09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

2
 Sexualitatea si voluptatea sunt prezente atat in betia apolinica cat si in cea dionisiaca ,dar se manifesta diferit “linistea extrema a unor senzatii proprii betiei” 1  se reecta in gesturile si naturile suetesti cele mai linistite. Sentimentul betiei se mainfesta cel mai intens in in timul imperech erii intre sexe, atunci se descopera o diversitate de lucruri necunoscute, noutatea este cea care amplica sentimentul. “Fo rta sporita ”are ca urmare “infrumusetarea”,aceasta ind urmare a unei armonizari a celor mai puternice dorinte etia este o stare de placere care se manifesta printr!un puternic sentiment de putere. "n acest moment se modica perceptiile spatio! temporale, orizonturile se largesc, se descopera lucruri noi ,se acorda deosebita atentie unor lucruri mici, neobservabile in mod obisnuit, corpul se relaxeaza, apar e placerea miscarii prin dans, starea de betie da putere ,vointa si neinfricare, omul devine indi#eren t in fata vietii si a mortii. $ceste stari sunt inuentabile de la un om la altul, astfel uneori a%ung sa e descoperite sentimente intime, ca extazul religios si excitatia sexuala. $rtisii sunt considerati ca ind “superior inzestrati”, d ar acestia sunt predispus i la exces, sunt asemanati cu animalele in forta si senzualitate. &astiatea unui artist este considerata economie , iar” fecunditatea unui artist se sfarseste odata cu puterea de a procrea” $rtistii trebuie sa vada lucrurile simplicate ,sinuoase si viguroase, nu asa cum sunt ele in realitate, dea aceea ei trebuie sa isi traiasca viata in ideea tineretii ,a renasterii ,adica un fel de betie. "mplinirea si placerea de a trai se regasesc in starile pe care omul si le creaza ' “instinctual sexual, betia, ospatul, victoria asupra dusmanului,actul de bravura, cruzimea,e xtazul sentimentului religios”,to ate apartinad celor mai vechi bucurii ale omului,reg asindu!se in artist inca de la inceput. Starea estetica reprezinta amestecul intens al acestor stari. (ipsa acestor stari eliberatoare opreste receptarea artei prin lipsa “fortei artistice originare” )erfectiun ea in aceste stari este manata de instinctual cel mai puternic si repr ezinta o amplicar e a sentimentului de puter e, de bogatie si eliberare. $rta face trimitere la vigoarea animalica unde se regasesc dorintele cele mai intense.*a este o accentuare a sentimentului de viata cel mai puternic.+ratul este si el inzestrat cu putere deoarece artistul este creatorul lui , stapanul lui. *l devine puternic si atunci cand stimuleaza in om placerea cruzimii,uneori si autoprov ocarea durerii, dand sentimental de putere asupra propriei nite

description

09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

Transcript of 09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

Page 1: 09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

7/18/2019 09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

http://slidepdf.com/reader/full/09-nietzsche-nasterea-tragediei-fragmente-56d4fba7cc88a 1/2

Sexualitatea si voluptatea sunt prezente atat in betia apolinica cat si

in cea dionisiaca ,dar se manifesta diferit “linistea extrema a unor senzatii

proprii betiei”1 se reecta in gesturile si naturile suetesti cele mai

linistite.

Sentimentul betiei se mainfesta cel mai intens in in timulimperecherii intre sexe, atunci se descopera o diversitate de lucruri

necunoscute, noutatea este cea care amplica sentimentul. “Forta sporita

”are ca urmare “infrumusetarea”,aceasta ind urmare a unei armonizari a

celor mai puternice dorinte

etia este o stare de placere care se manifesta printr!un puternic

sentiment de putere. "n acest moment se modica perceptiile spatio!

temporale, orizonturile se largesc, se descopera lucruri noi ,se acorda

deosebita atentie unor lucruri mici, neobservabile in mod obisnuit, corpul

se relaxeaza, apare placerea miscarii prin dans, starea de betie da

putere ,vointa si neinfricare, omul devine indi#erent in fata vietii si a

mortii. $ceste stari sunt inuentabile de la un om la altul, astfel uneori

a%ung sa e descoperite sentimente intime, ca extazul religios si excitatia

sexuala.

$rtisii sunt considerati ca ind “superior inzestrati”, dar acestia sunt

predispusi la exces, sunt asemanati cu animalele in forta si senzualitate.

&astiatea unui artist este considerata economie , iar” fecunditatea unui

artist se sfarseste odata cu puterea de a procrea”

$rtistii trebuie sa vada lucrurile simplicate ,sinuoase si viguroase,

nu asa cum sunt ele in realitate, dea aceea ei trebuie sa isi traiasca viata

in ideea tineretii ,a renasterii ,adica un fel de betie.

"mplinirea si placerea de a trai se regasesc in starile pe care omul si

le creaza ' “instinctual sexual, betia, ospatul, victoria asupra

dusmanului,actul de bravura, cruzimea,extazul sentimentului

religios”,toate apartinad celor mai vechi bucurii ale omului,regasindu!se in

artist inca de la inceput. Starea estetica reprezinta amestecul intens al

acestor stari. (ipsa acestor stari eliberatoare opreste receptarea artei prin

lipsa “fortei artistice originare”

)erfectiunea in aceste stari este manata de instinctual cel mai

puternic si reprezinta o amplicare a sentimentului de putere, de bogatie

si eliberare.

$rta face trimitere la vigoarea animalica unde se regasesc dorintele

cele mai intense.*a este o accentuare a sentimentului de viata cel mai

puternic.+ratul este si el inzestrat cu putere deoarece artistul este

creatorul lui , stapanul lui. *l devine puternic si atunci cand stimuleaza in

om placerea cruzimii,uneori si autoprovocarea durerii, dand sentimental

de putere asupra propriei nite

Page 2: 09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

7/18/2019 09-Nietzsche-Nasterea-Tragediei-fragmente

http://slidepdf.com/reader/full/09-nietzsche-nasterea-tragediei-fragmente-56d4fba7cc88a 2/2

Frumosul si uratul inuenteaza natura unmana.&eea ce displace in

mod estetic ,dauneaza omului."nstinctul estetic, actioaneza imediat si

contine o %udecata. $stfel frumosul trece de partea valorilor creatoare de

bunastare, longevitate si o intensicare a sentimentului de putere

Frumosul si uratul sunt delimitate prin prisma valorilor umane deconservare cele mai vechi. Frumosul va avea valoare diferita pentru

ecare categorie de oameni, astfel un om comun poate considerea unele

lucruri frumoase,iar omul si supra!omul poate avea o privire diferita

asupra acesora, astfel nu poate vazut obiectiv deoarece nu se poate

inlatura interpretarea ,daruirea, implinirea si forta poetica

 udecarea frumosului pe baza instinctului nu ia in calcul

consecintele. "ntelectul este cel care distruge reactia data de instinct, el

calculeaza atent pentru a preveni consecintele, de aceea %udecatile

privitoare la frumos is urat sunt impotriva intelectului deoarece acestea au

la baza instinctul care are o reactive imediata pe cand intelectul are

nevoie de timp.