1 c Savm File de Istorie

8/17/2019 1 c Savm File de Istorie

1/32

SĂNĂTATEA ALBINELORȘIVIERMILOR DE MĂTASE

CURS FACULTATIVANUL IV SEMESTRUL II

Titular de curs:

Conf. Dr. Georgeta DINESCU


2/32

FILE DE ISTORIE

CURSUL 1


3/32

Ce duh ai şi ce putereSă-mpleteşti ceara cu miere,De la floarea din gradină,Ostenită de albină?

Tu aduni de pe meleaguri,Pentru stupi şi pentru faguri,Pulberi, rouă, stropi şi leacuri,Poate că de mii de veacuri.Ca din lână, ca din ace,Ţeși reţeaua de ghioace,

De celule-n care puiMierea dulce şi un pui.În găoacea cea mai micăE ghiocul tau, fetică.Eşti, pe lumea de sub cer,Cel mai mare inginer.

Pe-ntuneric, făr' să ştii,Ai făcut bijuteriiŞi minuni în toată clipaCu musteaţa şi aripa.Şi, cum ştii, muncind, să taci,Nu te lauzi cu ce faci.

Tudor ArgheziFetica


4/32

”Albinele au nevoie deflori ca să trăiască, iar

florile au nevoie de albineca să rodească”

• Se consideră că albinele au apărut și au

evoluat într-o perfectă interdependențăcu plantele.• Cercetările paleontologice confirmă

apariția albinelor pe pământ înaintea

apariției omului.•


5/32

MĂRTURII PALEONTOLOGICE

• Cea mai veche specie de albine ce s-adescoperit a fost Trigona Prisca, găsită înNew Jersey, USA şi care datează de 74 -94 milioane de ani.

• Este posibil ca predecesorii albinelor săfii trăit în această perioadă, însă fosilelegenului Apis au fost descoperite pentruprima dată în Europa.

• Albinele sociale au apărut acum aprox.20 milioane de ani, iar omul a apărut cucâteva milioane de ani mai târziu.


6/32

În căutarea hranei, omul preistoric adescoperit în scorburile arborilor dulceața

și aroma fagurilor de miere.

• Cea mai vechemărturie desprevânătoarea

cuiburilor de albineeste o picturărupestrădescoperită în 1919

în estul Spaniei(Cueva de la Arana)ce datează de acum8.000??? sau15.000??? de ani.


7/32

La început fagurii erau

recoltați cu mari riscuri, dincauza înțepăturilor, pentruapărare fiind folosită apa.După descoperirea foculuifumul s-a dovedit un protector

mai bun contra agresivitățiialbinelor.Vânătoarea cuiburilor dealbine din scorburi și copaci a

durat milenii și se mai practicăși astăzi în unele zone dinAfrica și Asia.


8/32

În Egiptul antic

• Albina-simbol faraonic(3200 î.H.)

• Mierea și ceara erau

folosite: în cadrul ritualurilorreligioase

la îmbălsămareacadavrelor

ca medicamente la prepararea unor creme

folosite împotrivaarsurilor solare


9/32

În Grecia antică• Monede și bijuterii având ca

simbol albina (aprox. 280

î.H.)• Aristotel (384-322 î.H.), în

Historia animalium: ceara șipropolisul sunt recomandateca remedii foarte eficiente întratarea diferitelor afecțiuni,și în special a plăgilor.

• Obiecte funerare (850 î.H.)


10/32

Albinele, mierea și ceara suntmenționate în:

• Biblie• Talmud• Coran• Vechi scrieri indiene


11/32

APICULTURA PE MELEAGURILENOASTRE

• Herodot(485-421 î.H.) și Xenofon (430-355 î.H.)menționează că ”hrana geților consta în miere,legume, lapte crud sau preparat și foarte puținăcarne”.

•

Cel mai vechi document privind comerțul cuproduse apicole în Țările Române datează din1368, când Vlaicu Vodă a dat brașovenilorprivilegiul de a face negoț cu ceară din Muntenia.

•

În 1404 în nordul Moldovei existau cele mai maritopitorii de ceară din spațiul românesc.• În secolul al XVI-lea, pentru un litru de miere s-a

dat un sclav, iar pentru un bidon de 10 litri demiere s-au dat 10 tăurași de prăsilă.


12/32


• Sub dominația otomană, Țările române erauobligate să aprovizioneze curtea sultanului cumiere și ceară de albine.

• În 1664 au fost trimise sultanului 10.000 de

ocale de ceară și 10.000 de ocale de miere(1 oca=1,272kg).• În vremea lui Vasile Lupu (1634-1653) a fost

introdusă ”dijma la stupi sau desetina pentru

produsele stupului” (1/10 din produse).


13/32


• În Descrierea Mordovei , Dimitrie Cantemir(1673–1723)menționează ceara verde aromată,ca fiind o combinație de ceară și propolisdeosebit de apreciată în vestul Europei.

• Dimitrie Cantemir a dat o reglementare privindnumărul de stupi: ”cineva să nu aibă mai mulțistupi decât îngăduie locul ce îl stăpânește,pentru ca mulțimea lor să nu aducă supărare

vecinilor”.• Tot în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir

(1710-1711) și în continuare, s-au pus dări grelepe breslașii care dețineau mulți stupi.


14/32


• Apicultura pe domeniile mănăstirești șibisericești a cunoscut o dezvoltare deosebită,lăcașurile de cult fiind scutite de taxe șiimpozite.

• În secolele XVII-XVIII, comerțul cu ceară între

Țările Române și Veneția era înfloritor, cearaprovenită și Valahia și Moldova fiind foartecăutată, deoarece era ”cea mai curată șifrumoasă din Europa”.

• În 1781 s-a exportat la Veneția peste 100.000de kg ceară de calitate superioară.


15/32


•

În 1767, Împărăteasa Maria Tereza înființeazăla Viena prima Școală de apicultură, la cursurilecăreia (gratuite) au participat numeroșiapicultori din Bucovina, Ardeal și Banat.

•

În 1763 în Moldova erau 670.000 de stupi. Uniilocuitori ai satelor moldovene aveau 300-1000stupi, mulți boieri 5000-6000 stupi, iar mariiboieri până la 12.000 de stupi.


16/32


•

Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-leaalbinăritul românesc suferă un regresaccentuat datorat:

Taxelor și impozitelor înrobitoare (perioadafanariotă) Cultivării sfeclei de zahăr (zahăr industrial) Iluminatului pe bază de petrol Dezvoltării agriculturii și reducerii

suprafețelor de pășuni și fânețe naturale Defrișărilor masiveÎn 1908 am importat 500.000 kg de ceară.În 1911 am importat 87.000 kg miere.


17/32

TERMINOLOGIE APICOLĂROMÂNEASCĂ

•Terminologia apicolă are origine latină: Albină Apicultură Stup Fagure

Miere Ceară Păstură

• Terminologia apicolă are origine slavă:

Prisacă Matcă

Trântor

Roi

Bezmetic (stup fără matcă)


18/32

PUBLICAȚII CU TEMATICĂAPICOLĂ

•

Economia stupilor (1785) autor: Ioan PiuaruMolnar - prima publicație despre albine înlimba română (cu litere chirilice)

• Cultura albinelor ( 1823) autor: Ioan Tomici•

Revista Apicultorul ( 1873)• Manualul de stupărit (Sibiu188...)• Cartea de stupărit (Sibiu, 1887)• Albina Românească (Iași, 1829) autor: Ghe.

Asachi• Apicultura modernă (R. Vâlcea 1896)• Călăuza stuparului (Pitești, 1898)


19/32

PUBLICAȚII și MANIFESTĂRI CUTEMATICĂ APICOLĂ

•

În 1907 apare Călăuza stupului (N. Nicolaescuși I. Stoenescu), lucrare tipărită în 11 ediții șipremiată de Academia Română.

• În 1915 se organizează primul CongresNațional de Apicultură, unde s-a hotărât

înființarea Revistei naționale de apicultură.• În 1922 ia ființă la Târgu Frumos o Școală de

apicultură, care editează revista Buletinulapicultorului.

•

În 1925 ia ființă la București SocietateaCentrală de Apicultură din România careeditează revista România apicolă.

• În 1935 apare Stupăritul (autor C. Hristea), olucrare vastă, de 960 de pagini, un temeinic

îndrumător pentru apicultori.


20/32

FIGURI PROEMINENTE ALEAPICULTURII ROMÂNEȘTI

•

Remus Begnescu(1857-1922)• Creatorul școlii românești de apicultură• Publică peste 80 de articole de popularizare

referitoare la stupăritul modern și apiculturarațională• Organizează expoziții apicole în țară și

pavilioane apicole românești la expozițiiinternaționale (Paris 1900)

• În 1906 publică Curs de stupărit rațional • Organizează cursuri de apicultură cu durata

de 15 zile; cursanții primind diplomerecunoscute la nivel național.

•

Editează revista Apicultura modernă (1906)


21/32

FIGURI PROEMINENTE ALEAPICULTURII ROMÂNEȘTI

•

Florin Begnescu (1880-1949)• A început FMV la București în 1900, dar înanul II a obținut o bursă la FMV Bologna,Italia, pe care a absolvit-o în 1905.

• În paralel a urmat și cursuri de apicultură lao prestigioasă școală de apicultură de lângăBologna.

• A condus secția de apicultură din cadrul ICZBucurești, înființând în cadrul acesteia

laboratoare de microbiologie, parazitologie,morfopatologie și o prisacă cu 30 de stupi.• A organizat cursuri de apicultură cu

prelegeri teoretice și lucrări practice înlaboratoare și prisacă.


22/32

FIGURI PROEMINENTE ALEAPICULTURII ROMÂNEȘTI•

Viaceslav Harnaj (1917-1988)• A înființat Asociația Crescătorilor de Albine

(ACA) în 1957.• A condus APIMONDIA (Federația

Internațională a Asociațiilor de Apicultori)timp de 20 de ani (1965-1985)• A promovat apicultura românească în lume,

iar ca o recunoaștere a locului pe care îl

ocupă, la București s-a stabilit sediulInstitutului Internațional de Tehnologie șiEconomie Apicolă și sediul EdituriiApimondia.


23/32

INSTITUȚII CU PROFILAPICOL ÎN BUCUREȘTI

• Pe platforma apicolă din nordul capitalei(str. Ficusului) sunt amplasate:

• ICDA (Institutul de Cercetare și Dezvoltarepentru Apicultură

• ACAR (Asociația Crescătorilor de Albine dinRomânia)

• Combinatul apicol•

Liceul apicol (Viaceslav Harnaj)


24/32

ASOCIAȚII APICOLE

• Reuniunea stuparilor bănățeni (1870)• Societatea apicultorilor din Ardeal (1880)• La ora actuală în România sunt cca. 250-300

forme asociative cu profil apicol.• ACA, înființată în 1957 este singuraasociație cu acoperire națională.

• Are 40 de filiale județene și societăți

comerciale de desfacere pentruaprovizionarea apicultorilor cu toateechipamentele și materialul genetic necesar.


25/32

EVOLUȚIA APICULTURIIROMÂNEȘTI CONTEMPORANE

•

La sfirșitul anului 1989 în România erau înregistrate cca. 1,4 milioane de familii(colonii) de albine.

• După 1989 numărul s-a diminuat seminificativ,ajungând la cca. 600.000 în anul 2000.

• Dupa 2000 s-a inregistrat din nou o creștere anumărului de familii de albine, cu aprox. 4% înfiecare an.

• Totodată a crescut și numărul de stupineprofesioniste (cu peste 150 familii de albine).


26/32

APICULTURA ROMÂNEASCĂASTĂZI

În conformitate cu PNA 2014-2016:• România deține peste 1,2 milioane de colonii de

albine înregistrate (900.000 de familii de albineaparțin apicultorilor afiliați ACA).

•

Aprox. 42 000 de apicultori.• 40 % dintre stupine sunt constituite din mai

puțin de 50 de stupi.• Jud. Alba, Sălaj și Mehedinți dețin fiecare 10%

din coloniile de albine înregistrate.• Producția medie anuală de miere în ultimul

deceniu ~ 20.000 tone (cu variații în funcție decondițiile climatice între 12.000 și 22.000

tone).


27/32


• România ocupă locul 7 în UE ca număr de colonii dealbine, deținând ~ 10 % din stupii Europei, și locul 4ca producție de miere (după Franța, Spania șiPolonia).

•

Consumul mediu anual de miere pe cap de locuitor în România ~ 500 grame (în unele județe sub 200grame).

• La începutul anilor '90 consumul mediu anual era de50 grame/cap locuitor.

•

Aprox. 10 % din mierea consumată este de import.• Media europeană la consumul de miere este

cuprinsă între 1,5-2,5 kg/cap locuitor.• Danemarca 5 kg/cap de locuitor, Germania, Olanda,

Belgia, Grecia 2-2,5 kg.


28/32


• Mierea românească este deosebit de apreciatăpeste hotare

• Aprox. 10.000 tone (~ 50% din producție) seexportă în țări precum Germania (80%), MareaBritanie, Spania, țările nordice.

•

Mierea este un important ambasador al României peplan internaţional, datorită gustului specific,purităţii şi calităţilor terapeutice extraordinare.

• Încă din 1965 mierea românească a fost premiată laconcursurile internaționale de profil, ca orecunoaștere a calităților sale deosebite.

• În ultimul deceniu, fiecare participare a mieriiromâneşti la târgurile, expoziţiile şi

concursurile internaţionale a fost premiată cucel puţin o medalie de aur.


29/32


Mierea este consumată atât ca aliment,

îndulcitor cât şi în diverse cure apiterapeutice,

fiind supranumită şi „cel mai dulce

medicament“.

Mierea, împreună cu alte produse apicole

(polen, propolis, lăptişor de matcă, ceară de

albine, venin), stau la baza realizării unei game

largi de suplimente nutritive şi cosmetice.

Ă


30/32

MIEREA ECOLOGICĂ• Sectorul mierii ecologice a debutat în România datorită

sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru

conversia către sistemul ecologic.• Sprijinul financiar dispare după ce apicultorul finalizează

conversia şi este autorizat.• În prezent, sunt în conversie şi certificare aproape

100.000 de familii de albine, iar în cei mai buni ani s-au

obţinut în jur de 3.000 - 3.500 de tone de miere ecologică.• În România, primii producători certificaţi în apicultura

ecologică s-au înregistrat în anul 2000.• Potrivit datelor statistice ale Ministerului Agriculturii în

2008 erau 584 de producători certificaţi în apicultura

ecologică, iar în 2015 erau peste 1.200.• În 2000 România producea 6 tone de miere de albine

certificată ecologic, în 2008 - 2.300 de tone, în 2015 -3.500 de tone.

Ă


31/32

APICULTURA MONDIALĂASTĂZI

• Conform datelor furnizate de APIMONDIA(Federația Internațională a AsociațiilorApicultorilor) poducția mondială de miere estecuprinsă între 1,5 și 2 mil. tone anual.

• 70% este miere polifloră, iar 30% mieremonofloră.• 50% din producția mondială de miere este

realizată de șase țări: China (16%), Argentina(12%), SUA (7%), Ucraina (6%), Turcia (5%),Mexic (4%). (România 1%)

• Circa 300.000 de tone de miere din producțiamondială se exportă (aprox. 25%).

• 50% din toată mierea care călătorește prin lume

provine din China.


32/32

Un motiv specialpentru a aprecia și a

consuma mierea• Din respect pentru

albinuțe!!!Efortul făcut pentrurecoltarea unui kg demiere este uriaș.

• Parcurg 80.000 km.• Vizitează peste 4

milioane de flori.

1 c Savm File de Istorie

Documents

Transcript of 1 c Savm File de Istorie