ÎNTREBĂRI EDILITARE – ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI CANALIZARE

Subiectul nr. 1 x puncteNecesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti se stabileşte în ipoteza alimentării cu apă prin cişmele stradale corespunzător unui debit specific Qs cu valoare de:

A 75 l/om zi;

B 50 l/ om zi;

C 40 l/ om zi,

D 100 l/ om zi.

Subiectul nr. 2 x puncteNecesarul de apă pentru clădiri de locuit la care se prevăd cişmele în curţi se stabileşte corespunzător unui debit specific Qs cu valoare de:

A 80 l/om zi;

B 60 l/ om zi;

C 100 l/ om zi;

D 50 l/ om zi.

Subiectul nr. 3 x punctePentru localităţile având de la 500 la 5000 de locuitori este necesar un debit pentru stingerea incendiilor de 5 l/sec timp de 3 ore. Care este volumul rezervei de apă necesare în sistem (în gospodăria de apă) pentru combaterea incendiilor?

A 100 mc;

B 50 mc;

C 75 mc;

D 54 mc.

Subiectul nr. 4 x puncteStabilirea soluţiei generale de alimentare cu apă pentru o localitate sau grup de localităţi se face pe baza unor calcule tehnico-economice, urmărind realizarea unor costuri minime de investiţii şi exploatare pentru o perioadă de calcul de:

A 15 ani;

B 10 ani;

C 25 ani;

D 5 ani.

Subiectul nr. 5 x puncteÎn situaţia unei reţele de distribuţie, care distribuie un debit orar maxim mai mic de 5 l/ sec, se vor amplasa hidranţi de incendiu în număr de:

A 2 buc.;

B 3 buc.;

C 4 buc.;

D nu se amplaseaza hidranţi.

Subiectul nr. 6 x punctePentru localităţile cu până la 5000 locuitori, pe reţeaua de distribuţie având un debit orar maxim mai mare sau egal de 5 l/sec se vor amplasa hidranţi de incendiu în număr de:

A 2 buc.;

B 3 până la 5 buc. funcţie de lungimea reţelei;

C 6 buc;

D 6 până la 10 buc.

Subiectul nr. 7 x punctePresiunea de regim în reţeaua de distribuţie a apei poate fi de:

A maxim 6 bari;

B 4 până la 5 bari;

C 10 bari;

D nu se specifică în normativ.

Subiectul nr. 8 x punctePe conductele principale de ramificaţie din reţeaua de distribuţie se vor monta robinete de secţionare (vane) la distanţa de:

A 400 ml - 600 ml;

B 200 ml - 400 ml,

C peste 1000 ml.

Subiectul nr. 9 x puncteAmplasarea cişmelelor stradale se va face pe reţeaua de distribuţie la distanţe de:

A 400 ml;

B maxim 300 ml;

C 500 ml;

D nu se specifică în normativ.

Subiectul nr. 10 x puncteSubtraversarea drumurilor judeţene cu conducte de aducţiune sau conducte de distribuţie se va realiza în următoarele condiţii:

A cu conducte de protecţie din mase plastice, etanşate la capete, prevăzute la un capăt cu coloană de observaţie, protejată cu capac;

B fără conductă de protecţie;

C nu se specifică în normativ;

D în tuburi din b.a. de diametru corespunzător.

Subiectul nr. 11 x puncteSubtraversarea drumurilor comunale cu conducte de distribuţie se va realiza în următoarele condiţii:

A nu se specifică în normativ ;

B cu montarea de conducte de protecţie din mase plastice, etanşate la capete şi fără coloană de observaţie;

C în tuburi din b.a.;

D fără conducte de protecţie.

Subiectul nr. 12 x puncteDiametrul coloanei de observaţie montată la subtraversarea drumurilor judeţene este de:

A 250 mm - 300 mm;

B nu se specifică în normativ;

C 400 mm.

Subiectul nr. 13 x puncteAmplasarea hidranţilor subterani pe reţeaua de distribuţie se va realiza la distanţe de:

A nu se specifică în normativ;

B maxim 500 ml;

C 600 ml între hidranţi;

D maxim 800 ml între hidranţi.

Subiectul nr. 14 x puncteÎn localităţi având între 5000 şi 10.000 locuitori, pe porţiunile de reţea de distribuţie ce distribuie un debit orar maxim mai mare de 10 l/ sec se vor amplasa hidranţi de incendiu în număr de:

A 5 până la 10 buc., funcţie de lungimea reţelei;

B nu se specifică în normativ;

C 12 hidranţi.

Subiectul nr. 15 x punctePentru localităţi având de la 5000 la 10.000 locuitori, este necesar un debit de stingere a incendiilor de 10l/s timp de 3 ore. Care este volumul rezervei de apă necesare în sistem (gospodăria de apă) pentru combaterea incendiilor:

A 75 mc;

B 108 mc;

C 200 mc;

D 150 mc.

Subiectul nr. 16 x puncteStaţiile de pompare aferente reţelei de distribuţie a apei se vor echipa cu o pompă suplimentară pentru incendiu, acţionată în mod independent, în cazurile în care debitul de incendiu are valoarea de:

A 5 l/sec;

B 4 l/sec;

C 10 l/sec;

D nu se specifică în normativ.

Subiectul nr. 17 x puncteÎn conformitate cu reglementările în vigoare (STAS SR 4163) privind efectuarea probei de etanşeitate a conductelor ce alcătuiesc un sistem de alimentare cu apă, lungimea tronsoanelor de probă este de:

A maxim 500 ml;

B mai mare de 500 ml dacă experienţa şi garanţiile oferite de antreprenor sunt acceptate de beneficiar;

C nu se specifică;

D mai mic de 500 ml. pentru tronsoane de reţea pe terenuri în pantă.

Subiectul nr. 18 x puncteCare sunt cazurile în care se impun respectiv recomandă adoptarea structurilor din beton monolit pentru recipienţi?

A recipienţi fundaţi pe pământuri sensibile la umezire, consolidate;

B recipienţi pentru lichide cu agresivitate intensă sau foarte intensă indiferent de natura terenului de fundare;

C recipienţi care necesită protecţii interioare sau exterioare, fundaţi direct pe terenuri de compresibilitate mare;

D recipienţi pentru lichide neagresive care necesită protecţii interioare sau exterioare, fundaţi direct în terenuri de compresivitate mare.

Subiectul nr. 19 x puncteÎn alcătuirea constructivă a recipienţilor, care sunt criteriile luate în consideraţie la alegerea formei radierului şi fundaţiilor ?

A libera deplasare din contracţie, în cazurile în care nu s-au luat alte măsuri de preluare a acesteia;

B evitarea schimbării bruşte de secţiune;

C caracteristicile lichidului înmagazinat;

D asigurarea condiţiilor necesare executării hidroizolaţiilor şi protecţiei anticorozive.

Subiectul nr. 20 x puncteCare sunt factorii care determină grosimea plăcii de fund a recipientului ?

A solicitările mecanice;

B marca şi gradul de impermeabilitate al betonului;

C presiunea exercitată de lichidul înmagazinat;

D proba de etanşeitate.

Subiectul nr. 21 x puncteCare este grosimea minimă recomandată a se executa la pereţii exteriori ai recipienţilor?

A 16 cm pentru pereţii din beton armat monolit;

B 20 cm pentru pereţi din beton precomprimat cu fascicole înglobate;

C 30 cm pentru pereţii din beton armat monolit ce înmagazinează lichide agresive;

D 12 cm pentru pereţii din elemente prefabricate.

Subiectul nr. 22 x puncteCare este grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturii de rezistenţă din radier şi perete ?

A 2 cm pentru elementele din beton armat tencuite în contact cu lichide neagresive;

B 2 cm pentru elemente din beton armat tencuite în contact cu lichide agresive;

C 2,5 cm pentru elemente din beton precomprimat tencuite în contact cu lichide neagresive;

D 3 cm pentru elemente netencuite în contact cu lichide neagresive.

Subiectul nr. 23 x puncteCare sunt factorii determinanţi în stabilirea bilanţului termic necesar dimensionării izolaţiei termice a recipienţilor ?

A temperatura lichidului la intrare în recipient;

B temperatura exterioară;

C presiunea atmosferică;

D durata de stagnare a lichidului în recipient.

Subiectul nr. 24 x puncteCare dintre recomandările enumerate mai jos sunt specifice realizării protecţiilor anticorozive la recipienţi ?

A reducerea minimă a străpungerilor prin pereţi;

B posibilitatea de control şi remediere din exterior a pieselor de trecere;

C folosirea pieselor de trecere şi conductelor nerezistente la coroziune;

D interzicerea fixării scărilor conductelor prin ancorare de pereţi.

Subiectul nr. 25 x punctePrecizaţi care din tipurile de protecţie anticorozivă enumerate mai jos, se folosesc în cazul unei agresivităţi slabe a lichidului înmagazinat în recipient.    

A vopsitorii anticorozive;

B acoperiri bituminoase constituite din amorsă şi mastic bituminos aplicat la cald;

C fluatizare;

D silicatizare.

Subiectul nr. 26 x puncteCare din verificările mai jos enumerate trebuiesc făcute la începerea fiecărei faze de lucru?

A calitatea lucrărilor executate în fază premetgătoare;

B existenţa în şantier a utilajelor;

C însuşirea prevederilor din caietul de sarcini şi din fişele tehnologice de către formaţia de lucru;

D respectarea normelor de protecţia muncii.

Subiectul nr. 27 x punctePrecizaţi care dintre verificările enumerate mai jos sunt specifice la montarea cofrajelor la pereţii executaţi din beton armat monolit :

A poziţionarea corectă a armăturilor la racordarea cu radierul;

B curăţarea rostului şi îndepărtarea betonului slab;

C existenţa detaliilor de alcătuire a cofrajelor elaborate de proiectant;

D montarea pieselor de etanşare din rost.

Subiectul nr. 28 x puncteMontarea prefabricatelor pentru pereţii rezervoarelor se face conform cu:

A precizările dirigintelui de şantier;

B conform proiectului tehnologic întocmit de constructor;

C conform proiectului;

D precizărilor responsabilului tehnic cu execuţia.

Subiectul nr. 29 x punctePrecizaţi care dintre recomandările enumerate mai jos sunt specifice verificării etanşeităţii recipientului:

A umplerea recipientului în cel mai scurt timp posibil;

B umplerea recipientului lent ( minim 24 de ore );

C menţinerea recipientului parţial umplut cu apă, timp îndelungat;

D remedierea prealabilă a deficienţelor vizibile care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii.

Subiectul nr. 30 x puncteCare este pierderea de apă maximă admisă, la verificarea finală a etanşeităţii recipientului prin proba de umplere cu apă?

A 0,250 l/zi şi mp suprafaţă udată;

B 0,750 l/zi şi mp suprafaţă udată;

C 1,0 l/zi şi mp suprafaţă udată;

D 1,5 l/zi şi mp suprafaţă udată.

Subiectul nr. 31 x puncteÎn ce condiţii se face verificarea finală a etanşeităţii recipientului ?

A funcţie de natura lichidului înmagazinat;

B înainte de aplicarea tencuielilor;

C în cazul în care apar pete de umezeală pe pereţi;

D după aplicarea tencuielilor şi a straturilor de protecţie.

Subiectul nr. 32 x puncteExploatarea, întreţinerea şi verificarea periodică a recipienţilor se face conform cu:

A prescripţiile proiectului de execuţie;

B urmărirea curentă a comportării în exploatare;

C prevederile regulamentului de exploatare şi întreţinere elaborat de întreprinderea de exploatare pentru fiecare recipient;

D regulamentului de exploatare şi întreţinere elaborat de întreprinderea de exploatare pentru fiecare recipient; pe baza indicaţiilor proiectantului.

Subiectul nr. 33 x punctePrecizaţi care dintre situaţiile enumerate mai jos sunt considerate defavorabile la amplasarea recipienţilor.

A terenuri instabile, de compresibilitate mare;

B terenuri cu nivel ridicat al apei subterane, sau care prezintă agresivitate faţă de betoane;

C terenuri stabile;

D terenuri aflate în vecinătatea unor instalaţii la care se pot produce pierderi mari de lichide agresive ce pot conduce la ridicarea nivelului freatic.

Subiectul nr. 34 x punctePrecizaţi când se aplică la recipienţi protecţia prin torcretare.

A înainte de efectuarea probei de etanşeitate a recipientului;

B la maxim 30 de zile de la terminarea precomprimării;

C după efectuarea probei de etanşeitate a recipientului;

D după efectuarea probei de etanşeitate a recipientuilui la maxim 40 de zile de la terminarea precomprimării.

Subiectul nr. 35 x puncteCare dintre recomandările precizate mai jos le consideraţi necesare la realizarea izolaţiei hidrofuge ?

A asigurarea continuităţii straturilor verticale şi orizontale prin racordări corespunzătoare;

B asigurarea continuităţii izolaţiei hidrofuge în zonele în care peretele recipientului este traversat de conducte;

C asigurarea compatibilităţii izolaţiei hidrofuge cu agresivitatea lichidelor înmagazinate;

D asigurarea compatibilităţii izolaţiei hidrofuge cu agresivitatea naturală şi industrială a terenului.

Subiectul nr. 36 x punctePrecizaţi în care din situaţiile prezentate mai jos se execută protecţii anticorozive de tipul ,,silicatizare" ?

A lichidul înmagazinat prezintă o agresivitate intensă;

B lichidul înmagazinat prezintă o agresivitate slabă;

C lichidul înmagazinat prezintă o agresivitate foarte intensă;

D iIndiferent de gradul de agresivitate al lichidului înmagazinat.

Subiectul nr. 37 x puncteÎn ce situaţie este necesară etanşarea rosturilor şi a îmbinării dintre tuburile colectoare, în cazul execuţiei unui drenaj orizontal, ţinând cont de viteza apei în colector ?

A V > 0,5 m/s în soluri minerale şi 0,1 m/s în soluri turboase;

B V > 1,0 m/s în soluri minerale şi 0,5 m/s în soluri turboase;

C V > 1,5 m/s în soluri minerale şi 1,0 m/s în soluri turboase;

D V > 0,1 m/s în soluri minerale şi 0,5 m/s în soluri turboase.

Subiectul nr. 38 x puncteÎn cazul folosirii tuburilor din beton armat la drenuri colectoare, în ce cazuri se vor lua măsuri de protecţie anticorozivă a suprafeţei exterioare a tuburilor ?

A pozarea tuburilor în soluri turboase;

B pozarea tuburilor în soluri minerale cu pH < 5;

C pozarea tuburilor în soluri minerale cu pH > 5;

D pozarea tuburilor în soluri argiloase.

Subiectul nr. 39 x puncteAbaterea admisă de la panta longitudinală după pozarea drenurilor colectoare (drenuri orizontale) este de maxim :

A ± 0,5 ‰;

B ± 1,0 ‰;

C ± 1,5 ‰;

D ± 2,0 ‰.

Subiectul nr. 40 x puncteDupă pozarea drenurilor colectoare (orizontale) deplasările capetelor tuburilor pot fi de maxim:

A 1/2 din grosimea peretelui tubului;

B 1/3 din grosimea peretelui tubului;

C 1/4 din grosimea peretelui tubului;

D nu este permisă.

Subiectul nr. 41 x puncteDupă pozarea drenului colector (orizontal), trecerea de la un diametru la altul (dacă în secţiunea respectivă nu este prevăzut cămin) trebuie să se facă treptat, astfel ca în orice secţiune, diferenţa diametrelor să nu depăşească :

A 25 mm;

B 50 mm;

C 30 mm;

D 40 mm.

Subiectul nr. 42 x puncteExecuţia drenurilor orizontale colectoare şi absorbante se face începând :

A din zonele amonte spre aval;

B din zonele aval spre amonte;

C nu are importanţă.

Subiectul nr. 43 x puncteMaterialul filtrant granular de natură minerală (pietriş, balast, zgură) folosit la execuţia drenajului orizontal se depozitează :

A la punctele de lucru;

B pe platforme special amenajate;

C se pozează mecanizat direct în tranşee.

Subiectul nr. 44 x puncteÎn cazul alimentării drenurilor orizontale din stratul freatic, indicaţi grosimea filtrului granular (materialul filtrant) măsurat deasupra generatoarei superioare a tuburilor :

A 15 ÷ 25 cm;

B 25 ÷ 50 cm;

C 5 ÷10 cm;

D 25 ÷ 30 cm.

Subiectul nr. 45 x puncteÎn cazul alimentării drenurilor orizontale din captarea scurgerii superficiale provenite din precipitaţii sau în cazul drenării terenurilor argiloase, indicaţi grosimea filtrului granular (materialul filtrant) măsurat deasupra generatoarei superioare a tuburilor :

A 15 ÷ 30cm,

B 25 ÷ 50cm;

C 50 ÷ 75cm;

D 15 ÷ 45cm.

Subiectul nr. 46 x puncteAbaterea în plan admisă a tranşeei şi deci a drenului orizontal de la poziţia proiectată (devierea axului) este de :

A ±0,5m;

B ±1,0m;

C ±1,5m;

D ±2,0m.

Subiectul nr. 47 x puncteAbaterea maximă admisă a distanţei între liniile de drenuri orizontale de la poziţia proiectată este de :

A ±1,0÷1,5% din L (lungimea drenului);

B ±2,0÷3,5% din L (lungimea drenului);

C ±3,0÷3,5% din L (lungimea drenului);

D ±2,5÷3,0% din L (lungimea drenului).

Subiectul nr. 48 x puncteAbaterea maximă admisă de la panta longitudinală proiectată a liniei de dren orizontală este de :

A 1,5‰;

B 0,5‰;

C 1,0‰;

D 0,1‰.

Subiectul nr. 49 x puncteDupă execuţia drenajului orizontal, prin metoda tranşeei, se verifică umplerea tranşeei cu pământ excavat. Indicaţi gradul de compactare pe toată grosimea umpluturii :

A 96%;

B 98%;

C nu se compactează;

D 90%.

Subiectul nr. 50 x puncteÎn cazul execuţiei unui dren vertical indicaţi care este procentul maxim admis de nisip în noroiul de foraj :

A 5%;

B 3%;

C 7%;

D 10%.

Subiectul nr. 51 x puncteÎn cazul execuţiei unui dren vertical indicaţi care este rolul materialului filtrant (filtru propriu-zis) :

A de a se reduce pierderile de sarcină;

B de a stabiliza pereţii găurii forate;

C de a reduce înnisiparea;

D de a micşora coeficientul de permeabilitate în apropierea coloanei filtrante.

Subiectul nr. 52 x puncteÎn cazul execuţiei drenurilor verticale, când se face operaţiunea de deznisipare a forajului ?

A la darea în folosinţă;

B în timpul exploatării;

C la colmatarea stratului acvifer;

D după o perioadă de stagnare în exploatare a forajului.

Subiectul nr. 53 x puncteÎn cazul drenurilor verticale, când evacuarea apei din puţuri se face cu pompare individuală, care sunt zonele unde se poate amplasa sorbul pompei ?

A deasupra filtrului, în zona cu coloană plină;

B în dreptul filtrului;

C între filtre, în zona cu coloană plină;

D sub ultimul filtru, caz în care piesa de fund este mai adâncă.

Subiectul nr. 54 x puncteCare sunt apele uzate menajere, tratabile în staţiile de epurare pentru localitaţi mici?

A apele menajere fecaloide, care provin din apele folosite la closete, ca agent de transport pentru evacuarea dejecţiilor;

B apele uzate menajere, provenite din apele folosite la spălat şi alte activitaţi gospodăreşti;

C ape meteorice, provenite din precipitaţii.

Subiectul nr. 55 x puncteCum pot fi staţiile de epurare de capacitate mică?

A simple, alcătuite dintr-un modul;

B în baterie, alcătuite din mai multe module, legate de obicei în paralel;

C nu pot fi montate în baterie.

Subiectul nr. 56 x puncteCe condiţii esenţiale trebuie să prezinte echipamentele şi construcţiile aferente realizării staţiei de epurare ?

A să fie protejate împotriva îngheţului;

B nu este cazul să fie protejate împotriva îngheţului;

C să prezinte rezistenţă la agresivitatea solului.

Subiectul nr. 57 x puncteCare sunt exigenţele impuse de Legea nr.10/1995 privind tehnologia folosită pentru realizarea staţiilor de epurare ?

A rezistenţa şi stabilitate, siguranţa în exploatare, siguranţa la foc, igiena şi sănătatea oamenilor;

B numai exigenţa de protecţie a mediului;

C numai exigenţa de rezistenţă şi stabilitate.

Subiectul nr. 58 x puncteLa execuţia lucrarilor pentru staţiile de epurare mici, este necesar:

A să existe proiect de execuţie, autorizaţie de construire şi avize;

B să se execute montajul echipamentelor de orice fel;

C să fie executate în terenuri supuse la acţiuni dinamice (erodări, tasări,etc), fără luarea măsurilor corespunzătoare în domeniu.

Subiectul nr. 59 x puncteLa executarea săpăturilor pentru fundaţii, este necesar:

A să se amplaseze puţuri de colectare sub talpa fundaţiilor, în vederea drenării terenului;

B să fie asigurate de către beneficiar studii geotehnice;

C să se execute sprijiniri ale pereţilor verticali cu adâncimi mai mari de 1,5 m, în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie.

Subiectul nr. 60 x puncteConform GE 046/2002, ce fel de pământ se foloseşte la executarea umpluturilor?

A pământ rezultat din lucrările de săpătură;

B orice fel de pământ, fără studiul posibilităţii de compactare;

C orice fel de pământ, cu umiditate foarte mare.

Subiectul nr. 61 x puncteCare sunt elementele ce se verifică la fasonarea şi montarea armăturilor din oţel ?

A constatarea existenţei certificatului de calitate şi a examinării aspectului exterior;

B dimensiunile geometrice;

C îndoirea la rece pe dorn;

D fixarea praznurilor, pieselor de trecere şi pieselor metalice înglobate.

Subiectul nr. 62 x puncteConform GE 046/2002, în ce condiţii se executa lucrările de betonare ?

A în orice anotimp şi condiţii climatice, dacă betonul are certificat de atestare a calităţii conform NE 012/99;

B numai după încheierea procesului-verbal de recepţie a lucrărilor de săpături, cofraje şi armături;

C cu existenţa fişei tehnologice, pentru betonarea elementului.

Subiectul nr. 63 x puncteConform GE 046/2002, cum se tratează betonul după turnare, funcţie de temperatura exterioară ?

A prin stropire cu apă după 2 - 12 ore de la turnare;

B prin stropire cu apă imediat după turnare;

C acoperirea cu materiale de protecţie, sau aplicarea de pelicule de protecţie.

Subiectul nr. 64 x puncteCompactarea betonului se face:

A manual sau mecanic, prin vibrare;

B la 2 - 4 ore de la betonare;

C nu este necesară.

Subiectul nr. 65 x puncteHidroizolaţia la staţiile de epurare pentru localităţi mici se execută funcţie de:

A categoria de umezire a suprafeţei interioare, a pereţilor sau radierului;

B rezistenţa la fisurare a construcţiei;

C acţiunea temperaturii şi a solicitarilor mecanice asupra hidroizolaţiei.

Subiectul nr. 66 x puncteConform GE 046/2002, hidroizolaţia bazinelor şi rezervoarelor, se prevede:

A în funcţie de grupa de fisurare;

B în funcţie de modul de acţiune al apei depozitate şi de presiunea acesteia;

C în funcţie de zona climaterică a regiunii.

Subiectul nr. 67 x puncteLa execuţia lucrărilor de hidroizolaţii, la ce temperatură exterioară se aplică masticul de bitum ?

A 8C - 9C, vara şi -5C...+5C iarna;

B 16C - 18C vara şi 10C - 20C în perioada de iarnă;

C Nu se ţine cont de temperatura exterioara.

Subiectul nr. 68 x puncteControlul calitaţii lucrărilor de hidroizolaţii se face:

A împreună cu beneficiarul, pe măsura execuţiei, încheindu-se procese - verbale de lucrări ascunse, privind calitatea acestora;

B la sfârşitul lucrării prin desfacerea în unele puncte pentru constatarea identitaţii structurii conforme cu proiectul;

C numai la recepţia la terminarea lucrărilor

Subiectul nr. 69 x puncteMontarea echipamentelor pentru staţiile de epurare, se face:

A direct pe pământ, indiferent de temperatura exterioară;

B numai pe un radier din beton sau cuvă din beton;

C în aer liber, izolate termic sau într-o incintă special amenajată cu mediu ambient de minim +10C.

Subiectul nr. 70 x puncteVerificarea lucrărilor de realizare a montării unei staţii de epurare pentru localitaţi mici se face de către:

A proiectant, executant şi diriginte de şantier;

B în toate etapele de execuţie, conform programului de control;

C numai de către Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Subiectul nr. 71 x puncteProbele pentru reţelele care se racordează la staţia de epurare se fac:

A cu aer;

B cu apă la presiunea de 1,5 bar presiunea nominală, timp de 30 minute;

C cu apă la presiunea de 5 bar timp de 24 ore.

Subiectul nr. 72 x puncteProbele pentru echipamentele componente staţiilor de epurare se fac:

A conform indicaţiilor producătorilor;

B numai dacă se prevede expres în proiect;

C nu se fac.

Subiectul nr. 73 x puncteCum se face recepţia lucrărilor la staţiile de epurare?

A la terminarea lucrărilor, cu asigurarea utilităţilor (energie electrică, amenajarea terenului, protecţia sanitară, drum acces, etc.);

B în termen de 60 zile de la comunicarea terminării lucrărilor de către executant;

C în termen de 15 zile de la comunicarea terminării lucrărilor de către executant.

Subiectul nr. 74 x puncteAmplasarea filtrelor de nisip cu nivel liber se face cu respectarea prevederilor din reglementările specifice referitoare la protecţia sanitară, avându-se în vedere şi necesităţile unei eventuale extinderi.Unde se amplasează, de regulă, filtrele de nisip ?

A la intrarea în staţia de tratare a apei;

B la ieşirea din staţia de tratare a apei;

C nu contează poziţia în staţia de tratare a apei;

D în vecinătatea decantoarelor.

Subiectul nr. 75 x puncteFiltrele de nisip cu nivel liber se dimensionează pentru următoarele debite ?

A debitul de apă zilnic maxim;

B debitul de apă maxim orar;

C debitul de apă zilnic mediu;

D debitul de apă zilnic maxim la care se adaugă debitul necesar pentru acoperirea consumurilor proprii din cadrul staţiei de tratare.

Subiectul nr. 76 x puncteSuprafaţa utilă a filtrelor (suprafaţa secţiunii orizontale a cuvelor la nivelul feţei superioare a stratului filtrant) funcţionează în cuve. Numărul de cuve se determină printr-un calcul tehnico-economic.Care este numărul de cuve în care se fracţionează suprafaţa utilă a filtrelor ?

A o cuvă;

B două cuve;

C trei cuve;

D cinci cuve.

Subiectul nr. 77 x puncteFiltrele rapide se realizează în hale închise în care trebuiesc păstrate anumite temperaturi în timpul iernii.Care este temperatura ce trebuie asigurată în halele închise în care sunt amplasate filtrele rapide de nisip ?

A 0°C;

B +1°C;

C +3°C;

D +5°C.

Subiectul nr. 78 x punctePentru spălarea filtrelor se recomandă metoda în contracurent cu apă filtrantă şi aer. Regimul de spălare se propune prin proiect şi se definitivează în perioada de reglaj a staţiei de filtre.Care este debitul apei de spălare şi al aerului necesare pentru un metru pătrat de suprafaţă filtrantă, recomandate la spălarea filtrelor ?

A între 2 - 3 l/s pentru apă;

B între 7 - 10 l/s pentru apă;

C între 8 - 10 l/s pentru aer;

D între 12 - 18 l/s pentru aer;

Subiectul nr. 79 x puncteRadierul cuvelor se prevede cu pantă spre conducta de golire iar în galeria de conducte trebuie amenajată o riglă longitudinală cu descărcare pentru colectarea eventualelor scăpări de apă.Care este panta cu care se realizează radierul cuvelor spre conducte de golire ?

A 0,5%;

B 1%;

C 1,5%;

D 2%.

Subiectul nr. 80 x punctePentru buna funcţionare a filtrelor rapide de nisip cu nivel liber este nevoie să se amenajeze un depozit pentru rezerva de nisip filtrant, acesta fiind amplasat la distanţă convenabilă. FORMTEXT Care este procentul aproximativ de nisip filtrant ce se depozitează ca rezervă, în depozitul amenajat corespunzător ?

A 5%;

B 10%;

C 15%

D 20%.

Subiectul nr. 81 x puncteLa staţiile de filtre având cuve cu suprafeţe utile mari se prevede o instalaţie pentru amenajarea hidraulică a nisipului filtrant. FORMTEXT Care este suprafaţa utilă a cuvelor staţiilor de filtre pentru care sunt necesare instalaţii pentru manipularea hidraulică a nisipului filtrant ?

A 25mp;

B 30mp;

C 35mp;

D 41mp.

Subiectul nr. 82 x puncteFiltrele lente se realizează în bazine descoperite cu excepţia instalaţiilor hidraulice care se amplasează în cămine sau galerii.Care este viteza de filtrare adaptată pentru filtrele lente ?

A 4 m/24h;

B 5m/24h;

C 6m/24h;

D 10m/24h.

Subiectul nr. 83 x puncteFiltrele lente funcţionează cu debit constant şi nivel variabil. În acest scop, alimentarea cu apă decantată se asigură prin repartizarea debitului la cuve cu ajutorul deversoarelor cu nivel liber.Care este grosimea iniţială a stratului filtrant ? FORMTEXT

A 0,80m;

B 1,00m;

C 1,20m;

D 1,50m;

Subiectul nr. 84 x punctePentru buna funcţionare a filtrelor lente de nisip cu nivel liber este nevoie să se amenajeze un depozit pentru rezerva de nisip filtrant, acesta fiind amplasat la o distanţă convenabilă de cuve. Care este procentul aproximativ de nisip filtrant ce se depozitează ca rezervă, în depozitul amenajat corespunzător ?

A 15%;

B 20%;

C 25%;

D 30%.

Subiectul nr. 85 x puncteNisipul filtrant trebuie să aibă caracteristicile prevăzute de STAS 1712. Cât trebuie să fie granulometria la filtrele rapide ?

A 1,0mm;

B 1,5mm;

C 2,0mm;

D 2,5mm.

Subiectul nr. 86 x puncteDimensionarea conductelor tehnologice ale cuvelor de filtrare se face în funcţie de viteza maximă.Cât trebuie să fie viteza maximă pentru conductele de apă filtrantă ?

A 1,0m/s;

B 1,2m/s;

C 1,8 m/s;

D 15 - 20m/s.

Subiectul nr. 87 x puncteRezervorul necesar staţiei de filtrare trebuie să aibă volumul corespunzător spălării unei cuve.Care este timpul de spălare a unei cuve ?

A 10 minute;

B 15 minute;

C 20 minute;

D 30 minute.

Subiectul nr. 88 x puncteConductele şi canalele tehnologice ale cuvelor de filtrare au următoarele scopuri:

A aducţiunea apei decantate;

B aducţiunea apei de spălare;

C aducţiunea aerului de spălare;

D golirea decantorului.

Subiectul nr. 89 x puncteMontajul conductelor în galeria de conducte va trebui să asigure un spaţiu de circulaţie, fără obstacole de 1,0 ... 1,20m.Care este înălţimea minimă a spaţiului de circulaţie ?

A min. 4,00m;

B min. 2,00m;

C min. 5,00m;

D min. 10,00m.

Subiectul nr. 90 x puncteVentilaţia halei filtrelor se va face:

A natural (prin ferestre);

B mecanic;

C mixt;

D fără ventilaţie.

Subiectul nr. 91 x puncteFiltrele rapide se prevăd în diferite construcţii:

A acoperite;

B neacoperite;

C acoperite cu elemente prefabricate;

D acoperite cu elemente demontabile.

Subiectul nr. 92 x puncteÎnălţimea liberă a halei filtrelor trebuie să asigure înălţimi libere minime deasupra spaţiilor de circulaţie.Cât trebuie să fie înălţimea minimă liberă ?

A 2,60m;

B 1,80m;

C 1,70m;

D 2,40m.

Subiectul nr. 93 x puncteIluminarea halelor de filtrare se va prevedea:

A direct şi lateral;

B prin luminatoare;

C prin ferestre;

D prin pereţi vitraţi.

Subiectul nr. 94 x puncte La realizarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor se pot utiliza tuburi din:

A fontă ductilă(FD), polietilenă de înaltă densitate (PEID),beton precomprimat (BP), beton armat (BA);

B fontă ductilă(FD), polietilenă de înaltă densitate (PEID), poliester armat cu fibre de sticlă şi inserţie de nisip(PAFSIN), beton precomprimat (BP), beton armat (BA), beton simplu (BS), gresie ceramică (GC); 

C fontă ductilă(FD), polietilenă de înaltă densitate (PEID), beton simplu (BS), gresie ceramică (GC);

D beton simplu (BS), gresie ceramică (GC), beton precomprimat (BP), beton armat (BA).

Subiectul nr. 95 x puncte Ce caracter au prevederile normativului I22-99?

A au caracter de recomandare;

B sunt obligatorii;

C au caracter de recomandare, cu excepţia celor care se referă la cerinţele de calitate, conform Legii nr.10/1995, care sunt obligatorii;

D sunt la latitudinea utilizatorului normativului.

Subiectul nr. 96 x puncteCare sunt condiţiile ce trebuie avute în vedere la amplasarea conductelor în terenuri cu caractere diferite ?

A asigurarea rezemării corespunzătoare şi a stabilităţii conductelor, în terenuri cu capacitate portantă redusă şi protecţia anticorosivă exterioară în terenuri agresive;

B nu există condiţii speciale;

C protecţia anticorosivă exterioară în terenuri agresive;

D asigurarea rezemării corespunzătoare şi a stabilităţii conductelor, în terenuri cu capacitate portantă redusă.

Subiectul nr. 97 x puncteTuburile, piesele de legătură şi accesoriile din fontă ductilă, montate îngropat sau aerian se utilizează la transportul apei sub presiune sau cu nivel liber, cu temperaturi între:

A -5C - +5C;

B 0C - 40C;

C orice temperatură;

D 0C - 100C.

Subiectul nr. 98 x puncteDiametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor şi pieselor de legătură în fabricaţie, pentru apă potabilă sau industrială şi canalizare sunt cuprinse între:

A 40-2000 mm pentru apă potabilă sau industrială;

B 40-2000 mm pentru apă potabilă sau industrială şi 100-1800 mm pentru ape uzate;

C 100-1800 mm pentru ape uzate;

D 40-3000 mm pentru apă potabilă sau industrială şi 100-3000 mm pentru ape uzate;

Subiectul nr. 99 x puncteGama uzuală de diametre pentru ţevile din polietilenă de înaltă densitate, cu clase de presiune cuprinse între 3,2 şi 16 bari este:

A Dn=100 mm până la 1000 mm;

B Dn=100 mm până la 1600 mm;

C Dn=16 mm până la 1600 mm;

D Dn=50 mm până la 500 mm.

Subiectul nr. 100 x puncteCe tuburi se folosesc în domeniul alimentărilor cu apă potabilă şi industrială ?

A PAFSIN, BP, FD, PEID, BS, GC, BA;

B PAFSIN, BP, FD;

C PAFSIN, BP, FD, PEID, BA;

D PEID, BS, GC, BA.

Subiectul nr. 101 x puncteLa proiectarea reţelelor de alimentare cu apă a unei localităţi se respectă prevederile:

A S.R. 4163-1, S.R. 4163-2, STAS 6819;

B S.R. 4163-2, STAS 6819, STAS 3051;

C S.R. 4163-1, S.R. 4163-2, STAS 6819, STAS 3051;

D S.R. 4163-1, S.R. 4163-2, STAS 3051.

Subiectul nr. 102 x puncteCe metode se adoptă pentru pozarea tuburilor, în vederea respectării pante ?

A jaloane de nivel;

B teuri;

C nivele cu lunetă;

D aparate cu laser.

Subiectul nr. 103 x puncte Executarea patului de pozare şi montarea conductelor se vor face numai:

A când stratul de apă este minim;

B în absenţa apei; 

C când apa este parţial scoasă din şant; 

D simultan cu scoaterea apei din şanţ.

Subiectul nr. 104 x puncte Schimbările de direcţie se execută în funcţie de materialul conductei şi de sistemul de îmbinare, prin:

A montarea curbelor prevăzute în proiect;

B montarea tuburilor înclinate în mufe până la unghiul maxim admis de producător; 

C folosirea capacităţii de curbare a ţevilor din PEID;

D prin teuri.

Subiectul nr. 105 x punctePentru adâncimea şanţului mai mare de 5 m, lăţimea şantului este:     

A determinată pe baza tehnologiei adoptate pentru execuţie;

B Dext+80 cm;

C Dext+50 cm;

D Dext + 70 cm.

Subiectul nr. 106 x puncteÎn terenurile stâncoase, la montarea tuburilor, se prevede executare unei săpături mai adânci, sub cota de pozare şi se umple cu:

A nisip;

B balast compactat;

C pământ bine mărunţit;

Subiectul nr. 107 x puncteLa lansarea tuburilor nu se utilizează:

A chingi late;

B lanţuri neprotejate;

C cabluri;

D funii la capete pentru dirijare.

Subiectul nr. 108 x puncteÎmbinările cu flanşe se utilezează pentru:

A intercalarea armăturilor;

B îmbinarea tuburilor;

C montarea curbelor;

D montarea teurilor.

Subiectul nr. 109 x punctePentru îmbinări unde se pot folosi piesele de racord obişnuite, se pot folosi:

A piese de racord tip Gibault pentru PAFSIN;

B manşon dublu de îmbinare;

C coliere de racord;

D flanşe.

Subiectul nr. 110 x puncteProba de presiune a conductelor de aducţiune şi a reţeleleor de alimentare cu apă se consideră reuşită dacă:

A nu prezintă scurgeri vizibile de apă,pete de umezeală;

B pierderea de presiune să nu depăşească valorile din proiect;

C pierderi de max 5 %;

D pierderi de 10 %.

Subiectul nr. 111 x puncteProba de presiune a conductelor de aducţiune şi a reţeleleor de alimentare cu apăse execută numai la temperaturi de:

A min de 5C, prognozate pe o durată de 3 zile;

B min de 10C, prognozate pe o durată de 3 zile;

C min de 3C, prognozate pe o durată de 3 zile;

D min de 1C, prognozate pe o durată de 3 zile.

Subiectul nr. 112 x puncteCare sunt tipurile de îmbinări folosite la asamblarea tuburilor de polietilenă între ele şi respectiv cu piesele speciale?

A îmbinări nedemontabile; 

B îmbinare tip Giboult; 

C îmbinări demontabile;

D îmbinare cu flanşe.

Subiectul nr. 113 x puncteConform GP 043/99, probarea conductelor se realizează:

A înainte de darea în funcţiune a instalaţiilor  

B după reparaţii;

C în timpul exploatării;

D înainte de efectuarea reparaţiilor;

Subiectul nr. 114 x puncteCe condiţii trebuie să îndeplinească tronsoanele de conducte pentru a fi supuse la probă ?

A au montate toate armăturile;

B la reţelele exterioare s-a realizat o acoperire parţială a conductei lăsându-se îmbinările libere;

C la reţele s-au realizat masivele de ancoraj;

D s-a efectuat o spălare a conductelor.

Subiectul nr. 115 x puncteConform prevederilor GP 043/99, înainte de efectuarea probei de presiune se verifică:

A umplerea completă a tranşeelor conductelor;

B concordanţa lucrărilor executate cu proiectul;

C poziţia hidranţilor şi a vanelor îngropate pentru reţelele exterioare;

D calitatea sudurilor şi armăturilor.

Subiectul nr. 116 x puncteCare este lungimea maximă a tronsonului de probă pentru reţelele exterioare de apă?

A 300 m;

B 400 m;

C 500 m;

D 600 m.

Subiectul nr. 117 x puncteCu ce soluţii se efectuează dezinfecţia reţelelor de alimentare cu apă, şi care este perioada minimă de utilizare?

A soluţie de 10-20mg/l clor, 12 ore;

B soluţie de 20-30mg/l clor, 24 ore;

C soluţie de 30-40mg/l var, 18 ore;

D soluţie de 20-30mg/l var, 36 ore.

Subiectul nr. 118 x punctePrecizaţi debitele de umplere recomandate la proba de presiune?

A 1 l/sec pentru Dn între 90 - 200 mm;

B 0,1 l/sec pentru Dn < 90 mm;

C 2 l/sec pentru Dn = 200 mm;

D 0,5 l/sec pentru Dn între 90 - 160 mm.

Subiectul nr. 119 x puncteCine determină înălţimea minimă de îngropare a unei conducte de apă?

A adâncimea minimă de îngheţ;

B traficul pietonal;

C natura terenului;

D traficul stradal.

Subiectul nr. 120 x puncteCe operaţii necesită îmbinarea cu piese tip Giboult, conform GP 043/99?

A stabilirea distanţei dintre capetele ţevilor ţinând seama de dilatarea maximă posibilă a tronsoanelor;

B introducerea flanşelor pe cele două ţevi;

C aducerea inelelor de etanşare şi a flanşelor pe poziţiile de fixare;

D strângerea şuruburilor.

Subiectul nr. 121 x punctePrecizaţi cum se realizează îmbinările rigide la asamblarea tuburilor din PVC rigid între ele, respectiv cu piesele speciale şi armături?

A cu manşoane de dilatare;

B cu inele de etanşare din elastomeri, în mufe;

C cu flanşe;

D prin lipire cu adeziv în mufe.

Subiectul nr. 122 x puncteCum se livrează şi se transportă tuburile din PVC, polietilenă şi polipropilenă?

A prin rostogolirea tuburilor pentru diametre mai mari ;

B orizontal în pachete ambalate pentru diametre mai mari;

C prin târârea tuburilor cu diametre mai mici de 110 mm;

D în colaci sau pe tamburi pentru PE cu diametre mai mici de 110 mm.

Subiectul nr. 123 x puncteLa ce temperatură se recomandă să se depoziteze ţevile de PVC, PE şi PP?

A +5 - +40 °C;

B +2 - +30 °C

C +1 - +28 °C

D -2 - +25 °C

Subiectul nr. 124 x puncteÎntre ce limite se consideră adâncimea de îngropare a unei conducte?

A Între generatoarea inferioară a conductei şi nivelul solului;

B Între generatoarea inferioară a conductei şi zona de acoperire;

C Între generatoarea superioară a conductei şi nivelul solului;

D Între patul de pozare şi nivelul solului.

Subiectul nr. 125 x puncteLa ce interval de timp se va efectua probarea conductelor la presiunea hidraulică prevăzută în proiect?

A minim 24 ore de la realizarea ultimei lipituri pentru PVC;

B minim 24 ore de la realizarea ultimei lipituri pentru PVC, PP şi PE;

C la circa 2 ore după realizarea sudurii pentru PP şi PE;

D imediat după terminarea realizării îmbinărilor cu inel de cauciuc din PVC, PP şi PE.

Subiectul nr. 126 x puncteLa ce se folosesc ţevile şi fitingurile din PVC (policlorură de vinil)?

A la instalaţii interioare de apă pentru stins incendiul tip sprinklere, drencere, hidranţi;

B la instalaţiile în aer liber, dacă nu sunt luate măsuri de protecţie împotriva radiaţiei solare şi a îngheţului;

C la instalaţii exterioare de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri;

D la reţele de canalizare urbană şi sisteme de drenaj.

Subiectul nr. 127 x puncteLa ce se folosesc ţevile şi fitingurile din PE (polietilenă)?

A la reţele pentru irigaţii;

B la clădirile cu risc mare de incendiu;

C la reţele de canalizare menajeră şi pluvială,

D la instalaţiile sub presiune în aer liber neprotejate de razele solare sau de îngheţ.

Subiectul nr. 128 x puncteLa ce se folosesc ţevile şi fitingurile din PP (polipropilenă)?

A la instalaţiile interioare şi exterioare de evacuare a apelor uzate menajere având temperaturi de maxim 90 grade Celsius;

B în zonele instabile şi în zonele seismice;

C la instalaţii interioare de apă pentru stins incendiul tip sprinklere, drencere, hidranţi;

D la reţele interioare şi exterioare de apă rece, apă caldă sau tehnologică pentru clădiri de producţie, agricole sau zootehnice.

Subiectul nr. 129 x punctePrin ce procedee se realizeaza etanşeizarea pereţilor rezervoarelor pentru înmagazinarea apei ?

A realizarea unui beton de clasa C 25/30 cu permeabilitate redusă;

B limitarea deschiderii fisurilor la 0,1 mm pe feţele în contact cu apa;

C tencuieli impermeabile care se aplică în 3 - 6 straturi succesive la interiorul rezervorului, iar la sfârşit se aplică un strat subţire de finisaj din glet de ciment;

D pelicule hidroizolante care asigură impermeabilitatea şi rezistenţa chimică, aplicate peste un strat suport din mortar de ciment de 2 - 3 cm aplicat prin torcretare.

Subiectul nr. 130 x puncteGrosimea pereţilor exteriori realizaţi din elemente prefabricate cu înălţimea h=4 m a rezervoarelor de apă nu va fi mică de:

A 10cm;

B 15cm;

C 20cm;

D 25cm.

Subiectul nr. 131 x puncteCare sunt tipurile de rosturi utilizate la alcătuirea rezervoarelor din beton armat, monolite sau prefabricate, respectiv cu radier monolit şi cu suprastructură prefabricată ?

A rosturi de contracţie, de lucru, de tasare, prevăzute în radier;

B rosturi verticale în pereţi, respectiv rosturi de îmbinare a prefabricatelor de perete;

C rosturi orizontale, de legatură între perete şi fundaţie (radier);

D rosturi înclinate în pereţi, de legatură între perete şi fundaţie (radier).

Subiectul nr. 132 x puncteAlegerea materialului de etanşare a rosturilor rezervoarelor realizate din elemente prefabricate se face funcţie de:

A grosimea peretelui rezervorului;

B natura lichidului înmagazinat;

C înalţimea lichidului în rezervor;

D adâncimea de îngropare a rezervorului.

Subiectul nr. 133 x puncteMembrana de etanşeizare a rosturilor rezervoarelor mici din elemente prefabricate executate în zonele rurale se poate realiza din:

A oţel;

B aramă;

C cauciuc;

D material plastic;

Subiectul nr. 134 x puncteCe condiţii trebuie sa îndeplineasca betonul de monolitizare a rosturilor rezervoarelor mici din elementelor prefabricate în zone rurale ?

A clasa cel puţin egală cu cea a prefabricatelor;

B dimensiunea maximă a agregatelor 7mm;

C ciment cu întarire rapidă;

D raportul A/C mai mare de 0,55.

Subiectul nr. 135 x puncteBetonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor rezervaorelor mici din elemente prefabricate realizate în zone rurale poate fi preparat cu:

A adaosuri plastifiante;

B adaosuri care împiedică contracţia;

C acceleratori de întărire;

D cimenturi expansive.

Subiectul nr. 136 x punctePentru etanşeizarea rosturilor la legatura perete-radier a rezervaorelor mici din elemente prefabricate realizate în zone rurale se utilizează:

A mastic de bitum cu microazbest;

B bitum cauciucat;

C chituri pe bază de răşini acrilice şi epoxidice;

D mortare speciale armate cu fibre.

Subiectul nr. 137 x puncteLa cofrarea rosturilor verticale în vederea monolitizării elementelor prefabricate a rezervaorelor mici din elemente prefabricate realizate în zone rurale se interzice:

A folosirea cofrajelor plane;

B folosirea cofrajelor metalice;

C folosirea dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traversează rostul;

D folosirea şpraiţurilor din lemn.

Subiectul nr. 138 x puncteCare este abaterea limita fata de verticala a suprafetei şi muchiilor pereţilor rezervoarelor mici din elemente prefabricate realizate în zone rurale faţa de proiect ?

A 5mm/m;

B 10mm/m;

C 15mm/m;

D 3mm/m dar nu mai mult de 15 mm.

Subiectul nr. 139 x puncteCare este abaterea limită la montarea ancorajelor fasciculelor la rezervoarele mici din elemente prefabricate realizate în zone rurale ?

A +5mm;

B -5mm;

C ±5mm;

D ±8mm.

Subiectul nr. 140 x puncteConform prevederilor GP 081/2003, protecţia toroanelor şi a sârmelor SBP, dispuse la exteriorul rezervorului se face cu:

A un strat de mortar torcretat, de min. 4,5cm grosime, pe întreaga suprafaţă;

B un strat de tencuială de mortar de ciment de 2,5cm grosime pe întreaga suprafaţă;

C un strat de răşini epoxidice de 2cm grosime pe întreaga suprafaţă;

Subiectul nr. 141 x puncteVerificarea etanşeitaţii rezervoarelor din beton armat şi precomprimat se face:

A înainte de aplicarea stratului de protecţie;

B după aplicarea stratului de protecţie;

C după efectuarea reparaţiilor defectelor vizibile care pot avea consecinţe asupra etanşeităţii;

D după verificarea instalaţiilor hidraulice.

Subiectul nr. 142 x puncteCare sunt operaţiile obligatorii atunci când se constată pierderi de apă la exteriorul rezervorului de apă ?

A golirea rezervorului;

B efectuarea reparaţiilor prin injectare sau torcretare;

C efectuarea probelor instalaţiilor hidromecanice;

D deconectarea de la reţeaua electrică.

Subiectul nr. 143 x puncteVerificarea finală a rezervoarelor se face:

A după aplicarea tencuielilor;

B după aplicarea straturilor de protecţie;

C înainte de conectarea la sursa de electricitate;

D înainte de efectuarea izolării conductelor.

Subiectul nr. 144 x puncteExecutantul lucrărilor de construcţii - montaj are obligaţia:

A să verifice calitatea materialelor puse în operă şi calitatea lucrărilor pe parcursul execuţiei întocmind P.V.L.A.;

B să schimbe soluţiile din proiect cu soluţii care pot avea ca rezultat un avantaj economic raportat la valoarea estimată a lucrărilor;

C să întocmească detalii în nume propriu pentru corectarea deficienţelor de execuţie în baza cărora să execute lucrări de remediere;

D să stabilească o tehnologie proprie de executare a lucrărilor cu modificarea soluţiilor din proiect pentru uşurarea aplicării acestora.

Subiectul nr. 145 x punctePentru asigurarea verificării realizării corecte a execuţiei lucrărilor, dirigintele de şantier răspunde faţă de:

A investitor;

B executant;

C nici unul;

D investitor şi executant.

Subiectul nr. 146 x puncteDupă înlăturarea neconformităţilor constatate la execuţia unei lucrări, cine emite dispoziţia de şantier pentru continuarea lucrărilor?

A dirigintele de şantier;

B proiectantul;

C responsabilul tehnic cu execuţia;

D proiectantul şi responsabilul tehnic cu execuţia.

Subiectul nr. 147 x puncteCe este faza determinantă?

A stadiul fizic la care o lucrare de construcţii poate continua după întocmirea unui proces verbal de verificare - constatare a calităţii lucrărilor cu acceptul beneficiarului, proiectantului şi executantului;

B stadiul fizic la care o lucrare de construcţii nu poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului, executantului şi al ISC;

C stadiul fizic la care o lucrare de construcţii nu poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului;

D stadiul fizic la care o lucrare de construcţii nu poate continua fără întocmirea unui proces verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor care devin ascunse, cu acceptul beneficiarului, executantului, proiectantului şi ISC.

Subiectul nr. 148 x puncteÎn conformitate cu C16-84, " parametrul de bază pentru caracterizarea perioadei de timp friguros" este temperatura aerului exterior care se măsoară la:

A ora 8 dimineaţa;

B ora 10 dimineaţa;

C ora 12;

D nu există condiţie de oră.

Subiectul nr. 149 x puncteÎn conformitate cu C16-84, " zi friguroasă" este ziua în care temperatura aerului exterior este:

A < 0*C;

B < + 5*C;

C < - 5*C

D < -10*C.

Subiectul nr. 150 x puncteÎn conformitate cu C16-84, "perioada convenţională de timp friguros" este

A 01.11 - 01.04;

B 01.12 - 01.03;

C 15.11 - 15.03;

D 15.12 - 15.03.