Sub. 7 Epidemiologia psihiatriei

Def: studiul cantitativ al distributiei si cauzelor tulb. psihice in pop. umana- principala furnizare a datelor privind raportul concret sanatate/boala mintala, morbiditatea prin boli psihice, factori etiopatogenici ai b. psihice, factori de risc, etc.Caracteristici ale studiilor epidemiologice:- se bazeaza pe grupuri populationale, nu pe indivizi- precizeaza intregul spectru calitativ si cantitativ al manifestarilor unei boli- stabileste caracteristicile evolutive si riscul ei morbid- construieste conceptual dg si clasificarea b. psihice- ajuta la adoptarea unei politici organizatorice sanatoase coerente, eficiente si in

concordanta cu nevoile de asistenta a populatiei- ajuta la elaborarea de masuri cu caract profilactic primar adresate patologiei

psihiatrice.Epidemiologia psihiatrica vizeaza cel putin 7 domenii principale:1. studii privind tendintele istorice ale variatiilor frecventei bolilor in populatie2. stabilirea naturii si relatiilor dintre starile morbide dintr-o comunitate si problemele de sanatate generale3. analiza serviciilor de sanatate (cost/eficienta)4. cercetarea riscurilor individuale de imbolnavire 5. descrierea tablourilor clinice si completarea cunostintelor privind evolutia bolii6. identificarea sindroamelor in populatia generala7. determinarea cauzelor imbolnavirii si a factorilor genetici intr-o colectivitate

Aspecte practice ale activitatii de specialitate sunt influentate de rezultatele studiilor epidemiologice:- spatiul acordat diferitelor afectiuni in tratatele de specialitate- stabilirea tematicii manifestarilor stiintifice- aprovizionarea cu medicamente psihotrope la nivel national- elaborarea programelor de cercetare stiintifica psihiatrica

Necesitatea studiilor epidemiologice se impune si datorita faptului ca datele epidemiologice dintr-o tara nu sunt aplicabile in alte tari, datorita fie variatiei transculturale ale b. psihice, fie situatiilor economico-sociale, fie criteriologiei diferite (exista insa un limbaj nosologic impus prin clasificarea nationala tip ICD). Diferentele rezultatelor studiilor epidemiologice se pot datora si metodologiei diferite de studiu.

Epidemiologia psihiatrica foloseste 3 metode principale de investigatie:1. metoda activa – investigarea directa a unor esantioane cu/fara metoda

screeningului2. metoda pasiva – prelucrarea datelor aflate in evidentele primare ale retelei de

asistenta psihiatrica- dezavantajul acestei metode: inregistreaza doar cazurile care sunt

in evidentele retelei de psihiatrie nu si pe cele care ar putea sau ar trebui tratate

1

3. metoda combinata – furnizeaza datele cele mai propiate de adevar; retuseaza erorile aplicarii izolate a celor 2 metode anterioare

Diferitele aplicatii ale epidemiologiei depin de 3 nivele de investigare care pot fi grupate astfel:

1. nivelul descriptiv = studii care produc estimari de baza ale ratelor bolii in pop generala

Ajuta la:a) diagnosticul comunitar – studii epidemiologice incep prin estimarea ratelor bolii

intr-o pop data; asigura un fundament pentru intelegerea poverii bolii in pop generala, amestecul de boli prezent si intinderea cazurilor netratate intr-o comunitate

b) completarea tabloului clinic – raspunsuri mai precise la intrebari precum cele legate de diagn. comunitar si prevalenta a bolii pot fi obtinute numai cu o evaluare standardizata care poate stabili diagn. unui mare nr de indivizi

- tabloul clinic complet al bolii poate fi studiat prin caracterizarea cazurilor subclinice sau usoare, prin studierea rudelor pentru a stabili incidenta familiala a afectiunii si prin urmarirea evolutiei ulterioare a bolii pentru a-i determina cursul si prognosticul

c) identificarea sindroamelor – in mod similar, anumite afectiuni pot apare intr-un lot populational care nu au fost detectate in studii care au avut loturi luate doar din populatia ce se prezinta in clinica

2. nivelul analitic – studii care exploreaza baza variatiilor in proportia bolilor printre diferite grupuri pentru a identifica factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea tulburarii

Ajuta la:a) evaluarea riscului individual legat de unele caracteristici cum ar fi saracia,

densitatea populationala, locuinta precara, factori genetici, nutritionali sau alte riscuri familiale sau agenti toxici si infectiosi pot avea densitate mai mare in astfel de conditii.

b) Studii istorice – identificarea factorilor de risc poate fi mai usoara daca sunt descoperite cateva variatii istorice

3. nivelul experimental - studii care testeaza asocierea prezumptiva intre factorii de risc si o afectiune si cauta sa reduca incidenta bolii prin controlul factorilor de risc.

Ajuta la:a) identificarea cauzelor – odata cu demonstrarea factorilor de risc, epidemiologii

pot reduce cauzele ce contribuie la aparitia afectiunii prin interventia in lantul cauzal prin care un factor de risc duce la aparitia bolii

b) activitatea serviciilor de sanatate – metodele epidemiologice sunt de obicei luate ca ghid in preventia primara dar pot fi folosite si in preventia secundara, diagnosticul precoce si tratamentul eficient rapidla persoanele care au dezvoltat simptomele bolii

2

Diferentele de morbiditate inregistrate depind si de structura populatiilor studiate: urban/rural, grupuri etno-culturale, zone geografice, nivel socio-economic.In afara studiilor transversale, cele longitudinale analizeaza tendintele evolutive ale morbiditatii inrt-o populatie.Studiile desfasurate atat in tara, cat si in starinatate au relevat ca:- frecventa patologiilor evidentiate este cu atat mai apropiata cu cat metodologia

adoptata este mai asemanatoare- patologia psihiatrica este mai frecventa in mediul urban decat in cel rural (datorita

proceselor de dezvoltare, industrializare, urbanizare), mai ales in cazul patologiei rective (nevroze)

- frecventa patologiei reactive (marginale) e mai frecventa la femei- pe masura inaintarii in varsta, frecventa tulburarilor psihice creste (mai ales cele

de etiologie organica)- frecventa bolilor psihice majore (psihoze afective, schizofrenii, deliruri cronice,

demente si retarduri mintale) este remarcabil de constant de la o tara la alta- patologia psihiatrica marginala evidentiaza mai multe cazuri cu cat asistenta

psihiatrica e mai bine dezvoltata si mai uniform repartizata teritorial- accelerarea ritmului de viata determina „stres endemic” care actioneaza asupra

indivizilor si se manifesta in mare masura independent de eventualele trasaturi premorbide nevrotice ale persoanei respective

- dezorganizarea sau disfunctia familiala in copilarie reprezinta un factor de risc ptr boala psihica

Studiile epidemiologice- aduc date despre: structura psihopatologica, factorii de risc ai bolii psihice- nu sunt solutia problemelor de sanatate mintala- nu dau date despre mecanismele imbolnavirii psihice- nu pot preveni, nici rezolva terapeutic cazurile depistate- reprezinta punctul de plecare pentru cercetari:

- clinice – pe grupuri de bolnavi depistati in pop generala- profilactice – de prevenire activa a aparitiei de cazuri noi de boala pe baza cunostintelor acumulate

Studiile populationale in psihiatrie reprezinta un tot unitar al celor 2 faze: constatarea si actiunea.

3