“cea mai frumoasă

epopee pastorală

din lume”

Alecu Russo

es Descoperită de Alecu

Russo la Soveja, în munţii Vrancei, balada Mioriţa este considerată o capodoperă a eposului românesc

Balada Mioriţa a fost publicată de poetul Vasile Alecsandri în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, în anul 1852.

Termenul de mitologie provine din limba greacă (mytos-legendă şi logos- cuvânt).

G. Călinescu consideră că la baza literaturii noastre stau patru mituri fundamentale.

Amplasarea motivelor in balada Miorita prefigureaza spatiul mioritic blagian.

1.Motivul transhumantei

"Iatã vin în cale,

Se cobor la vale,

Trei turme de miei,

Cu trei ciobãnei. "

2.Motivul complotului

"Iar cel ungurean

Si cu ce-l vrâncean,

Mari, se vorbira,

Ei se sfatuira

Pe l-apus de soare

Ca sã mi-l omoare. "

3.Motivul mioarei nazdravane

"Miorita laie,

Laie bucalaie,

De trei zile-ncoace

Gura nu-ti mai tace!

Ori iarba nu-ti place,

Ori esti bolnavioarã,

Draguta mioara?"

4.Motivul moarte-nunta

"Sa le spui curat                        

Ca m-am insurat

Cu-o mândrã crãiasã, 

A lumii mireasã; 

Cã la nunta mea 

A cãzut o stea. "

5.Motivul maicutei batrine

"Mãicuþã bãtrânã, 

Cu brâul de lânã, 

Din ochi lãcrimând, 

Pe câmpi alergând. "

Balada are trei părţi: Prima parte – epică - conţine primele două

momente ale subiectului (expoziţiunea şi intriga), dar şi două dintre motive

A doua parte – dramatică – dezvoltă primele secvenţe ale desfăşurării acţiunii, în ea evidenţiindu-se al treilea motiv

Partea a treia –lirică – continuă cu desfăşurarea acţiunii şi punctul culminant, conţinând ultimele trei motive

Opere cu tematica similara sunt

Baltagul de Mihail Sadoveanu si Toiagul pastoriei de Ion Druta

Realizat ,,Burcovschi Adrian”

5 ,,Cazacu Cristian”