Z. COVACEF, C. CHERA-MARGINEANU

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA ~I ARHEOLOGIE CONSTANTA

P ietre'le gro\llOre, deosebit de .raspindHe in antichitote, datorita tri­plei lor intrebu'intMi: obiecte de podooba, taN-smane ~i s.i9·i,l ii - ad·u.: o cont(libutie substo'ntital6 in cercetorea m'ito'log'iei, konografie'i, ob'ilceiu­rilor ~i oredin\elor epoai·i.

Inventarele ·,une,a re conlin odesea. astfel ,de ,piese. In prezent, in colec\iile Muzeului de i'storie ' n1Jtionala ~i arheologie Constanta se alia door gemele descoperite in ultimi·i ani' in monminte din Tomis (14 exem­plare), CehleNs (6 exemp.lare) ~i Tropaeulffi Tm'iian'i (3 exempl'O'fe). leono­grafio aoestora ne IjlnTroduce j'n lumeo plina de credinte ~j mistere a antichit6ti,j care, in ol'1ice actiune, solidta sprijinul ~i protectia unei divi­nit6ti S'ClU alteha .

Temele abondate in reprezentarile de pe geme, lac pmte d'i," >reper­toriul clasic: divi'n'it6ti, portrete, s-imbolurii ~i animale, mol:ive gn.ostice.

I. DIVINITATJ DIN PANTHEONUL GRECO-ROMAN

1. Fortuna. Sa rdo,nix de culoore ro~'u inchis spre maroni,u. FOlrma este ovala, 'iar suprala~a pl"'na . Dimen'siuni : 1,5 X 1,1 cm. Iny. 12.440. F,ig. 1, 1.

Gern.o, Imontcte intr-,un linel de 'Our, este bine f,ix1ota de marg"iiflea S'uperj·oo:ra 0 laco~ud·ui ei.

Fortuna este Ifeprezentata in prClOare, &n la\a, privind spre dreapta. Este imbracata 'intr- un chiton bogot, prins sub sini, o le calr:u1j deta·l·jj slnt redate cu multo preoizie. Zeito ti1ne mina st.inga pe okmo, ,jOir in dre:opta

1 Numeroase geme, gosite de-'o lungul celor 0 suto de oni de cercetori arheo­log ice din Dobrogea, fie co s-'ou pierdut - dato'r.ito soar,tei vitrege pe C'crre 0 avut-o muzeul din Constan1a pine ,in onul 1957, dnd .(] fast o.rganizot pe baze ~tiin!ifke, fie co au ajuns incolectii le Muzeului de istorie .(] R.S.R.

192 Z. COVACEF. C. CHERA·MARGINEANU

are cornul ,abundentei ~i 0 ro,mura ,de palm'je r 2. Pe cap poo·rta 0 cunu,na in fo-rma de semHuna, La baza Ireprez·e.nto1ri i se af.lo tin soclu circu['or.

Este a rluorare ingrijita . Motivele c'o're completeaza teme : corn'ul abun­dentei, romura de palmier ~j drma sint foo\.izote cu minuYiol1itate. Mon·iera de luer-u, tr{]larea detaliilor euacuratela, determina dow-rea gemei in a doua jumatate a sec. I e.n. Aeeea?i datare ,ne esteindioata ?i de inven­torul funerar COll1Uljl(] ii 'opolrtinea ,ineil'ul ou .pietro grovata 3.

2. Fortuna. Sardonix de culoare maronie. P,i<ltra ina Ita, de forma ovalo eu supr<lf<lla ,in<l.lta, este monfiata intr-un i,nel de lier, din care se pas­treaza num ai partea de sus '. Dimensiuni: 1,5 X 1,1 em. Inv. 12.290.

Ze'ila este reprezentata i'n picioare, in pro.il spre dreapla. In mina stinga l·ine cornul 'abundenlei, 'im eu droopla spriji'na seeplrul. Este imbracata cu chiton lung ~i po'Orta pe oap 0 cununa in forma de semilunp.

Gr<Jvura, ,realiZ<lta destul de ingri jit, co ?i. :inventaruol lunerar din ome laeea parte, dateaza gema I" sfir?ilul sec. I - inceputu,1 sec. /I em.

3. Fortuna. Chihlimbar, de lorma avala cu s,"pea/a ta pla·na s. Dimen­siuni : 1,3 X 1,1 X 0,3 em. Inv, 15.210. F,ig. 1,2.

Fortuna este ,reprezenlata in picioare, din lola, cu oapul inlors spre stinga. 'Este imhracata cu chiton ~j himotiOin. Vcilul, d01re-i venea pe spate, este tr"eut peste bralul sting ?i las<lt sa atirne de 10 cot in jos. In mino stinga zeita tine cornul abundentei, in Nmp ce cu mina dreapta spri-jina drma 6. .

ReaHzarea schematica ne determina sa datam gemal,a ineepulul sec. /II e.n.

4. Ceres. Sardonix de cu,loare eolenie -desehisa, de lorma ovala eu suprafala pl<lna. Dimensiu'nli: .1,1 X 0,8 em. Inv. 1.054. F,ig. 1, 3.

Gema, bine ?Ieluita, real;iwta ing,ijit, este montata pe un inel de lier, putecnic oxida!? . -

Zeila este reprezent,ata in p.ieioare, din lala, . cu capul ,intoJs spre droopta. Este imbraeata eu ch'iton ?i himaNon. Pieptanatum este spec.ifiea epodf Faustinei Junior 8. In min'a stinga, indoita din cot, tine 0 patera, iar in dreapw, lasata in jos, .aiteva spice ?i flori.

2 Ramura de polmier nu face porte dintre Isimbolurile traditionale ale Fortunei, fi'ind preluat aid dintre atributele Victoriei. Reprezentarea Fortunei in 'aceasta ipostaza nu este singul'ara, d. Lucio Teposu-Marinescu, Eva Lok6. Cotologul eo/eeriei de geme rom one, la/au, 1~72, nr. 26, pI. 11, fig: 26.

3 Descoperire db; Constan\o, 1967 • . jn mormintul nr. 466, de inciner.otie, d. M. Buco-vola in PonticQ, 1968, p. 278, fig. 6. -

4 Descoperita in Constan1a, in mormintul nr. 436, d. M. BU5=ovala in Pontica 3, 1970, p. 193, I;g. 5.

5 Piatl'lO prezinta 0 crapatura pe toota 116timea ~i uno mai m.ica in partea d-reapta sus, formind un unghi cu primo,

6 Gema provine dintr-un mormint din Constan1a. Cornucopia ~i cirma sint simbo­luri ,frecvente pentru Fortuna, d. Peter Gercke, Antike Gemmen in deutschen Sammlun­gen, Gottingen, p. 95-96, pI. 41, fig. 149- 151, 153-156: D. Tudor, Pietre grovole -desco· perile la Romulo, in Apulum. 6, 1967. p. 213, nr. 13, fig. 2/12, nr. 14, fig. 2/13.

7 Descoperita in Conston\a , 1969. intr-un mormint. 8 S. Reinach. Pierres gravees, Paris. 1895. pI. 9, nr. 1418; D. Tudor, op. cit.;

p. 219, nr. 40, I;g . 3/ 22, 4/7.

2 4

5 Fig. 1. 1. Fortuna . Sordonix. Tomis. 2. Fortuna. Chihl im bar. Tomis. 3. Ceres. Sardonix. Temis. 4. Minerva. Cornalina. Tomis. 5. Minerva. Piotro cenu~iu-verzu i e. Tropoeum Troiani. 6. Mars U ltor. Corneol. Tem is. 7. D ioscurii. Cornal in a. Ca llo tis. B. M~ rcur.

Opol (?), Tropoeum Troiani.

1 2 3

J.

5

4 Fig. 2. 1. Diana. Rubin. Co llotis. 2. Bonus Eventus (?) . Posta caramlZle. Tomis. 3. Sol. Jaspis verde. Tomis. 4. Portret fe mi ­

nino Posta alba. Tomis. 5. Portret mosculin. Pasta stide, olbostro. Tropoeum Troiani.

2

1 3

5

6 Fig. 3. 1. Simboluri aportinind lui Apollo. (clcedon. Tomis. 2. De lfin. (omolina. Ca lla tis. 3. Doi pe~ti. se mn zod ia ca l. (ernalina. lomis 4. leu i e~ ind din mele. Onix in tre; stroturi. Callatis. 5. Corb pe 0 crea nga. Ch ihlimbor. Tomis. 6. Chnoubis. Colcedon verde­

golbui. Tomis.

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA $1 ARHEOLOGIE CONSTANTA 193

Man'j'era ing·niji1a de lucru, . .pieptanatura , deteTmina incadro1rea cro­nologka in sec. II e.n.

5, Minerva, Cornal'ina portoealie (in degrade), Forma este ovalo, eu suprafata 'P'I'a'na, Dime'ns+uni : 1 X 0,9 em, !nv, 4937, Gema este montata intr-un inel de arg'int, treeut prin foe 9, Fig, 1, 4,

Divilni totea e'ste freprezentata in pidoare, din fata, pnivi·nd spre stlng'O. POQ,rta Icoif pe cap ~i este 1mbracata au 0 t unica lunge. Ou mine stinga, indoita in 's'Us, spri.jina sceptrul in mina dreapta tine scut,ul.

Tehnioa executiei dateazo gema I'a slir.itul sec, II - ineeputul sec, III e,n,

6. Minerva. Piat ro cenu~Li 'u - verzui·e, Este de forma ov;olo, sparta in partea stinga, jes, Supralala pl'ana, Di,mens'i'un'i : 1,7 X 1,2 X 0,25 em, Inv, 12.219. Gema este montata i ntr-,un 'inel de plumb, deformat de loe, co!re a ,j1nfJ.ue'ntat ~i asu,p :fiO nuarntei p!ietrei 10, Fig. 1,5.

Mline'rv'Q est-e reprezentata in ,pkio'Olfe, din profil spre stinga. Are coif pe ·cap ~i este imbro.oato cu tunli'co fungo. Cu mino stinga, inti,nso spre spate, sprij:i,na scutul ~i lanc8'o, iOT in mi'no dreapto', int i'nsa in fota', ti'ne a patera 11.

Se dateazG, co intJrlegul 'invento'r funerar cCku ia ii" ap'olrti"nea , spre sfir.itul sec, II e,n.

7, Mars Ultor. emneol ro~u inehi's, Gemo inaho, de forma hexQgo­nolo 'OoI'ungito ~I'atu"i 'le de s'Us ~i de jos ,s,in! de 0,3 em, c€llel,alre de 0,4 em), eu suprafala p'ia:na ~i lucrataing,rij'it, este mo,ntata pe un 'inel de plumb 12,

D'imens'iuni : 1,05 X 0,8 X 0,4 em, Lnv. 3146, FIg. 1,6: Mars ·este rre-prezentat in pi ciOOlre,

sri:nga. Are cO'sca aten:iocma pe cap, g·enunchi, 'fo:r j,n pJICIO'Olre are ca/cei, indoita ,din oot, ~i,ne lonceo, .i'olr c.u jina scutul.

voZ'ut din fota, cu oalpull into.rs spre este imbraco~ au tunica pina II(]

au c01r:imb ina·lt. In m·ina dreopt.a, mina sti-nga, intinsa lateral, spti-

Manlier.a ing'ni1Ha de luoru, contextui in OOlre a ~ost descopenito, dateaza gema 'i,n seeol u,llI e,n,

8. Victoria. Co:rnal1ino portoe-olli e, ce devilne albidoasa spre suprafata. Forma este ovo'io cu 5'U'pralata plana, Di:mensiun'i : 1,3 X 1,1 X 0,3 em, Gemo fusese montota j'ntr-uon inel de b-r:onz, puternic oXlidat, din co're S-lO desp·r.ins 13.

9 Descoperire din Constanta, 1964, intr-u n 'cavou de rpe $oseauo Port. 10 Inel ul ·a foeut parte din inventar:ul funerar '01 unui mormint de incineratie des­

eoperit in vestul municip'iului T~ropaeum Tlr.aiani, in 1975, d, A. Panoitesou in Pont-ire a 9, 1976, 1;9, 2/ 3.

11 Antike Gemmen ... , p, BS-BB, fiig. 7B-97; L. Teposu-David, Gemele ~i cameefe din muzeul arheo/ogic din Cluj, in Omagiu lui Constantin Daieoviciu, 1960, p. 528, fig. 7 : l. Teposu -,Marinescu, Eva ILako, op. cit., p. 4, nr. 5, fig. 5.

12 $-'0 descoperit 'Ia Constan!a, 1961. in mormintul 191 (.inhumatie in tigre) din zona Gore Vee he.

13 S-o deseoper.it in mO'rmintul 13 din necropolo 'romana timpurie de 10 Mongo ­lia, cf. EI. BiriCideanu in Pontico 10. 1977.

194 Z. COVACEF, C. CHERA-MARGINEANU

V'iICtOl'1i,Q, inoripato. leste If8iprezenllQt6 in prCIOOITie, in mens spre stingd. Tine in miini 0 oore-ana cu taenia !}i 0 'ro,mura de palmi'eir ale cOlrei flrunze S8 spr'ij'ina ipe umar 14,

Se incodreazo cranalagic in secalul II e.n. 9. Dioscurii. Gemo est'8 din cornaHna de cUibaore tfo!}ie, Spli8 calf 0-

mizilu inchis. Piatra este de fonma ovalo cu s'Upra~at,a p -]!Ona 15. D,imen ­siun.i : 0,6 X 0,5 em (su'Prolato grovoto); 0,8 X 0,7 em (porteo de 10 bozo). Inv. 5419. fig. 1,7.

Gemen:j,j sint lreprezentati din cap pileus. Intre ei se alia dauo miinirle Iii:be:re ~in eire 0 pungo 16,

fata, in pidoQ1re, lanci pe care Ie

ppivilndu-se. Poorta pe sprijino. in timp ce in

Tehn'i:ca gravQ1ri1i ne detenmi,n6 so datom geme 'spre sf'~r!}itu ll se.c. II e.n. 17,

10. Mereur. Gemo este de audoare ,, 'Ib-:laptoosa (opoll ?), de fonma ovoi6 !}i cu sUip'Tia 'fia~a plana, montat6 inbr-un inel ,de p1lumb 18, Dimen -siuni: 1,1 X 0,7 em. In,v. 12253. Fig. 1,8.

Zeu,] e5te reprezentat in pi!cio.ar-e. pa?ind spre stinga -?i cu petGsos pe cap. In mina dl~eopta tine cadu:ceul, 'i'or in 'mino stinga pungo. La p'iei'O-ar-e, in fo\o w, se aHa coco.U'1'9. In spotele IUli se dis"ing douo !-i,tere, dupaoore ,UlnmeOZa ° 'Spa'rtUira in pkrtlra.

Se ,incadreaz,6 ,cronoiogk s'Pre 's:fi.r-?itul secolurlui II e.n. 11. Diana. IrePTeZent'ota pe .un ,rubin. de forma ovade cu suprc,fata

plana. Dimens'iuni : 1,4 X ',1 om. Gemo. COIJie S-'O buourat Ide _o execu~ie ingrij ito, este monlata intr-'un linel lucrat d'ilntr-o foi\a de OUl(. SloJreo de eonservme este fomtehuna. Inv. 12739. f;ig. 2, 1.

Di-on'o este Ir,;prezentota bust, d in prof,;,! spre slingo. Po-rull este piep­t6nat cu ru lo:u. de JUir impreju.nu'l roopUi\!u1i. apo'i strins 1,0 'ceafa intr-un coc din 'oare este IO,ls'ot,o pe spate 0 ~uv:itCi Irebela. Piiept,an:atUlra e,ste ClQ1ro.cte­r-istic-a epoai1i F'o'Ulstineli JUlOlior 2D. Dim-bre ,si'ffibolurile diy,initCivi!i sint grovote : oroul (in '0\0 buslu,IUii) .i t"lbo ,au sogeli (in spate).

Se dateaza, co intreg 'inventolrul sorcofGgU'llui calrui!o ii arpm1i1nea. in secolul II e.n.

14 A. Furtwangler, Beschreibung der geschnittenen Steine im Antiquarium. Berlin. 1896, pI. XVI, fig. 1480 ; Anfike Gemmen"" nr. 221, pI. 47, fig. 221 ; 0 Vkto,ri'e inari· pata, 'ridicindo cununa s-'o descoperit ~i io Micia, d. L. Teposu-Dovid, op, cit., p. 529, nr. 18, I;g. 1/12.

15 5-;0 des'coperit mai demul t ,intr-'un mormil1t din Mongolia.

16 Antike Gemmen .. . , p. 38, fig . 111. 17 DiosourH .sint at'esto~i in o·ceasta ,peri'ooda .10 C'ollatis .\>i de atta sculpturala,

·d . Th. 50uci.uc-56veanu, in Dada, 9- 10, 1941-1944, p. 278, fig. 1518; G. BO'rdenache, Sculpture greche e romane, 1, B:ucufe~ti, 1969. p. 45, n:r. 71, pI. XXXII.

18 Gema '0 fost descopedta impreuna cu ceo p'fezentata .j(l nr. 6, in mO'rmintul de 'incinemtie de ,la Tropoe'um T.f1Qi'ani, d. A. Ponaitescu, op. cit., fig. 2/ 4.

19 Antike Gemmen"" p. 100-101. pl. 43, fig. 177, 180, 181, 183; D. rudOlr, op. cif., nr. 9, ;p. 222, n-r. 58, I;g . 6/16.

20 lne1ul in care este montata gema face parte din bogotul inventor 01 unui sar­cofag descoper·it 10 Mango l io, in care se 'Of lou .\>i dou6 monede c.u portr~tul i mp6ra­tese i ofaust ina Junior, d . A. V. Radulescu, EI. Coman, C. Stavru, In Pontlca 6, 1973,

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NATfONALA 51 ARHEOLOGIE CONSTANTA 195

12. Bonus Eventus (?). Este lucrat pe posta de c'Uloalre ciiramiz,ie, de forma ovala, cu marginile te$ite ~j supr-afava p!'ana. Di1menSli<u:ni: 1,3 X X 1 X 0,2 cm . Inv. 15207. fig . 2, 2.

Pe pasta este gr'ovat un peTsonaj mascuHn, nud, in pkioare, cu cOl'ipul vazut di,n foto ~i cu capul intors - $i U$or incHnat - spre stinga. Executia schematica ingreulaza ijdentifica:rea atnibutel.o:r. In mina sti!nga line a patera ~i daua spice de griu (?), ior cu mino dreapta sprijina un sceptru 21 .

Pentru schematismul reaHzarii si datorita materialu.lui folos·i.!, dotam gema i.na dou·a jumatate a secolului'llI em.

13. Sol. Jaspis vef1de . Forma este ov·Q,16 cu sup!1of'ota plana. Di1men ­si'uni : 1,1 X 0,8 X 0,2 em. 1m. 4938. Fig. 2,3.

Zeul este treprezentot in picioolre, 'pe un sodu mic $i plat sub oarl? sint redore $ose li'nii , w~·or inof.inate, cite trei de nieoo-re p'a:rte. Dedesubt. ~i in prim pion, se gase$te un $'Qlrpe incovoiat in semicerc spre pkioarele sale, cu capul in pe1rteo dreopta. Divinlito't-eo poorta pe oo'p un co/athos inch , cu cite tlrei no~e de fiecare parte. De uma,r sint pnj·nse dou,6 a,nipi lung'i, reprrez,entate schematic, in poz,iti.e oniz.ontoia . in stin'go, jos, din spatele d i'vinit6tiii se vede monHo. Ve~mjntull este schivat prin citelJ10 Joinii, foolrte u~o r nUlQn~ote. Sumolr este real"izata ~i figur.o. In mina dreopta Sol line un bici , spri j in'indu- se totodeta de 0 ,lance. S'imetric cu lancea, ~ i tot vertica l. este roedat ,un soeptl'1u pe oore zeul i,1 spr,ijina cu mina stinga. Linga scepbru, spre mmg·ion"", gemei, se afla un palmier 22.

Prel:uorarea ingrij,jta a gemei ,ne Coonduce ,10 0 dator8 nu -mao; tirz(e de sfir~itul 6ecolu,lui II - ;n'ceputu,1 ,seoo lului III e.n.

Sin.t preponderente' elementele s,i'mbo'i;ice ,legate de owltul 501l-o.r 23 : cun:una de raze 24, bidiu!, I" ,neeo, palmiewl ~ i mon<ia. Au fost ·adoprote insa ~i elemente cara'cterist!i:ce olltor dj y.jnjta.~i. Ar:ipile pe 'ulmo!r, sceptrul ~j ~ar'Pe'!e sint arribute aJe 'I-ui Gen:ius ·M,jthr:;·olcus, i:n tim'P ce ca:lathos-'ul , dar ~i bidul ~i cununa de raze Ii se abrib'uie Ilul! Jupi,t,er HeiliOlpoillitanuls 25.

Este 0 iQtestare lint,elresant6 a 's'incfleHsmUl!,ui Sol-.Mdlthrtas "A caire s-au aclaugat el'emente apartinind oltor oult·e cu tra.satuni comune 26,

G'radul inca i , risiUo~jcient ,de select·iv 01 S!i,noreti,smullui, conduce sprc aceeo~i datare : sfi r~itul seco!ului II - incepu.bul secDI-u,I,u'i III e.n.27

21 A ~05t de5coperito fa Constan1a impreuna cu gema 'prezentata fa nr. 3. 0 gemo asemanotoare in Antike Gemmen ... , nr. 102, pI. 37,

22 Gema '0 fost descoper·it6 10 Con5ton1o, 1964, intr·'u:n cavou de pe ~oseoua Por­tutui, d. Z. Covacef, AI. Borneo, i·n Pontiaa 6, 1973, p . 93-94, Lfig. 3.

23 Soclul pe ca.re 'stci Sol reprezintci fOra indoialo globu!, d . M. J. Ver.maseren, Mithro, ce dieu mysterieux, Paris-Bruxelles, 1960, p. 107: "Le globe et Ie fouet repre­sentent Ie concept solaire".

24 De ohicei cunu'na p'e oare 0 poar:to Sol este fOTmoto din ~·a'Pte Iraze. C'redem co aici opar numai ~0'S!e 'raze, d>otO'ritci co/athos-ului inalt care acopero pe a ~a'Ptea.

2S Pentr;u atributele divini,totilor, d. R. Cagnat - V. Chopot, Manuel d'archeologie romain, I, Pa roi:s, 1917, p . 467-475.

26 Z. Cova:oef, AI. Borneo, op. cit., p. 93. 27 De~i ;n oavoul ;n core s-o gasit 'gemo a fost descoperit ~i un antoninian de 10

Probus, emis 10 5a-erdica in anul 277, emisiunea 0 4-0 (P ink).

196 Z. COVACEF, C. CHERA-MARGINEANU

14. Personaj in picioare, Irealhat schem-at!ic pe 0 pi:a't:ro de forma tronconica in dOUG cu;],O'r.i : oJba 10 baza iii neagra deta:surpna. Inv. 4085.

Gema este montata intr-:un ,inel de 'O'ur 28.

5e dateaza in a doua jumiitote a secolu lui III e.n.

II. PORT RETE

15. Bust feminin . Pmba este de 'Qul'care alba. Forma este rotun da, cu suprafata ,plo-na. Di-mensi'unli : diamel,",1 - 1,4 om. Inv. 12406. Fi9. 2, 4.

Buslu'l este ,reprezentat din profil spre st inga. Delali,i,le felei sint oIme, bi'ne rea Iii Zlote. Cu 0 9irija deosebita ~j cu mion'u~joZ!j tate a fast reo!jizata pieptenii,u,"a : pa,ru;1 bogat este pri,n;s cu 0 pa-ngJ.i-oii, ,j"" de 1'0 ceofii este la.sat sa oada in ondul-eullii bog,ote pe rUlma r ~i pe spate 29. GemlQ este montata intr-un ·ilne'l de our. Pentr·u 0 Imali buna 'o'dezilulne ~i 0 pe:rfeot-a etan~e!itate pintJra IQ fOiSt O!?ezrota i,n 'Iaco?u:] e'j pc un stllot S'ubtj,r;e de i'psos,

Pe bozo celorlalte ob'iecte din mormint a fost datata in a doua jumii ­tate a seodlu,I-uli I e . .n .

16. Bust masculin. Garno este Iluonata din ,pe,sta de stid6 de culotlre alba,str,a 30. Are ~O!nma ,rotunda )ii SJuPl1o;f!a1Q pl~ana. Di,mens'iuni: di:ome ­trul - 1,6 em, grosime 0,2 om. F,ig. 2, 5.

Bustul este VQzut din f,ota. Dator.ita exfol ieri,j st,idei, din Ijm1og ir. e ·nu se ma,j dii1stinge dedt capul, kJ core ,se pot observe doua QlPipioare, 'O?a cum apar lin multe din reprelzentairlile !ui Mercur.

Se doteaza in a do;ua jUlmatate a seoa.!ululj II em.

III. S/MBOLUR/ $/ REPREZENTAR/ DE AN/MALE

17. Simbo/uri. Gema este d in oaked'On'ia bcun-,cosoat ii. Fo"ma este evola, ou ,s'Upra~a~a planii. Di.mell,siun,i : 2 X 1,5 om. I~v. 3919. Fig. 3, 1.

Gemo est,e man-tata ~ntr-Iun li,nel de a,rgint 31. Pe 0' SJe:misfera OU calota in jos, stau do'Uo rozatoare ridicate 1'0 ver­

tiea1la, sp:ni,j.inilnd cu Ilabelle din fate un ,spic. Dupa aspect - IUrechi miDi, ascutite, coa.da I-u-nga, - sint do'i~obol<l.n'i de cimp.

Calota se.mi'sfere:i pare '0 ~i sustinuta de coada unu i del~in, caire se indreapta spre sHngc .

Pe ext,nem'itati sint a'ite dona s.i:mbo'l U pi', lOipori,inind deoisremeni mediiu­lui a:cv,otoic. Dupa aspect sint dO'ua CI1UI5TIacee mlid.

Exeouti,a lamte buna ne i.ndr&ptale~te sa datam gema in secol,wl II em .

2S lnelul 'a fost descope~jt intr-l.l:n mo'rmint de epoco romano d e 10 M o ngo lia in 1961.

29 M. Bucovol6 in Pontico, 1968, p, 293-294, fig. 18, 30 G.ema provine de 10 T'rop'O,eum Tlrai 'ani, sector sud-Basilica, cercetare M , Mun~

teanu, carei<l ii mul~umim ~i pe oceasta 'cole pentJiU <l ne fi pus 10 di'spozitie piesa , 31 lnelu" facea parte din 'inventanul mormintului nr. 4, descoperit 10 Conskmta in

1962, in zon'o Gare Veche.

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA ~ I ARHEOLOGIE CONSTANTA 197

18. Del/in, indreptindu-se spre stinga . Gema este din carnalina de culoare ro~'i e , de fo'oma ovala 32. Dimen:s'i,unli: 1,1 X 0,8 X 0,3 em. Inv. II 59176. Fig. 3, 2.

Execulia este neingrijita ; me~terul nu a reu~it sa incadreze delfinul pe suprafava care ,i -'a slat la dis'Pozitie pentru luaru.

Putem sa datam geme 10 inceputu,1 secolului III e .n. 19. Doi pe.ti, Hgu,oavi inotind in sensu'ri opu-se, parolel. Gema este

din co rn-a11ina de ou'I'oare Iro~u inch is, bine ~AefUli ta. Forrma este rotunda cu supra!ata plana 33 D·imens·iuni : diametrul - 0,75 cm. Inv. 3889. Fig. 3, 3.

S-a aoordat 10 otenvie deos-eb ita lieoll,iz(1II1iti cit mali fijdele. Geme este p r.i nsa i nt r-'Q ra ma inaltoto caire f a ce corp ,comun cu ·inelul 10 core este incastrata.

Confor.m inve:ntolru'lui funemr, caru j,o ii ap.aT~j neo, gem'CI se dateaza ~a sfi r~itul secolului II - inceputul seoolulu i III e.n .

20. Leu ie.ind dintr-un mele. Gem'a este d'in an:ix in Irei slrabu;ni: negru 10 baza , gri la mijl oc ~i maron iu la partea supe,ioara, un'de se af la gravure. Forma esle Ironconoica. D imens'i'Uni : 0,6 X 0,45 X 0,5 cm. Inv. 4455. F,ig. 3, 4.

Leu!. au gUira deschi,sa, s'olre spre sting'o dlin t r-,un mek, in coch1iJIja coruie i-a famaS partee din spate a corpuluL Gemo este montata intr-un 4nel de aur, fac ut dintr-o veri go groase 34, Stareo de conservore este buna. Sti l istic, gema se dateaza in secolul II e.n. Tipologic iinelul se incadreaza in primele secole ale Imperiului 35, concordind cu datarea st ili stica a gemei.

21. Posore pe creongo. M oter·io,lul fo'iosit este ch:ihl'imba,"u,1 de oulloare ro~ie spre canJ,m'iz,iu inchis. Fomma este ovola, ou 5'uprafava plana. D'imen­siuni : Of) X 0,7 X 0,3 em. Inv. 5420. F'ig . 3, 5 .

Pe gema este ,edot un ,oo;rb, din proli l, pa,·ind " pre stinga - cu p'i­ciorul drept in lala ~i stingul in s'pate - line capul rid.ical, po'nca ar asculta, Hind pregat it sa-~i ria zborul in orke oIIip6. Oreang'a pe caire 'sta cOTbul se desporte in portea stinga in doua ram ure,le ou mugul1i 110 oapot 36,

Executi10 inQ'Tlijlita, ,00 ~i analogj1ile 37, permit dabo,rea in seco'f.ul II e,n. 22. 0 pasare, cu adpile desfa<:ute, esle ,reprezentata pe ogema mon­

tata intr-'Un linel de .bronz 3B. Inventmul funerar, 00 ,i nit,,1 de inmormintare, se inoodreaza in secolul IV e.n.

Pe o 'ceasta g'ema paisa rea repreliinto deja un simbo'J cre~tin 39.

32 Gema a fost descoperita 10 Mongolia in 1960. Repl'eZ'entarea sim.i"laro pe IUn jaspis din eolectia Dr . .<;;tefon Niculesou - Bucure~ti. d. D, T'udar, op. cit., p, 221 , fig. 5'/ 9.

33 Inelu'l '0 fost descoperit 110 Con;ston!o in 1962, in mor;mintu l nr. 6 din sectorul Gore Veche,

34 Inelul a fost descope:rit ,10 Mongolia ~i (] focut parte din eolectio V. Gonoroche. ca re I-a donat muzeului.

3S F, Henkel, Die romischen Fingerringe der Rhein/onde und der benochborten Gebiete, 1913, pi, IX, nr. 167. p. 26: 'PI. X, m. 197, p. 29 ; Giuliono M. Focehjn~ in Quo­derni Ticinesi, 5, l 'ugono, 1976, p. 113--114, IIl r. 4-5, p. 117, nf. 9.

36 A fost descopeJ'1ita intr-:un mormint di;n Tomis in 1957. In zona Teat~ului de Stat. 37 Antike Gemmen ... , p, 147. pI. 72, f ig. 513--515, pI. 73, fig, 517. 38 Ineilll faoea porte din inventorul unu i .mm:mint de inhuma~ie descoperit 10 Mon­

gor,o in 1968. cf. ,I. Iconomu in Pontice 2, 1969, p. 95, fig. 16. 39 Se o'seamano ou un inel descoperit a nteor,i or, 'Pe a carui gemo este ,reprezentot

un porumber. d. P. Diaconu in Gla,su~ Bise'ricii, XXIII. 7-8, 1964, p. 720,

198 Z. COVACEF, C. CHERA-MARGfNEANU

IV. GEME GNOSTICE.

23. Chnoubis, re prezen~al di·n profi·1 spre stinga pe '0 gema din caice­don verde-·gaHyui, tii'iat in forma de bmnch·i de p immida octogon'o:la. Di­mensi,u,n'i : 1,2 X 0,95 om. Inv. 993. F,ig. 3,6.

Di vi ni ta tea ,o're ,oap de ,Jeu ~ i corpul de ~,alrpe cu coada incol\ocita . Cap'ul zeului este incunUinat eu ra ze 40,

Gemla e.ste monta'ta j·n'tlr-)Uln 'inel de (plu m'b, ca,llui.a ii IHp:se~te pa,rtea i nferi:QlQro $i 0 'pa,r.te dlj!n la'oa~. Pr,in tSpartura s-!a putut observ,a co ~i rever­suI gemei era grava t, prohabil tot c'u motive gnostice 41,

Fe b,a~a ·morterialulu i ce:f1omi.c. co ~ j a lona llOg1iilior 42, g ema se dateozo i n 'sec. II-II I e.-n.43.

Cultele sincretice de origine egipteona, printre care ,i cel 01 lui Chnou ­h is, pii. ru-nd 'in Dobrogeo i·n prilmele seco'le a-Ie erei nooslre pe cii-He obi. ­nu1ite : relatiid:e ,eomeroiolle ~ i 'leg1j'un'ille Iromo'ne, .rolu l pre:po:n'delrent in pro ­paga-rea lor avindu-:I pollitioa de tolerantii rehig:i:oasii promo,,"olii . de au;or'i ­totea ro.mana .in provinoHI'e cU'ceni1e 44. Deoseb'irt: de 'impO'rtoant est'e f'otptul co C hnou iYis esleosimillol de med'ilile poleoore.;ine. Astlel, cu ll ul sou se leage. de ra'Sipindii1rea ore~tin; i ,smUlI , u. i ,in secolele II-III em., ri'maginea sa de­ven ind si,mbol-ul prindpo,1 01 glnos;i.di,lor-o,ph'i,\i 4S:

Mote-riall'u:1 pe oa:~e sint IIu.c l1ote gemele este -COLf'lo,oteriLstlic pentnu se­eolale 1-'111 e.n.: oomeolu,1 de dHenite <oullori - folosit cu pred'i'leclie in gli pt ica j1nt regu lru'j imperi'u 46 s'oll'ldonlix, chlihlim'bor, ,eokedon, j'aspis verde 47. .

40 E. Sogl;o, Abraxas, in Dictionnaire des Antiquites grecques et romaines, Paris. 1881 , p. 10, fig. 23.

41 I nelu I ~6cea po rte din inventorul .f uneror al unui mormint de inhumotie, deseo­perit 10 Constanta, in 1961, in zona Gam Veehe, d . K Oehe~'eo,nu, 0 gem6 gnostico descoperito fa Constanta, ,in Pontiaa 4, 1971, p. 30.J.,:..308, unde sint urrmarite doua ospecte ale prezen~e:i 'inelu lu,i-'omulet6 'iD Tom is: 'in p'rimulrind c6i.1e de patrunde'f"e a influen­~elor, 'jOT opo; 0 pfezen~ei cultelor sincretic'e egipt-ene, 00 ~i '0 ob iceiurilor legate de ocestea ,1'0 Dune-reo de J05.

42 l. Teposu-Dovid, Un nou abraxas de 10 Porolissum. in SCI V, 10, 2. 1959, p. 463-467; D. T,udar, $dpte .pietre gravate romane de la Celei ~i Orlea. in SCN, 3, 1960, p. 378; Alexandra Oim:itrovo, Intailles magiques a representation gnastiques, in Archeolo'ghio, 3, 1968, Sof.ia, p. 24-28, fig . 1, 2.

43 Purtator·uI amu letei .facea p'o,rte dintre primii 'Poleoc.re~tiO'i otestati 10 Tomis ~j, dem,) de re~inu t, conform 'i ntregu!u.i inventor funer,ar. facea parte din populat-J"a ba~ti­na~a, d. R. Oche~eanu, op. cit., p. 307.

44 Dictionnaire des Antiquites grecques et romaines, III, partea a 11-0. p. 1945; R. Cagnat - V. Chapot, op. cit., I, p. 448- 449; Franz Cumont, Les religions orientales

. dans Ie paganisme romain, P.aris, 1929, p. 127; D. TLudor, O/tenia romana 3, Bucure~ti, 1968, p. 373 ; AI. Dimitrov.o , op. cit., 'P. 24-25; ·M. Ma'crea, Viata in Dacia romana, 8ucure~ti, 1969, p. 358-359 ; Z. Covocef, A I. Barneo, op. cit., p. 87.

45 F. Sog'lio, art. cit .. p. 10; R Oche~eanu. op. cit., p. 307. 46 A. F.urtwangler, Die anti ken Gemmen, Geschichte der Steinschneidekunst im

klassischen Aftertum, III , Leipzig-Berlin, 1900, p. 383. 47 Josp.i"sul verde este folosit in mod freevent obio in secolele 11 -111 e.n., d . p, Stei­

ner, Xanten, Sammlung des Niederrheinischen Altertum-Vereins, Fronkfourt om Main, 1911 , p. 117.

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA 51 ARHEOLOGIE CONSTANTA 199

Gemele sint in general de lorma ovalo, dar ~i rotunde (nr. 15, 16, 19), hexagona,ie (nr. 7) sau octogonale Onr. 23). SU'P,a~a~a lor esle plana ~i a·u fas t monta:te in ·jne"e (lucT1ote .din plumb - cele ma;j multe - , aUlr, a.rg.i1nt, lier ~ i bronz. Folo.i'rea plumbulu'i in conlec~ionmea ine.lelor se explka pri" col.it6ti'le magke caire Ii s'e locO!rdau acestu'j:a sub lin~lluen~a oredin~e'lor mi's· tice ale Ifremlili 48,

loon09ra~ia gemelor ne sugereaza diviln'HaVile caroro Ii se sol,idta sprij-i nal ~j protectiia in diverse aqiunli.

F,o'rtulna, co diviJn'itate p:note'cto'are a oet-a·tH To.m1j:s 49, H,g'ure'QIza pe mo· nedele to.m'i~one 50 ~i ii sint dedicate statuli 51, Cele trei geme cu ,j,ma.gilnea sa sint '0 dovada i n plws a man'ifestaoi i ou,ltu,I'Uli Lei\ei· la Tomis. Ora~ul este in strin'sa 'Iegat,ura cu acNv,iro~i lle desfal~U ITIate pe m'Qllie, ,ct],r,e-i asi"gurau buna;slalrea economica. Zei~ datatoo're de boga~ie ·este sol'icila~a so ojute !iii sa protejez€ t rafi lOull ma,nitim . P,rezenta oinmei, inbre atributelle divinitayi1i, ne determina so Orbribuim gemele prez·entate 10 nor. 1 ~i nr. 3 Uln'Or cetaten'j ale ca ror ,interese erau indreptate direct spre nego\ul maritim, chiar daca exista paireri lea atnibutele cu cOlro'cler marin alatulii de Fort'unlQ "nu ,~OIC ·alu­zie 10 moore oi 1:0 periol.i!l:al1a bOll'iCa a V1ietili" 52.

Fig'UiOa"ea Lei\e i Ceres (nr. 4) - al ca'rei oult este aleslat ~i de alte izvoore 53 - ne sug ereazo sa presupunem co purtaterul inelului ii solicito prolec\io pentru 'a-~i asi'gura ,reooltele, pentru a Ie leni de condi~iile ne­faverabile.

Minerva in costu,m de ,lu'Ptatoare (n." 5, 6) - lip 'ins-pi,rat de ounoscu­tele statu i Athena Promachos ~i Athena Parthenos 54 - ramine patroana oamen·nor {de litere, tbustul ei Hind prezent in bibM'oteohle publioe, oa ~i in bi,liour·i1le s'or,i bill o.r 55. Nl se palre deol ver-osi,mill co prot,ecti1o ei sa f,i fest sclioitat6 de oceas.ta oategerie s'ocitaI6.

Prezenta I,ui Mairs Ulter in glliptioa v!"emlii este 0 dovada peremptorie a veneralrihi siole de catre comentii IOnmelor, a caror ImiLSli1une era sa a.s1igu-re Hnj~teo ~i ,s!igunanta pf1Ovi,ndei de 10 mo,rgineo l,mpeni'ull{JIi. Imag'ltnea de pe gema prezentota 1110 nr. 7 este repJ.ioo 'unai statui din forull IU-j Augustus 56, copi-at6 adeseori pe Irevers;u1 monede'lor din epoco impeni:a16 57 - core con­stituilQU de f,apt SUifse de 'inspJ.rLa~i'e pentl1u gravurea pietrel'or 58.

l8 D. Tudor in Do"oio, NS, 5, 1961, p. 318, 331. 49 Tezauruf de scufpturi de /0 Tomis, Bueure$ti, 1963, p. 17 ; G. Bordenaehe in

StCi. 6. 1964, p. 173. " B. P;ck - K. RegHng, II, m. 2496, 2761. 2897-99, 2949-51, 3246-52, 3351-52,

3365.3481--89, 3570, 3613, pI. VI. 1, VII. 5. 17, 19. 20. 22. 51 Gr. Todh~'sou, Fouiffes ei recherches en Roumanie, Buearest, 1900, p. 232, nr. 5,

fig. 116; O. laf,~a1i in 'Arta -$i Arheo'iogia, 3, 4, 1930, ip . 28; 2, fig. a, p. 31-32: N. Smi­gela , Sculptura, SoHa, 1961, p. 107, fig. 119; Tezauru/ de scufpturi de la Tomis, p. 16-17, fig. 4-9: G. Bordenaehe in StCl, 6, p. 167-175, fig. 14-17.

52 G. Bordenoche, in StCl, 6, p. 172. 53 Idem, p. 282-290, fig. 7. S4 G. Seno-Ghieso, Gemme di Aquileia, Aquileia, 1966, p. 123. S5 R. Oognat _ V. Chopat, op. cit., p. 397-398. 56 S. Reinoeh, Repertoire de 10 sto tuoire grecque et romaine, Pari s, 1897-1910, I,

p. 349. 6: II. p. 189-190, 793. S7 G. Seno-Chiesa, op. cit., p. 147. 58 D. Tudor, in Apulum 6, p. 225.

200 Z. COVACEF, C. CHERA-MARGINEANU

Co ~i Mars Ultor, ~i V,idori'a era adoratii mali ales de luptiitor.i. Ima ­g~lT1ea ·ei inaroipata este a re.p-Ika a unui tip fidi,ac. preluat de emisiU'nHe monetore din timpul lui Nero, Otho, DomliNan ~i Hadni'an 59.

o caraote:ristico a aoe-star tipUiri prezenre pe geme este fapt UlI co au CAl sursii de ,inspi-nalie mta statuorii, ch'iar dacii este copiatii de pe manede.

D. ivinitii~ile figurate pe geme sint reprezentate cu atr·ibutele lor obi ~­nuite : Fortuna cu connul abundentei ~i ci r-ma, Mercurius cu purng!Q ~i 00 -

duceul, Ceres cu spice ~i paterii, Marte cu laince ~i 'scut etc.60 . Cu acelea,i atribute ~i in aceea~ i po'i~i" se 'i,ntilnesc ~i pe monedele a ,nUlmero~i i'mpii­'l1a~j r:oman·j i n secole'le I-III e.n.61. Iconogfia~io game'lor nu ,se rezuma inso numai \'0 tipurile i,nsp'i1fiote din numismatica v,remi'i. Odeto cu raspind irea cultelor inoonjurate d e 0 atmosfenJ mistenj'o'asa, 5'imbOlI,ul'1i1e dev,in motive preferate pentru decorarea gemelor, chicr daco se refera 10 divin'it6ti d in pantheonul dask g,reco-irOman (nr. 17).

Motivel" folosite in decona,rea gemei prezen l ate 10 nr. 17, sint sim­bol·uri ,ale Qultul,u'i ,Iuli Apollon : spi cull de g·riu , j abolani'i, de lf·inuI 62. TemiO ne sugel'ie'oza doua iipostaze in caire este adorat zeull : de pro tecto.r 01 re­coltelor63 ~i a'i d-rumu'nilor - Apollo Agyieus 64 - (in cowl de falii 0 1 d ru ­murilor fii,rii -pulbere). Pe lingii monumentele epignafice 65, 'cu·ltul I,,; Apo l­Ion 110 Tom-is este conf,j rmc t ~i de rdocumentele numismati ce 66 ~ i de repre­zentiirile scuiptura'ie 67

5e poote presupune co eel care pul7tase gem o , invo oind spr:ijin'ul d i ­vinitati'i. era interes-at co zeul so-,j ·prot·ejeze recoltele ~ i sa v.egheze a po i as-upra navei ome ,Ie tromparta i n alte pii,rti.

Reprezento faa pe~tilo.r pe ge:me de epace romona este mo·j puvi,n obi~nu'itii, chiar d-acii ii intiln'im in glipt icii din seco:lu,1 I 'e.n. -pinii in se­colul IH e.n 68 Mot iv.ul - doi pejli figura~i alii turi, dar in sen5u,i opu-se (nr. 19) - este preluiQt d-i'ntre sim-balurille Iod'iacalle, a~'a cum 'ap-ar ope monu­mente sculpt,u'I1olle ,dedi'cat,e fUi i M,jthna,s, 00 z;eu all timpu'lui 69, Es,t,e un li,n·· dioj,u elrar 01 oUlnO'a~teri !i zodhill OT 70 ~i a respectului acordat a'castOTic. 5e reHefe:a·za toted'ata leoma ,i n fa~ destJinull!ui, detel1mi,n1ot - in aspedele

S9 G. Seno -Chiesa, op. cit., p. 91. 60 M. Collignon, Mithofogie liguree de fa Grece, Paris, 1885. 61 D. Tudor, in Apulum, 6, p. 225. 62 R. Cog nat - V. Chopot. op. cit., J, p. 467-475. 63 De~ i in oceosta ipostoza nu este otesta.t de alte docu mente. 64 Apollo Agyieus este otestat la Tomi's ~i de documente epigllOfice, d. D. M. Teo­

dorescu. Monumente inedite din Tomi, Bucure~ti . 1918. p. 126-128, 131-138; D. Ourea. N. Gostar in A'rheologlo Moldo1,le i, 6, 1969, p. 111-112: 1. Stoian, Tomitana. Contribufii fipigrofice 10 istorio cetofii Tomis, BU'cure~t~ , 1962, p. 48.

6S D. M. Teodo'rescu, op. cit.; D. (jurea, N. Gostor, op. cit.; 1. Stoian, op. cit. 66 Pick - Reg'ling, I, 2630. 61 G. Bondenoche. Sculture greche e romone, p. 68. nr. 125. pI. LV: Z. C01,locef

in Pontioo, 5, 1972, p. 514, nr. 1. 6S Antike Gemmen ... , p. 144, nr. 491. 492, 493. pI. 71. 69 J. M. C. Toynbee, Art in Roman Britain, London, 1963, fig. 245, cot. no. 71;

M. J. V;ermaseren. Mithras. The Secret God. London, 1963, p. 160. 70 Dintre ,semnele zodiocale 0 frec1,lenta deosebito 0 are Copricomul (zodia lui

Augustus), d. l. T'epo's'U-Da1,l,id, ,in Omagiu lui C. Daicoviciu, p. 530, nr. 38-39, f.ig. 2/37, 2/39: D. Tudo r, in Apulum 6. p. 214, nr. 23, 24, fig. 3/6, 3/7.

GEME DIN MUZEUL DE ISTORIE NA!lONALA ~I ARHEOLOGIE CONSTANTA 201

sale pozitive sau negative - de zad io sub 0 1 carei semn i~i desfa~oara aciivitatea eel ce purta 1nelul respectiv.

Simbolu,i1e care apar pe gemele de ,10 nr. 20 ~i 21 se relera 1'0 oultul lui Mithras,

Leul opere p roinke s·jmbol~-njle 0 numero'ose divinitavi 71, oorbu'l in.sa este intiln'it numai intreal ributele lui Apollon ~i Mithras 12. )n cOl,ul de lola, 'ambele geme pot N modote cultulu i loui Mith,as, a ca'rui ml,igie este atestata in Dobrogea de numeroase documente soulpturole ?i epigrafice 73,

)n acest mod se poate deslu~i ~i semnifiCXlli'a leului ie? i'nd din melc, ocesto din lurma simbolizind loeuroile ascunse in care se desfa~urau intfiu~ nirile <initiotilo'r 74, Asooiati i puternice al e ado-roto.rilor zeului ir.(]ln1iJan au e~istat in Dobrogea inca din secolul II e,n 7S Celor care doreau sa pa­trunda in aceste asoCi'atii Ii se faero 0 initiere in ouno~tjnte teofogi.ce, astronomice ~i ,astrologice - legate de misterele cultululi mitrj-oc - oa;re se desla?urau in ?apte trepte succesive : Corax, Nymphus, Miles, Leo, Perses, He/iodromus ~i Pater 76, Simbolul fiecarei trepte era purtat co semn de reounoa~tere de catre membri'i osoci'a~,iei. Putem presupulne «Jstfe,1 c6 purta­torul gemei cu repre,entarea corbuI u,i se "Ho la inceput de d'rum in des­cifroTea misterel'O-r m:itriace, in timp ce gemo ou ,reprezentoirea leulu~i a aparli'nut cuiva care oJunsese deja la ' reapta a patra ,

Misterul de ,co're e'r1au 'inconjulfoOte pl'1octicile rellig.ilO.ose, co ~i propo­vaduirea mintuirii in timpul lor, explica largo adeziune la cultul lui Mithras 77,

Penku datmea gemelor, s-u tinut searna de laptul ca provin din invent",e lunerore, dar au lost 'Iuavi in consideratie ~i olti fa cto ri : mate­ri'al, stil, lorma si, mai a les, tema, De altlel, olegerea temelor, DO ~i a ma­ter,ialulu,i din oOlfe se luonau gemele ~i i,nsf'ele, ne-{],u deteTminat s6 con­siderom ca, in prinai'P'o,1, ocestea indep"i'neou r'olul unO'r tolismone.

Am urmarit sa descifr6m semnificotio relig'ioasa a gemelor ~ i aspec­tul proetic OOire decurge:a din aeeas'to in ac:tivibateo diuomo a pu'rtatoru,lui . In mentalitatea epocii as,igu.narea protectiei unei divinit6ti sau ailt'ela er:a un flaetor determinant pentru garantorea suoces'ulu.i ,in tot ceea ce se in­treprindea. Diyinitatea ve'ghea nu rnumoj oS'upra persoane'i fizke a cel,uij ce

71 R. Cognat - V. Chap'at, op. cit., p. 467-475. 72 Ibidem. 73 V. PO'fVan, Oescoperiri nouG in Scythia Minor, in ARMS!. 35, 1913. p. 509-518;

Idem, in Dada. 2. 1925. p. 218. 'nr. 21 ; Tezauruf de sculpturi de la Tomis, p. 104-105, nr. 22. fig. 53; G. BO'rdenache, in StCl. 6, 1964, p. 155-178 ; Idem in ,Eirene, 6, 1965. p. 67-79; M, J. Vermaseren. Corpus fnscriptionum et Monumentorum Refigionis Mithria­cae, II, p. 364-366, nr. 2303--2309; Idem. Mithras, ce dieu mysterieux. ,p. 32 ~ i IUrm., 149; D. M. Pippidi, Studii de istorie 0 religiiJor ontice, Bucure~ti, 1969, p. 292-310: Z. Cava­cef, AI. Borneo. op. cit.

74 Fr. Cumont. Textes et monuments figures relotifs OUX mysteres de Mithro, Br.uxe­lies. 1896-1898. 1-11; V. Porvan 'in Docio, 2, p. 219-220 ; D. M. Pippidi. op. cit., p. 293 ~i urm.

75 Fr. Cumont, op. cit., I. p. 130; O. M. Pippidi, op. cit., p. 293. 76 M. J. Vermasere:n, Mithra, ce dieu mysterieux, p. 138. 77 ,Fr. Cumont, op. cit.: M. J. Verrmaseren. Corpus inscriptionum .. , D. M. Pippidl,

op. cit., p. 293 ~ j urm.

202

o adora 'Pu;rtind inel",1 'Ou .imboluor,ille ~i desfa,-?u:ro,f'li:i tnan~a'cviii IIQr I ;u~i, mali limp ~i spaliu.

l. COVACEF, C. CHERA-MARGINEANU

sa le, :ci si mu'it sa'u

OSoUpl'10 hunuri,lor .mateniotle m!olj pu~i'n indeportate 'in

Se rpoolte conduzion'o deoi, co cele dOUG, IQ'specte. iai'c ~j 're.\li9'ios, ce decurg din an~a,jjz,a prezentata O'U dobindit in decUlrs!ui 'v,re'mi!j 0 pond ere e9010' -in contUlr.OIJ"lea tralsQ,buril'oT ps,jhoiogke 1(1 eel or ioe au ore!at in IQInti ­chitate bunurrile tcultunal'e ~i ,rnate;ria,le a diror u,rme Ie de's'ooper,ilffi ~i Ie interpreto:m estezi.

RESUME

LES GEMMES DU MUSEE D'HISTOIRE NATION ALE ET D'ARCHEOLOGIE DE CONSTANTA

l"artic1e pnhente 23 gemmes des collections du Musee d'histo-ire nation ale et d'archeorogie, dont 10 plupor.t ant ete trouvees a Constanta et quelques unes a Mon­golia O'U a T'ropaeum T'l'oioni. Ce qui les 'Comcterise c'est que toutes 'ces pieces oppor­tiennent a de's mobili:ers funeraires.

tes auteurs ont p~ocede a l'etude des themes et 'des motifs graves sur 18s gemme s, ainsi que du materiel uti'li:se, 'en eto.blissont ensuite une correlotion entre oes donnees et Ie defunt r espectif.

Au point de vue stylistique si quelques pieces sont executees avec soin et un souci evident du deto'il, leur m'ajeu;re parti<e, ·en 'reva-nche, se caraotel1i'se pm leur schematisme. leur execution superficielle, 10 gouchenie du dessin. Toutes ces gemmes so"nt dotees du Ile-lll·e s1iedes de n.e., ·avec cette preoision que cel.\:e d'un desSJi,n plus schemotique loppO'Itiennent a -1-0 fin de cette peniode.