0_mapa_educatoarei

download 0_mapa_educatoarei

of 58

Transcript of 0_mapa_educatoarei

COALA CU CLASELE I-VIII

GRADINITA PP NR. 36, TIMISOARAMintea curat, inimile curate ale copiilor notri v stau n mn. i tot cuvntul dumneavoastr e o smn care prinde i va da rodul.

(Alexandru Vlahu Ctr nvtori)CAIETUL

EDUCATOAREI MOTTO:Eu sunt copilul.Tu ii n minile tale destinul meu.

Tu determini, n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n viat! D-mi, te rog, acele lucruri care s m ndrepte spre fericire.

Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume ! "(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)NUMELE I PRENUMELE

POSTULATE ALE ACTIVITII EDUCATOAREI Respectai i ncurajai demnitatea uman

Luai n serios copiii, fii afectivi, fii morali!

Fii ateni cu aspectul dumneavoastr estetic

Avei rbdare cu elevii

Bazai-v pe disciplin, dar stimulai imaginaia i entuziasmul

Admonestai cnd este cazul, dar i ncurajai

Respectai cuvntul dat

Disociai corectarea de pedeaps

Accentuai comportamentul pozitiv

ncurajai realizrile orict de mici ar fi

Asigurai anse egale de succes

Fii dispui s v distrai

Evitai ca tonul vocii, expresia feei, gestica s aib caracter punitiv

Comportai-v aa nct s fii un model respectabil pe scara social

Nu uitai: tinereea sufletului nu este atenuat de vrst

Urmrete permanent idealul educaional al colii romneti: Dezvoltarea liber, integral i armonioas a personalitii umane, formarea personalitii autonome i creative.

Multa vorbarie nu a fost niciodata semn de intelepciune.(Tales din Milet)

CUPRINS : 1. STRUCTURA ANULUI COLAR2. ORARULGRUPEI3. COLECTIVUL GRUPEI4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI5. RESPONSABILITI N CADRUL COLECTIVULUI

6. PRESCOLARI CU CES

7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE

8. SARCINILE EDUCATOAREI9. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI 10. ACTIVITI EXTRACURRICULARE 11. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR

12. CUM COLABORM CU FAMILIILE PRESCOLARILOR13. CHESTIONARE PENTRU PARINTI14. PLANIFICAREA EDINELOR I LECTORATELOR CU PRINII15. MODEL DE PROCES VERBAL16. PROIECTE DE PARTENERIAT CU ALTE UNITI COLARE (LOCAL, JUDETEAN, INTERJUDEEAN)

17. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL18. FI DE OBSERVAIE ALE PRESCOLARULUI 29. MODEL PROIECT DIDACTIC TIPIZAT

30.EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE I FUNCIONARE AL COLILOR

31. MODEL CURRICULUI VITAE

32. PRECIZRI DIN NOUL DOOM

33. CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE

34. FI DE ORTOGRAME UTILE

35. CTEVA REFLECII :

NVA DE LA TOATE

COPACUL FERICIRII

MIC GHID AL EDUCATORULUI

MOMENTE N VIA

DECALOGUL TCERII

INTERVIU CU DUMNEZEU DE OCT. PALER

CONCLUZII

MODELE DE DIPLOME

2. Orarul grupeiCerine pedagogice:

- s respecte planul de nvmnt;

- s respecte curba zilnic de efort;

- s respecte curba de efort sptmnal;

- s fie raportat i la timpul liber al copilului;

- n condiiile predrii simultane, s se sincronizeze pe orizontal" discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu cea independent de la cealalt clas;

PLAN DE INVATAMANT

Intervalul de vrstCategorii de activiti de nvareNr.de activiti/sptmn

ON*OP/OS*

3 - 5 aniActiviti pe domenii experieniale7+ 7

Jocuri si activiti didactice alese10+ 5

Activiti de dezvoltare personal5+ 10

TOTAL22+ 22

5 - 7 aniActiviti pe domenii experieniale10 + 10

Jocuri si activiti didactice alese10+ 5

Activiti de dezvoltare personal6+ 11

TOTAL26 + 26

Not:

* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grdinie: normal (ON), prelungit (OP) i sptmnal (OS).

La programul prelungit i sptmnal numrul de activiti menionat reprezint activitile care se adaug n programul de dup-amiaz al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

PROGRAMUL ZILNIC

ORAR NORMAL

Repere orareJocuri i activiti didactice aleseActiviti pe domenii experienialeActiviti de dezvoltare personal

8,00 9,00

Jocuri i activiti alese-

Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

9,00 11,30

Activitate pe domenii experieniale

Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)

Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

Rutin: Gustarea (deprinderi specifice)

11,30 13,00

Jocuri i activiti recreative

-

Activitate opional (singura de acest tip la nivel I i ambele n zile diferite - , la nivel II)

Rutini tranziie: n aer liber! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire).

13,00--Rutin: Plecarea acas (deprinderi specifice).

ORAR PRELUNGIT

Repere orareJocuri i activiti didactice aleseActiviti pe domenii experienialeActiviti de dezvoltare personal

8,00 8,30

Jocuri i activiti alese-Rutin: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8,30 9,00--Rutin: Micul dejun (deprinderi specifice)

9,00 11,00

Jocuri i activiti alese

Activitate pe domenii de experieniale

Rutin: ntlnirea de diminea (15 min.)

Rutin i tranziie: Ne pregtim pentru activiti! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

11,00 13,30

Jocuri i activiti recreative

-

Activitate opional(prima activitate de acest tip la nivelII)

Rutini tranziie: n aer liber! (deprinderi igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

Rutin: Masa de prnz (deprinderi specifice)

13,30 15,30

Activiti de relaxare, Jocuri i activiti alese-

Rutin i tranziie: Ne pregtim s ne relaxm! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

15,30 16,00-Rutin: Gustarea (deprinderi specifice)

16,00 17,30

Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale

Activiti recuperatorii pe domenii de experieniale

Rutin i tranziie: Din nou la joac! (deprinderi de igien individual i colectiv, deprinderi de ordine i disciplin, deprinderi de autoservire)

Activitate opional (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)

17,30--Rutin: Plecarea copiilor acas (deprinderi specifice)

ORAR ORIENTATIV

-NIVEL I

LUNI MARI

1.Domeniul stiinte

1.Domeniul limba si comunicare

-Cunoaterea mediului - Educarea limbajului

2.Domeniul estetic si creativ

-Educaie muzical

MIERCURI

1.Domeniul stiinte

-Activitate matematic

2. Domeniul om si societate

-Educaie moral-civic / -Educaie practic

JOI VINERI

1.Domeniul estetic si creativ 1.Domeniul psihomotric

-Educaie plastic -Educaie fizic

-NIVEL II

LUNI MARI

1.Domeniul stiinte

1.Domeniul limba si comunicare

-Cunoaterea mediului

- Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ 2.Domeniul estetic si creativ -Educaie muzical -Educaie plastica

MIERCURI

1.Domeniul stiinte

-Activitate matematic

2. Domeniul om si societate

-Educaie moral-civic

JOI VINERI

1.Domeniul stiinte 1.Domeniul psihomotric

-Activitate matematic

-Educaie fizic

2.Domeniul limba si comunicare 2.Domeniul om si societate

-Educarea limbajului - Activitate practica

CALENDAR COLAR 2012-2013

35 saptamani)SEMESTRUL ILUNASEPTEMBRIEOCTOMBRIENOIEMBRIEDECEMBRIEIANUARIE

Spt.1234567891011121314

L17241815222951219263101724317

M1825291623306132027411182518

M19263101724317142128512192629

J20274111825181522296132027310

V21285121926291623307142128411

S22296132027310172418152229512

D23307142128411182529162330613

SEMESTRUL al II-lea

LUNAIANUARIEFEBRUARIEMARTIEAPRILIEMAIIUNIE

Spt.151617181920212223242526272829303132333435

L142128411182541118251*8152229613202731017

M152229512192651219262*9162330714212841118

M162330613202761320273*1017241815222951219

J172431714212871421284*1118252916233061320

V1825181522181522295*12192631017243171421

S19262916232916233061320274111825181522

D2027310172431017243171421285121926291623

1-5 aprilie activiti extracurriculare coal altfel; 30 noiembrie liber ;01 mai liber ;05 mai 06 mai - PASTE

Semestrul ISemestrul al II-lea

Cursuri -luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012 In perioada 29 oct.- 4 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar sunt in vacanta. Vacanta de iarna sambata, 22 decembrie 2012 - duminica, 13 ianuarie 2013 Cursuri luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013 Vacanta de primavara sambata, 6 aprilie 2013 - duminica, 21 aprilie 2013 Cursuri luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013

CATALOGUL GRUPEI

NR.

CRT.NUMELE SI PRENUMELE

EVA

LUA

REAPRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE*

DOMENIUL

LIMBA SI COMUNICAREDOMENIUL STIINTE

CUNOASTEREA MEDIULUIACTIVITATI MATEMATICE

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA

APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE*

DOMENIUL OM SI SOCIETATEDOMENIUL ESTETIC SI CREATIVDOMENIUL PSIHOMOTRICAPRECIERE FINALA

EDUCATIE MORAL CIVICA EDUCATIE PRACTICAEDUCATIE MUZICALAEDUCATIE ARTISTICO PLASTICA

* NOTA: Evaluarea copiilor se lasa la latitudinea fiecarei educatoare, in loc de calificative folosindu-se diferite notatii.

4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEINr.

Crt.

CATEGORIA DE ACTIVITATE

Numele profesorului

GRUPA MICAGRUPA MIJLOCIEGRUPA MARE

1.

EDUCATOARE

2.

GIMNASTICA

3.

LIMBA ENGLEZA

4.LIMBA GERMANA

5. RESPONSABILITI

a) ALE PRINILOR

Nr.

crt.

Responsabiliti

Numele i prenumele parintilor

Anul colar 20__ 20__Anul colar 20__20__Anul colar 20__20__

1PRESEDINTELE comitetului

2Membru

3Membru

Membru n consiliul reprezentativ

6 .ELEVI CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE (CES)Numele i prenumeleDeficiene

7. OBIECTIVELE ACTIVITII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului fa de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan

2. Dezvoltarea abilitilor interpersonale necesare n coal, n familie, n grupul de prieteni

3. Utilizarea abilitilor de management al informaiilor pentru obinerea performanei i asigurarea succesului

4.. Dezvoltarea abilitilor de management al stilului de via OBIECTIVE CADRU

DOMENIUL LIMB I COMUNICARE Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere i utilizare corect a semnificaiilor structurilor verbale orale; Educarea unei exprimri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; Dezvoltarea creativitii i expresivitii limbajului oral; Dezvoltarea capacitii de a nelege i transmite intenii, gnduri, semnificaii mijlocite de limbajul scris.

DOMENIUL TIINELOR Dezvoltarea operaiilor intelectuale prematematice; Dezvoltarea capacitii de a nelege i utiliza numere, cifre, uniti de msur, ntrebuinnd un vocabular adecvat;

Dezvoltarea capacitii de recunoatere, denumire, construire i utilizare a formelor geometrice;

Dezvoltarea capacitii de rezolvare de probleme prin achiziia de strategii adecvate;

Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozitii pentru investigarea acestuia;

Utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor;

Formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, n vederea educrii unei atitudini pozitive fa de acesta.

DOMENIUL OM I SOCIETATE Cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali;

Educarea trsturilor pozitive de voin i caracter i formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali;

Cunoaterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului romn;

Formarea i consolidarea unor abiliti practice specifice nivelului de dezvoltare motric; mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor, precum i despre tehnici de lucru necesare prelucrrii acestora n scopul realizrii unor produse simple; Formarea deprinderilor practic-gospodreti i utilizarea vocabularului specific.

DOMENIUL ESTETIC I CREATIV Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje; Realizarea unor corespondene ntre diferitele elemente de limbaj plastic i forme,obiecte din mediul nconjurtor (natur, art i viaa social); Stimularea expresivitii i a creativitii prin desen, pictur,modelaj; Formarea capacitii de receptare a lumii sonore i a muzicii; Formarea capacitilor de exprimare prin muzic; Cunoaterea marilor valori ale creaiei muzicale naionale i universale.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC Formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz i utilitar-aplicative; Stimularea calitilor intelectuale, de voin i afective n vederea aplicrii independente a deprinderilor nsuite; Cunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru meninerea strii de sntate.

OBIECTIVE DE REFERINTA

DOMENIUL LIMB I COMUNICAREO1: S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor.

O2: S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea.

O3: S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles.

O4: S disting sunetele ce compun cuvintele i s le pronune corect.

O5: S-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.

O6: S recepteze un text care i se citete ori i se povestete, nelegnd n mod intuitiv caracteristicile expresive i estetice ale acestuia.O7: S fie capabil s creeze el nsui (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizri, utiliznd intuitiv elementele expresive

O8: S recunoasc existena scrisului oriunde l ntlnete.

O9: S neleag c tipritura (scrisul) are neles (semnificaie).

O10: S gseasc ideea unui text, urmrind indiciile oferite de imagini.

O11: S manifeste interes pentru citit.

O12: S recunoasc cuvinte simple i litere n contexte familiare.

O13: S recunoasc literele alfabetului i alte convenii ale limbajului scris

O14: S utilizeze materiale scrise n vederea executrii unei sarcini date.

O15: S perceap i s discrimineze ntre diferitele forme, mrimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.

O16: S utilizeze efectiv instrumentele de scris, stpnind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora

O17: S utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaie

O18: S descopere c scrierea ndeplinete anumite scopuri, cerine sociale i s se foloseasc de aceast descoperire.

O19: S neleag semnificaia cuvintelor, literelor i cifrelor, nvnd s le traseze.

DOMENIUL TIINELORO1: S-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare) luate n considerare separat sau mai multe simultan;

O2: S efectueze operaii cu grupele de obiecte constituite n funcie de diferite criterii date ori gsite de el nsui: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantitii prin punere n coresponden.

O3: S neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiecte ntr-un spaiu dat ori s se plaseze corect el nsui n raport cu un reper dat.

O4: S recunoasc, s denumeasc, s construiasc i s utilizeze forma geometric cerc, ptrat, triunghi, dreptunghi n jocuri.

O5: S efectueze operaii i deducii logice, n cadrul jocurilor cu piesele geometrice

O6: S numere de la 1 la 10 recunoscnd grupele cu 1-10 obiecte i cifrele corespunztoare.

O7: S efectueze operaii de adunare i scdere cu 1-2 uniti, n limitele 1-10.

O8: S identifice poziia unui obiect ntr-un ir utiliznd numeralul ordinal.

O9: S realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gsite de el nsui.

O10: S compun i s rezolve probleme simple, implicnd adunarea/ scderea n limitele 1-10.

O11: S cunoasc unele elemente componente ale lumii nconjurtoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaia, fauna, fiina uman ca parte integrant a mediului, fenomene ale naturii), precum i interdependena dintre ele.

O12: S recunoasc i s descrie verbal i/sau grafic anumite schimbri i transformri din mediul apropiat.

O13: S cunoasc elemente ale mediului social i cultural, poziionnd elementul uman ca parte integrant a mediului.

O14: S cunoasc existena corpurilor cereti, a vehiculelor cosmice.

O15: S comunice impresii, idei pe baza observrilor efectuate.

O16: S manifeste disponibilitate n a participa la aciuni de ngrijire i protejare a mediului, aplicnd cunotinele dobndite.

O17: S aplice norme de comportare specifice asigurrii sntii i proteciei omului i naturii.

DOMENIUL OM I SOCIETATEO1: S cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli de securitate personal.

O2: S-i adapteze comportamentul propriu la cerinele grupului n care triete (familie, grdini, grupul de joac)

O3: S aprecieze n situaii concrete unele comportamente i atitudini n raport cu norme prestabilite i cunoscute.

O4: S triasc n relaiile cu cei din jur stri afective pozitive, s manifeste prietenie, toleran, armonie, concomitent cu nvarea autocontrolului.

O5: S descrie i s identifice elemente locale specifice rii noastre i zonei n care locuiete (elemente de relief, aezare geografic, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

O6: S cunoasc i s utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activiti practice.

O7: S cunoasc diferite materiale de lucru, din natur ori sintetice

O8: S sesizeze modificrile materialelor n urma prelucrrii lor

O9: S identifice, s proiecteze i s gseasc ct mai multe soluii pentru realizarea temei propuse n cadrul activitilor practice.

O10: S efectueze operaii simple de lucru cu materiale din natur i sinteticeO11: S fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian, valorificnd deprinderile de lucru nsuite.

O12: S se raporteze la mediul apropiat, contribuind la mbogirea acestuia prin lucrrile personale.

O13: S dobndeasc comportamente i atitudini igienice corecte fa de propria persoan i fa de alte fiine i obiecte.

O14: S capete abilitatea de a intra n relaie cu cei din jur, respectnd norme de comportament corect i util celorlali.

O15: S-i formeze deprinderi practice i gospodreti.

O16: S se comporte adecvat n diferite contexte sociale.DOMENIUL ESTETIC I CREATIVO1: S redea teme plastice specifice desenului.

O2: S obin efecte plastice, forme spontane i elaborate prin tehnici specifice picturii.

O3: S exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului n redarea unor teme plastice.

O4: S recunoasc elemente ale limbajului plastic i s diferenieze forme i culori n mediul nconjurtor.

O5: S cunoasc i s diferenieze materiale i instrumente de lucru, s cunoasc i s aplice reguli de utilizare a acestora

O6: S utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activiti plastice concrete

O7: S compun n mod original i personal spaiul plastic.

O8: S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice.

O9: S priveasc i s recunoasc creaii artistice corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activiti cotidiene ale oamenilor)

O10: S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului.

O11: S diferenieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat i al sunetelor muzicale.

O12: S diferenieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale.

O13: S diferenieze auditiv durata determinat a sunetelor din mediul apropiat i a sunetelor muzicale

O14: S diferenieze auditiv nlimea sunetelor muzicale.

O15: S intoneze cntece pentru copii.

O16: S cnte acompaniai de educatoare

O17: S acompanieze ritmic cntecele.

O18: S cnte cntecele n aranjamente armonico-polifonice elementare.

O19: S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia

O20: S exprime prin micare starea sufleteasc creat de muzica audiat.

O21: S exprime ntr-un joc impresia muzical.

O22: S improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + micare, text onomatopeic + melodie + micare;.

O23: S asculte i s recunoasc fragmente din creaii muzicale naionale i universale, corespunztoare specificului de vrst al copilului precolar i preocuprilor acestuia.

DOMENIUL PSHIHOMOTRICO1: S cunoasc i s aplice regulile de igien referitoare la igiena echipamentului.

O2: S cunoasc i s aplice regulile de igien a efortului fizic.

O3: S-i formeze o inut corporal corect (n poziia stnd, eznd i n deplasare).

O4: S perceap componentele spaio-temporale (ritm, durat, distan, localizare).

O5: S fie apt s utilizeze deprinderile nsuite n diferite contexte.

O6: S se foloseasc de aciunile motrice nvate pentru a exprima sentimente i/sau comportamente, pentru a rspunde la diferii stimuli (situaii), la diferite ritmuri.

O7: S manifeste n timpul activitii atitudini de cooperare, spirit de echip, de competiie, fair-play.

8. SARCINILE EDUCATORULUI- organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit;

- urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general n sala de clas ce i-a fost repartizat;

- se preocup de cunoaterea elevilor i a clasei;

- consiliaz elevii i prinii acestora n probleme de nvare, de via, de integrare social;

- reprezint elevii n colectivul didactic i ine legtura cu profesorii care predau la clas n vederea optimizrii eforturilor acestora;

- ine legtura cu prinii elevilor, comunic periodic familiei situaia la nvtur i disciplin, prin edinele lunare sau prin caietul de coresponden ori scrisori informative.

-, supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului profesoral;

- completeaz, n condiii grafice corespunztoare, catalogul grupei;

9. TEMATICA ACTIVITILOR EXTRACURRICULAREGradinita cu program prelungit nr 36, TimisoaraAN SCOLAR 2012/2013

Grupa mic

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

EXTRACURRICULARE SEMESTRUL I

PERIOADA TEMA

FORMA DE REALIZARE OBIECTIVERESPONSABILIINDICATORI

SEPT. GRADINITA - NOUA MEA FAMILIE ( plimbari , vizite ) - sa se familiarizeze cu spaiul educaional;

- sa-si fixeze anumite repere gradinita - casaProf.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-fotografii

-mici suveniruri

OCT. CHIPUL TOAMNEI - ZIUA RECOLTEI (vizita , piata agroalimentara)

,,TOAMNA-TOAMNA HARNICA SI DE ROADE DARNICA! sezatoare (program artistic)-sa observe bogatiile toamnei;

--s se implice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit;

-sa transpuna in joc roluri din societate ( vinzarea de bunuri contra cost)Parinti

Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-album fotografii

SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE (vizionarea unor spectacole sustinute de actori profesionisti pe scena casei de cultura; deplasare cu autobuzul insotiti si de catre parinti voluntari)

*teatru de papusi

*spectacole cu actori

-sa urmareasca cu interes si -sa reactioneze adecvat la mesajul transmis;

- sa fie capabil sa creeze ei insisi povestiri si mici dramatizari;Toate educatoarele de la gr.mica, -fotografii

-CD de la actiuni

-album

NOV.MICII ECOLOGISTI

(act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri )

- sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizare a parcului/ reciclare deseuri;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

ZIUA ROMANIEI 1 DECEMBRIE ( spectacol , concursuri )

- s cunoasc nsemntatea acestei zile;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-diplome, recompense

MOS NICOLAE SI DARURILE SALE (confectionare si oferire daruri)- sa confectioneze si sa ofere mici daruri:Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

MAGIA CRACIUNULUI

(colinde , serbari )

-sa sarbatoreasca in stil traditional ,,Craciunul,,;Toate cadrele didacticefotografii

-CD de la actiuni

-album

IAN.

IAN.,,SANIUTA VESELIEI-concurs de sanius pe gradinita, cu participarea parintilor

-sa-si dezvolte calitati si deprinderi motrice utilitar aplicativeProf.Manolache Elena, prof.Oanea Maria -album foto, recompense

ZIUA UNIRII ( concurs de desene,)

- s cunoasc nsemntatea acestei zile ;

- s danseze Hora Unirii;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-diplome, recompense

,,EDUCATI ASA! vizite la domiciliul copiilor pentru luarea la cunostinta a parintilor privind FISA de evaluare individuala semestriala-parintii sa fie receptivi la observatiile si sugestiile educatoarei copilului lor, sa aplice in practica metode de educatie din educatia parentala propusa de educatoareProf.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-fise de observatii psihopedagogice din caietul educatoarei

PERIOADA TEMA

FORMA DE REALIZARE OBIECTIVERESPONSABILIINDICATORI

FEB.EU SUNT MIC, DAR STIU MULTE

(concurs pe calculator )

-sa-si testeze abilitatile obtinute in folosirea calculatorului;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria -diplome, recompense; -

,,SCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE-Pentru O Gradinita Verde!

(act. de ecologizare a parcului , reciclare deseuri )

- sa exerseze comportamentul ecologic prin participarea la actiuni de ecologizare a parcului/ reciclare deseuri;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

MARTIE

MARTIE IN SARBATOARE

( expozitie de martisoare )

-sa confectioneze si sa ofere mici daruri;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria

Parinti-realizare C.D.

BOCANEL SI ZANA NATURII (reprezentanti ai teatrului Merlin

sa urmareasca linia povestii, intelegand in mod intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acesteia;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Mariafotografii

APRILIEPITIC FRUMOS, PITIC DESTEPT

(concurs de cultura generala pe nivele de varsta si de creatie plastica).

- sa rezolve corect si in timp util sarcinile prevazute in fisa de concurs ;

Organizator

-diplome, recompense;

INVATAM SI COLORAM

(concurs)

- sa rezolve in timp util sarcinile prevazute in fisa de desen;Organizator

Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-diplome, recompense;

MAI

MICII CRESTIN PASTELE

(vopsirea de ou, vizita la biserica) )

-sa sarbatoreasca in stil traditional ,,Pastele,,;

-sa ofere mici daruri celor nevoiasi;Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-fotografii

9 MAI ZIUA EUROPEI

(jocuri si concursuri pe nivel de varsta )- sa cunoasca insemnatatea acestei zile si sa se implice activ si afectiv in act. desf. cu ocazia acestei zile; Prof.Manolache Elena, prof.Oanea Maria-fotografii

IUNIECOPILUL UNA DINTRE MINUNI

ZIUA COPILULUI (jocuri , concursuri)

-sa participe la diverse concursuri organizate;Toate cadrele didactice-diplome, recompense;

LA REVEDERE GRADINITA

(serbari si reuniuni )-s se implice activ i afectiv n interpretarea rolurilor din cadrul programului pregtit;Toate cadrele didactice-realizare C.D.

Pe parcursul anului:- vizionare de spectacole pentru copii;

- participari la concursuri;

-participari la evenimente pentru copii;

- iesiri in natura jocuri libere;

-vizitarea unor obiective cu interes cultural, educational; - sarbatorirea zilelor de nastere;

DIRECTOR, Educatoare: Manolache Elena-Rada

10.TABEL CU SEMNATURILE PARINTILOR CARE SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA OPTIONALA DESFASURATA DE EDUCATOARE LA GRUPA Nr. crt.Numele copiilorSemnatura parinti

Optional 1Optional 2

11.ACTIVITATE OPTIONALA

SEMESTRUL I

DATAMIJLOC DE REALIZARE

TEMAOBIECTIVE

ACTIVITATE OPTIONALA

SEMESTRUL AL II-LEA

DATAMIJLOC DE REALIZARE

TEMAOBIECTIVE

11. ELEVI CU REZULTATE DEOSEBITE N ACTIVITATEA COLAR I EXTRACOLARNr.

crt.Numele i prenumele

Activitatea la care a obinut rezultatePerformana *

An colar

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10

M = meniune special; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al doilea; PI = premiul nti

12. SITUAIA ELEVILOR PROBLEM *

Nr.

crt.

Numele i prenumele

n ce const problema

Data consemnriiMsuri luate

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

- eec colar - starea de sntate - integrare dificil - situaie material deosebit ( venituri f. mici) - comportament deviant

13. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAA COLECTIVULUI

NUMELE SI PRENUMELEGrupa micaGrupa mijlocieGrupa mare

1. ALBU SARAH

2. BATISTA ERIKA

3. BOLOJAN STEFANIA

4. CALINESCU SARAH

5. CONSTANTINESCU VLADI

6. COPILAS REMUS

7. CROITORU NATALIA

8. FODOR ALEXANDRA

9. GHERGHEL DENIS MIHAI

10. GRADINARU ANDREI CRISTIAN

11. LATITY HARIS VLADISLAV

12. MOROCILA LAURENTIU

13. MUNTEAN CRINA TEODORA

14. MUNTEAN VLAD LAURENTIU

15. NICORICI ANAMARIA

16. PAUNEL ANDREEA BIANCA

17. PAUNOIU ANA MARIA

18. PENDELETE LUCA ANDREI

19. PETRARU GEORGIANA

20. PODOBIA RADU DENIS

21. RACZ ROBERTA IOANA

22. ROMAN ALEXANDRU

23. RUSU ALEXANDRA

24. SILAGHI MATEI PATRIC

25. SIMON CARMEN ANDREEA

26. STREANG RAUL SEBASTIAN

27. SZABO TIMEEA ADRIENNE

28. TODICA ALEXIA

29. VARGA ROBERT MIHAI

30. VERDES DARIA

31. VIRTEIU CHRISTIANA MARIA

32. VLADULESCU ECATERINA

33. VAIDA DAVID

R retras, izolat, dezinteresat de viaa colectivului I integrat n colectiv, dar fr s aib iniiativ A are autoritate, bun organizator i animator al colectivului de el

14. FI DE CONSEMNARE A REZULTATELOR

I DE REALIZARE A GRAFICULUI DE PROGRES/ REGRES Semestrul I

Proba nr.......

Data..............Proba nr......

Data.........Proba nr.......

Data.........Proba nr........

Data.........Proba nr......

Data.........Proba nr.......

Data.........Proba nr.......

Data.........Proba nr.......

Data.........Proba nr....

Data.........Proba nr....

Data.........

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

*

Semestrul al II-lea

Proba nr....

Data..........Proba nr......

Data.........Proba nr......

Data.........Proba nr........

Data.........Proba nr......

Data.........Proba nr.......

Data.........Proba nr.....

Data.........Proba nr......

Data.........Proba nr....

Data.........Proba nr...

Data.........

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

FB

*

B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*B

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

S

*

I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

* I

*

Semntura nvtorului, Semntura printelui,

15.Situaia colar nregistrat la sfaritul anului colar se prezint astfel:

GRUPA

MICAMIJLOCIEMARE

Elevi nscrii la nceput de an:

- din care fete:

Elevi rmai la sfritul anului colar:

- din care fete:

EDUCATOARE, ......................................................................

16. Cum colaborm cu familiile prescolarilor? Material preluat din cursul de mentorat - modulul S ne cunoatem elevii capitolul 1Cum colaborm cu familiile elevilorDac prinii i predau plcerea de a nva, acest lucru poate face diferena n lumea copilului lor.

Richard W. Riley, fost ministru al educaiei

tiai c .. 20-25% dintre elevi spun c prinii lor nu au venit deloc la coal s vorbesc cu profesorii lor?

prinii care nu sunt implicai n educaia copiilor nu sunt mai interesai nici de alte aspecte ale vieii acestora?

atunci cnd prinii sunt implicai n viaa colii, copiii lor nva mai bine?

atunci cnd familia este implicat n educaia copiilor, acetia obin rezultate mai bune, nu lipsesc de la coal, i fac mai bine temele i au o atitudine pozitiv fa de coal?

familiile care primesc mesaje frecvente i pozitive din partea colii tind s devin mai implicate n educaia copiilor dect acele familii care nu primesc astfel de mesaje?

mai important dect ocupaia prinilor sau nivelul lor de educaie este atitudinea lor fa de coal?

implicarea prinilor poate preveni diferite dificulti, dei cei mai muli asociaz venirea la coal cu o problem legat de copil?

doar 17% dintre profesori sunt mulumii de implicarea prinilor, n timp ce 83% nu sunt?

exist situaii cnd prinii nu tiu cum s colaboreze cu profesorii, se tem s vin la coal sau situaii cnd profesorii nu tiu cum s abordeze familiile?

pot interveni ateptri sau credine greite: profesorii cred c prinii nu sunt interesai de

situaia copilului, iar pe de alt parte, muli prini consider c profesorii sunt distani i nu doresc s-i ajute?17 . PLANIFICAREA EDINELOR CU PRINII PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PRINII

TEMATICA EDINELOR CU

PRINII

Nr.

crt.Tema

edineiPerioadaObiectiveResurse

1. Aspecte privind nceperea grdiniei de ctre precolarul mic

( 3 ani )

Probleme organizatorice

Chestionar

Referat: Cum trebuie s fie un printe? Septembrie- s neleag importana frecventrii cursurilor; grdiniei n viaa copilului

- s contientizeze calitate unui printe responsabil.Chestionar

Referat

2. Exemplul prinilor n educarea copiilor

Referat: Recompense pentru copilul dumneavoastr? Octombrie - s motiveze importana exemplului prinilor n educarea copiilor;

- s contientizeze importana unui bun exemplu;

- s neleag importana folosirii recompenselor.Chestionar

Referat

3. Concluzii asupra adaptrii i muncii copiilor la grdini

Referat: Cum s alegem jucria potrivit?Noiembrie- s cunoasc succesele i insuccesele micuilor;

- s cunoasc eficiena unei jucrii potrivite.Referat

4. Regimul zilnic al activitilor copiilor

n ntmpinarea lui Mo Crciun

Referat: Putem scpa de cuvintele NU sau NU VREAU ?

Decembrie- s cunoasc i s contientizeze regimul zilnic al activitii pe care o desfoar proprii copii.Referat

5. Analiza muncii copiilor

Referat: Ce se afl ntre mine i copilul meu? Ianuarie - s contientizeze rezultatele i evoluia copiilor n funcie de munca depus;

- s neleag beneficiile unei bune comunicri n familie.Referat

6. Activitatea independent a copiilor

Referat: Violena n familieFebruarie - s contientizeze importana stabilirii unui program adecvat vrstei lor;

- s contientizeze beneficiile unui climat familial potrivit pentru creterea sntoas a copilului.Referat

7. Atitudinea n colectiv a copiilor

Referat: Prini v cunoatei copii ? Martie - s identifice caracteristici ale colectivului;

- s analizeze ct de bine i cunosc copiii.Fise

Referat

8. Analiza muncii copiilor

Consiliere:

Prinii ntreab Educatoarea rspundeAprilie - s cunoasc aspectele pozitive i negative ale autoritii prinilor;

- s cunoasc noi aspecte privind propriul copil.Chestionare

9. Educaia sanitar sntatea este cea mai bun avuieMai - s neleag necesitatea respectrii regulilor de igien.Discuie liber

10. S ne recrem mpreun!

Uite ce mari ne-am fcut!Iunie - s neleag importana recrerii copiilor alturi de prini;

- s analizeze evoluia propriului copil.Chestionar

COMITETUL DE PARINTI

AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN:

PRESEDINTE.

MEMBRU

MEMBRU

MEMBRU

MEMBRU

MODEL,

PROCES VERBAL,ncheiat astzin ......................................................................

Ordinea de zi:.............................................................

...............................................................

..............................................................

Desfurarea (constatri ):

Msuri (propuneri)............................................................................

...............................................................

...............................................................

................................................................................................................................

................................................................

Drept care s-a ncheiat prezentul process- verbal.

Nume Semnturi

18.CHESTIONAR PENTRU PRINI

1. Spunei cel puin un lucru pe care l-ai descoperit la copilul dvs.?

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Ct timp petrecei zilnic cu copilul/copiii dvs.?

....................................................................................................................................................................................4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuiilor n contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?

a. vestimentaie

b. limbaj

c. anturaj (prieteni)

d. timp liber

e. gradinita. f. bani

g. altele. Care?....................

5. Cum procedai atunci cnd copilul/copiii dvs. ncalc regulile?

..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................6. Enumerai cteva recomandri pe care le-ai fcut copilului/copiilor dvs. n legtura cu un stil de via sntos?

.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................7.a. Ce-i place copilului dvs. s fac n timpul liber?

...................................................................................................................................................................................7.b. Alegei una dintre preocuprile de mai sus pe care ai ncuraja-o.

....................................................................................................................................................................................8. Care sunt activitile familiale pe care ai dori s le fac mai bine copilul/copiii dvs.?

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................edinele cu parinii nu se fac la ntmplare. Ele trebuie susinute periodic i ori de cte ori este nevoie, dup un plan riguros ntocmit.

Evidena lor se ine ntr-un dosar special. Acesta va conine toate materialele ntlnirilor cu prinii. El este unul dintre documentele care atest legtura cadrului didactic cu prinii prescolarilor.

Lectoratele cu prinii se fac tot cu aceast ocazie, iar tema referatelor prezentate trebuie s fie astfel aleas nct s rspund cerinei de educare a prinilor, nu numai a elevilor. Subiectele pot fi unele de interes major (de exemplu, anul trecut am discutat i despre gripa aviar!), de educaie pentru sntatea familiei i a copilului, n special, ct i subiecte legate de psihologia copilului, de pregtirea acestuia pentru coal, lecii, etc.

Materialele prezentate la lectoratul cu prinii pot fi susinute i de alte persoane abilitate invitate de cadrul didactic (psihologi, medici,etc).

Dosarul va conine:

pagina de titlu a dosarului;

extras din Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului preuniversitar (vezi modelul);

planificarea edinelor cu prinii (vezi modelul). Aici sunt trecute toate ntlnirile cu prinii, chiar i serbrile colare la care sunt invitai ori excursiile la care sunt participani.Pentru fiecare edin este nevoie de urmtoarele documente:

ntiinare pentru fiecare elev (vezi model);

planul edinei (rmne la dosar);

proces verbal semnat de fiecare printe participant (este documentul care atest prezena prinilor la edin);

copie dup referatul prezentat la lectoratul cu prinii;

alte materiale prezentate la edin;

eventuale fotografii fcute cu aceast ocazieNU UITAI! Coninutul acestui dosar atest efortul d-vs personal de atragere a prinilor spre activitatea colar a copilului, ct i legtura ntregii coli cu familiile elevilor.Metodologia sedintelor cu parintii la clasele preprimare

La clasele preprimare, poate mai mult decat la ciclurile de invatamant situate mai sus pe axa timpului, este necesara o relatie sustinuta a gradinitei cu familia.

Micii prescolari sunt extrem de tare ancorati in mediul familial iar noi trebuie sa-l continuam la gradinita, facand - acolo unde este necesar - corecturile deprinderilor gresite aduse de aici, trebuie sa facem mediul precolar cat mai placut copiilor, fara stres emotional si afectiv. Totodata, trebuie sa-i aratam micului prescolar diferenta de loc, de situatii, de cerinte fata de cele ale familiei.

Toate aceste continuturi ale vietii copilului de acasa si de la gradinita trebuie facute cunoscute parintilor deoarece numai impreuna cu ei putem conlucra la obtinerea rezultatelor pozitive in procesul de invatamant.

Din aceasta cauza intalnirile cu parintii, cate unul, sau cu toti impreuna sunt necesare.

Pentru o conlucrare fructuoasa cu familia copilului este necesara o planificare a sedintelor cu parintii. Potrivit Regulamentului prescolar intalnirile cu parintii trebuie sa aiba loc lunar sau ori de cate ori este nevoie. Este bine sa se aduca la cunostinta parintilor ca ei sunt obligati a lua legatura cu gradinita, chiar daca aceasta nu ii solicita.

Planificarea sedintelor cu parintii trebuie sa concretizeze continutul fiecarei sedinte, perioada cand aceasta va avea loc si, eventual, materialele care vor fi prelucrate in sedinte.

Continutul primei sedinte cu parintii la inceperea anului scolar trebuie sa includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti pe grupa, care va fi compus din 3 persoane adica, presedinte si 2 membrii, cat si prezentarea atributiile acestui comitet. De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seama asupra activitatii grupei din anul precedent, planficarea activitatilor din anul scolar in curs.

Fiecare sedinta cu parintii va contine si prezentarea unui material educativ pregatit de educatoare. Acest material va avea continutul axat pe relatiile parintilor cu gradinita, observatii psiho-pedagogice asupra elevilor, indrumari in educatia copiilor, in pastrarea sanatatii lor fizice si mintale, emotionale.

Pe parcursul sedintelor cu parintii cadrul didactic va face observatii generale, nu va numi prescolarul in context negativ, va evidentia insa aspectele pozitive, nominal. Nu avem nici un interes sa jignim parintii, observatiile negative se vor face in particular, dupa sedinta, sau cu alta ocazie.

Nu se va folosi ocazia Sedintei cu parintii pentru a se cere bani, indiferent pentru care destinatie. Sumele pot fi cerute doar de Comitetul de parinti, daca se crede de cuviinta, si aceasta doar pentru dotarea grupei sau a gradinitei sau pentru oricare motiv instructiv-educativ legat de prescolarii nostri, scop consimtit de catre toti parintii (exemplu organizarea unei excursii, donatii pentru ajutorarea unui batran, etc).

Pentru o mai buna desfasurare a sedintelor cu parintii este nevoie ca evidenta acestora sa se faca intr-un dosar separat. Acest dosar va contine: planificarea sedintelor cu parintii, materialele prezentate in fiecare sedinta, procesele verbale ale sedintelor. Este recomandabil ca inaintea fiecarei intalniri cu parintii sa ne facem un plan de continut, pe puncte, si sa incercam sa-l urmarim in timpul desfasurarii sedintei. Si aceasta deoarece pe parcursul sedintelor discutiile pot divaga de la ideea de plecare, fiecare parinte se mai abate de la ideea in discutie si uitam de unde am pornit si ceea ce urmarim.

Sa incercam, pe cat posibil, ca in timpul sedintelor sa lasam sa vorbeasca mai mult parintii, pe baza ideilor prezentate de noi. Aflam lucruri noi si interesante despre prescolarii nostri, despre relatia lor cu familia cat si despre relatiile lor si ale familiei lor cu ceilalti copii din clasa si cu familiile acestora. Noutatile aflate ne pot ghida in mai buna cunoastere a elevilor nostri si duc, implicit, la cai mai bune de rentabilizare a procesului instructiv-educativ al caror subiect sunt micii scolari.

Titluri posibile de comunicari-referate la sedintele cu parintii:

- Violenta: - Psihologie, Educatie: Rolul jocului in dezvoltarea emotionala si intelectuala a copilului, Cei sapte ani de acasa, Cele mai rele sapte lucruri pe care le poti spune copilului tau, Cum descopera copilul prietenia REGULAMENTUL

DE ORGANIZARE I FUNCIONARE

A UNITILOR DE NVMNT PREUNIVERSITAR

2005

CAPITOLUL V

PRINII

Seciunea 1

Dispoziii generaleArt.45. (1) Prinii/tutorii legali au dreptul i obligaia de a colabora cu unitatea de nvmnt, n vederea realizrii obiectivelor educaionale.

(2) Prinii/tutorii legali au obligaia ca, cel puin o dat pe lun, s ia legtura cu nvtorul/dirigintele pentru a cunoate evoluia copilului lor.

(3) Printele, tutorele legal instituit sau susintorul legal sunt obligai, conform legii, s asigure frecvena colar a elevului n nvmntul obligatoriu.

Seciunea a 2-a

Comitetul de prini al clasei

Art.46. (1) Comitetul de prini al clasei se alege n fiecare an n adunarea general a prinilor elevilor clasei, convocat de nvtor/ diriginte, care prezideaz edina.

(2) Convocarea adunrii generale pentru alegerea comitetului de prini al clasei are loc n primele 30 zile de la nceperea cursurilor anului colar.

(3) Comitetul de prini al clasei se compune din trei persoane: un preedinte i doi membri;

(4) Dirigintele/nvtorul clasei convoac adunarea general a prinilor la nceputul fiecrui semestru i la ncheierea anului colar. De asemenea, dirigintele/ nvtorul sau preedintele comitetului de prini al clasei pot convoca adunarea general a prinilor ori de cte ori este necesar.

(5) Comitetul de prini al clasei reprezint interesele prinilor elevilor clasei n adunarea general a prinilor la nivelul colii, n consiliul reprezentativ al prinilor, n consiliul profesoral i n consiliul clasei.

Art.47. Comitetul de prini al clasei are urmtoarele atribuii:

a) ajut nvtorii/diriginii n activitatea de cuprindere n nvmntul obligatoriu a tuturor copiilor de vrst colar i de mbuntire a frecvenei acestora;

b) sprijin unitatea de nvmnt i dirigintele n activitatea de consiliere i de orientare socio-profesional sau de integrare social a absolvenilor;

c) sprijin dirigintele/nvtorul n organizarea i desfurarea unor activiti extracolare;

d) are iniiative i se implic n mbuntirea condiiilor de studiu pentru elevii clasei;

e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuii financiare sau materiale, susin programe de modernizare a activitii educative i a bazei materiale din clas i din coal.

f) sprijin conducerea unitii de nvmnt i dirigintele/nvtorul n ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei i a unitii de nvmnt.Art.48. (1) Comitetul de prini al clasei ine legtura cu unitatea de nvmnt, prin dirigintele/ nvtorul clasei.

(2) Comitetul de prini al clasei poate propune, n adunarea general, dac se consider necesar, o sum minim prin care prinii elevilor clasei s contribuie la ntreinerea, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitii de nvmnt.

(3) Contribuia prevzut la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , n nici un caz, exercitarea de ctre elevi a drepturilor prevzute de prezentul regulament i de prevederile legale n vigoare. Informarea celor implicai cu privire la coninutul acestui articol este obligatorie.

(4) Contribuia prevzut la alin. (2) se colecteaz i se administreaz numai de ctre comitetul de prini, fr implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzis implicarea elevilor n strngerea fondurilor.

(6) Dirigintelui/nvtorului i este interzis s opereze cu aceste fonduri.

(7) Fondurile bneti ale comitetului de prini se cheltuiesc la iniiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ nvtorului sau a directorului, nsuite de ctre comitet.

(8) Sponsorizarea clasei sau a unitii de nvmnt nu atrage dup sine drepturi n plus pentru anumii elevi.

(9) Se interzice iniierea, de ctre coal sau de ctre prini, a oricrei discuii cu elevii n vederea colectrii i administrrii fondurilor comitetului de prini.PARTENERIATE CU COMUNITATEA LOCALA, PROIECTE SI PARTENERIATE EDUCATIONALE LA GRUPA CALENDARUL EVENIMENTELOR

DATAZIUASEMNIFICATIAPROPUNERI DE ACTIVITATE

23

SEPTEMBRIEZIUA MONDIALA A CURATENIEIIndreptarea atentiei catre un mediu curat, unde viata pare mai frumoasa si mai sanatoasa.

Obisnuirea copiilor cu curatenia mediului inconjurator.-activitati gospodaresti in sala de grupa, curtea si imprejurimile gradinitei;

-experimente pentru a demonstra poluarea;

-identificarea persoanelor care dauneaza prin actiunile lor;

-activitati cu parintii: incurajarea parintilor sa initieze activitati comune cu copiii in mentinerea curateniei in casa, curte, imprejurimi;

SEPTEMBRIE -OCTOMBRIEPERIOADA

RECOLTEIAdunarea recoltei este un lucru important al existentei umane.

Multe traditii sunt legate de culesul viilor.Participarea copiilor la actiuni de strangere a recoltelor, de prepararea salatei si a sucului de fructe si legume;

-jocuri de creatie:La piata, La culesul viilor, Ziua recoltei

-organizam: Balul fructelor, Balul strugurilor

04

OCTOMBRIEZIUA MONDIALA A ANIMALELORFiecare animal este parte importanta si utila a naturii, de aceea trebuie sa invatam sa le ocrotim.

Dupa cercetari se pot face dezbateri impreuna cu copiii pentru a invata ce influente au pierderile unor specii pentru mediul nostru.-acumularea cunostintelor despre animale prin vizionare de filme documentare;

-imagini(enciclopedii)cu animale;

-joc de creatie: Cautarea hranei;

-joc didactic: Cauta puiul;

-povesti, cantace, poezii, zicatori despre animale;

-desen,modelaj;

16

OCTOMBRIEZIUA INTERNATIONALA A ALIMENTATIEICunoasterea produselor ecologice, naturale si a celor care dauneaza organismului uman si care nu trebuie sa se regaseasca in alimentatia copiilor, cum ar fi dulciu-rile in exces sau alimen

tele care contin E-uri.-actiuni despre alimentatia sanatoasa a copiilor

ex:Vitaminele contribuie la mentinerea sanatatii.

1

DECEMBRIEZIUA NATIONALA A ROMANIEIImportanta cunoasterii sarbatorilor nationale ale tarii noastre, tricolorului si structurii geografice a Romaniei.-confectionarea drapelului tricolor;

-sa facem cunostinta cu harta tarii, folclorul si traditia romaneasca;

-auditie muzicala:Tezaur folcloric.

-vizita la Muzeul Judetean;

-depunere de coroane;

DECEMBRIESARBATORILE DE IARNACunoasterea spiritului si traditiilor Craciunului, a datinilor si obiceiurilor de iarna, precum si placerea de a oferi si primi cadouri .-colinde, poezii , scenete;

-actiuni de binefacere;

-diverse activitati desfasurate parteneriat:

01

IANUARIEANUL NOU Anul Nou, prilej de cunoastere a traditiilor specifice din diferite zone ale tarii.-confectionare:Roata anului

-cunoasterea lunilor;

-expuneri despre perceptia trecerii timpului;

08

MARTIEZIUA INTERNATIONALA A FEMEILORFemeile ocupa un loc important in societate. Putem prezenta activitatile traditionale ale femeilor si activitatile de zi cu zi. Formarea conceptiei despre sarcinile femeilor.-vizitarea locurilor de munca a parintilor;

-vizitarea muzeelor cu tematica Mestesuguri vechi;

-vizionare si convorbire despre poze cu famila;

21

MARTIEZIUA MONDIALA SOARE - PAMANTImportanta radiatiilor solare asupra organismului uman

-comunicari

-ateliere de lucru

-observatii astronomice si concursuri tematice

22

MARTIEZIUA MONDIALA A APEIImportanta apei pentru viata; cunoasterea proprietatilor apei si rolul ei pe pamant; ocrotirea tuturor organismelor vii si stoparea poluarii apei.-concurs de desen :Apa-izvor de viata si bucurii;

-stiinta:Utilizarile apei; Circuitul apei in natura; Cum sa economisim apa?;

-experimente privind poluarea apei, efectele apelor poluate, starea fizica a apei;

-dramatizare :Izvorul;

-observarea apei (paraurilor)in imprejurimi si mentinerea curateniei;

17

APRILIEZIUA MONDIALA A SANATATIISa mentinem sanatatea este un lucru foarte important. Cheia menti

nerii sanatatii este sa ducem o viata sanatoasa, pentru care bazele se pun de la o varsta frageda.-intalnire cu cadre medicale;

-plimbari, drumetii;

-prepararea salatelor din fructe, legume;

APRILIESARBATOAREA PASTELUISarbatorile Pascale: Invierea si simbolul reinnoiri. Traditii de Paste si Incondeierea Oului de Paste.-conversatie despre viata lui Isus;

-intmplari ,povesti, cantece despre iepuras;

-activitai practice: Ornamente pentru masa de Paste;

-incondeierea oualelor cu diferite tehnici;

18

APRILIEZIUA MONDIALA A OCROTIRII MONUMENTELOR ISTORICECladirile vechi intaresc identitatile culturale. Putem indrepta atentia copiilor spre protejarea si conservarea constructii

lor vechi si a monumentelor-vizitarea orasului;

-excursii;

-legende;

-ocrotirea monumentelor istorice;

22

APRILIEZIUA PAMANTULUIMulti factori daunatori influenteaza sanatatea mediului.Este important sa cunoastem acesti factori pentru a-i putea preveni.-observari realizate prin plimbari, excursii;

-discutii privind impiedicarea factorilor daunatori ai planetei si a mediului inconjurator;

-excursii si picnic-uri organizate cu parintii, fara omiterea curatarii locurilor dupa plecare;

10

MAIZIUA PASARILOR SI A ARBORILORMediul viu inconjurator are un rol hotarator pentru a mentine viata. Pentru ocrotirea lui e nevoie sa-l cunoastem.

Un semnal pentru cei care ucid in masa arbori fara sa planteze in schimb nimic:

Padurea este plamanul verde al omenirii, pe care trebuie sa-l lasam mostenire urmasilor nostri.-observari ,cercetari in urma plimbarilor; excursiilor in parc, in padure, pe langa lac, etc

-poezii, cantece, povesti, jocuri de miscare cu continut tematic;

-jocuri dramatice;

-antrenarea in activitati de sadire de puietii achizitionati de la pepiniera si urmarirea indeaproape in viitor a dezvoltarii copaceilor;

31 MAIZIUA MONDIALA IMPOTRIVA FUMATULUIFumatul dauneza grav sanatatii si totusi in acelasi timp numarul fumatorilor creste. Formarea copiilor in a se opune viciilor, fapt care le va influenta pozitiv viitorul -realizarea unor afise si expunerea lor la vedere;

-consultarea cadrelor medicale;

01 IUNIEZIUA INTERNATIONALA A COPIILOR-intreceri sportive

-efectuarea desenelor pe asfalt;

-confectionarea unui album cu copiii lumii;

-expozitie de desen; -concurs de poezii consacrate copilariei fericite;

05 IUNIEZIUA MONDIALA A MEDIULUIImportanta protejarii zonelor aride care acopera mai mult de 40% din suprafata Terrei.-confectionarea afiselor cu continut tematic;

-vizionare de filme cu continut tematic: Cocoselul neascultator;

-colectarea deseurilor din materiale reciclabile ;

19.. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL AVIZ DIRECTOR

(MODEL) TITLUL PROIECTULUIPARTENERIAT N EDUCAIE : GRADINITA FAMILIE COMUNITATE

Motto: Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o

s-mi amintesc. Implic-m i o s neleg

(proverb american)Argument

Totul educ : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar n primul rnd i n cea mai mare msur, oamenii. Intre acetia primul loc l ocup prinii si educatorii

A.S.Makarenko, Cartea pentru prini.

ntlnirile tipice cu prinii nu abordeaz ntotdeauna problemele, oferind prinilor puine anse de a cunoate profesorii elevilor i problemele colii. De aceea, trebuie pus accent pe activiti de cunoatere interpersonal pentru a crea un cadru de siguran i pe strategii de desfurare a acestora ct mai variat i accesibil.

Ca urmare, acest proiect, si propune s dezvolte competene de lucru cu familia elevului i s rspund nevoilor de comunicare, relaionare, construire de echipe, cooperare, motivare i implicare.

Scopul proiectului- Optimizarea relaiei coal-familie-comunitate, n aa fel nct elevii s obin singuri succesul.

Obiective Realizarea unor cercetri pentru dignosticarea relaiei coal-familie;

Identificarea instrumentelor de comunicare coal-familie;

Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;

Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;

Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;

ncurajarea voluntariatului ; atragerea prinilor ctre activiti din lumea colii.

Realizarea unei reviste educative pentru prini

Grupul int

prinii grupei

prescolarii grupei

-educatoarele Locul i perioada de desfurare

Gradinita pp nr. 36, Timisoara Parcursul anului colar

Colaboratori

Director, prof. profesor psiholog , poliia de proximitate, preot (prof. de religie) educatoarele grupei , prini.Mod de realizare

Nr.

Crt Activiti Forma ResponsabilPerioada

11.Prinii se ntorc lagradinitaAlctuirea Comitetului de Prini

2.Ce pot face prinii la gradinita?

-Dezbatere

-Lectorat educatoare

21.Discuii informale asupra Regulamentului de ordine interioar i a documentelor precolare

2.Ce pot face prinii acas?

3. Copilul ,copia prinilor-Informare

-edin cu prinii

-Lectorat director

educatoare

31.Elaborarea unui chestionar pentru prini privind colaborarea gradinita-familie

2.Rugciune sau cum i vd copiii pe prini

3. Interactiunea prini-copii-atelier de lucru

-dezbatere

prof. psiholog

41.Aplicarea chestionarului i interpretarea rezultatelor

2.Cum, ce, ct tiu copiii notri?

3. Naterea Domnului colinde, poezii-Chestionar

-activitate deschis

-Serbareprof. psihoped.

educatoare director

5Consilierea prinilor n cazul apariiei unor crize n familie care pot influiena progresul colar al prescolaruluiprof. psiholog.

educatoare

preot

61.Violena n gradinita i n familie

2. Nu violenei n familie; povestiri ale copiilor despre anumite aspecte care influeneaz viaa copilului

3.Sfaturi pentru o viata fr de pcate-dezbatere

-seminar-dezbatereeducatoare elevi , printi

poliist de proximitate

preot

71.Activitate de voluntariat: Mn de la mn

2.Amenajarea unei minibiblioteci n sala de grupa3.Consiliere individual,prini,elevi, proiect

4. Copilul este copia parintilor sai

- aciune de recondiionare i colectare de cri pentru lectura suplimentar

- studiul de caz

prini

copii

educatoare

81.Sala de grupa miniexpoziie de lucrri ale prescolarilor i nu numai

2.Ziua portilor deschise

3.De ziua mamei - scenete,cntece, poezii- expoziie de lucrri

-activitate comuna* parinti/copii-serbare prini

elevi

educatoare invitai

91.A fi printe e uor, dar nu e simplu

2. Profesia de printe -O zi din viaa unui printe

-dezbatere

-mprirea de pliante

-Invitat la discuii - un printeprof. psiholog

prini.

101.Pregtirea copiilor pentru viaa

-dezbatere - invitat

-lectorat

prof. psiholog

prini

educatoare

111. Ziua copilului ,Desene pe asfalt

2.Prezentarea revistei

3.Concluzii despre derularea proiectului

-serbare

-activitate comuna prini-prescolari,

-dezbatereeducatoarePresedinte c.p

Materiale

chestionare

referate (lectorate)

materiale informative (Regulament colar, brouri, pliante, afie etc.)

program calculator pentru tema Violena n coal i n famile

alte materiale de pe internet

Finanarea activitilor

Comitetul de prini

Sponsori

Popularizarea proiectului

pliante pentru prini, elevi i profesoriFINALITATEA

Antrenarea prinilor n activiti de informare i formare educaional;

Diversificarea modalitilor de colaborare cu familia;

Crearea unui cadru de motivare i implicare a partenerilor;

ncurajarea voluntariatului ;

Atragerea prinilor ctre activiti din lumea gradinitei Realizarea unei reviste educative pentru prini.UN COD DE VIA: DATORIILE MELE FA DE COPILCopilul este o persoan: l respect.

Copilul se minuneaz: l ajut s caute frumosul.

Copilul este curios: vorbesc cu el.

Copilul caut un model: sunt pentru el un exemplu.

Copilul i descoper corpul: i art c sntatea este o for.

Copilul se ndoiete de el nsui: i dau ncredere n el.

Copilul vrea s fie independent: l invit s fie responsabil.

Copilul i afirm personalitatea: l ajut s se cunoasc.

Copilul se gndete doar la el: l nv s descopere societatea.

Copilul are nevoie de un ideal: l ajut s ofere un sens vieii sale.

mi pare aa ciudat

C avem atta vreme pentru ur,

C viaa nu-i dect o pictur

ntre acest moment i cellalt,

i e neneles de trist

C nu culegem flori,

C nu privim la cer mai des,

C nu iubim

Noi, care att de repede murim.

(Cocteau)

32. CURRICULUM VITAE

Numele si prenumele:...

Data i locul naterii.

CetaeniaStarea civila...

Domiciliul stabil.

Stagiul militar(efectuat/neefectuat)..grad

ProfesiaFuncia..

Locul de munc..

Studii absolvite..

.

Titluri tiinifice/diplome..

.

Experiena profesional/Responsabiliti:

UnitateaPerioadaFunciaStatut/responsabiliti

Publicaii(colaborri)..

..

Activiti metodico-tiinifice

..

.

.

.

Activitatea de perfecionare continu:

Stagiul/furnizorul de formarePerioadaNr. Ore/Nr. crediteCertificat/Adeverin

Alte aptitudini(hobby)

.

Data: Semntura:. NOUL DOOM

1.Desprirea n silabe

se accept fie desprirea pe baz de pronunare, fie dup structur, innd seama de elementele constitutive, n special prefixe: in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic

se respinge a doua posibilitate cnd conduce la secvene care nu sunt silabe: nevr-al-gi-e

2.Scrierea unor cuvinte i locuiuni

pronumele i adjectivele negative se scriu ntr-un cuvnt: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio, vreunul, vreuna

se scrie ntr-un cuvnt odat n locuiunile odat ce i odat cu

3.Articularea termenilor strini

se menine regula din DOOM 1 dup care substantivele mprumutate se articuleaz ca de obicei n limba romn, prin alipire direct, dac partea final a cuvntului se pronun aa cum se scrie: bosul/ bossul, brokerul/ brokerii, dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile. scriem cu cratim dac partea final se pronun altfel dect se scrie: cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul4.Variante literare libere

uzul a impus n noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu form tip unic pn acum: antete/ anteturi, amanete/ amaneturi, cpune/ cpuni ( fructe), cearaf/ cearceaf, ciree/ cirei ( fructe), coperte/ coperi, corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptn/ pieptene, sandvici/ sendvi, tobogan/ topogan, tumoare/ tumor. statutul de variante libere le confer dreptul s circule i s fie corecte ( literare ) n egal msur

5.Forme vechi, forme noi

DOOM 2 elimin o serie de forme ieite din uz sau mai puin frecvente: anacoluturi/ anacolute, algoritme/ algoritmuri, anghin/ angin, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/ monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie. se renun de asemenea la formele lungi de tipul dezagregheaz, pstrndu-se de regul formele scurte: dezagreg, evapor, ignor, ndrum, perturb, secret.

au fost nlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensmnturi, ziler ) cu formele impuse de uz: aragaze, foarfec foarfeci, magazioner, marfar, recensminte, zilier.

6.Forme i sensuri noi

vise( imagini din somn) ~visuri (aspiraii)nseamn( constituie) ~nsemneaz ( noteaz)

emisie ( emitere) ~ emisiune(program RTV)

frecie ( masaj) ~ friciune ( frecare, conflict)

pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de patiserie) se nregistreaz cuvintele: compleu ( costum), geac/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemeni, baloi, robinti, strate, subansamble verbul absolv ~ iart, absolv ~ termin o coal7.Intrri noi

cele mai multe sunt achiziii recente cu precdere din engleza american: brand, broker, dealer, fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, etc.8.Adaptri

este vorba de adaptarea termenilor strini la sistemul limbii romne: body-guard/ bodigard, cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizz9.Variante verbale libere

pentru infinitiv se accept variantele: a cementa/ a cimenta ( a trata dinii), datora/ datori, decofeiniza/ decafeiniza, freciona/ friciona, ncarna/ incarna, ncorpora/ incorpora, pricopsi/ procopsi, rabata/rabate, rencarna/ reincarna, zbrli/ zburli. pentru indicativ: biciuiete/ biciuie, biruiete/ biruie, cheltuiete/ cheltuie, chinuiete/ chinuie, mntuiete/ mntuie, se strduiete/ se strduie, se destinuie/ se destinuiete, dibuie/ dibuiete, huiduie/ huiduiete, nvrte/ nvrtete, anticipeaz/ anticip, demarcheaz/ demarc, inventeaz/ invent, se ngmfeaz/ se ngmf, nvemnteaz/ nvemnt, nvolbureaz/ nvolbur, nvie/ inviaz, reanim/ reanimeaz, chioapt/ chiopteaz.10. Alte variante libere acont/ aconto, bulgr/ bulgre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou, lca/ loca, piunez/ pionez, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziu forme de plural: cicatrice/ cicatrici, debuee/ debueuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri, slogane/ sloganuri, torente/ toreni, vopsele/ vopseluri n formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi: mbrcmintei/ mbrcminii, savoarei/ savorii, o form unic pentru: corabiei, igncii, rncii, feii; fa-fae ( feii)11.Locuiunile pronominale de politee adjectivele posesive: ta , sa, voastr, pronumele: lui, ei, lor, din componena locuiunilor pronominale de politee se scriu cu liter mare: Cuvioia Ta ( Sa, Voastr), Cuvioiile lor, Domnia Ta, Eminena Sa etc.12. Prim-ministrul

primul element rmne neschimbat: prim-ministrul, prim- minitrii, prim-procurorul, prim-procurorii, prim-secretarul, prim-secretarii Informaii sintetizate de pe www.didactic.roCUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPRIREA N SILABE

ab-o-ri-gen

ab-ro-ga

ad-op-ta

ad-um-bri

an-al-fa-bet

an-or-ga-nic

ant-arc-tic

bin-o-clu

de-scri-e

de-spre

dez-a-cord

dez-ac-ti-va dez-a-m-gi

dez-ar-ma

dez-a-van-taj

di-spe-ra

drept-unghi

dez-e-chi-li-bra

dez-in-for-ma

dez-um-fla

din-a-poi

hand-bal

ex-a-cer-ba

ex-or-bi-tant

fi-ind-c

gol-a-ve-raj

ib-i-dem

i-gno-ra

in-a-bil

in-de-scrip-ti-bil

in-e-dit

in-e-cu-a-i-e

in-e-fi-ca-ce

in-e-gal

in-e-pu-i-za-bil

in-e-vi-ta-bil

in-ex-pli-ca-bil

in-i-mi-ta-bil

in-u-til

in-o-por-tun

in-sig-ni-fi-ant

in-u-man

in-o-fen-siv

in-a-bor-da-bil

in-ac-cep-ta-bil

in-a-dec-vat

in-ad-mi-si-bil

in-apt

n-a-poi

n-a-ri-pa

n-ar-mat

jert-fa

man-o-pe-ra

m-ri-ni-mi-e

mez-a-li-an-

miz-an-trop

mon-o-clu

ne-vral-gi-e

om-o-nim

par-o-nim

pa-opt-ist

ped-i-a-tru

pen-um-br

port-ar-m

prim-or-di-al

pro-gnos-tic

prunc-u-ci-de-repsih-a-na-list

psih-i-a-tri-e

re-sta-bi-li

re-strn-ge

re-struc-tu-ra

re-trans-mi-te

sand-vici

sin-o-nim

sin-u-ci-de-re

sub-li-ni-asub-or-do-na

sub-ur-bantot-u-na

trans-fer

tran-sil-v-nean

trans-mi-te

trans-por-ta

trif-tong

tri-unghi

vrst-nic

. ORTOGRAME

1. i pare ru c-ai plecat?

1. Am vzut doi cai.

2. Vd c-i o pdure mare. 2. Am umblat pe multe ci.

3. Zisei c-ar fi bolnav.

3. Aho! car nebun, aho!

4. Vezi d-ta c-a fi suprat?

4. -un ca mare de vnzare.

5. Tu ce-ai visat?

5. Bea ceai de mueel.

6. Cred c-or fi buni.

6. Cntau doina in cor.

7. Pe cel de-al doilea l-am luat.

7. Pe deal se vede cabana.

8. Te rugm, du-ne la film!

8. S-au format dune de nisip.

9. Furnica l-a ascultat.

9. Dup sol urmeaz la.

10.Dac le-i duce i le dau.

10.Ai patru lei?

11.M-ai rpus, leule!

11.Luna mai bine ai venit! Bate rufele cu un mai

12.N-ai ce-i face.

12.Dulce va doini din nai

13.N-a face aa ceva...

13.El ne va fi na.

14.Ne-a culcat pe cuptor.

14.Iarna viscol, nea, asta-i ara...

15.Ne-am pierdut.

15.Eti neam cu el?

16.Aurul tu ni-l despoi!

16.Fluviul Nil e mare!

17.N-or avea cui da.

17.Nici un nor vzduhul n-are.

18.-a plecat...

18.Sare pe a.

19.-al nostru a rcit.

19.E cu al la cap legat.

20.-ale mele toate-s rele.

20.Era legat la ale.

21.Cnd te-i trezi din somn...

21.Pupza din tei.

22.V-ar asculta...

22.Zidarul aduce var.

23.Acum vi-i vremea.

23.A ruginit frunza din vii.

24.Da ce-a fost aici, copile?

24.Albina cea bun zboar.

25.Ce-i Costic?

25.Puse cei trei duli de paz.

26.Dup ce-l ascult atent...

26.Eu sunt lupul cel btrn.

27.Eu l-a ine i l-a crete

27.E un biat la.

28.L-ai cutat?

28.Ce pai lai...

29.M-oi face de rs.

29.Ai obrajii moi.

30.N-oi fi aa bleg.

30.Orae noi.

31.Dac vi-i vorba aa...

31.oricel cu ochii vii.

32.S-a nfuriat.

32.Vine mama sa.

33.S-i aduc fata mpratului.

33.Prietenilor si le spune.

34.L-or fi auzit?

34.Privete la lupta lor.

35.N-oi fi aa bleg.

35.Vine la noi.

36.V-oi zidi pe voi v-oi zidi de vii. 36.Ce e cu voi?

37.C d-oi sta a m mnia...

37.Doi oameni se certau.

38.Mi-i foame!

38.Mii i mii de grne

39.Incepu a-i spune...

39.Ai vzut tu singur!

40.De-a czut, ajut-l!

40.Nici gnd s-l dea.

41.I-a fost frig.

41.Ia acum carul si pornete.

42.I-au udat si i-au plivit.

42.Cinii dup ei se iau.

43.M-or face de rs.

43.Mor de sete!

44.P-un lac se plimbau gtele. 44.Pun rechea la gura scorburii.

45.S-ar bucura btrnul.

45.Apoi sar n ograd.

46.i-i de ajuns!

46.Tu le ii pe toate.

47.Nu v-a fost dor de ara voastr? 47.Lupul se va arta.

48Vi-i frig?Vi-i geamul spart? 48.S vii degrab.

49.V-oi zidi pe voi,v-oi zidi de vii 49.Voi fi cinstit.

50.Cred c-am visat.

50.Te cam grbeti.

51.M-ai rpus, leule!

51.i ce hor mai jucar.

52.L-a aruncat n mare.

52.Ea nu mai st la noi.

53.I-ar fi fost de ajutor.

53.Eu priveam, iar el m certa.

54.S-au frecat cu zpad.

54.O cprioar sau un cerb...

55.Da ce-a fost aici, copile?

55.Cea! Joian!

56.Mi-au nflorit lalelele.

56.Miau! Miau!

57.M-or face de rs.

57.Mor, mor, mor...

58.N-a venit s ne ajute.

58.Na! satur-te!

59.Ne-a culcat pe cuptor.

59.Nea, Zurzan!

60.n ziua aceea se adunau fetele. 60.Oamenii aceia s-au dus.

61.Plata e aceeai.

61.Aceiai copii i vd,in fiecare zi.

62.Altdat venea cu plcere.

62.O s-i spun alt dat.

63.S-mi dai caietul c altfel...

63.Avei i alt fel de cri?

64.E mai bun dect o fat.

64.De ct timp nu l-ai mai vzut?

65.A fost demult un tat...

65.Dar l uitasem de mult.

66.Rup numai o bucat de pine. 66.El nu mai pierde timpul...

67.A fost odat o feti...

67.Mai citi o dat povesteanva de la toate(din lirica norvegian)

nva de la AP s ai statornic drum,

nva de la FLCRI c toate-s numai scrum

nva de la UMBR s treci i s veghezi

nva de la STNC cum neclintit s crezi !

nva de la SOARE cum trebuie s-apui

nva de la PIATR ct trebuie s spui

nva de la VNTUL ce-adie pe poteci

Cum trebuie prin lume de linitit s treci.

nva de la TOATE, cci toate-i sunt surori,

Cum treci frumos prin via,cum poti frumos s mori.

nva de la VIERME, c nimeni nu-i uitat

nva de la NUFR, s fii mereu curat

nva de la FLCRI ce-avem de ars n noi

Inva de la APE s nu dai napoi,

nva de la UMBR s fii smerit ca ea

nva de la STNC s-nduri furtuna grea

nva de la SOARE ca vremea s-i cunoti

nva de la STELE c-n cer sunt multe oti !

nva de la GREIER, cnd singur eti, s cni

nva de la LUN s nu te nspimni

nva de la VULTURI cnd umerii i-s grei

i du-te la FURNIC s vezi povara ei !

nva de la FLOARE s fii ginga ca ea

nva de la MIEL s ai blndeea sa

nva de la PSRI s fii mereu n zbor

nva de la TOATE c totu-i trector !

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci

S-nvei din TOT CE PIERE, cum s trieti n veci .

COPACUL FERICIRII

Zmbeste tuturor

Construiete un album de familie

Numr stelele . Imit o persoana pe care o iubeti.

Sun-i amicii. Spune-i cuiva ,,Mi-e dor de tine!

Vorbete cu Dumnezeu . Redevino ....copilul de altdat

Sari coarda . Uit cuvntul ,,ranchiun. Spune ,,DA

ine-i promisiunile . Rzi! Cere ajutor , Schimb-i pieptntura

Fugi.......Cnt.........Aminteste-ti de o aniversare . Ajuta un om nevoias.

Termina un proiect . Gandeste! Iesi pentru a te distra. Ofera-te voluntar.

Daruieste-ti o baie cu spuma. Fa cuiva o favoare . Asculta cantecul greierilor.

Viseaza cu ochii deschisi . Inchide televizorul si vorbeste. Fii amabil!

Da-ti voie sa gresesti. Iarta! Multumeste-i lui Dumnezeu pentru soare.

Demonstreaza-ti fericirea. Fa un cadou. Accepta un compliment. Priveste o floare

cu atentie. Interzice-ti sa spui ,, Nu pot ! vreme de o zi. Traieste-ti clipa! Continua

o traditie a familiei . Incepe o alta zi. Azi nu iti fa griji ! Practica curajul in lucrurile mici . Ajuta un vecin la greu. Mangaie un copil care sufera. Asculta un prieten.Priveste fotografiile vechi. Imagineaza-ti valurile marii. Joaca-te cu jucaria ta

de plus. Da-ti voie sa fii simpatic. Saluta-ti primul noul vecin.

Fa-l pe cineva sa se simta bine-venit. Promite cuiva ca il vei ajuta.

Convinge-te ca nu esti singurul. Lauda intreit o fapta buna.

Primeste in sufletul tau si in casa ta un catel de pe strada

Hraneste-l!Vorbeste-i!Pastreaza-l!

Sterge lacrimile de pe un obraz.

Cumpara-ti o ciocolata

Imparte-o cu un

Pofticios. Fii iar

curios.Descopera

un lucru nou,

ceva frumos,

ceva interesant

Da-te in leagan

Citeste o poveste

Povesteste-o unui

copil.Scrie o poezie

Daruieste-o ,,jumatatiitale

Stai drept. Sadeste un copac

Multumeste-le dragilor tai profesori

Sadeste si tu un arbore al vietii in inima si sufletul cuiva.

MIC GHID AL EDUCATORULUI

CULTIVAT SI DEVOTAT

1 ) . Optiunea tanarului pentru profesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi gresit alegerea.

2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilor profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific.

3 ) . Desfasurarea activitatii in mod creator , competent.

4 ) . Spirit deschis catre perfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala.

5 ) . Consumator inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice.

6 ) . Implinirea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta rationala , lucida , critica , echilibrata , in tot ce intreprinde.

7 ) . Formatie intelectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defineasca personalitatea.

8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala care denota cultura si civilizatie.

9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu lasa loc pentru clisee , dogme , fixisme.

10 ) . Cultivarea civismului , a spiritului cooperant , a prieteniei sincere si durabile.

11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii.

12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in toate imprejurarile.

MOMENTE N VIA

Sunt momente n via cna i-e att de dor de cineva nct i vine s-l scoi din visele tale i s-l mbriezi cu adevrat.

Cnd o u se nchide, alta se deschide; dar sunt di cnd rmnem atta timp privind una nchis nct nu putem vedea toate celelalte care sunt deschise pentru noi.

Nu te ghida doar dup aparene, te pot nela. Nu cuta bogia, inclusiv i asta dispare.

Caut acea persoan care s te fac s zmbeti, e suficient un zmbet ca s se fac lumin ntr-o zi ntunecat.

Gsete acea persoan care s-i fac inima s zmbeti.Viseaz la ceea ce vrei s visezi.

Du te acolo unde vrei s mergi. F ceea ce vrei s fii.ai doar 1 via i 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei i-i propui.

Sper s ai suficient fericire pentru a te face dulce;

suficiente ncercri pentru a te face puternic;

.suficiente necazuri pentru a rmne uman;

suficient speran pentru a te face i a fi fericit.

Cel mai fericit nu este neaprat cel care are ce-i mai bun din toate, ci cel ce tie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese n cale.

Un viitor strlucit se va baza ntotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge nainte pn cnd nu vei lsa n urm eecurile i suferinele trecute.

Cnd te-ai nscut, tu plngeai iar ceilali zmbeau.

Triete-i viaa astfel nct atunci cnd se va sfri tu s zmbeti.

Nu socoti anii, numr amintirile!

O zi fericit!Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine

H.Walton

Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin libera manifestare a sa .Constantin Harly

DECALOGUL TACERII

1 ) . Taci , daca nu ai de spus ceva valoros .

2 ) . Taci , atunci cand ai vorbit destul .3 ) . Taci , pana cand iti vine randul sa vorbesti .4 ) . Taci , atunci cand esti provocat .5 ) . Taci , cand esti nervos si iritat .6 ) . Taci , cand intri in Biserica pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi 7 ) . Taci , cand pleci de la Biserica pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit . 8 ) . Taci , cand esti ispitit sa vorbesti .9 ) . Taci , cand esti ispitit sa critici .10 ) . Taci , cat ai timp sa gandesti inainte de a vorbi .

Interviu cu Dumnezeu - de Octavian Paler-Ai vrea sa-mi iei un interviu? deci..zise Dumnezeu.-Daca ai timp. am raspuns eu.Dumnezeu a zmbit, spunnd:-Timpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?Dumnezeu a raspuns:-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tnjesc sa fie copii; c si pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi si cheltuiesc banii ca sa-si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:-Ca un parinte, care sunt cteva din lectiile de viata, pe care ai dori sa le nvete copiii Tai? -Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit;sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.-Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?Dumnezeu m-a privit zmbind i a zis:-Doar faptul ca sunt aici, intotdeunaMesaj din partea copiilor ctre cei mari

Spui c sunt viitorul: nu m terge din prezent.

Spui c sunt sperana pcii: nu m mpinge n rzboi.

Spui c sunt promisiunea binelui: nu m ncredina rului.

Spui c sunt lumina ochilor ti: nu m abandona ntunericului.

Nu atept s-mi oferi doar pinea: d-mi lumina i experiena.

Nu doresc doar afeciunea ta : te implor s m educi cu dragoste.

Nu-i cer doar jucrii: ii cer exemple i cuvinte bune.

Nu sunt un simplu ornament n drumul tu: sunt cineva, ce bate la ua n numele lui Dumnezeu.

nva-m ce e munca, umilina, rugciunea i iertarea.

Instruiete-m, ndrum-m, ajut-m s fiu bun i drept.

Corecteaz-m cnd e nevoie... chiar dac m vezi suferind.

Ajut-m, azi, pentru ca mine s nu fie prea trziu.n loc de concluzii :Nu merge naintea mea , pentru c s-ar putea s nu te pot urma .

Nu merge n urma mea , pentru c s-ar put