Seria Colectia Verde

Coordonator: Mihai Ogrinji

Redactor de carte: Matei Brod

DTP: Adina Ristea, Marius Ristea

llustralia: Colectia personalS a autorului

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiBORDEA,IONUT

Piatra Craiului : o istorie ilustratd / lonu! Bordea. - Bucuregti :

RomAnia pitoreasc5, 20L9tsBN 978-606-94518-5-4

9T

Copyright @: Editura Romdnia pitoreascd

,,,,, lililhll,,,',GORESI

roNUT BORDEA

Piatra Craiuluio istorie ilustrate

a turismului montan

Editura Rom6nia pitoreascd

20L9

Cu p.r.ins

Prefald...... ................5orisineo numetui....:::: :.:::. ::.:.:..:::.:..:::: . ......... 6

Toponimie .................8Vdrful Baciului ........ 10

O granifd uitatd - drumul grdnicerilor .........................L7Vdndtorii de capre negre ..........2OPionieriiturismului montan ......27Primde asocialii de turism .......51

Sieben bii rgischer Alpenverei n i n Kronstadt........... 5 1-

Sieben bri rgischer Ka rpatenverein - S. K.V.......... ..... 52

E rd6lyreszi Kii rpdt Egyesri let - E. K. E. ..................... 80Societatea Turigtilor din Rom6nia - SJ.R. ..............90Touring Clubul Rom6niei- T.C.R. .......107Asocialia Drumelilor din Munlii lubiliai Rom6niei- A.D.M.l.R. .............. ......108Clubul Alpin Romdn - C.A.R. ..............1,17

Vdndtoriide Munte.. ...............124Primele ascensiuni de iornd.... ..................126Primele explordri speologice ...136Cdlduze montone... .................139Mihai Haret gi Piatra Craiului ...................150lon lonescu-Dundreanu ............... .............155Turismul de masd pi propogondo comunistd .............. 163Epilog........ ............L72Postfold ................t74Bibliografie ...........177

Colectia Verde

Dintre cdrlile apdrute:

N ICU LAE BATICU - Jurnolul unui olpinist 5i oviatorWALTER KARGEL-Alpinism . inSl1imi, riscuri, bucurii

NICOLAE C. DIMACHE - Vulcani, fluvii sacre gi zei de piatrdCdldtorie in lndia 5i sud-estul asiotic

IONEL COMAN - Am indrigit munliiAmintiri despre alpinism 5i drume;ie

NESTOR U RECHIA - Vraja BucegilorRoMANIA PIToREASCA, 1933. Mun!i, ape, drumeliiDAN ANGHEL-Alpinism gi escaladS in Munlii TrascSu

FERENC WILD - Alpinism in Cheile Bicazului

BUCURA DUMBRAVA - Cartea Munfilor. $i alte scrieri

EMILIAN CRISTEA - Biblioteca montaniarduluiCORNEL COMAN - Himalaya - Gurja Himal 1985:

8.000 m versus 7.000 m

SORIN TULEA - Amintiri din rdzboaie neterminateNICOLAE C. DIMACHE - Oameni 9i munli

RADU TITEICA - Ascensiuni Montane - Oameni 9i amintiri

DINU MITITEANU - Chemarea muntelui

DAN VASILESCU - Premiere alpine

IOAN PIVOOA - negruparea final5

GABRIELA CALUTIU SONNENBERG - Bolero

M IHAIL SARBU - Cronici Salvamont

PETRU SUCIU - Noi, cei de la $tiinlaNESTOR URECHIA - ROBINSONII BUCEGILOR,

int6mplSrile a trei cercetagi

NICOLAE PETRESCU - Croazierd pe Dundre ?n siajul istoriei

DINU MITITEANU - Hoinari prin munli

IONUT BORDEA - PIATRA CRAIULUI, o istorie ilustrati

r82 183

s.fl

g

Origineo numelui

Numele masivului a fost preluat de la una dintre cetdfile devam5, control ;i pazd construite de cdtre Regatul Maghiar de-alungul hotarului de sud al Transilvaniei, la poalele muntilor, lasf6rgitul secolului al XIV-lea. cunoscutd in zilele noastre subdenominalia Cetatea Oraliei de la podul DAmbovifei, CetateaPietrei Craiului era numitd in maghiard Kirdlykf gi in germandKdnigstein. in perioada sa de inceput, forma castelului Bran erafoarte asemdnStoare cu cetatea sa sord de pe partea cealaltd amunlilor: Konigstein (Ora!ia). DupS ce aceastd cetate gi-a incetatexistenfa ca urmare a unei distrugeri violente, toponimul a fostpreluat de masivul Piatra Craiului, care probabil era numit decdtre localnici doar Piatra, ipotezi suslinuti de scrierile lui FilippoPigafetta $533 -L644) - istoric gi arhitect militar:

,,De lo BraSov la TdrgoviSte sunt 10 leghe de 7 mile uno,drumul duce prin cdmpie spre miozdzi, pdnd lo un costel stujindla inchiderea vdii, numit Torchvqr (nota autorului: Bran), ca .sirdul cu acelogi nume, core se varsd in rdul ,,Aluto,, numit ,,Alt,'ce curge lo nord-vest. De oici se intrd in munlii abrupli pi dupddoud leghe se ojunge lq creqsta unde este hotorul Transilvonieisi alTdrii Romdnegti, zis,,Hator". De aici se coboord munlii dreptla vole spre miozdzi 5i se dd de o trecdtoare a unui munte inolt,numit Petersperg, pe vdrful cdruia se trog corele cu multd trudd,5i la cobordt e nevoie sd fie folosite funii din cquzd prdpostieiurioSe. De acolo drumul este sdpat de rdul Dimbovila gi trebuiesd treciincd prin multe vdiintunecoase si odinci p6nd sd ajungiincdmpiile ldrii RomdneSti la ago-numita Tirgovigte, oraSul cel maide seomd din acel!inut."

,,De lo Tdrgovi;te, dusmonul poqte sd pldnuioscd un atocimpotrivo Transilvaniei, intrucdt sunt pqtru drumuri principalede pdtrundere, doud prin core se pot duce bombordele si doud

6

pentru PedestroSi 5ibagoje; ...al doileo

o io Ia stdngo 5i,

inaintdnd cdtevo

mile in sus, intrdintr-o vole oddncd

5i infricoSdtoorecu nigte chei cdt se

poote de strdmte,

ugor de opdrot cu

ooste pufind, sdPote

de rdul Ddmbovi,ta

despre core qm

spus cd aiunge la

.&ar&4ffi*da4"^"'"',,',

BucureSti. Prin acea vole o inointat principele Tronsilvoniei cu

armata pentru o-t gdsi pe Sinon Po5a, care o fugit peste Dundre;

astfel cd noi poposim pe malul de apus ol rdului, sub TdrgoviSte,

in chiar tabdra ocestuia, ta copdtul qcelei vdi. st6ncile munfilor

- printre care se afld una numitd chirol Petro in virful cdreio e

un mic castel cu artilerie - se apropie intr-atdto incdt'intre ele

rdmdne door albia r1ului 5i drumul este sdpot lo dreapta intr-o

st6ncd fnottd 5i dreoptd, a5o cd tunurile 5i corele trebuie ridicote in

sus cu scripetele ior lo scobordre ldsate in ios cu funii.De ocolo inspre BraSov, oro5 al soSilor, sunt dealuri 9i pdduri

pdnd se oiunge ta ;es 5i lo sus-numitul BraSov dupd 10 leghe de

drum."La L781., Franz Joseph Sulzer relata la r6ndul sdu: ,,Drumul

principal treceo peste o stdncd inoltd, core in germond se numeSte

Piotro Craiului (Konigstein), ior in valahd - Orateo. Este pe opantd obruptd, de 100 de stdnieni [oprox. 1-87 m], 5i e toatd co

o scard de gdini cioplitd in piotrd. E poditd cu lemn rotund, dar

aceosta nu ojutd preo mult, cdci un butoi de vin volah trebuie dus

cu L0-20 de vite de troc.tiune, ior dacd existd Iipsuri in poduri sau

este gheofd, chiar 30 de onimole, pentru urcqreo butoiului'"

Ruinele cetdlii Piotro Croiului(Desen Carol lsler - aProx. 1870)

I

Toponimie

Primele toponime din masivul Piatra Craiului au apErut inurma ridicdrii topografice iozefine, realizate intre anii 1764-1785. Acesta a fost primul proiect unitar de ridicare topograficda lmperiului Habsburgic. Astfel este menlionat pentru primaoard ,,Vurvu Batzuluf' (VArful Baciului), iar pe creasta nordicSapare ,,Piatro Lui Kray'', urmati de ,,Krepoturo Berg" (MunteleCrSpdtura) gi v6rful ,,Ld Rugo". Creasta sudicS este denumite ,,8.Pietritziko" (Muntele Pietricica). in l-9L0, pe h5rlile austro-ungare,apare pentru prima datd toponimul ,,La Om". De remarcat faptulcd sagii din S.K.V. au folosit mereu denumirea ,,Hirtenspitze", careeste traducerea in limba germand pentru V6rful Baciului. Ghidurileromdnegti antebelice au tradus mai apoi varianta germanS prin

,,PiscuICiobanuIui".Referitor la aceste toponime, loan Turcu, originar din

Zdrnegti, nota in lucrarea ,,Escursiuni pe munlii lerei Bdrsei gi aiFigdragului", publicati in 1896:

,,Piotro Croiului ore doud pdrti, care se desport uno de alta inpunctul de lo Turn, din despicdtura acestor pdrli numitd Crdpdturo.Partea primo o Pietrei, sub numireo de Bdrc (Nota autorului: Bdrcsemnifica in limbajul localnicilor o pddure bStranA, insd poateproveni pi din maghiarS unde,,berek" inseamnd pSdurice pe malulunei ape; s-a pSstrat p6nd azi doar toponimul ,,Sub Bdrc" de lapoalele Pietrei Mici), /o poolele cdreia e situotd comuno Zdrnegti,este mai micd (coto 2.068 m) 5i se extinde de la rdul Zdrne;tilor,in direcliune de la est spre vest, pdnd la Crdpdturd. in parteade dincolo de Crdpdturd, formdnd cu ported primo aproope ununghi drept, se extinde de lo nord spre sud o doua porte o pietrei,

core este moi inoltd pi core formeazd odevdrata piatra Craiului,cunoscutd in popor, pe porteo de cdtre Bdrsd, gi sub denumirea dePiatro lui Trugtaiu."

8

Legat de vilrful ,,La Rugo" afl5m din aceeagi sursi urmitoarele

informa!ii:

,,Pe vdrful cel moi inalt al Bdrcului, cu pietote creStineoscd,

se line fncontinuu aSezatd o cruce de lemn, la core in timp de

secetd more squ ploi indelungate iese poporul din Zdrnegti sau

din comunele invecinote, cu preotul lor, de fac sfinfirea apei 9i,

din ocest loc neprihdnit, cu pietote inol;d rugdciuni la cer pentru

incetarea secetei sou a ploilor stricdcioose. cregtinii din ZdrneSti in

timpuri critice totdeouno din vechime au linut ;i lin 5i azi lo acest

ceremonial."

Vdrful Baciului

Pdstorii valahi cunogteau potecile muntelui pe care lestrdbdteau vara impreund cu turmele lor. Numele celui mai inaltpisc este Vdrful Baciului (Hirtenspitze), o dovadd cd oieritul erapracticat intensiv in aceasti zon61.

Referitor la zona Branului, istoricul francez, Auguste deG6rando, nota in lucrarea ,,Transilvania gi locuitorii sdi,,, publicatdin L850:

<Acegti munli sunt locuili de citre valahi, dar care formeazdo populalie aparte. Ei sunt in numSr de cinci sau gase mii. Suntnumili Colibogi, din-cauza colibelor pe care gi le-au construitintre st6nci. Ei duc o via!5 independentd 9i liberd prin excelenld.inalli, puternici, curajogi, ei sunt remarcabili prin vigoarea lor giprin expresia fizionomiei lor. isi rad t6mplele gi cregtetul capuluisi lasi s5 le creascS barba. Arareori merg cElare p6nd la Bragov,cdci coboard cu regret la c6mpie, unde se simt st6njeniti. ii vezimergdnd mult ;i repede pe munte, imbr5cali in piei de oaie pipurt6nd in bandulierd o pugcd lung5.

Colibasii au turme de la care se hrdnesc gi care sunt toatdbogSlia lor. Spre toamnd ei intrd in lara Rom6neascd cu turmelelor 9i le conduc, din pSgune in pdpune, p6nd in Turcia. La Crdciun,igi lasd oile gi vin sd igi petreacd postul cu soliile gi copiii lor, careii agteapt5 in munfi. Ei se intorc apoi in Turcia, iar primdvara isiaduc turmele inapoi. Coliba5ii sunt, ?n plus, dupd caz, v6ndtori saucontrabandigti.

f.in ilustraliile vechi se poate observa cd pe versantul estic limita piduriicobora mult mai jos dec6t in prezent, arborii fiind defri;ali pentru a obtinesuprafete mai mari de pSgunat, modific6nd astfel peisajul natural. larprintre ameninldrile turmelor de oi, pe 16ngd lupi gi ursi, se numdrau givulturii, specii necrofage, care au dispdrut din pdcate din fauna !;rii noastrein secolul trecut din cauza v6ndtorii 9i a politicii de exterminare a lupilor,folosind carcase otrivite cu stricninS.

10

CStunele colibagilor formeazS unsprezece grupe, dintre

care opt se g5seau incd in 1839, dincolo de granili' De atunci

incoace ele au fost prinse in cordonul austriac. Colibagii au privit

aceastS opera[ie cu o indiferen!5 complet5, siguri c5 munlii lor le

aparlineau deopotrivd lor giturmelor lor, ;i nu prea se sinchiseau

cd impdratul 9i-a luat libertatea de a-i numi supugii sdi. Se pare cd

se vor depune eforturi pentru a introduce printre ei obiceiuri mai

bl6nde, dar cred cd va fi dificil sd ii facS s5-;i piardi gustul vielii

independente, care are pentru ei at6ta farmec. >

O descriere a peisajului pastoral din Piatra Craiului este fdcutide citre loan Turcu in anul l-896, in lucrarea ,,Escursiuni pe munlii

Jerei 86rsei gi ai Fdgdragului", din care reproducem urmdtoarele

fragmente:<Lds6nd in dreapta gi in st6nga at6tea 9i atdtea colnice 9i

plaiuri m6ndre, ce se vedeau prin prea frumoasele livezi 9i pdduri

de pe dealurile gi munlii dimprejurul B6rsei, noi ne-am dus pe

trdsuri tot pe drumul ce line paralel cu Piatra Craiului, p6nd ce

in fine ajunserdm la plaiul Tdmagului, de unde apoi maiincolo nu

maieste drum de car.

Aici, ingrijind pentru transportarea mai departe a bagajului,

am incilecat gi am apucat la deal pe Plaiul Tdmagului, ce se

formeazd din acest loc.

Suind tot cdlare prin pddurea de brad 9i molid cea

preafrumoasS, mare gi bine conservatS de acolo, pe la 3 ore dupS-

amiaza, pe un timp foarte frumos, am ajuns sus la capulTdmagului

in linia de despSrlire a apelor, pe culmea apelor'

O priveligte inc6ntStoare ni se deschise acuma inaintea

ochilor, ca gi cum am fi intrat in o lume nou5, plind de farmec,

plind de poezie.

La st6nga se vedea Piatra Craiului in toatd splendoarea ei,

cu falnicele-i st6nci gi cu ad6ncile ei prdpastii, la piciorul cirora,jos, este legat verdele pisc al TSmagului cu largile lui poieni, cu

grasele p5;uni gi cu intinsele lui piduri de brad' Mullime de vite

tt

de tot soiul, vite mari cornute, boi pi vaci, apoi oi si cai, se vedeaupdscdnd in grasele pSguni de munte de aici.

Mugitul linigtit al bine nutritelor vite gi bl6ndul zbierdt almultelor oi!e, multele clopote de la turmele ce p59teau, c6nteceleduioase din fluierele pdstorilor 9i chiotele ce gi le dau acestia unulaltuia din diferite puncte ale muntelui, murmurul p6nd aici ?n

parte indbugit al BArsei ;i al rSului D6mbovita, ce curge indati jospe sub cealaltd parte a Timasului gi cdtre Rom6nia; apoi puterniciimunli PSpuga 9i Peceneagul de pe teritorir,rl Rom6niei, cu inaltelelor v6rfuri - mai peste tot incd 9i acum acoperite de nea - careindat5 dincolo de D6mbovifa, indlt6ndu-se mai sus dec6t tofimunlii din imprejurime gi st6ndu-ne acum ?n fafd ca nigte giganliincirunfiti, ne fSceau de nu puteam admira din ajuns frumusefeanaturii gi nu ne puteam sdtura din destul de privirea poziliei at6tde romanticS si cu farmec inc6ntStoare a acestor locuri. (...)

Din culmea Tdmagului am apucat gi noi mai departe plaiulprincipal in direcliune vesticd si, inaint6nd pe lSngd un pichetrom6n de grSniceri, am trecut in poiana cea preafrumoasd 9iintinsd de l6ngd st6na de sub v6rful Tdmagul Mare, unde ne-ampostat in partea dinspre risdrit. St6na era in partea vestici a

poienii. (...)Lucrdtorii tdiau bdrbdtegte la pddure, care cu deosebire in

partea noastri era bine conservat6. La v6r{, din cauza indltimiilocului, lemnul nu mai este aga mare. Sunt toti molizi, dar cu oculoare mai slab5, palidi gi cu toli mai mici, nedezvoltafi, pddureligi mai sdlbatici, ca gi cei de jos, fiind tare expugi gerului gi mariloromefi, care form6ndu-se aici mai devreme in cantitdfi mici gi

topindu-se numai mai t6rziu impiedicd foarte mult cregterea gi

dezvoltarea lemnului.Pe partea Rom6niei sunt cu deosebire poienile cele mari gi

frumoase. La v6rf este foarte putinS pSdure pe partea Rom6niei,locul este mai tot gol, ba unde a rimas din vechime ici gi coleagi pddure, aceste pdduri apoi aici la v6rf sunt foarte pustiitepi p6rjolite, sunt arse de foc, ce se zice ci s-ar fi pus din insdgi

12

dispunerea proprietarilo[ care zic c5 neput6nd exploata 9i valora

pddurea din aceste locuri, o p6rjolesc, o ard, fdc6nd astfel din ea

pdpuni, pe care apoi arend6ndu-le ca munli de pdgunat, au dupd

ele 9i un folos material.

Sute gi mii de tulpini de lemn de molid din pSdurile arse

zdceau pe pdm6nt, cdzute pradb putreziciunii, apoi tot atdtea

tulpini de lemne p6rjolite gi uscate cu totul stau in picioare p6n5

ce odat5 gi acelea vor cidea la pdm6nt tot spre a se putrezi' ("')

in apropierea turmelor ce pSgteau pe partea Rom6niei, cu

deosebire insS la Tdma;ul Mic, de la Plaiul Turcilor incolo catrepiatra craiului se vedeau zbu16nd doi c6te doi mai mulli vulturi

pleguvi foarte mari gi puternici, care in circulSrile lor in zbor,

intorc6ndu-gi din c6nd in c6nd corpul cStre noi 9i a;a l5s6nd s5 li

se vadd gi culoarea fulgilor de sub latele 5i lungile lor aripi, in aerul

cel curat sclipeau cu o culoare argintie, juc6ndu-le astfel culoarea

intruna, dupd cum fdceau ?nvartiturile 9i migcdrile in zborul lor'

Nu unul sau doi, ci mullime mare, 20-30 de astfel de vulturi

se vedeau acolo zbur6nd, iar mai incoace, pe partea mai de sus

cStre Timagul Mare, pe unde pSgteau oile 9i mieii, se vedeau

de-asemenea alli vulturi tot a9a de mari, insd mai negri, a ciror

culoare nici c6nd ficeau intorsSturi in zbor nu se schimba,

respectiv nu se observa pe ei nicidecum albul acela sclipicios, ce

se vedea la ceilalli de la Tbmagul Mic. C6nd se apropiau acegti

vulturi de turme, ciobanii strigau dupd ei din rdsputeri, dddeau

chiot gi-i izgoneau numai cum puteau, aruncdnd dupd ei cu bucdli

de lemne gi cu tdciuni aPringi'

Dupd ce am cobor6t jos, am intrebat pe un cioban de la stSna

din apropiere, de ce strigS dup5 vultur. El ne rdspunse:

,,Sunt nigte dihanii tare ur6te pdsirile astea, ne fac multS

pagubS. Noiii numim vdttoni. Cei de la Tdmagul Mic din apropiereapietrei mai m5n6nc5 5i hoituri gi pentru aceea se !in pe acolo in

numSr ata mare, cdci afla mai mult de m6ncare. Tocmai in zilele

trecute s-a primejduit, s-a surpat o vitd mare' cate, dupd ce i s-a

luat pielea, a fost lSsatd acolo la Tdmagul Mic'

13

ffi

Cei de aici, de la Tdmasul Mare, sunt mai pufintei, dar suntmai holi gi mai rdi; de nu aVe'am bunb grij5, ne furd mieii pi-i

mdndncS. V6ltanii pSndesc bine imprejurul turmelor de oi gi cudeosebire asupra mieilor pi la ocaziune binevenitS se lasS cunespusd repeziciune. Cu putere mare, v6ltanul prinde leap5nmielul in gheard pi c6t zici zboarS cu el mai departe de nu-l maivezi. Tocmai de aceea c6nd ii vedem cd se apropie de turme, neludm dupd eigi-ialungdm cum putem." (...)

Poporul pe acegti vulturi in genere ii numegte vdltqni demunte, dar din cele expuse se vede curat cd unii, gi adicd ceide la TSmagul Mic au fost vulturi ple;uvi sau vulturi de hoit(Aosgeier), iar ceilalti, de la Timagul Mare, au fost vulturi de miei(Ltimmergeier).2>>

O jumdtate de seeol maitArziu, in monografi a ,,Piatra Craiului",publicatS in'1,943, l. lonescu-Du ndrea nu surprindea acelagi peisajbucolic:

<Cu excepfia a doud mici por]iuni ce lin sd ne aducd amintecd ne afl5m intr'un masiv care de multe ori nu gtie de glum5, dela pddurile mereu verzi de pe piciorul Pietricica p6nd departe inplaiurile Curmdturii, intreaga laturd de rSsSrit nu este dec6t ovasti pdpune; pe plaiurile ei r5sun5, din lunie p6nd in Septembrie,fluerul ciobanilor ce-gi pasc mioarele, sterpele sau berbecii pevaste intinderi, sus, c6t mai sus, p6nd sub linia crestei de 0ndeprivesc uneori nedumeriti, spre hSurile ad6nci din care rdsarevreun singuratec rStdcitor sau vreo ceatd de ,,domni" gdlSgiogi.

lar jos, la poalele plaiurilor verzi gi insorite, in poienile plinede duhul lui Dumnezeu, turmele de ,,m.6nzdri" ddtdtoare de lapteigi petrec zilele in acel neobosit gi fatalist dute-vino care le obligdsd treacd de trei ori pe zi prin strungile st6nei.

2 Cele doud specii descrise sunt de fapt vulturul pleguv sur (Gyps fulvus)care triiegte in colonii, respectiv vulturul negru (Aegypius monachus). Estemenlionat insS in acest masiv si zSganul (Gypaetus barbatus) de cdtre prof. I.

Simionescu care, in lucrarea ,,Din lumea pisdrilor noastre", afirma ci a vdzuto singurd datd un exemplar, pe creasta st6ncoasi a Pietrei Craiului.(n. a.)

t4

Sunt aci st6ne vechi, gospoddregti, cu ciobani omenogi,

umbla!i pe la orage 9i cdrora le este destul sd le calci o datS pragul

cSgdriei pentru a te Iine minte vreme indelungati 9i a te cinsti

precum se cuvine. Se !in lan! aceste st6ne mari, a9ezate la poalele

Pietrei Craiului; sunt st6nile din Funduri, st6na din Lespezi, st6na

din Grindul, st6na din VlSdugca, st6na din Mdrtoiu, st6na din

CurmiturS, st6na din Zdnoaga, agezate tradilionalin poieni largi,

la marginea pddurii, l6ngd un izvor cu apd limpede; iar deasupra

lor; pe linia cea maiinalt5 a plaiurilor, un 9ir necurmat de,,bordeie"

se alin ca nigte avantposturi spre un inamic necunoscu! sunt

bordeiele ciobanilor dela mioare sau dela berbeci.>

Pdgunatu I a afectatinsd flora gifauna masivu lui, fa pt menlionat

pentru prima datS de cbtre entomologul Friedrich Deubelin L9L0'

Astfel, in Piatra Craiului pe muntele Vlddugca acesta considera

cea mai buni zond de colectare ,,povdrni;ul abrupt pdnd lo

trena de grohotiS", restul fiind afectati de suprapSgunat' Despre

efectele negative ale suprapdgunatului in Bucegi, Piatra craiului,

Figdrag, Par6ng gi Retezat ne vorbegte 9i Mihai Haret intr-un

articol intitulat,,Le Paysage alpin carpatique et son interpr6tation

botanique", publicat in L926 sub egida lnstitutului de Geografie

Alpind de la Grenoble. Astfel, acesta susline cd ,,in urmo acestui

regim nefast se observd in unele zone o schimbore nefericitd o

fizionomiei peisojutui botanic, din cauzo impu,tindrii speciilor cele

moi interesonte". Acest fenomen ,,s-o produs din pdcote in mai

multe mosive din Corpofi, cu moi multd intensitote dupd Rdzboiul

mondial, pe de o parte din cauzo exproprierii core o fdcut sd se

diminueze suprafala de pdSune de la cdmpie, iar pe de oltd porte

din couza ldcomiei crescdtorilor de animole core i5i urcd turmele

la munte prea devreme Siintroduc un numdr preo more de copete

roportot lo copacitateo nutritivd a unei onumite zone, degroddnd

teribil unele pdSuni alpine." in articolul ,,Problema protecliunei

naturii in Rom6nia", publicat cu ocazia Primului congres nalional

al naturaligtilor din !ara noastrS ce a avut loc intre L8-21 aprilie

1928laCluj, profesorulAl. Borza nota cd ,,Piotra Crqiuluide l6ngd

15

ffi

Zdrnepti incd este designotd principiol sd addposteoscd in zonaei superioard o intinsd rezervotiune alpind, de sute de jugdre.Direcliunea Grddinii Botonice o incheiot gi un proces in qceastdprivinfd. Acifloro deosebit de bogotd meritd sd fie scoasd de subnemilosul regim pastorol. Numai aci cregte garoafa Dianthuscollizonus." Tn 1963, Consiliul de indrumare pentru ocrotireanaturii din jude!ul Bragov a propus sd se relini in Piatra Craiuluianumite zone de la p5;unat ,,deoorece in acest mosiv presiuneapdsunatului a impins caprele negre in locuri cu o capacitate dehrdnire complet necorespunzdtoore, iqr turismul a impdnzit cudrumuri de acces gi aceastd stofiune". Prelu6nd mai multe datedin bibliografia gtiinfific5, Emilian Cristea sublinia in monografiasa cd ,,pe versonlii orientoli spre soore, cunosculi sub numelelocal de ,,Fafo Pietrei", vegetolia este incd prejudiciotd din couzopdpunatului turmelor de oi, extins de la poole pdnd pe creostd.Din aceastd couzd, in porteo esticd a rezervoliei (instituitd in anulL938), elementele specifice de flord si faund sunt mult mai roredecdt pe versonlii opugi. Degrodarea 5i distrugereo ocestora arputeo fi evitote prin interzicereo strictd a pdgunotului in zonoocrotitd o versantului estic."

Stdna Zdnooga (Foto. V. Gregorsch)

16 17

O granilo uitatd - drumul grdnicerilor

Acum un secol crestele Carpalilor mai constituiau inci o

granili intre lmperiul Austro-Ungar 9i Vechiul Regat al Romdniei.

Aceasta grani!5 diviza ;i masivul Piatra Craiului in cel mai inalt

punct, V6rful Baciului, unde se afla st6lpul de frontierE nr. 201 9i o

piramidd de lemn (balizS de triangulalie). Din 1836, vama s-a mutat

de la Castelul Bran in punctul Pajura sau ,,la Cruce", in Fundata.

Afldm din lucrarea lui Michail Gold (Mihai Haret), publicatd in 1910

;i intitulatd ,in Munlii Sinaei, Rucirului gi Branului" cd ,,ld Paiuro,

vomo ungureoscd (L.270 m olt., 89,360 km delo Fdgdra7 5iL6,360km dela Bron), situotd chior la frontierd", ,,trebue sd recunooStem

cd funcfionarii foorte politicoSi cdutd sd deo drumul cdldtorului c6t

mai repede. (Vamo n'ore opd, ea o oduce cu sacolele de la Giuvola)'

Dela frontierd (km 94,005) 1os. incepe sd coboare, 5i peste un km.

ajunge Io Giuvalo, vamo romdneoscd, frumos ogezatd printre pomi.

Vama e tegotd cu Rucdrul prin telefon. in fo;o ei este o piotrd, dupd

care vedem cd admirabila gos. na!., care coboord la Rucdr, a fostconstruitd la 7891de inginerul R.l. Condeescu'"

Tn 1887 s-a incheiat o Convenlie de delimitare a granifei

intre Rom6nia gi Austro-Ungaria, in baza cdreia s-au fdcut ulterior

marcajele de frontierd. Zdrnegteanul loan Turcu, protonotar al

comitatului FdgErag, a fost membru al Comisiunii internalionale

de demarcare, public6ndu-gi memoriile in anul L895 in lucrarea

,,Escursiuni pe munlii ,Terei Bdrsei 5i ai Fdgdragului din punctul ,,La

Om" de pe l,Buceciu" pdnd dincolo de,,Negoiul"". Acesta menliona

cd lucrdrile de marcare au inceput la 15 iunie 1888 li cd ,,tdindu-se

pddureo din' piscurile Branului de pe linia de frontierd, in ld;ime de

8 metri, s-ou asezat, in punctele stotorite prin guvernele Ungariei

giRomdniei, stdlpi de hotdrnicie numerizaligionume pregdti;i spre

ocesta pi s-au fdcut apoi 5i movilele de lipsd fntre stdlpii ogezafi"'

l. lonescu-Dundreanu nota cd ,,din dreptul coselor dela Crucea