Fug n cer

Luna, ca o oglind, m minte i-mi spune c sunt eu.

Cnd o privesc luminnd plin de raze neleg c ceea ce-mi arat sunt strluciri de chipuri ce poart forme de umbre.

Ceretor la marginea pmntului caut mil, nu jertf.

Mi-am aruncat cuitul n genunea cuvntuluii m rog ca ngerii s-mi descoper tainele gndului ce taie trziul cnd luna mbtrnete.

Sorb din cupa cerului cu nesasnge nedesfcut.

Chem luna s apun cnd rsritul ngroapurma tlpilor mele ce neodihnite fugridicnd fulgi i praf printre stele.