procuror, 24027 Procuror adjunct, 24033 Procuror General al RM, 25966 Vicepreşedintele Curţii de Apel, 25970 vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, 20114 ajutor al procurorului, 20102 ajutor al Preşedintelui Curţii de Apel, 20104 ajutor al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, 20110 ajutor al Prim-ministrului RM, 20626 consilier al Preşedintelui Curţii Constituţionale, 20259 avocat, 20260 avocat parlamentar, 20459 cercetător în ştiinţe juridice, 20502 colaboratori ştiinţifici (în drept, 20618 consilier de justiţie, 20626 consilier al preşedintelui Curţii Constituţionale, 21071 director registru, ), 22808 judecător, 22864 lector universitar, 23572 notar, 23575 notar de stat, 24024 procuror, 24027 procuror adjunct, 24030 procuror criminalist. 24033 Procuror General al RM, 24036 procuror de secţie, 24039 procuror şef de secţie

● DoctoratDomeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate (potrivit Clasificatorului ocupaţiilor în vigoare în RM)


Drept 23 specialişti în sfera învăţământului

231 profesori universitari, conferenţiari, lectori;24078 profesori universitari

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareO parte semnificativă a învăţării şi predării dreptului are loc în cadrul altor programe de

formare. Disciplina Bazele dreptului est emenită să dezvolte competenţe generale, instrumentale şi sistemice proprii Ciclului I şi deschide perspectiva pentru formarea competenţelor specifice pentru anumite domenii. Astfel, în cadrul catedrei Sociologie şi Asistenţă Socială a facultăţii de Filosofie, Sociologie şi Asistenţă Socială, se predau următoarele discipline fundamentale şi de spe-cialitate: devianţa şi controlul social; dreptul familiei şi al copilului; legislaţia muncii şi protecţiei sociale. În cadrul Facultăţii de Istorie şi Psihologie, la Catedra şi Psihologie şi Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, este studiată sociologia juridică. În cadrul Catedrei Jurnalism a Facultăţii Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, se predau următoarele discipline fundamentale şi de specialitate având conexiune cu domeniul dreptului: dreptul umanitar internaţional şi mass-media; legislaţia mass-media; deontologia jurnalistului şi etica jurnalistului. În cadrul Catedrei Politologie a Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, se predau următoarele discipline funda-mentale şi de specialitate: introducerea în teoria dreptului; dreptul muncii şi asigurării sociale;

36

dreptul administrativ; dreptul penal; dreptul constituţional; dreptul internaţional privat; dreptul proprietăţii intelectuale; sistemul organelor de drept în Republica Moldova; dreptul administraţiei locale; drepturile şi libertăţile omului; dreptul organizaţiilor internaţionale; dreptul bancar; dreptul comercial; dreptul funciar şi ecologic; dreptul familiei; dreptul fiscal; dreptul comercial internaţional; dreptul comunitar; dreptul vamal.

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori pe nivel de cicluri

3.1. descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelor

LicenţăCompetenţe specifice Competenţe generaleStudentul trebuie să fie capabil să:- capacităţi cognitiveSă utilizeze cunoştinţele obţinute în cadrul disciplinelor juridice studiate, să cunoască problemele teoretice şi practice de drept penal, drept civil, drept internaţional, drept constituţional şi administrativ etc.- deprinderiSă demonstreze capacităţi de comparare a diferitor raporturi sociale, să construiască soluţii ale unor situaţii de drept, să aplice un complex metodologic în vederea efectuării studiilor de caz.- competenţe personale şi profesionalea) Să demonstreze responsabilităţi de organizare a activităţii proprii, să demonstreze creativitate în elaborarea noilor proiecte manageriale.b) Să evalueze eficienţa propriului proces de învăţare, să aprecieze necesitatea autoevaluării.c) Să posede abilităţi de comunicare atît în colectiv cît şi terţe persoane, să exprime viziuni proprii faţă de unele coliziuni sau reglementări de drept, să utilizeze o gamă variată de tehnici în vederea enunţării soluţiilor interpretative ale actelor noemative.d) Să colecteze date pertinente atît cantitative cît şi calitative în vederea rezolvării problemelor juridice, să dea dovadă de relaţii pozitive în colectivul de muncă, să iniţieze şi să depisteze probleme de drept propuse spre soluţionare în procesul activităţii juridice.

Competenţe instrumentale:capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în practică, cunoştinţe de bază în domeniul bazelor statului şi dreptului.Competenţe interpersonale:abilitatea de a coopera, aprecierea diversităţii fenomenelor.Competenţe sistemice:capacitatea de a învăţa, abilitatea de a cerceta, capacitatea de a extrage şi a analiza informaţia din mai multe surse, gîndire critică, capacitatea de a genera noi idei, capacitatea de a rezolva situaţii de problemă, capacitatea de a lua decizii, abilitatea de a lucra autonom, atitudine etică, dorinţa de a se autoperfecţiona

MasteratCompetenţe specifice Competenţe generaleMasterandul trebuie să fie capabil să:- capacităţi cognitiveSă utilizeze cele mai avansate şi recente elaborări şi interpretări ale raporturilor şi normelor de drept ramurale, să cunoască situaţiile de coliziune şi carenţă ale domeniului juridic din specializarea aleasă spre studiu, să dea dovadă de capacităţi de analiză şi sinteză ale informaţiei achiziţionate la nivel de specializare, să posede bazele psihopedagogiei în eventualitatea predării dreptului.- deprinderiSă realizeze soluţii ale problemelor de drept ramurale prin

Competenţe instrumentale:cunoaşterea bazelor/fundamentelor teoretice ale dreptului;cunoaşterea esenţei justiţiei, a legalităţii şi a ordinii de drept;cunoaşterea esenţei, a temeiurilor şi a principiilor răspunderii juridice; identificarea surselor de informare eficientă în domeniul dreptului; determinarea esenţei sistemului naţional de drept al RM.Competenţe interpersonale:elaborarea proiectelor de activitate

37

utilizarea noilor cunoştinţe, să elaboreze judecăţi pe baza informaţiilor incomplete şi a cadrului legislativ limitat.- competenţe personale şi profesionalea) Să demonstreze inovaţie în contextul de muncă şi de studiu imprevizibile, să perfecţioneze abilităţile de comunicare în dependenţă de schimbările din domeniul dreptului, să utilizeze tehnologiile moderne în comunicare, realizate în domeniul sistemului juridic, să posede dexterităţi psihopedagogice în atitudinea interumană.b) Să dea dovadă de autonomie în învăţare, să cunoască şi să aplice metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul jurisprudenţei.c) Să identifice problemele de cercetare în domeniul jurisprudenţei, să acţioneze în vederea îmbunătăţirii calităţii normelor de drept şi a relaţiilor interpersonale.d) Să utilizeze modalităţi eficiente de formare a conştiinţei şi a culturii juridice a comunităţii, să aprecieze schimbările parvenite în sistemul juridic drept condiţie a funcţionalităţii lui, să răspundă problematicilor sociale, ştiinţifice şi etice care apr în muncă sau studiu.

profesională în domeniul dreptului;pronosticarea evoluţiei jurisprudenţei în contextul dezvoltării economice, politice, culturale a societăţii la etapa de tranziţie şi post-tranziţie;evaluarea perspectivelor implementării reformei de drept şi judiciare; interpretarea normelor de drept; determinarea raporturilor sociale care constituie temeiul dreptului ;Competenţe sistemice :proiectarea activităţii practice în jurisprudenţă; eficientizarea activităţii profesionale, prin introducerea elementelor inovatorii din domeniul dreptului; adaptarea teoriei juridice la situaţiile activităţii practice; determinarea lacunelor în drept şi formularea de iniţiative în vederea adoptării noilor norme de drept; aplicarea efectelor de drept asupra persoanei;adaptarea eficientă a experienţei sistemelor juridice de peste hotare la condiţiile mediului intern de funcţionare ; monitorizarea activităţii instituţiilor din sistemul juridic; valorificarea potenţialului comunităţii în buna funcţionare a normelor de drept; demonstrarea capacităţii de a lua decizii orientate spre perfecţionarea sistemului de drept.

DoctoratCompetenţe specifice Competenţe generaleDoctorandul trebuie să:- capacităţi cognitiveSă utilizeze cunoştinţele de specializare pentru a analiza critic, a evalua şi a sintetiza noi idei în domeniul jurisprudenţei, să sintetizeze şi să aprecieze jurisprudenţa internaţională şi naţională pe specializări de drept, să perceapă şi să distingă noi domenii de cercetare la hotarul dintre mai diferite ramuri de drept.- deprinderiSă determine eficientizarea activităţii profesionale, prin introducerea elementelor inovatorii din domeniul dreptului; să posede abilitatea de adaptare a teoriei juridice la situaţiile activităţii practice.- competenţe personale şi profesionalea) să evalueze activitatea profesională din perspectiva funcţiilor de serviciu realizate în sistemul juridic; să utilizeze rezultatele evaluării, drept criterii de reglare a activităţii profesionale.b)să posede un nivel ridicat de înţelegere a proceselor de învăţare, să utilizeze modalităţi eficiente de formare a conştiinţei şi a culturii juridice a comunităţii.c) să diagnosticheze mediul intern şi cultura organizaţională a instituţiilor din sistemul juridic; să determine misiunea

să realizeze diagnoze bazate pe cercetarea în vederea soluţionării problemelor de drept, să elaboreze judecăţi de valoare întru înlăturarea lacunelor în drept, să posede dexterităţi de autocercetare şi autoperfecţionare, să manifeste capacitatea de a analiza critic, de a evalua şi a sintetiza idei noi şi complexe; să contribuie la realizarea unei cercetări originale care extinde frontierele cunoaşterii prin dezvoltarea de noi cunoştinţe substanţiale; să poată comunica cu persoanele egale lor şi largi comunităţi de ştiinţă; sunt capabili să promoveze în context academic şi profesional progresul tehnico-social în vederea noilor reglementări juridice.

38

instituţiilor din sistemul juridic; să proiecteze activitatea instituţiilor din sistemul juridic; să monitorizeze activitatea instituţiilor din sistemul juridic; să elaboreze strategii de colaborare dintre toţi factorii implicaţi în realizarea normelor de drept; să valorifice potenţialul comunităţii în buna funcţionare a normelor de drept; să demonstreze capacitatea de a lua decizii orientate spre perfecţionarea sistemului de drept.d) să analizeze critic noile concepte parvenite în sistemul de drept naţional şi cel internaţional, să acţioneze pentru progresul social şi promovarea eticii, să contribuie la ameliorarea calităţii sistemului de drept naţional. Licenţă

cod Cursuri fundamentale crediteF01O02 Drept privat roman 5

F01O03 Teoria generală a dreptului 6F02O09 Drept civil, partea generală 6

F02O011 Drept administrativ 6F03O015 Drept civil (drepturi reale) 5F03O016 Dreptul penal (teoria infracţiunii) 5F04O021 Drept civil (teoria generală a obligaţiilor) 5F04O022 Drept penal I 5F05O027 Drept civil II 5F05O028 Drept penal II 5F05O029 Drept procesual penal (partea generală) 5F05O030 Drept procesual civil (partea generală) 6F06O033 Drept civil II 5F06O034 Drept penal II 5F06O035 Drept procesual penal (partea specială) 5F06O036 Drept procesual civil (partea specială) 5

Cursuri cu orientare verticalăS01O04 Drept constituţional 6S03O017 Dreptul muncii 5S03O018 Dreptul internaţional public 4S03A119 Deontologia

Drept ecologicOrganele justiţiei penaleDrept diplomatic si consular

6

S04O023 Drept vamal 3S04A125 Mari sisteme de drept

Dreptul protecţiei socialePrincipiile justiţiei penale.Dreptul Uniunii Europene

6

S05A131 Dreptul informaţionalDreptul funciar Etica activităţii procesual penaleDrept internaţional umanitar

5

S06A137 Bazele reglementării normativ-juridice ale edificării societăţii 5

39

informaţionale în RM Probleme actuale ale procedurii civileMijloacele tehnico-criminalistice de administrare a probelor în procesul penalDrept bancar

S07O039 Drept internaţional privat 5S07O040 Criminalistica 4S07O041 Criminologia 4S07A143S07A144

1. Problemele teoriei generale a dreptului2. Administrarea publică locală

1. Executarea hotărîrilor judecătoreşti cu caracter civil2. Procedura notarială şi dreptul succesoral

1. Actele procedurale în procesul penal2. Drept penal comparat

1. Arbitrajul comercial internaţional2. Dreptul comerţului internaţional

66

S08O045 Dreptul familiei 2S08O046 Dreptul proprietăţii intelectuale 3S08A147S08A148

1. Tehnica legislativă2. Jurisdicţia constituţională

1. Litigii de muncă2. Dreptul locativ şi relaţiile de arendă

1. Metodica cercetării unor categorii de infracţiuni2. Dreptul penal european

1. Dreptul refugiaţilor2. Dreptul concurenţei

22

Cursuri de orientare diversă (masterat)M04A226 Drept parlamentar şi electoral

Mijloacele de garantare a obligaţiilor Măsuri alternative privaţiunii de libertate Asistenţa juridică în unităţile economice şi contabilitate legală

5

M05A232 Dreptul financiar

Dreptul transporturilor şi drepturile personale nepatrimonialeCalificarea infracţiunilor Răspunderea juridică în dreptul economic

5

M06A238 Documentarea cazurilor de contrabandă şi perfectarea actelor vamaleProbleme actuale ale dreptului. Civil Drept execuţional penal Dreptul fiscal

5

Cursuri de formare a competenţelor generaleCompetenţe instrumentale

G01O05 Tehnologii informaţionale de comunicaţie 4

G01O06 Limba străină 4

G01O07 Cultura fizică 0

40

G02O013 Limba străină 4G02O014 Educaţia fizică 0U01O01 Istoria dreptului ţărilor străine 5U02O08 Istoria dreptului românesc 5

U02O010 Doctrine politice şi de drept 4U02O012 Politologia 5U04O024 Protecţia juridică naţională şi internaţională a drepturilor

omului6



1. Capacitatea de analiză şi sinteză a materiei din domeniul dreptului2. Cunoaşterea bazelor teoretice ale dreptului3. Capacitatea de a învăţa şi de a se autoperfecţiona4. Abilitatea de aplicare a cunoştinţelor în practică5. Aptitudinea de identificare a surselor de informare eficientă în

domeniul dreptului6. Determinarea esenţei sistemului naţional de drept al RM7 Capacitatea de a rezolva situaţii de problemă8 Abilitatea de a gîndă critic9 Abilitatea de a coopera şi a lucra în grup


Denumirea succintă a competenţelor-cheie specifice

Descrierea competenţelor

Studentul trebuie să:

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1. Cunoaştere şi înţelegere Cunoască problemele teoretice şi practice de drept ramurale

A

2. Cunoaştere şi înţelegere Sintetizeze cunoştinţele obţinute în cadrul disciplinelor juridice

A

3. Cunoaştere şi înţelegere Posede capacitatea de analiză şi sinteză a prevederilor actelor normative din sistemul de drept naţional

A

4. Cunoaştere şi înţelegere Să cunoască teoriile de aplicare şi interpretare a actelor normative

A

5. Aplicarea cunoştinţelor şi trecerea de la teorie la practică

Aprecieze diversitatea situaţiilor de fapt juridice B

6. Aplicarea cunştinţelor şi trecerea de la teorie la practică

Compare diferite raporturi sociale şi juridice B


Construiască soluţii ale unor situaţii conflictuale de drept B


Aplice un complex metodologic în vederea efectuării studiilor de caz

B


Exprime gîndire critică faţă de reglementările juridice lacunare

B


Dea dovadă de spirit novator în vederea propunerilor de „lege ferenda”

B

11. A construi judecăţi Să colecteze date pertinente atît cantitative şît şi calitative C

41

informale (gîndire critică şi ştiinţifică)

în vederea rezolvării problemelor juridice

12. A construi judecăţi informale (gîndire critică şi ştiinţifică)

Demonstreze responsabilităţi de organizare a activităţii proprii

C

13. A construi judecăţi infor-male (gîndire critică şi ştiinţifică)

Demonstreze creativitate în elaborarea noilor proiecte manageriale

C

14. Abilităţi de comunicare Posede abilităţi de comunicare atît în colectiv cît şi cu terţe persoane

D

15. Abilităţi de comunicare Dea dovadă de relaţii pozitive în colectivul demuncă D16. A învăţa să înveţe Evalueze eficienţa propriului proces de învăţare E17. A învăţa să înveţe Aprecieze necesitatea autoevaluării E18. A învăţa să înveţe Posede abilitatea de a lucra autonom E19. A construi judecăţi

informale (gîndire critică şi ştiinţifică)

Iniţieze şi depisteze probleme de drept propuse spre soluţionare în procesul activităţii juridice

C

3.2 Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studiu scontate” pentru ciclul I Licenţă

Disciplini/Finalităţile de studiu

Componenta modulului

Nr. cre-dite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Istoria dreptului ţărilor străine

U 5 +

Drept privat roman F 5 + + + +Teoria generală a dreptului F 6 + + +Drept constituţional S 6 + + + + +Tehnologii informaţionale de comunicaţie

G 4

Limba străină G 4Cultura fizică G 0Istoria dreptului românesc U 5 + + + + +Drept civil, partea generală F 6 + + + + + +Doctrine politice şi de drept

U 4 + + + + +

Drept administrativ F 6 + + + + + +Politologia U 5 + + + + + + +Drept civil (drepturi reale) F 5 + + + + + + + +Dreptul penal (teoria infracţiunii)

F 5 + + + + + + + +

Dreptul muncii S 5 + + + + + + + + +Dreptul internaţional public

S 4 + + + + + +

1.Deontologia 2.Drept constituţional al ţărilor străine

1.Drept ecologic2.Dezmembrămintele dreptului de proprietate

1.Organele justiţiei penale2. Delicvenţa juvenilă

1. Drept diplomatic si consular2. Drept economic

SM

65

+ + + + + + +

Drept civil (teoria generală a obligaţiilor)

F 5 + + + + + + +

Drept penal I F 5 + + + + + + +Drept vamal S 3 + + + + +

42

Protecţia juridică naţională şi internaţională a drepturilor omului

U 6 + + + + +

1. Mari sisteme de drept2. Drept parlamentar şi electoral1.Dreptul protecţiei sociale2.Mijloacele de garantare a obligaţiilor

1. Principiile justiţiei penale.2. Măsuri alternative privaţiunii de libertate 1. Dreptul Uniunii Europene 2.Asistenţa juridică în unităţile economice şi contabilitate legală

SM

65

+ + + + + + + + +

Drept civil II F 5Drept penal II F 5 + + + + + + +Drept procesual penal (partea generală)

F 5 + + + + + + + + + +

Drept procesual civil (partea generală)

F 6 + + + + + + + + + +

1. Dreptul informaţional2. Dreptul financiar

1. Dreptul funciar2. Dreptul transporturilor şi drepturile personale nepatrimoniale

1. Etica activităţii procesual penale2. Calificarea infracţiunilor

1. Drept internaţional umanitar2. Răspunderea juridică în dreptul economic

SM

55

+ + + + + + +

Drept civil II F 5 + + + + + + + +Drept penal II F 5 + + + + + + + +Drept procesual penal (partea specială)

F 5 + + + + + + +

Drept procesual civil (partea specială)

F 5 + + + + + + + +

1. Bazele reglementării normativ-juridice ale edificării societăţii informaţionale în RM2. Documentarea cazurilor de contrabandă şi perfectarea actelor vamale

1. Probleme actuale ale procedurii civile2. Probleme actuale ale dreptului. Civil

1.Mijloacele tehnico-criminalistice de administrare a probelor în procesul penal2. Drept execuţional penal

1. Drept bancar2. Dreptul fiscal

SM

55

+ + + + + + + + +

Drept internaţional privat S 5 + + + +Criminalistica S 4 + + + + + + + +Criminologia S 4 + + + + + + +

43

Drept comercial M 5 + + + + + + + +1.Problemele teoriei generale a dreptului2. Administrarea publică locală

1.Executarea hotărîrilor judecătoreşti cu caracter civil2. Procedura notarială şi dreptul succesoral

1. Actele procedurale în procesul penal2. Drept penal comparat

1. Arbitrajul comercial internaţional2. Dreptul comerţului internaţional

SS

66

+ + + + +

Dreptul familiei S 2 + + + + + + + Dreptul proprietăţii intelectuale

S 3 + + + + + +

1. Tehnica legislativă2. Jurisdicţia constituţională

1. Litigii de muncă2.Dreptul locativ şi relaţiile de arendă

1. Metodica cercetării unor categorii de infracţiuni2. Dreptul penal european

1. Dreptul refugiaţilor2. Dreptul concurenţei

SS

22

+ + + + +

Stagii de practică 20 + + + + + +

Notă: din schemă se observă că dreptul penal, dreptul civil, dreptul procesual penal şi dreptul procesual civil contribuie într-o măsură mai mare la formarea competenţelor specifice.

Master

Cursuri fundamentaleF PsihologiaF pedagogia

Cursuri speciale Pe specializări:S Drept penal

Drept economicDrept civilDrept internaţionalDrept constituţional şi drept administrativDrept şi activitate vamală



1. Capacitatea de analiză şi sinteză a materiei din domeniul dreptului2. Capacitatea de a se autoperfecţiona3. Abilitatea de aplicare a cunoştinţelor în practică

44

4. Capacitatea de a rezolva situaţii de problemă5. Abilitatea de a gîndi critic6. Deţinerea standardului de competenţe ce îi permite accesul la ciclul III


Denumirea succintă a competenţelor-cheie specifice

Descrierea competenţelor Nivelul descriptorilor de la Dublin


Să stabilească importanţa unor domenii de studiu

C


Să formuleze problematica pe domenii de studiu

C


Să evidenţieze coliziile şi lacunele reglementărilor de drept

C


Să propună soluţii pentru înlăturarea carenţelor legislative

C

5 Abilităţi de învăţare Să se autoinformeze E6 Abilităţi de a construi

judecăţi informaleSă propună încadrări ale faptelor juridice

C


Să aplice cunoştinţele teoretice în practică

B

8 Cunoaştere şi înţelegere

Să însuşească aspectele comparative existente în cadrul unui domeniu de studiu

A


Să racordeze sistemul de drept naţional la cel internaţional

C

4. Volumul de muncă4.1 Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS: ● ciclul I (240 credite)● ciclul II (120 credite)● ciclul III (nedeterminat)

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat.În anumite aspecte, domeniul dreptului este perceput/oferit la fel ca în alte ţări europene. Ne

referim la învăţarea/predarea următoarelor discipline: dreptul penal comparat; dreptul internaţional public; dreptul internaţional privat; dreptul comerţului internaţional; dreptul comunitar; arbitrajul comercial internaţional; dreptul internaţional economic; protecţia internaţională a drepturilor omului; organizaţii internaţionale; dreptul internaţional bancar; dreptul refugiaţilor; mari sisteme de drept contemporan etc. Pe de altă parte, datorită specificului naţional al fiecărui sistem de drept dintr-o ţară sau alta, învăţarea/predarea celorlalte discipline juridice prezintă diferenţe relevante. Aceasta se referă la: dreptul penal; dreptul procesual penal; dreptul civil; dreptul procesual civil; dreptul muncii; dreptul funciar; dreptul bancar; dreptul constituţional; dreptul administrativ; dreptul vamal etc. Totodată chiar în cazul acestor discipline, reglementarea raporturilor juridice cu elemente de extraneitate se supune regulilor general acceptate ale dreptului internaţional privat. Este cazul dreptului civil, dreptului familiei, dreptului procesual civil etc. De asemenea, proble-mele asistenţei juridice internaţionale în diverse domenii (penal, civil, contravenţional etc.) sunt percepute la fel în ţările aparţinând diferitor sisteme de drept. Cît priveşte orientările mai noi, pe fondul unificării şi consolidării legislaţiei europene, se prefigurează tendinţa de studiere în ţările care aspiră să adere la Uniunea Europeană (inclusiv Republica Moldova) a disciplinelor cu o

45

pronunţată convergenţă general europeană: dreptul penal european; dreptul vamal european; dreptul concurenţial european; dreptul muncii european; dreptul consumului european; dreptul economic european etc. 5. Învăţarea, predarea şi evaluarea

Licenţa (ciclul I)

Evaluarea prin teste:Competenţe dezvoltate:- capacitatea de reflecţie;- capacitatea de a lua decizii ca parte componenţă a învăţării autodirijate;- capacitatea de ordonare a competenţelor caracteristice cursului respectiv.

MostrăTestul nr. 1

Subiectul I: Omorul intenţionat1.1. Descrieţi trăsăturile caracteristice ale omorului săvârşit cu premeditare.1.2. Clasificaţi circumstanţele agravante ale omorului intenţionat potrivit elementelor

componenţei de infracţiune.1.3. Estimaţi corectitudinea formulării „cu intenţii huliganice” de la lit.c) alin.(2) art.145 CP RM.

Subiectul II: Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false

2.1. Determinaţi trăsăturile obiectului material al infracţiunii prevăzute la art. 236 CP RM.2.2. Comparaţi infracţiunea, prevăzută la art. 236 CP RM, cu infracţiunea de escrocherie.2.3. Decideţi asupra oportunităţii plasării componenţei prevăzute la art.236 CP RM în Capitolul X

„Infracţiuni economice” sau în Capitolul XVII „Infracţiuni contra autorităţilor publice şi securităţii de stat”.

Subiectul III: Ştiind că Iachim suferă de o formă gravă a schizofreniei, Movileanu l-a determinat pe acesta

să aibă raport sexual cu sora lui (a lui Iachim). Expertiza medicală a stabilit că Iachim este iresponsabil şi nu-şi poate da seama de caracterul faptelor sale.

Calificaţi faptele lui Movileanu şi Iachim.Se va schimba oare calificarea dacă, în momentul săvîrşirii faptei, sora lui Iachim se afla în stare de comă?

Masterat (ciclul II)

Învăţarea în baza speţelor:Competenţe dezvoltate:

-capacitatea de a identifica situaţiile de aplicare a teoriei;-capacitatea de selectare şi operaţionalizare a cunoştinţelor teoretice adecvate specificului

activităţii practice;-capacitatea de transfer al cunoştinţelor teoretice în diverse domenii ale activităţii practice.

Mostră Speţă

În timpul executării funcţiei de primar, Negară a încălcat grav normele morale şi etice, fapt confirmat în modul stabilit. Drept urmare, 60% din numărul consilierilor locali aleşi au iniţiat un referendum de revocare a primarului Negară. După finalizarea referendumului, preşedintele consiliului electoral de circumscripţie - Drăgan - cumătru cu Negară, a aplicat ştampila cu "Votat" în interiorul cercului de sub cuvântul "Contra" într-o bună parte din buletinele de vot, scoase din

46

urnele de votare, care aveau indicate opţiunea "pentru". Astfel, toate buletinele de vot, având aplicate două ştampile, au fost declarate nevalabile. În rezultat, în hotărârea asupra rezultatelor referendumului, semnată de membrii consiliului electoral de circumscripţie, inclusiv de Drăgan, s-a confirmat respingerea revocării din post a primarului Negară.

Calificaţi fapta lui Drăgan.6. Sporirea calităţii

Asigurarea calităţii în domeniul dreptului este centrată pe dezvoltarea la formabil a competenţelor integrativ – profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în: mobili-tate; angajarea în serviciu; instruire de-a lungul vieţii.

În acest sens, elaborarea curriculelor noi (în locul programelor analitice), la fiecare din disciplinele învăţate/predate, este axată pe formabil. Tocmai asupra acestui obiectiv, au insistat comisiile metodice şi catedrele de specialitate în cursul structurării, predării, monitorizării şi perfecţionării noilor programe de studii. De menţionat, că în elaborarea şi aprobarea progra-melor/planurilor pentru specialitatea „Drept”, au participat practicienii de la Ministerul Justiţiei, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Baroul Avocaţilor etc.

De asemenea, în vederea sporirii profesionalizării şi aplicativităţii procesului educaţional, s-a produs o schimbare în abordarea stagiilor de practică la care participă studenţii. Astfel, studenţii sunt încadraţi în procesul realizării misiunii instituţiei în care-şi desfăşoară activitatea practică. Această încadrare se desfăşoară prin dialogul „student-practician”, dialog avînd ca pivot o relaţie de tip „feedback”. Această deoarece are loc o întrepătrundere şi intecorelare o tot ceea ce este inovaţional în teoria dreptului şi practica dreptului.

Aceleiaşi finalităţi – profesionalizarea continuă a procesului educaţional – îi este dedicată elaborarea de proiecte/ planuri didactice pentru prelegeri şi seminarii. În acest context, în faţa stu-denţilor sunt trasate obiective concrete, sunt recomandate sursele bibliografice de referinţă, sunt punctate tezele principale, sunt abordate probleme care depăşesc cadrul curricular dar pot constitui sfera de interes al unor studenţi, sunt formulate sarcini specifice la nivel de cunoaşte-re/comprehensiune, aplicare şi integrare. Scopul proiectelor/planurilor menţionate rezidă în: stabilirea performanţelor fiecărui student; soluţionarea situaţiilor de problemă; luarea deciziilor în vederea eficientizării şi aprofundării pregătirii profesionale.

De asemenea, schimbările în metodica de evaluare a disciplinelor sunt menite să sporească calitatea activităţii profesionale continue. Evaluările semnificative periodice şi evaluarea sumativă finală au drept finalitate ridicarea responsabilităţii şi valorificarea eficientă a factorului uman. Datorită unui sistem predictibil şi transparent de evaluare a rezultatelor, precum şi datorită analizei minuţioase a carenţelor admise, se stăruie asupra realizării unor relaţii „student-profesor” bazate pe atitudinea deschisă şi comportament empatic, asupra stabilirii unui parteneriat între toţi factorii procesului educaţional. O reală contribuţie în acest plan este adusă de evaluarea calităţii cursului profesorului de către studenţi, pe cale efectuării periodice a unor sondaje anonime. Analiza rezultatelor acestor sondaje permite profesorilor adaptarea demersului didactic la diversitatea situaţiilor de comunicare.

De asemenea, participarea formabililor la seminarile tinerilor specialişti (cu implicarea practicienilor din diversele instituţii de drept), activitatea în cadrul atelierelor de lucru din cadrul conferinţelor ştiinţifico-practice, precum şi utilizarea rezultatelor practicii judiciare în elaborarea tezelor de licenţă şi a tezelor de magistru, denotă tendinţa de stabilire a unei corelaţii durabile dintre rezultatele evaluării şi proiectarea activităţii profesionale.

Autorii modelului: Gheorghe AVORNIC, dr.hab. în drept, conf.univ.,

Decanul Facultăţii de DreptSergiu BRÎNZĂ, dr.hab., în drept, prof.univ.

Şef Catedră Drept Penal şi CriminalogieVitalie STATI, dr. în drept, conf.univ.

Maria MUTU, dr. în drept, prodecanul Facultăţii de Drept

47

1 Calificari_Brosura

Documents

Transcript of 1 Calificari_Brosura