CREDITE IEFTINE

Franciielve]ieniciocnescma[inile� Euro devine prea costisitorpentru b`nci. Noua alternativ`vine din Elve]ia. — Florin CEPRAGA

Creditele acordate pentru cump`rarea deautovehicule \n euro s\nt acum supuse pre-siunii venite din partea monedei elve]iene.Porsche Bank a lansat, la \nceputul acesteiluni, un nou produs financiar destinat cre-dit`rii auto. Gerard Pesson, directorul Re-nault Credit International, a anun]at c` seg\nde[te [i el s` fac` acela[i lucru.

Creditul oferit de Porsche Bank poate fiderulat pe o perioad` cuprins` între [ase luni[i [ase ani. Dob\nda este variabil` [i atinge6,95%. Dob\nda anual ̀efectiv ̀(DAE) începede la 8,36% [i este calculat` pentru un avansde 25% [i o perioad` de 72 de luni.

Explica]ia pentru dob\nda de 6,95%pentru creditul \n franci elve]ieni are la baz`finan]area mai ieftin ̀pe care o ob]in b`ncilepentru moneda elve]ian`. Pe pia]a monetar`interna]ional`, dob\nda LIBOR la treiluni pentru franci elve]ieni este de1,28%, \n timp ce acela[i indicator are o valoa-re de 2,7% pentru moneda unic` european`.

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 11 mai 2006

V\nz`tori deconfortPia]a serviciilor de \nchirierea automobilelor [i biroticiipoate aduce profituri,deoarece \n Romånia este abia la \nceput. ��06

Tax`riimobiliareTaxa de timbru este perceput`ca procent din valoareatranzac]iei, la care se adaug`\n general o tax` notarial`aproximativ egal`. ��03

Preg`tirea angaja]ilor aduce bani \n firm`

Preg`tirea angaja]ilor se poatedovedi o investi]ie cel pu]in la felde bun` ca [i cea \n echipamente.Pia]a trainingului se va dubla \nacest an. ��06

— Lidia IONI}~

UN STUDIU REALIZAT de c`treIni]iative Media a estimat cre[-terea pie]ei de publicitate onlinedin România, \n 2005, cu 75% fa-] ̀de 2004, dep`[indu-se cu multtrendul la nivel mondial. De ase-menea, \n 2005 valoarea pie]ei de

publicitate online a fost, potrivitspeciali[tilor, de trei-patru mi-lioane de dolari, iar investi]iilerealizate la \nceputul lui 2006determin ̀o estimare de cre[teredubl` pentru acest an.

Comparativ cu pie]ele dinEuropa sau chiar din StateleUnite, la noi accesul la Internet

r`m\ne destul de limitat, dar,potrivit Ilenei Tomescu, ma-naging director la compania demedia Brand Connection, „\nc\]iva ani avem toate [ansele s`recuper`m. Estim`m o evolu]ierapid` a acestui canal de comu-nicare din ce \n ce mai c`utat [i\n România“.

Dac` \n UE media onlinede]ine 36% din tota-lul pie]ei, la noi s-adep`[it anul trecut abia pragulpsihologic de 1%.

� Anul 2007 va aduce mai multe investi]ii\n publicitatea online, aflat` deja \ntr-odezvoltare foarte puternic`.

��06

Cine investe[te?� La fel ca \n 2004, anul tre-cut, principalii investitori \naceast` form` de advertisingr`m\n macroindustriile. In-vesti]iile lor pentru online seafl` \n jurul cifrei de 10% dinbugetul total alocat unei cam-panii de comunicare. Juc`toriidin industriile, financiar-ban-car, IT [i industria auto s\ntcap de afi[ pe Internet.

TIMI {LICARU

ROMÂNII AU DESCOPERITb`ncile virtuale. Potrivit es-tim`rilor B`ncii Money-bookers, num`rul românilorcare apeleaz` la serviciile eise ridic` la circa 2.000.

Compania permite oric`-rui de]in`tor de e-mail s`

fac ̀pl`]i online în timp real.Sistemul func]ioneaz` caWestern Union.

Astfel, dup` ce te înre-gistrezi, prime[ti un cod devalidare, dup` care e[ti ad-mis \n sistem. Imediat dup`acceptare, e[ti autorizat

s` trimi]i online bani, înbaza unor parole de acces(pentru securizarea tranzac-]iei). Comisioanele s\nt maimici dec\t cele ban-care sau dec\t ale al-tor companii de transferrapid de bani.

COMPANIILE de asigur`ris\nt dispuse s` \[i asume ris-curile de atentat terorist.|ns` numai contra unorprime piperate [i dup` ceob]in acordul reasigur`to-rului, deoarece suma pl`ti-bil` este de ordinul milioa-nelor de dolari.

|n prezent, \n func]ie deacoperirile solicitate, am-

plasarea cl`dirilor sau a bu-nurilor asigurate (zona ur-ban`, zona rural`), carac-teristicile constructive alecl`dirilor (structura de re-zisten]`, anul construc]iei),tarifele pentru asigurareaunei cl`diri variaz`\ntre 0,07-0,71%, iarpentru bunuri gospod`re[ti\ntre 0,12-0,43%.

B`ncile virtuale percepcomisioane mai mici

Terorismul umfl` asigur`rile

��02��03

��04-05

Credite franci elve]ieni

Avans: minimum 25%

Durat`: 6-72 de luni

Valoare credit: 3.000-75.000 de euroechivalent \n franci elve]ieni

Tax` unic` de administrare: 3%

Dob\nd`: 6,95% variabil` [i rate lunareegale actualizate la fiecare 3 luni

Sursa: Porsche Bank

|N PREZENT, DOAR „GRANZII“ AU UN CUV|NT DE SPUS PE INTERNET

Business-ul t`upoate lovi pe net

— Dan ODAGIU

SWISS OFSHORE BANK,Moneybookers [i Bankinternu au sediu imobiliar, darau \n schimb unul virtual. A-cestea lucreaz` cu bani c\t sepoate de reali, avantajul b`n-cilor virtuale fiind comisioa-nele mai mici dec\t ale b`n-cilor clasice.

Moneybookers.com Dintre cele trei b`nci vir-

tuale prezentate mai sus,doar cei de la Moneybookersau o variant ̀în limba româ-n ̀a site-ului. Ceilal]i au doarvariante în limbile de circu-la]ie interna]ional`. Potrivitestim`rilor b`ncii, num`rulromânilor care lucreaz` cuMoneybookers se ridic` lacirca 2.000. Moneybookerseste, potrivit site-ului, unintermediar de pl`]i aflatsub jurisdic]ia legilor dinMarea Britanie. Companiapermite oric`rui de]in`torde e-mail s` fac` pl`]i onlineîn timp real. Sistemul func-

]ioneaz` ca Western Union.Astfel, dup` ce te înregis-trezi, prime[ti un cod de va-lidare, dup` care e[ti admis\n sistem. Imediat dup` ac-ceptare, e[ti autorizat s` tri-mi]i online bani, în baza u-nor parole de acces (pentrusecurizarea tranzac]iei).Comisioanele s\nt mai micidec\t cele bancare sau ale al-tor companii de transfer ra-pid. Moneybookers.com dis-pune de o eviden]` exact` atuturor tranzac]iilor clien-]ilor. |n plus, banca virtual`are încheiate parteneriatecu diverse magazine online,unde clien]ii beneficiaz` dereduceri la pl`]i.

Pagina securizatyAdresa siteului Money-

bookers trebuie s ̀înceap ̀cuhttps://www.moneybookers.com('s' dup` 'http' indic`: aceas-ta este o pagin` securizat`).Potrivit site-ului, „Money-bookers este un serviciuideal pentru micile afaceri,pentru comercian]ii online[i pentru alte activit`]i cu-rente deservite de mecanis-mul tradi]ional de plat`. Cuo solu]ie viabil` de pl`]iinterna]ionale, accept`m cli-en]i din întreaga lume! Mo-neybookers Limited este unintermediar de pl`]i aflatsub jurisdic]ia legilor dinMarea Britanie. S\ntemde]inu]i de Gatcombe ParkVentures Limited, Londra“,se arat` pe site-ul b`ncii

virtuale. Banca percepe labanii trimi[i un comision de1% din sum`. Spre exemplu,la 50 de euro, comisionul a-junge deci la 0,5 euro. Sprecompara]ie, Western Unionpercepe la aceea[i sum` uncomision de 7 euro, iarMoneyGram la fel. Mai mult,tranzac]iile se fac din foto-liu, f`r` s` mai ajungem laghi[eul unei b`nci.

Prevenirea sp`l`riide bani

B`ncile virtuale se ap`r`[i de cei care vor s` spelebani. Astfel, ve]i fi solicitats` confirma]i indentitateadvs. [i alte detalii personale.Moneybookers a întocmitun sistem special de verifi-care, implic\nd cardul saucontul dvs. bancar pentru av` dovedi identitatea.„Pentru p`strarea integri-t`]ii sistemului nostru depl`]i, contul dvs. Moneyboo-kers poate fi, de asemenea,subiectul unor limit`ri pe-riodice ale tranzac]iilor înfunc]ie de situa]ia dvs. deutilizator. |n plus, pute]i fisolicitat pentru confirmareaidentit`]ii c\nd v` înregis-tra]i ca nou membru sau da-c ̀a]i fost client în trecut”, semai arat` \n condi]iile im-puse de banc`. Se acord` [icredite de p\n` la 50.000 deeuro \n func]ie de garan]iileoferite. Deschiderea unuicont necesit` un avans de300 de euro.

Microinvesti]ii�

Joi, 11 mai 2006 �Bani afaceri&02

B`ncile virtuale \i scutesc pe români de fa]a acr` a func]ionarilor.

300 de euro cost` deschiderea unui contla o banc` virtual`, care poate acorda

[i credite de p\n` la 50.000 de euro pe card.

B~NCILE {I-AU MUTAT SEDIILE PE INTERNET

Credite virtuale la romåni

PUBLICITATE PUBLICITATE

� Moneybookerseste potrivit site-ului unintermediar depl`]i aflat subjurisdic]ia legilordin MareaBritanie.

� Prima deasigurare sepl`te[te \nfunc]ie deimportan]abunului asigurat. — Dan ODAGIU

COMPANIILE DE ASIGU-R~RI s\nt dispuse s` \[i asu-me riscurile de atentat te-rorist. |ns` numai contra u-nor prime piperate [i dup ̀ceob]in acordul reasigur`to-rului, deoarece suma pl`tibi-l` este de ordinul milioane-lor de dolari. Riscul cre[te odat` cu „prestigiul“ bunu-lui asigurat.

Poli]a de bunuri nupreia toate riscurile

Asigur`rile pentru des-p`gubiri de pe urma actelorde terorism se fac \n Româ-nia de 15 ani, dar au c`p`tato mai mare amploare dup`atentatele din SUA. „|n modnormal, riscul de terorismla \ncheierea unei asigur`ride bunuri sau de cl`diri esteexcludere“, ne asigur` Bog-dan Andriescu, pre[edinteleUniunii Na]ionale a Societ`-]ilor de Intermediere [i Con-sultan]` \n Asigur`ri dinRomânia (UNSICAR). Asta\nseamn ̀c ̀poli]a obi[nuit`de asigurare pentru un bunsau pentru o cl`dire nu preiaactele de terorism ca risc deasigurare. |n general, primade asigurare pentru risculde terorism este \n func]iede importan]a socio-politic`

a bunului respectiv. Spre e-xemplu, o anumit` prim` deasigurare se va percepe laPo[ta Român`, la Casa deEconomii [i Consemna]iuni,la Tarom [i o alta pentru cl`-direa unei funda]ii obscure.

„Societ`]ile care \ncheiepoli]e pentru asigurarea cl`-dirilor pot cere [i asigur`ripentru desp`gubirea actelorde terorism ca anexe la po-li]a \ncheiat`. Iar \n aceast`situa]ie, pre]ul asigur`riicre[te cu 15-20%, \n func]iede risc“, ne spune cum mer-ge treaba Bogdan Andriescu.Mai mult, deoarece se [tiec` valoarea bunurilor la uncombinat este foarte mare,iar \n cazul unui act teroristse distruge doar o parte din

aceast` valoare, asiguratulpoate cere asigur`torului\ncheierea unei poli]e cu ovaloare mai mic` dec\t cea abunurilor pe care le are,pl`tind \n acest mod maipu]in. La un combinat de200 de milioane de euro sereasigur` doar 10-20 demilioane de euro.

|n prezent, \n func]ie deacoperirile solicitate, am-plasarea cl`dirilor sau abunurilor asigurate (zonaurban`, zona rural`), carac-teristicile constructive alecl`dirilor (structura de re-zisten]`, anul construc]iei),tarifele pentru asigurareaunei cl`diri variaz` \ntre0,07-0,71%, iar pentru bu-nuri gospod`re[ti \ntre 0,12-

0,43%. Dac` se ia \n calcul [iasigurarea \mpotriva actelorde terorism, atunci primade asigurare poate dep`[i \nunele cazuri 1% din valoareadeclarat` a cl`dirii.

Reasigur`torii preiau80% din costuri

Firmele mari cer \ncadrul licita]iilor organizatepentru asigurarea cl`dirilorca asigur`torii s` preia [iriscul de atac terorist. Iarfirma de asigur`ri \ncheiela r\ndul ei cu o firm` marede reasigur`ri din afar` uncontract de reasigurare. A-cest contract de reasigura-re este necesar pentru firmade asigur`ri din România dea se proteja \n situa]ia \ncare ar trebui s` pl`teasc`desp`gubiri. La un contractde 20 de milioane de euro,partea român ̀asigur ̀\n jurde 1-5 milioane de euro, iarrestul este preluat de asigu-r`torul str`in.

Banii de pe asigur`rilemari s\nt verifica]i

Companiile de asigur`ris\nt obligate din acest an s`raporteze orice tranzac]iecare implic` o sum` deminimum 10.000 de euro.Dac` ave]i de primit (sau depl`tit) de la firmele de asigu-r`ri o sum` mai mare de10.000 de euro, intra]i auto-mat \n baza de date a Oficiu-lui Na]ional pentru Preveni-rea [i Combaterea Sp`l`riiBanilor. Drept urmare, asi-gur`torul va verifica dac` a-t\t persoanele care \ncheiepoli]e de asigurare, c\t [i be-neficiarii acestor poli]e fi-gureaz` pe lista persoanelorsuspecte.

Investi]ii mari�

03� Joi, 11 mai 2006Bani afaceri&

�� Flash bancar

CEC \[i securizeaz`toate cardurile

�� Taxe [i impozite

Bir dublu pentrutranzac]iile cu case

�� Mituri demolate

UE ne închidepia]a muncii

� Cardurile emise de c`treCasa de Economii [i Con-semna]iuni (CEC) ofer` uti-lizatorilor acestora securi-tate maxim` a tranzac]iilorcu carduri la comercian]i [ipe Internet prin sistemeleVISA 3-D Secure [iMasterCard SecureCode,standarde de securitate lacare CEC [i-a aliniat toatetipurile de carduri emise :Visa Electron, MasterCardBusiness [i Visa Business.

� ProCredit Bank Româniaa lansat \ncep\nd din aprilieun nou produs de economiidestinat persoanelor fizice:Contul TOTAL. Banca ofer`o dob\nd` la vedere de 7%pentru economiile \n RON.Persoanele care acceseaz`Contul TOTAL de la ProCre-dit Bank beneficiaz` de con-di]ii foarte avantajoase laacest nou produs: pot depu-ne [i retrage numerar \norice moment f`r` nici un

cost suplimentar, nu se soli-cit` un sold minim obligato-riu, deschiderea [i adminis-trarea contului s\nt gratuite,iar \n momentul \n care sedore[te \nchiderea contuluinu se aplic` penalit`]i saualte tipuri de comisioane.

� ALD Automotive ofer` unprodus nou pe pia]a româ-neasc`: leasing opera]ionalcu servicii incluse. Acestprodus este destinat com-paniilor care doresc s` uti-lizeze pe o perioad` pre-definit` o flot` de auto-vehicule, în schimbul uneirate lunare fixe, integraldeductibil`. Pe l\ng` finan-]area utiliz`rii autovehicu-lului, rata lunar` fix` in-clude [i o gam` complet`de servicii asociate: între]i-nere, anvelope, asigur`ri,asisten]` pentru [ofer [iautovehicul, autovehiculde înlocuire, serviciu VIP,reporting [i consultan]`.

TAXA DE TIMBRU este per-ceput` ca un procent dinvaloarea tranzac]iei (cotamarginal` este aproximativde 0,5%), la care se adaug`\n general o tax` notarial`aproximativ egal`, potrivitavocatnet.ro. |n cazul \ncare o asemenea valoareeste semnificativ diferit`de valoarea de pia]`, imo-bilul respectiv va fi supusunei evalu`ri [i valoareataxei de timbru va fi cal-culat` la valoarea de pia]`certificat`. Valoarea taxeide timbru poate fi redus`cu 50% \n cazul terenurilorf`r` cl`diri, localizate \nafara limitelor urbane (ex-travilan). Ca o regul` ge-neral`, transferul imobile-lor este supus TVA (la cotastandard de 19%). Totu[i,m`suri speciale de simpli-ficare a TVA se aplic` \ncazul achizi]iilor de tere-nuri [i cl`diri (sau p`r]i decl`diri) cu condi]ia ca at\tv\nz`torul, c\t [i cump`r`-torul s` fie \nregistra]i capl`titori de TVA. |n special,m`surile implic` aplicarea

TVA prin mecanismultax`rii inverse, prin careat\t v\nz`torul, c\t [icump`r`torul \nregistreaz`at\t intr`rile, c\t [i ie[irilede TVA, f`r` plata efectiv`a TVA. Din perspectiva im-pozitului pe profit, entit`-]ile locale vor impozita ve-nitul din \nchirierea propri-et`]ii imobiliare cu cotastandard de impozit peprofit de 16% [i li se vapermite s` amortizezefiscal proprietatea imo-biliar`, pe baza pre]uluide achizi]ie. Terenul \ns`nu poate fi amortizat.Perioada normal` aamortiz`rii pentru cl`dirieste de 40 de ani. Profitu-rile realizate din v\nz`riledirecte de propriet`]i imo-biliare \n România s\nt, deasemenea, impozitate lacota standard de 16%. De[i\nchirierea propriet`]ilorimobiliare este scutit` deplata TVA f`r` drept de de-ducere, legea permiteproprietarului s` optezepentru aplicarea TVA lafacturile de chirie.

100 de milioane de dolari estevaloarea primelor pl`tite

\n 2005 la asigur`rile de r`pire.

Prime[te banii în caz de atac terorist

î[i as

igur`

bunul

Reasigur` bunul

CLIENT

Companiede asigur`ri

Companiede reasigur`ri

Pa[ii \ncheierii unei asigur`ri de bunuri

INFO

_CO

TID

IAN

UL

Dup` atentatele din Statele Unite ale Americii, num`rul asigur`rilor teroriste s-a dublat.

Alte tipuride asigur`ri� Asigur`rile de r`pire [ir`scump`rare (kidnap andransom insurance - KRI)au ap`rut \n SUA dup`1932, c\nd a fost r`pitcopilul aviatorului CharlesLindbergh. La ora actual`,industria asigur`rilor der`pire [i r`scump`rare sedezvolt` puternic, cu 15-20% anual, valoareaprimelor pl`tite anualfiind estimat` la peste100 de milioane de dolari.

— Doru CIREA{~

ROMÂNII NU VOR PUTEAlucra în UE dup` aderare,se afirm` deseori. De fapt,limitarea accesului va fi oproblem` a fiec`rui stat înparte, cel pu]in în primiidoi ani, îns` obligatoriupia]a va fi liberalizat`total, cel t\rziu la [apte anidup` integrare. Oricum,aranjamentul pe ace[ti[apte ani va oferi asigur`ric` pie]ele muncii din

actualele state membrenu vor deveni mairestrictive decît erau înmomentul semn`riiTratatului de aderare. Documentul va aveaanexat` o declara]ie careva preciza c` statelemembre actuale încearc`s` ofere un acces mai largla pia]a muncii, în condi-]iile prev`zute de legisla]iana]ional` [i c` încurajeaz`extinderea accesuluiînainte de aderare.

O AFACERE CU MARE POTEN}IAL DE CRE{TERE |N VIITOR

Asigur`rile antitero cost` zeci de mii de euro

— Lidia IONI}~

PRINCIPALII INVESTITORI\n aceast` form` de adver-tising r`m\n macroindustri-ile care investesc sus]inut [iregulat [i pentru care publi-citatea pe net reprezint` ocomponent` important` \nmixul de marketing. Inves-ti]iile lor pentru online seafl` \n jurul cifrei de 10%din bugetul total alocat uneicampanii de comunicare.Juc`torii din industriiletelecom, financiar-bancar,IT [i din industria auto au ceamai mare cre[tere economi-c` [i s\nt cap de afi[ pe on-line, \ns` din urm` vin taresectoarele FMCG (pe dome-niile b`uturi, beauty&care[i food) [i turism/travel.„Aceast` diversificare aindustriilor care opteaz`pentru publicitate online sedatoreaz ̀\n special cre[teriisemnificative a num`ruluide utilizatori de Internet,diversificarea [i specializa-rea profilurilor site-urilornou lansate. Comunit`]ileonline reprezint` adev`rateresurse de feed-back [ifidelizare“, mai spune Eve-line Fabritius. „Internetul

este locul cel mai potrivitpentru publicitatea la ma-[ini. |n acest sens, mai to]iproduc`torii [i importatoriide ma[ini [i-au f`cut site-uripe net“, precizeaz` Rot`ru[.Pentru Porsche România,unul dintre marii investitori\n campanii de advertisingpe Internet, ponderea on-line-ului \n mixul de mar-keting este \n cre[tere de laan la an. „Anul acesta, a-proape nici o campanie tac-tic` nu a demarat f`r` com-ponenta online“, afirm`Nina Br`tf`lean, director dePR [i Comunicare al com-paniei. De asemenea, Porschea avut [i campanii care s-audesf`[urat exclusiv online.

{i cu bani pu]ini stai \n fa]`

„|n expunerea pe Inter-net nu exist` standarde, cuat\t mai pu]in cli[ee, cumapar frecvent la celelaltemedii“, spune Val Voicu,marketing director laImedia. Campaniile desf`-[urate online ]in cont deobicei de obiectiv [i, \nfunc]ie de acesta, se aplic`diverse formate \ncep\nd dela clasicul banner, insert \n

newslettere, p\n` la expu-nerea contextual`, precumsponsorizarea anumitorcuvinte din interiorul artico-lelor. „Aceste cuvinte vorap`rea ca linkuri, iar unmouse-over va genera apari-]ia ad-ului. Internetul esteun mediu liber, \n care ima-gina]ia chiar [i la nivel decomunicare comercial` sepoate desf`[ura liber“, ada-ug` Voicu. Nu exist` un pa-chet standard pentru com-paniile care vor reclam` pesite, \ns` se poate negociaun pachet format din oricecombina]ie de servicii. Do-meniile cele mai atractivepentru advertiseri s\nt [tiri-le, informa]iile financiare,publica]iile online, site-urilede ni[` [i portalurile. De

asemenea, nu exist` o me-tod` specific` prin care poa-te fi atras` publicitatea pesite-uri, publicitatea fiindatras` de trafic [i de structu-ra site-urilor. |ns`, dintretoate tipurile de servicii ofe-rite, cel mai solicitat serviciueste afi[area bannerului pesite-urile solicitate de client.Bugetul se direc]ioneaz`c`tre afi[area bannerului peanumite site-uri, \n func]iede obiectivele campaniei [ide targetul vizat, bannerulput\nd fi folosit \n orice tip de campanie. „Crearea bannerului nu este foartecostisitoare, dac` ne rapor-t`m la costul campaniei“,spune Tomescu. „Nu exist`tarife standard pentrudiferite formate“, spune [iNicoar`, „pre]ul pentru unbanner pe un site ]ine contat\t de formatul bannerului,c\t [i de audien]a site-ului, lacare se adaug` alte op]iunide segmentare specifice pu-blicit`]ii online dorite deadvertiser [i eventuale dis-counturi de volum“. Dar,spre deosebire de o cam-panie „clasic`“, desf`[urat`timp de o lun` pe tv, carecost` aproximativ 250-300.000 de euro, o campa-nie online cost` mult maipu]in (\n jur de 40.000 deeuro), av\nd avantajul tar-get`rii specifice pentru unpublic de ni[`, un impactcrescut, interactivitate, vizi-

bilitate [i rapoarte \n timpreal. „Spre exemplu, \naintede a merge pe print sau tv, sepoate \ncerca pe net. Expu-nerea de acest fel se poateconstitui ca un mic studiude pia] ̀la un click distan]`“,declar` Rot`ru[.

Cum \]i faci ocampanie online

Stabilirea obiectiveloreste prioritar` \nainte depornirea oric`rei campaniide publicitate. E valabil cuat\t mai mult pentru Inter-net, unde targetul poate fifoarte clar „localizat“. Loia-lizarea consumatorului,cre[terea v\nz`rilor, genera-rea de trafic pe site-ul com-paniei, dublarea sau sus]i-nerea mesajului transmis pemedia clasice (tv, radio sauprint) s\nt obiective caredetermin` alegerea unorformate diferite (roll over,intersti]ial, advertorial,content module, skyscraper,pop-under ad, newsletter,

link-uri sponsorizate, videoad) sau pachete de formatecare s` fie \n acord cu stra-tegia [i targetul campaniei.

De asemenea, ]in\nd contc` mesajul lansat pe mediatradi]ional` are un altfel deimpact fa]` de media online,definirea mesajului esteextrem de important .̀ Acestatrebuie s` fie simplu, u[orde citit [i plasat \ntr-o zon`cu maxim` vizibilitate pesite. O campanie online cla-sic` poate con]ine un mixde elemente: bannerele (spa-]iile rectangulare cu con]i-nut animat) cost` \ntre 10 [i16 euro pentru 1.000 deafi[`ri, intersti]ialul (forma-tul cu cel mai mare impact,de dimensiunea monitoru-lui, care se afi[eaz` \ntre pa-ginile unui site \n timpulnavig`rii) are un pre] de 20-25 de euro/1.000 afi[`risau newsletterele, eficientepentru publicul-]int`, carecost` \ntre 300 [i 500 de eu-ro/1.000 de afi[`ri.

Bani \n buzunar�Potrivit speciali[tilor \n domeniu, anul acestavom asista la c\teva mut`ri spectaculoase alebugetelor de pe mediile clasice pe Internet.

05� Joi, 11 mai 2006Bani afaceri&

Bani \n buzunar�

Joi, 11 mai 2006 �Bani afaceri&

Una dintre cele mai spectaculoase cre[teri alepublicit`]ii online a fost \n Marea Britanie, unde pia]a a crescut anul trecut cu 66% fa]` de anul anterior.

04

— Lidia IONI}~

AFLAT~ |NTR-O DEZVOL-TARE foarte puternic ,̀ pia]apublicit`]ii online se dublea-z` de la an la an. Ca oricepia] ̀care ia o amploare con-siderabil` \ntr-un timp re-lativ scurt, online-ul a cres-cut relativ haotic. Compa-rativ cu pie]ele din Europasau chiar din Statele Unite,la noi accesul la Internet r`-m\ne destul de limitat, dar,potrivit Ilenei Tomescu,managing director la compa-nia de media Brand Co-nnection, „\n c\]iva ani avemtoate [ansele s` recuper`m.Estim`m o evolu]ie rapid`a acestui canal de comuni-care din ce \n ce mai c`utat[i \n România“. „P\n` \n2007, oamenii vor privi acestmediu ca pe ceva firesc, odat` cu reglementarea careurmeaz` s` se fac` [i pentruacest domeniu“, precizeaz`[i C`lin Rot`ru[, OnlineSales Director la Arbomedia.Dac` \n UE media onlinede]ine 36% din totalul pie-]ei, la noi s-a dep`[it anultrecut abia pragul psihologicde 1%. „Predic]ia mea este c`se va stabiliza mai sus chiardec\t Europa de Vest, la 6-7%“, adaug` Rot`ru[.

Pia]` de patrumilioane de dolari

Un studiu realizat de c`-tre Ini]iative Media a esti-mat cre[terea pie]ei de pu-blicitate online \n 2005, cu75% fa]` de 2004, dep`[in-du-se cu mult trendul la ni-vel mondial. De asemenea,\n 2005 valoarea pie]ei depublicitate online a fost,potrivit speciali[tilor, detrei-patru milioane de do-lari, iar investi]iile realizatela \nceputul lui 2006 deter-min` o estimare de cre[teredubl` pentru acest an. „De[icifrele arat` o evolu]ie net`,se simte nevoia unor campa-nii mai ample de informare,la nivelul advertiserilor [i alresponsabililor de marke-ting, cu privire la specificul[i poten]ialul mediuluionline“, spune Eveline Fabri-tius, head manager la Mag-netique Marketing. Dar, de[ibugetele investite au crescutfoarte mult fa]` de anii tre-cu]i, se poate observa, \n ciu-da specificului interactiv [ideosebit de creativ al acestuimediu, dorin]a advertiseri-lor de a p`stra formatelestandard, apel\nd \n generalla campaniile de bannere.

Problema pie]ei onlineFaptul c` mediul online

nu este recunoscut ca fiind ocomponent` necesar` \ncampaniile de advertisingeste o problem` care se vaa[eza imediat dup` regle-ment`rile obligatorii din

2007. Problema adev`rat` aacestei pie]e o reprezint`\ns` tipurile de strategii pecare le abordeaz` cei c\]ivajuc`tori principali: net-

Bridge, Imedia, Arbomedia,Neogen [i Vodanet. „|n Ro-mânia exist` dou` mariagen]ii de media online,agen]ia dedicat` publicit`]ii

online, boom.ro, parte acompaniei netBridge, [idivizia de Internet a agen]ieiArbomedia. Pe l\ng ̀acestea,care, prin portofoliile de si-te-uri pe care le reprezint`,acoper` cea mai mare partea site-urilor importante dinRomânia, mai exist ̀[i c\]ivapublisheri independen]i,precum Vodanet, Imedia,Internet Corp [i Neogen,care \ncearc` s` se reprezin-te singuri \n fa]a clien]ilorde publicitate“, spuneOrlando Nicoar`, directorulnetBridge. Prin urmare, dac`strategia netBridge cuprindeactivit`]i de brokeraj, inter-mediind v\nzarea de publici-tate pe site-uri, compania\[i dezvolt ̀\n acela[i timp [isite-urile proprii. De aseme-

nea, netBridge de]ine [itrafic.ro, unicul sistem dem`surare a traficului folositde toat` pia]a online. Siste-mul este unanim acceptat,\ns` cu mici controverse,fiindc` apar]ine unuiadintre juc`torii care activea-z` pe pia]`. Arbomedia seconstituie ca regie de publi-citate online, av\nd dreptulde v\nzare pentru mai multepublica]ii online, \n regimde exclusivitate. Iar compa-nia Imedia \[i dezvolt` si-te-urile proprii, dar [i altesite-uri. Neogen a fost p\n`nu de mult o re]ea necon-ven]ional`, care vindea pu-blicitate la click [i care seadresa business-urilor maimici sau persoanelor parti-culare, prin oferta de pache-

te publicitare standardizate[i automatizate. Reprezen-tan]ii firmei declar` c` ulte-rior s-au orientat c`tre mariiadvertiseri. Care este de faptproblema pie]ei online?„Din punct de vedere regio-nal, România este singurapia]` \n care principalii pu-blisheri online nu au \n-ceput \nc` s`-[i v\nd` directspa]iile publicitare, ced\ndaceast` activitate brokerilorde publicitate, iar formatelede publicitate cu plata perezultat (pay-per-click) au opondere redus` (5% fa]` de40% \n SUA [i 30% \n UE)“,spune C`lin Fusu, directorla Neogen. Se constat` astfelun a[a-zis monopol de]inutde c`tre principalii doi-treimari juc`tori de pe pia]`.

Site-urile de companienu au [anse f`r` re]ea

Exist` \ns` companiicare au decis s` \[i dezvoltesite-uri proprii, f`r` a apelala vreunul dintre mariijuc`tori. Site-urile de com-panie reprezint` un caz a-parte. Acestea nu se pot sus-]ine singure, \ns` \[i pot facela r\ndul lor publicitate pesite-urile de profil, careapar]in agen]iilor de publi-citate online. Cu alte cuvin-te, publisherii mici se ducs ̀investeasc ̀tot la cei mari,pentru c` ace[tia din urm`fac legea pe online. Printrecele mai c`utate site-uri senum`r` edi]iile online alepublica]iilor tip`rite, site-urile de business, cele de tu-rism, site-urile din domeniulauto [i cele din IT. A[adar,dac ̀ai un site deja construit[i dore[ti s` ai publicitatepe el, mergi la unul dintrepublisherii online. Compa-nia respectiv ̀va evalua con-cep]ia de design al site-ului,structura, provenien]a, con-]inutul site-ului, categoriadin care face parte, va ana-liza traficul, targetul [i vanegocia pentru ce fel deformate online se potrivesc.

� Romånii n-auajuns s` cumperemorcovi pe net,\ns` dup` 2007media online arputea avea opersonalitate maibine conturat`.

�Vodafone „Internetul reprezint` ocomponent` constant` amix-ului de comunicare aVodafone România de c\]i-va ani. |n campania „Tr`-ie[te fiecare clip`“ s-au\nregistrat peste 100.000de click-uri \n mai pu]in decinci zile. Am ales pentrupublicitatea online forma-tul intersti]ial, deoareceacest tip de banner este re-prezentativ pentru campa-nia noastr` [i pentru me-sajul pe care \l promov`m.Deoarece rata de penetra-re a Internetului este \ncontinu` cre[tere, antici-p`m c` [i investi]iile noas-tre \n acest canal mediavor cre[te; \n momentul defa]`, publicitatea pe Webeste foarte eficient` dinpunctul de vedere al cos-turilor“, spune StephanieJackson, senior director.

�Orange„Internetul ocup` un loctot mai important \n via]afiec`ruia, rata de penetra-re a acestuia este \n cre[-tere [i desigur c` Orangenu poate neglija din punctde vedere calitativ [i can-titativ audien]a acestuicanal de promovare. Prinderularea unei campaniionline, Orange se adresea-z` unui segment „special“din target - cei care s\nt \npas cu ultimele tendin]e.Folosind acest mediu decomunicare, se poateidentifica mai u[or unanume „profil“ de audi-en]` c`tre care se \n-dreapt` un mesaj. Ocampanie de businesspoate s` fie clasic`, iarpentru cele dedicate tine-rilor \ncerc`m formatespeciale“, declar` AncaStancov, media specialist.

�Porsche Clientul din România uti-lizeaz` tot mai mult In-ternetul \n decizia decump`rare a unei ma[ini.Ratele de click ale celormai recente campanii alenoastre o dovedesc. U-nealta Internet este foar-te mult utilizat` \n alte]`ri. Clientul de ma[inivine documentat \n showroom [i de multe oriare deja ma[ina configu-rat` dinainte. Timpul dealegere a ma[inii se efi-cientizeaz`, conform ten-din]elor, \n toate dimen-siunile vie]ii noastre de zicu zi. |n func]ie de marc`[i de mesaj, precum [i co-respunz`tor momentuluidin via]a produsului, amales toate formele posi-bile de formate online“,spune Nina Br`tf`lean,director de comunicare.

�Piraeus Bank Privim o campanie onlineca pe o oportunitate, o fe-reastr` care ni se deschide[i care ne permite s` p`-trundem \n mintea clien-tului atunci c\nd celelaltec`i au fost b`t`torite; denoi sau de c`tre al]ii. Cos-turile unei campanii on-line s\nt \nc` mult maimici dec\t ale unei campa-nii s`-i spunem tradi]io-nale, fa]` de targetul a-tins. Varianta clasic` debanner spunem c` a fostsolu]ia cea mai bun`, dinmai multe motive: \n pri-mul r\nd, nu dorim s` in-tr`m \n intimitatea clien-tului cu bannere tip pop-up de care nu maipo]i sc`pa sau altele care\i \ngreuneaz` traficul dincauza vitezei reduse a co-nexiunii“, sus]ine CristinaMicu, marketing manager.

Valoarea pie]ei publicit`]ii online

2003

800.000 E

1,6 milioane E

2,2 - 2,5 milioane E

3 - 3,7 milioane E

2004 2005 2006

Avantajeleonline-ului� Dac` \nainte popula]iaactiv` \[i petrecea timpulpe tv, pres` scris` sau ra-dio, acum acest timp estededicat Internetului. Po-trivit lui Nicoar`, „Inter-netul e situat la conver-gen]a tuturor celorlaltemedii: audio, video, text,imagini, la care se adaug`interactivitatea“. Diferitde consumul tuturor ce-lorlalte medii, Internetulcreeaz` astfel contextulunei interac]iuni mai pu-ternice \ntre consumatori[i branduri. Totodat`, aiciconsumatorul se infor-meaz` [i asupra achizi]ii-lor pe care urmeaz` s` lerealizeze. Printre alte avantaje im-portante se reg`sesc seg-mentarea/targetarea de-mografic`, \n func]ie decontext, de timpul zilei,de alte site-uri vizitate,m`surabilitatea, dar [i po-sibilitatea de a calcula au-dien]a \ntregii campanii.

FA}~ DE CAMPANIILE CLASICE,

Costurile online s\ntde [apte ori mai mici

|n Romånia s\nt cinci milioane de internau]i care pot fi influen]a]i de publicitatea online. TIMI {LICARU

PENTRU AGEN}II ECONOMICI CARE NU DISPUN DE BUGETE IMPRESIONANTE PENTRU PROMOVARE,

Business-ul t`u poateINTERNETUL POATE FI SOLU}IA. METODA ESTE FOLOSIT~ CU SUCCES {I DE MULTINA}IONALE.

lovi pe Internet

Bannerele s\nt cele mai solicitate formate online. TIMI {LICARU

INFO_COTIDIANUL

Investi]ii pe mediide comunicare

TV38,9%

Presa scris`23,6%

4,6%

RadioCinemaOutdoor

Internet5,1% 6,2%

4,8%

INFO

_CO

TID

IAN

UL

� Publicitatea pe Internet este maiieftin`, merge direct la ]int` [i estecuantificabil`. Deci, [i firmele maimici pot apela cu \ncredere la ea.

Sursa: Initiative Media

Sursa: Estim`ri din pia]`

Cum v`d marii investitoripublicitatea online

10 milioane de euro vor fi cheltui]i\n acest an pentru ca angaja]ii

s` aib` performan]e superioare.

Bani&idei�

Joi, 11 mai 2006 �Bani afaceri&06

— Doru CIREA{~

PIA}A SERVICIILOR de trai-ning va înregistra, în acestan, un volum dublu fa]` deanul trecut. Speciali[tii esti-meaz` c` vor fi cheltui]ipeste 10 milioane de euro.

Nu tot ceea ce este ieftineste [i bun. Afirma]ia, dealtfel general`, este aplica-bil` la alegerea firmei detraining potrivite, afirm`speciali[ti ai acestor firme,care [i-au cl`dit un renumepe pia]`. Cum rareori firmacare angajeaz` servicii detraining pentru angaja]i areacces la CV-urile celor pem\na c`rora vor înc`pea abi-lit`]ile profesionale ale an-

gaja]ilor, alegerea traineru-lui potrivit este recoman-dabil s` se fac` pe baza unorscurte probe, sf`tuie[te {er-ban Svoronos, managingpartner al firmei de profilAxa Consulting.

„Teoria deseori este ace-ea[i. Ceea ce face diferen]aeste trainerul [i modalitateade transfer al informa]iei. Deaceea, recomand ca la c`uta-rea unui trainer s ̀se organi-zeze cu mai mul]i dintre ace[-tia scurte [edin]e de o or` –dou`, în care s` se vad` cuminterac]ioneaz` ace[tia cuangaja]ii“, spune acesta.

Oferta bogat` pe pia]ade training

Pre]urile pe pia]` depindmai degrab ̀de tarifele orga-nizatorului cursurilor detraining, dec\t de specificulacestor cursuri. Potrivit sur-selor din pia]`, pre]ul finalse calculeaz` pe baza unuitarif zilnic, perceput uneigrupe cu cel mult 12 partici-pan]i, [i care fluctueaz` în-tre 600 [i 1.800 de euro.

Func]ie de necesit`]i, fir-mele pot cump`ra serviciide dezvoltare general` acompeten]elor angaja]ilor,cursuri de ameliorare a inte-ligen]ei emo]ionale – carepermit angaja]ilor s` co-munice mai bine la locul demunc` – sau tehnici de pre-zentare.

Firmelor care includ an-gaja]i cu o capacitate mic`de reac]ie în fa]a comporta-mentelor dificile ale altorali se recomand` cursuri deasertivitate, iar managerilordin pozi]ii intermediare, lec-]ii de leadership. Paleta estecompletat` de cursurile dev\nz`ri de succes – care de]incea mai mare pondere pepia]` pentru firmele de trai-ning, managementul tim-pului sau conducerea for]eide v\nz`ri, managementulstresului, marketing etc.

Toate aceste cursuri du-reaz` în medie dou`-trei zi-le, excep]ie f`c\nd cele desti-nate amelior`rii abilit`]ilormanagerilor, care s\nt maiîndelungate.

Motorul pie]ei esteaderarea la UE

Ceea ce face ca firmeles` se poat` lipsi cu greu detrainingul personalului esteaderarea la UE. Din punctde vedere tehnic, într-un me-diu competi]ional sporit, fir-mele s\nt obligate s` de]in`angaja]i performan]i, iar bi-rocratic, programele de dez-voltare a personalului s\ntsus]inute chiar de stat, prinproiect dedicate. „Statul pom-peaz` bani în programe depreg`tire [i noi am avut fir-me care au pl`tit 90% dintrecosturi din fondurile neram-bursabile primite cu aceast`destina]ie“, spune Svoronos.

Potrivit lui David Fagia-no, director de opera]iuni alfirmei Dale Carnegie, Asso-ciates – nou intrat ̀pe pia]`–exist` un interes ridicat alfurnizorilor de training pen-tru România. „|n perspectivaader`rii la UE, România adevenit o pia]` extrem deinteresant`.“ Cererea de ser-vicii de training a crescutuimitor în ultima perioad`,

at\t din punct de vedere ca-litativ, c\t [i din perspectivacalit`]ii acestor programe.Marile companii multina-]ionale au determinat prinvenirea lor la o nevoie cres-cut` de externalizare a pro-gramelor de training, dar [iexigen]e din ce în ce maimari din partea clien]ilorcompaniilor de training.

Care este pia]a?Volumul acesteia este

estimat la circa 11 milioanede euro, în timp ce la nivelmondial se cheltuiesc cuaceast` destina]ie 62 de mi-liarde de dolari, apreciaz`reprezentan]ii Dale CarnegieRomânia. Potrivit acestora, înmedie, companiile aloc ̀pro-gramelor de preg`tire a an-gaja]ilor aproximativ 80.000de euro, date valabile pentrucel pu]in 15% dintre firmelede pe pia] .̀ „Pia]a este destulde fragmentat` din punctulde vedere al nivelului compe-ti]iei. |n momentul de fa]`,în Bucure[ti s\nt 40 de firmede training, iar dintre acestea

20% s\nt interna]ionale“,spune Gini Coman, directorde v\nz`ri al acestei firme.

|n ceea ce prive[te bene-ficiarii programelor, „buge-tele se orienteaz` de regul`c`tre programele de trai-ning pentru angaja]ii dinpozi]iile de top [i middlemanagement – 80% din bu-get pentru 20% din anga-ja]i“, spune Coman.

— Doru CIREA{~

PIA}A DE |NCHIRIERI nu estefoarte dezvoltat`, fapt care o faceatractiv` celor care vor s`-[i des-chid` o afacere. Principalulavantaj al închirierilor este costulsc`zut la care poten]ialii clien]ipot s` ob]in` pe o perioad` scurt`de timp beneficiile oferite de oma[in`. Regula se aplic` [i încazul închirierii de echipamente de

birou, spre exemplu videoproiec-tor, echipamente de traducere etc.Închirierea de ma[ini [i de moto-ciclete are ca grup-]int` vizat cuprec`dere turi[tii, ace[tia fiind ceicare nu î[i deplaseaz` ma[ina saulogistica de birou pe distan]e mari.

Unde se face promovarea?Canalele de promovare a servi-ciilor de închiriere trebuie s` fie

legate de locurile cu care turi[tiiiau contact, anume: hoteluri,restaurante, agen]ii de turism,reviste cu informa]ii pentru turi[tietc. Totu[i, nu trebuie ignoratpoten]ialul ridicat pe care îlreprezint` companiile.

Aten]ie la reguliO aten]ie deosebit` trebuie acor-dat` regulilor [i procedurilor.Acestea trebuie clar stabilite,astfel înc\t cel care închiriaz` s`[tie care îi s\nt obliga]iile. Dinacest punct de vedere, consul-tarea unui jurist pentru aîntocmi contracte tip f`r` cusureste o necesitate.

Dac` închirierea autoturismeloreste o afacere cu o pia]`-]int` deo m`rime mic`, închirierealogisticii de birou are o pia]` deni[`, foarte mic`. De aceea, modulde promovare a acestei afaceritrebuie s` se fac` pe un canaldirect, [i anume parteneriatele cuhoteluri, restaurante, aeroporturi[i s`li de conferin]`.Una dintre variante presupuneînchirierea ma[inilor cu tot cu[ofer. |n acest caz, tariful dvs.poate varia între 0,5 [i 0,8euro/km, pre] care nu includeTVA, diurna [ofer (15 euro/zi),cazare [i masa [oferului (în cazuldeplas`rilor în ]ar`) sau alte taxe.

Avantaje [i dezavantajeUnul dintre avantajele afaceriieste cheltuiala fix` foartesc`zut` odat` realizat` inves-ti]ia ini]ial`, care este partea ceamai substan]ial`. La cel`lalt pol,trebuie ]inut cont de vulne-rabilitatea acestei afaceri laapari]ia marilor operatori deservicii de acest tip.Cei interesa]i s` prind` pia]` potcontacta firmele mai importanteprezente \n alte ]`ri pentru aprelua o parte dintre clien]iiacestora, \n situa]ia \n careaceste companii nu s\nt reprezen-tate \n România.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Oferi]i confortcontra cost

FIRMELE DE TRAINING OFER~ COMPANIILOR SERVICII DE PREG~TIRE PE TOATE GUSTURILE

Investi]ii în for]a de munc`

� Pia]a serviciilorde training vaînregistra, înacest an, unvolum dublufa]` de anultrecut.

Interes sc`zut

34,17%

43%1,5 zile

6 zileNici o zi 22,83%

Firmele cheltuiesc de dou` ori mai mul]i bani, \n acest an, comparativ cu anul trecut, pentru preg`tirea angaja]ilor.

Sursa: CNIPMMR, 2005

Num`rul mediu de zilepe salariat, dedicate

trainingului

Auto�3,8% reprezint` avansulconsemnat de creditele

\n valut` \n luna martie 2006.

07� Joi, 11 mai 2006Bani afaceri&

� Hyundai Motors vaconstrui \n Cehia Hyundai Motor, al [aptelea mareproduc`tor de automobile dinlume, a confirmat c` planul de aconstrui o fabric` \n RepublicaCeh` va continua. Ministrul ceh alIndustriei [i Comer]ului, MilanUrban, a declarat c` a primit oconfirmare din parteaHyundai referitoare lacontinuarea investi]ieipentru construirea uneifabrici de automobile laNosovice. Valoareaproiectului se cifreaz`\ntre 800 de milioane de

euro [i un miliard de euro. „Dup`mai multe telefoane [i scrisoric`tre guvernul coreean, am primitun document scris prin care Hyun-dai confirm` c` investi]ia din Re-publica Ceh` va continua [i accept`

propunerea noastr` de a semnacontractul \n Coreea de Sud“, adeclarat Urban. Oficialul ceh aprecizat c` acordul va fi semnat lajum`tatea lunii mai. FabricaHyundai din Cehia, care va intra \nfunc]iune \n 2008, va avea circa

3.000 de angaja]i [i va crea alte12.000 de posturi la produ-

c`tori de componente[i furnizori de servicii.Investi]iile str`inedirecte au fost prin-cipalul factor ce afavorizat cre[terea

economic` din Re-publica Ceh`, care

anul trecut a atins 6%.

� Centura de siguran]`,obligatorie \n autocare Încep\nd cu 9 mai, utilizarea cen-turii de siguran]` va fi obligatorieîn autocare [i microbuze în spa]iulUniunii Europene. „S\nt convinsc` aceast` m`sur` poate salva miide vie]i [i c` va contribui laatingerea obiectivului european dea reduce la jum`tate num`rulpersoanelor ucise pe [osea laorizontul anului 2010, în raport cucei 50.000 de mor]i din 2001“, aspus comisarul european pentruTransporturi, Jacques Barrot, citatde AFP. P\n` în prezent, legisla]iaeuropean` prevedea obligati-

vitatea centurii de siguran]` încazul vehiculelor de mai pu]in de3,5 tone. Noua directiv` euro-pean` va extinde aceast` obliga-tivitate la toate categoriile devehicule echipate cu centuri desiguran]`. Acest lucru va presu-pune o schimbare, în special \ncazul microbuzelor cu peste nou`pasageri, \n cel al autocarelorpentru turism [i al vehiculelorcomerciale, deoarece, p\n` înprezent, utilizarea centurii desiguran]` pe scaunele din spate nuera obligatorie. Tot noua regul`impus` de UE prevede echipareaautovehiculelor cu dispozitivespecial adaptate pentru copii.

�� Nout`]i \n grila de start

— Florin CEPRAGA

CREDITELE ACORDATEpentru cump`rarea de auto-vehicule \n euro s\nt acumsupuse presiunii venite dinpartea monedei elve]iene.Porsche Bank a lansat, la \n-ceputul acestei luni, un nouprodus financiar destinatcredit`rii auto. Creditul estedestinat at\t persoanelor fi-zice, persoanelor fizice auto-rizate sau liber-profesio-ni[tilor, c\t [i celor juridice.Creditele s\nt acordate pen-tru finan]area achizi]iei mo-delelor produse de m`rcileVolkswagen, Audi, Skoda,Seat [i Porsche.

Creditul poate fi derulatpe o perioad` cuprins` între[ase luni [i [ase ani. Dob\n-da este variabil` [i atinge6,95%. Dob\nda anual` efec-tiv ̀începe de la 8,36% [i estecalculat` pentru un avansde 25% [i o perioad ̀de 72 deluni. Cei care vor s` recurg`la acest tip de credit vor pl`tio tax` unic` de administra-re, care reprezint ̀3% din va-loarea creditului [i se achit`o dat` cu plata avansului.

„Ca urmare a unei con-sult`ri în ceea ce prive[te va-rianta optim` de creditare,împreun` cu dealerul, clien-tul poate opta pentru acestcredit auto în moneda elve-]ian`. Întocmirea dosaruluide creditare va fi realizat`de c`tre dealer împreun` cuPorsche Bank, valoarea cre-ditat` fiind cuprins` între3.000 [i 75.000 de euro, echi-valent în franci elve]ieni“,spun oficialii Porsche Bank.

Pentru a intra în posesiaautoturismului este nece-sar` plata unui avans de mi-nimum 25% din valoareaacestuia. Rambursarea cre-ditului se va realiza în rate

lunare egale, actualizate lafiecare trei luni. Pentru ram-burs`rile anticipate se perce-pe un comision de 2,5% dinpartea pl`tit ̀în avans. Ram-burs`rile anticipate nu s\ntîns` permise mai devremede [ase luni de la contracta-rea creditului. AsigurareaCASCO obligatorie poate fiinclus` în suma creditat`.

Garan]iile necesare pen-tru acordarea creditului s\nt:garan]ia real ̀mobiliar ̀asu-pra obiectului în credit, asi-

gurarea CASCO a autovehi-culului cesionat ̀în favoareab`ncii, iar cartea de identi-tate a autovehiculului în ori-ginal este p`strat` la banc`.

Diferen]a fa]` de euro Explica]ia pentru dob\n-

da de 6,95% pentru creditul\n franci elve]ieni [i cea de9% pentru cel \n euro are labaz` finan]area mai ieftin`pe care o ob]in b`ncile pen-

tru moneda elve]ian`. |nplus, nivelul dob\nzilor lacare se \mprumut` b`ncileeste mai mic dec\t \n cazuleuro. Pe pia]a monetar` in-terna]ional ,̀ dob\nda LIBORla trei luni pentru franci el-ve]ieni este de 1,28%, \ntimp ce acela[i indicator areo valoare de 2,7% pentrumoneda unic` european`.

Tocmai din acest motiv,Gerard Pesson, directorulgeneral al Renault CreditInternational, a anun]at s`p-t`m\na trecut` c` se g\n-de[te la introducerea acestuitip de credit.

Aten]ie \ns`, pentru c`moneda de creditare \n francielve]ieni poate conduce laanumite pierderi pentru cli-en]i, av\nd \n vedere fluctu-a]iile cursului de schimb [ifaptul c ̀majoritatea pre]uri-lor s\nt exprimate \n euro.

De[i s\nt considerate onoutate pe pia]a bancar` ro-mâneasc ,̀ creditele \n francielve]ieni s\nt larg r`sp\ndite\n ]`ri central-europene pre-cum Ungaria, Polonia sauSlovenia. Volumul acestorcredite dep`[e[te \n EuropaCentral` chiar pe cel al \m-prumuturilor \n monedana]ional` sau euro.

Potrivit datelor B`nciiNa]ionale a României, cre-ditele în valut` au crescutîn luna martie din 2006 cu3,8%, dup` ce au suferit osc`dere de 2,4% în februarie[i 1,6% în ianuarie.

� Dup` PorscheBank, RCI vreas` introduc`francii elve]ienica moned` decreditare pentruachizi]ia deautomobile.

EURO {I-A G~SIT UN NOU NA{ |N MATERIE DE CREDIT~RI

|mprumuturile auto sedau la franci elve]ieni

Principalele caracteristici ale credit`rii \n valut`

Credite euro Credite franci elve]ieni

Avans: minimum 25% f`r` girant sau 15% cu girant Avans: minimum 25%

Durat`: 6-72 luni Durat`: 6-72 luni

Valoare minim` credit: 3.000 euro Valoare credit: 3.000-75.000 euroechivalent \n franci elve]ieni

Tax` unic` de administrare: 3% Tax` unic` de administrare: 3%

Dob\nd`: 9% variabil` [i rate lunare egaleactualizate la fiecare 6 luni

Dob\nd`: 6,95% variabil` [i rate lunareegale actualizate la fiecare 3 luni

B`ncile recurg la o nou` moned` pentru ca v\nz`rile s` mearg` ceas \n expectativa unei relax`ri a pie]ei auto române[ti.

8,36% estedob\nda

anual` efectiv` afe-rent` unui creditde 16.000 de franci

SURSA: PORSCHE BANK

— Florin CEPRAGA

A |NCEPUT S~ LUCREZEde c\nd era licean. Primuls`u job a fost \n clasa a XI-a,prin 1990, la Br`ila, dup`cum m`rturise[te Mândrea.Ap`ruser ̀primele televizoa-re color, faimoasele TEC, [ierau cozi uria[e la cump`ra-rea lor. Atunci s-a ivit primaoportunitate de a face bani,pentru c` toate manualelede utilizare erau \n limbaenglez`. „Destul de pu]inidintre cump`r`tori se price-peau s ̀\n]eleag ̀cum trebu-ia setat televizorul. Astfel\nc\t m-am apucat s ̀traduc.Am f`cut o bro[ur` de patrupagini, foarte clar`, \n româ-ne[te, pe care am multipli-cat-o apoi la copiator.“ A fostprimul pas spre independen-]a financiar`. Vindea cu 100de lei, care echivalau cucinci dolari pe atunci. Chel-tuielile erau de circa treidolari, „deci aveam un su-perprofit,“ spune Mândrea,ad`ug\nd c` „am reu[it s`v\nd o sut` [i ceva de exem-plare. Partea bun` era c`unii dintre cump`r`tori nuse mul]umeau doar cu bro-[ura, ci m` chemau s` le [iinstalez televizorul [i s` lear`t cum func]ioneaz`. Pen-tru asta luam 300 de lei“.

Dup` absolvirea liceului,a intrat la Facultatea de Au-tomatic` [i Calculatoare dinBucure[ti. S-a ]inut de [coa-l ,̀ a luat burs ,̀ dar, \ncep\ndcu al doilea an de facultate,nevoia de bani suplimentaril-a determinat pe viitorulmanager s`-[i caute un job.S-a angajat la o editur`, pel\ng` Gara de Nord, care, pevremea aceea, edita revistede matematic`, fizic` [i chi-mie. „Aveau nevoie de unculeg`tor de text. Mi s-a p`-rut un job foarte corect, maiales c` era noaptea [i pu-team s` merg [i la [coal`.Am f`cut asta cam nou`luni, o dat` la dou` nop]i lu-cram 12 ore, culegeam tonede formule, explica]ii, expe-rimente. A fost o experien]`foarte bun`, pentru c` am\nv`]at ce \nseamn` s` fiipl`tit conform performan-]elor. Astfel, cu c\t culegeammai multe pagini, cu at\tluam mai mul]i bani. Tr`-geam de mine c`tre dimi-nea]` ca s` c\[tig 10.000 delei \n plus.“

Tot \n timpul facult`]ii, aavut diverse slujbe, cea maiimportant` fiind experien]ade trei ani de la Arexuim,dup` cum m`rturise[teMândrea. „Am \nv`]at ce \n-seamn` s` lucrezi [i s`conduci o echip`.“

{apte dintr-o lovitur` Terminase facultatea [i

a v`zut un anun] \n ziar:„Coca-Cola angajeaz` trai-nee“. {i-a trimis CV-ul, iar os`pt`m\n` mai t\rziu a fostsunat. Numai c ̀job-ul era laTimi[oara, [i nu \n Bucure[ti.

„Pentru c` oricum nu eramlegat cu nimic de Bucure[tiam spus da.“ La cap`tul unuiproces destul de lung, de cir-ca trei luni, a avut loc inter-viul final. Mândrea [i al]i[apte contracandida]i au fostexamina]i o zi \ntreag ̀de unjuriu irlandez. Luase job-ul.

De jos \n sus La \nceput a fost foarte

dezam`git, recunoa[te vii-torul manager, „pentru c`

\mi imaginasem c ̀o s ̀intru\n Coca-Cola [i o s` pot punepe mas` c\teva dintre stra-tegiile la care visam eu [icare vor tripla v\nz`rile deCoca-Cola“. Timp de dou`luni a fost trimis s` pun`postere, s` construiasc` dis-play-uri, fiind un fel de aju-tor al agentului de v\nz`ri.„Privind \n urm`, \mi dauseama c\t de importante aufost lunile acelea pentrumine, c\t de mult m-au co-

nectat la realit`]ile pie]ei [ila cultura Coca-Cola.“

A \nv ]̀at [i a muncit mult,[i-a asumat riscuri. „|n 1999,m-am dus la fostul directorde marketing, C l̀in Dr`gan –\n prezent director general –[i i-am spus: «Promo]ia astade Sprite vreau s` o fac eu,cap-coad`»“.

Dr`gan a fost foarte sur-prins c` un junior voia s` \[iasume riscurile pentru o pro-mo]ie na]ional`, „dar mi-a

dat suportul s`u. A fost opromo]ie care s-a bucuratde un succes nebun“, spuneMândrea.

Prima urcare \ntr-o po-zi]ie-cheie din cadrul com-paniei a fost \n 2000, c\nds-a mutat de la Timi[oara laBucure[ti [i [i-a asumat res-ponsabilitatea pozi]iei demarketing manager peBucure[ti. „Una dintre sar-cini a fost s` \mi construiesco echip` puternic`, din oa-menii care existau atunci [idin oameni noi, din exterior.Am recrutat, a fost o expe-rien]` incredibil`, am aduspatru oameni din alte com-panii sau din facultate di-rect. Marea mea satisfac]ieeste c` \n acest moment to]iace[tia s\nt \n pozi]ii-cheie:director regional de v\nz`ri,director na]ional de trademarketing, director na]ionalde evenimente speciale,coordonator na]ional pentrucash&carry“, poveste[te t\-n`rul manager despre primaexperien]` ca [ef \n cadrulcelei mai cunoscute com-panii din lume. Au fost [imomente delicate. „A trebuits` m` despart de doi dintremembrii echipei, pentruneperforman]`. Fiecare e-tap` \n dezvoltarea echipei aadus mai mult` maturitate,mai mult` putere. Am \nv`-]at din fiecare experien]`.“

Din mai 2005 a preluat [iconducerea departamen-tului de marketing.

„Este o mare diferen]`\ntre cultura de multina]io-nal` [i una de companie ro-mâneasc`. Primul avantajpentru multina]ionale estec` aceast` cultur` exist`.Multina]ionalele au setat \nRomânia anumite standarde[i este \mbucur`tor c` s\ntunele companii mari româ-ne[ti care se aliniaz`, u[or-u[or, la aceste standarde.“

Abord`ri de succesDe-a lungul timpului,

a avut oameni foarte buni\n echip`, dar acest fapt nu\nsemna c` nu existau pro-bleme. „Marea problem`cu oamenii buni este c` nucon[tientizeaz` c` pot fa-ce lucruri mari, prin for]eleproprii. De aceea, trebuie \n-curaja]i [i sprijini]i tot tim-pul, p\n` c\nd \ncredereade sine este suficient de ma-re pentru a-[i asuma singuririscuri.

Cu [efii, abordarea esteun pic altfel. Ei trebuie lua]ila bord, trebuie luat acceptullor pentru proiecte impor-tante, pentru ca la r\ndul lors` \mi dea sus]inere [i re-surse“, spune t\n`rul mana-ger despre rela]iile ierarhice\n cadrul companiei.

Din punctul s`u de ve-dere, un manager de succespune focusul pe rezultate,puterea de munc` [i devota-mentul fa]` de companie peprimele locuri. La baza aces-tor trei criterii stau \ncrederea\n oameni [i respectul, pute-rea de a \n]elege cum po]iface din zece oameni diferi]idin punctul de vedere al ca-lit`]ilor individuale [i al cu-no[tin]elor \n domeniu oechip` de succes.

„La fel de important estes` ai un mentor. Nu vorbescdespre modele, nu cred \n mo-dele. Vorbesc despre oamenide la care po]i \nv`]a.“

Pe val�

Joi, 11 mai 2006 �Bani afaceri&08

17% a fost ritmul de cre[tere\nregistrat de Coca-Cola

HBC Romånia \n anul 2005.

CostinMåndrea� 1999 – se ocup` depromo]ia Sprite� 2000 – devine marketingmanager pe Bucure[ti� 2005 – ajunge directoropera]ional de marketing

„Ascultareaeste un ins-trument-cheie\n \n]elegere.Dumnezeu ne-a dat dou`urechi [i osingur` gur`.Trebuiefolosite \npropor]ia asta“.

„Mareaproblem` cuoamenii bunieste c` nu con-[tientizeaz` c`pot face lucrurimari, prinfor]ele proprii.De aceea, tre-buie \ncuraja]i[i sprijini]i tottimpul, p\n`c\nd \ncrede-rea de sine estesuficient demare pentru a-[i asuma sin-guri riscuri“.

— Costin Mândrea

�Costin Mândreaa \nceput cutraduceri, un jobla o editur`,angajat la ceamai cunoscut`marc` din lume[i apoi [ef.

FIE ANGAJA}I, FIE MANAGERI, ECHIPA FACE DIFEREN}A

Mândrea a f`cut Coca din Cola

� A fost o trecere destulde dificil`, pentru c` im-plica asumarea responsabi-lit`]ilor nu doar pentruac]iunile personale, cipentru \ntreaga echip`. „De cele mai multe ori,echipa este construit` dincaractere foarte diferite, iar\ntreaga art` este s` cons-truie[ti puterea echipei dinatributele pozitive alefiec`rui membru, s` cons-truie[ti sinergie“, declar`Mândrea. „Coca-Cola este un me-diu foarte tran-sparent. Fiecaremembru al echipeiare obiective,criterii de perfor-

man]`. Se fac periodic eva-lu`ri ale competen]elor [i,pe baza lor, se construiesc

planuride

dezvoltare. La fiecarepromovare major` \nstructur`, s\nt consulta]ievaluatori independen]i,care dau sugestii [i facrecomand`ri.“ „|mi place s` \n]eleg cese \nt\mpl` \n pia]`, ce \imotiveaz` pe oameni, cest` \n spatele ac]iunilorlor“, spune Mândreadespre calit`]ile pe care

trebuie s` le aib`un manager. „Deaceea, ascultarea este

un instrument-cheie \n\n]elegere. Dumnezeu

ne-a dat dou` urechi [io singur` gur`. Trebuie

folosite \n propor]iaasta.“

Trecerea de la subaltern la [ef

Costin Måndrea trece prin ierarhia Coca-Cola HBC ca prin supermarket.