29

Stiinte Economice

30

31

COMPANIILE OFFSHORE

Simina Bojinca

Universitatea Constantin Brncusi, TgJiu

Lucrarea trateaza o privire de ansamblu asupra companiilor off-shore prin definirea lor, cele mai intalnite forme de companii, tipurile de activitati desfasurate de acestea, legatura dintre fiscalitate si aceste grupuri de societati.

In jargonul economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care acestea sunt rezidenti. Pentru a ne da seama de ce este avantajos sa infiintam o companie offshore pentru a ne putea conduce mai bine afacerile este suficient sa studiem avantajele pe care le au aceste companii.

Astfel, utilizarea companiilor offshore reprezinta calea ideala, eficienta si legala prin care impozitarea unei companii este diminuata.

32

FORNETTI STRUCTURA DE AFACERI A UNEI FRANCIZE

Pal Ana

Universitatea Babes-Bolyai, ClujNapoca Facultatea de Business

Rezumat:

Din analizele IMO rezulta ca la finele anului 2007 existau un numar de

438 francize pe piata romaneasca. Din acestea 243 au cel putin o unitate n franciza.

Franciza Fornetti este prima franciza din tarile din Estul Europei care a ajuns pe un binemeritat loc 3 n topul Franchise500 al francizelor din Comunitatea Europeana.

Fornetti, franciza din panificatie despre care se zvoneste ca ia n considerare intrarea pe piata din SUA, este o poveste ungara de succes ce urmeaza sa devina una globala. Compania, care are 20 de masterfrancizati n toata lumea, de la Dublin la Kuwait si circa 2500 de parteneri n Ungaria, a fost nfiintata sub numele de Fornetti Frozen Bakery Products Kft n 1997 de catre Jzsef Palsti, un brutar n Kecskemt. Conceptul de baza, de a vinde pateuri facute pe loc n cuptoare mobile relativ low-cost a fost un succes de piata instantaneu.

Societatea Comerciala FORNETTI ROMANIA S.R.L. cu sediul n Timisoara este o societate romano - maghiara cu capital mixt - privat, care s-a infiintat n anul 2001 ca partener al proprietarului de licenta FORNETTI Kft. si a devenit master - francizor FORNETTI pentru Romania.

Cu un total de 3 fabrici situate doar n Romania, n segmentul de piata din care face parte, succesul vine din calitatea indiscutabila a produselor Fornetti. Aceasta a determinat o dinamica a amplasarii de noi magazine, sustinuta, desigur, de o productie corespunzatoare si de o logistica bine structurata, de la materia prima si pna la transportul marfii congelate la usa magazinului.

Franciza presupune multiple avantaje pentru toti participantii. Cele mai notabile si care cu siguranta pot face diferenta se regasesc n ceea ce i priveste pe francizati. Dintre acestea putem enumera: o afacere sigura, cu investitie minima si profit consistent; apartenenta la un sistem unitar si organizat; asigurarea succesului afacerii prin renumele marcii si calitatea produselor; asigurarea unitatilor de coacere, a tavilor de copt si, n mod gratuit, a hrtiei de copt; transportul gratuit al produselor congelate la usa magazinului. Pachetul cuprinde cunostinte tehnice si tehnologice ce pot fi transmise pe cale contractuala (know-how), instruirea gratuita a personalului privind tehnologia de coacere, consultanta n

33

amenajarea magazinului si decorarea lui gratuita cu reclame standard, consultanta ermanenta n relatiile de franciza.

Conditiile sunt relativ acceptabile si convenabile, punnd n balanta succesul garantat, profitul rapid si consistent si raportarea la alte cerinte impuse de marile companii n franciza: constituirea unei societati comerciale, detinerea unui spatiu sau posibilitatea de nchiriere si amenajare a unui spatiu corespunzator, cu un trafic pietonal de minim 100 de persoane/ora, sau n centre comerciale),

posibilitatea vnzarii la strada,

aspectul comercial modern al punctului de lucru si conditiile de igiena la cele mai nalte exigente, plata unei garantii de 1500 euro, suma returnabila la ncetarea relatiilor contractuale, n schimbul careia francizatul primeste n folosinta o unitate de coacere (cuptor + dospitor); de asemenea francizatul trebuie sa achizitioneze cu forte proprii: o casa de marcat, un cntar electronic, o lada frigorifica, o masa de vnzare, iar alimentarea cu energie electrica sa fie de putere (minim 16A/220v).

Riscul cel mai mare implicat n aceasta afacere francizata il reprezinta nerespectarea regulilor de franciza. Orice abatere de la tehnologia de coacere standard se repercuteaza n calitatea produselor si are ca urmare pierderea treptata a clientilor, cf Dir. Gen. Panczel Zoltan.

Pe piata romaneasca sunt numeroase firme care au ncercat sa preia forma si produsele Fornetti pentru a le face concurenta, sperand desigur ntr-o afacere garantata, nsa fara un real succes. Atractivitatea unei marci n raport cu alta este data de renumele marcii, de extensia nationala si internationala a acesteia. Fornetti se afla asa cum am mai spus pe locul III n topul francizelor din Europa, n timp ce firme ca nu sunt cunoscute nicaieri.

Calitatea produselor Fornetti este data si de caracterul lor zonal de producere, n functie de preferinte si gusturi. Produsele principale sunt reprezentate de pate-uri de 20-25 de grame cu un gust sarat sau dulce, ce se vnd la kilogram. Cheia succesului n cazul acestei firme este surprinderea si satisfacerea gusturilor si preferintelor cumparatorilor. Aceasta preocupare pentru clienti i-a mentinut ntr-o continua ascensiune ca si companie si a creat premisele unei afaceri la cheie, asa cum este considerata o franciza Fornetti.

34

NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE! CONTABILITATEA CREATIVA

SE RESPECTA SAU NU DICTONUL?

PAL ANA

Universitatea Babes-Bolyai, ClujNapoca Facultatea de Business

Rezumat:

n evolutia sa, dupa cum arata Michel Capron, contabiliatea parcurge drumul de la practica la teorie si nu invers.

Practica este cea care a anticipat teoria contabilitatii, deoarece, desi numerosi autori au creat teorii contabile, acestea explica tehnici care nu au asteptat teoria pentru a intra n practica. Totusi contabilitatea ar putea lua un caracter cu adevarat stiintific, adica sa construiasca o teorie generala, independenta de conditiile de aplicare, dar, prin ea nsasi de natura sa determine aplicatiile n functie de o singura ratiune (nu exista stiinta n general, dupa cum nu exista adevar dect n particular).

Contabilitatea este o stiinta riguroasa dar nu si exacta. Utilizarea n favoarea noastra a faptului ca nu este o stiinta exacta se numeste contabilitate creativa.

Supravietuirea pe termen lung a unei ntreprinderi este determinata de capacitatea acestuia de a obtine profit si de a-si creea o imagine favorabila pe piata. Aceasta magine reflectata prin situatiile financiare influenteaza att procesul decizional intern, ct si utilizatorii externi ai informatiilor financiare. Astfel, fiecare ntreprindere tinde sa prezinte exteriorului situatii financiare care au trecut prin filtrul unor tehnici, genernd iluzia unor rezultate mai atractive.

Aceste metode, menite, dupa unii autori sa nfrumuseteze prin distorsionare, dupa altii sa manipuleze sau sa nsele, fac obiectul contabilitatii creative, singurul punct de vedere comun n opinia publica despre ele fiind faptul ca sunt masuri legale. Practicile contabilitatii creative sau ale ingineriei contabile, nascute din bresele si permisivitatea reglementarilor legale, au la baza politicile ntreprinderilor de provizioane,de amortizare, de evaluare si reevaluare, de stocuri, de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor, si afecteaza rezultatele din situatiile financiare n favoarea ntreprinderii ca furnizor de informatii financiare. Evaluarea calitatii rezultatelor obtinute trebuie, deci, sa constituie o preocupare permanenta att pentru conducerea ntreprinderilor, ct si pentru analistii externi.

Realitatea unei ntreprinderi se poate oglindi n multe aspecte, pornind de la atmosfera si mediul n care si desfasoara salariatii activitatea zilnica, prin barndul companiei si pna la situatiile financiare anuale. Aceasta realitate, nsa, privita din optica mediului exterior, concretizat n clienti, furnizori, institutii publice, banci, investitori etc, este puternic influentata de subiectivitatea celui care priveste. Legiuitorul, pe de alta parte, nu a precizat concret realitatea pe care situatiile financiare trebuie sa le redea. Utilizatorii informatiilor financiare pot interpreta n mod subiectiv aceste date.

35

Se poate pune ntrebarea: ce pot face furnizorii de informatii ca mesajul lor si realitatea lor sa fie n mod corect vazute? Numeroase exemple din practica arata ca acestia recurg la anumite metode sau tehnici legale pentru a atinge acest scop. Unii catalogheaza aceste metode ca fiind manipulatoare, altii afirma ca sunt menite sa distorsioneze realitatea si sa nsele utilizatorii, cert este nsa faptul ca respecta litera legii si sunt numite generic n literatura de specialitate practici de contabilitate creativa.

Aceasta directie, orientare a profesiei contabile a aparut, datorita procesului evolutiv al tuturor domeniilor economico-sociale, ca o inovatie, creativitatea fiind considerata o virtute atta timp

ct scopul ei este gasirea unor metode mai bune, mai eficiente de rezolvare a unor probleme.

Descoperite n urma cu aproximativ 30 de ani, practicile contabilitatii creative continua sa creeze controverse si nici la ora actuala nu s-a ajuns la un numitor comun n ceea ce priveste definirea contabilitatii creative.

Cea mai des ntlnita opinie n literatura de specialitate apreciaza caracterul negativ al contabilitatii creative, ntruct este practicata pentru a induce n eroare utilizatorii informatiilor contabile.

Adeptii conceptiei negative asupra contabilitatii creative sunt:

? Bernard Colasse, n opinia caruia practicile contabilitatii creative sunt adevarate fraude, mpodobiri legale, tehnici nascute din criza, calificate cu pudoare de catre profesionisti ca fiind contabilitate creativa

? jurnalistul Griffiths subliniaza ca toate ntreprinderile si ascund beneficiile. Documentele de sinteza publicate se bazeaza pe registre care au fost aranjate n mod delicat sau chiar modificate substantial Aceasta reprezinta cea mai mare nselatorie de la calul Troian ncoace. n fapt, aceasta nselatorie este legitima si poarta numele de contabilitate creativa

Existenta pe termen lung a unei ntreprinderi depinde de capacitatea acesteia de a genera un profit cel putin satisfctor. Investitorii devin si rmn actionari ntr-o companie dac estimeaz c dividendele si alte venituri de capital de care vor beneficia vor fi mai mari dect veniturile din alte plasamente cu un nivel de risc similar. n acest context, profitul, ca indicator absolut al rentabilitti, constituie att premisa, dar si consecinta unei afaceri. Tocmai de aceea, evaluarea calittii profitului obtinut trebuie s constituie o preocupare permanent att pentru managementul companiei, ct si pentru analistul care o efectueaz. Libertatea de alegere a politicilor contabile de ctre managementul companiilor, care conduce la o majorare sau la o micorare a rezultatului, reprezint n opinia noastr una dintre principalele limite informationale ale contului de profit si pierdere. Mai mult, n practic se ntlnesc cazuri n care contabilii, prevalndu-se de posibilitatea conferit de normele n vigoare de a efectua estimri i previziuni oride a apela la tratamente contabile alternativ permise, recurg la unele tehnici de contabilitate creativ aflate adesea la limita legilor si reglementrilor n vigoare.

36

MONEDA EURO. SIMBOL SI PUTERE

Nicola Aurelia Vuia Andreea-Rebeca

Universitatea Eftimie-Murgu, Resita

Cuprins: 1.Istorie 2.Avantajele euro 3.Dezavantajele euro 4.Euro-yen-dolar 5.Efecte cu caracter dual 6.Monede si bancnote euro

1. Istorie: - unul dintre stlpii integrarii europene l reprezinta

crearea Uniunii Monetare Europene stipulata prin Tratatul de la Maastricht; - n 1989 Consiliul European a hotart crearea Sistemului Monetar European cu scopul de a limita fluctuatiile cursurilor de schimb ale monedelor europene, astfel a fost stabilita moneda de cont E.C.U (European Currency Unit);

- n 1991 tarile Comunitatii Europene semneaza Tratatul de la Maastricht care prevede instituirea monedei unice euro si un program esalonat n timp pentru aplicarea masurii;

- denumirea monedei unice euro a fost stabilita la reuniunea de la Madrid din decembrie 1995. Pe piata moneda a fost introdusa la 1.01.2002 n 12 din cele 15 tari ale UE; - prin Tratatul de la Maastricht s-a hotart si nfiintarea

Institutului Monetar European; - la 1 ianuarie 1999 a avut loc transferarea responsabilitatilor politice monetare de la bancile centrale nationale la Banca Centrala Europeana;

- sigla monedei este inspirata din litera epsilon a alfabetului grec si de prima litera a cuvntului Europa. Cele doua linii paralele simbolizeaza stabilitatea si siguranta euro. Monedele nationale ale tarilor membre si-au pastrat valoarea legala pna la 28 februarie 2002, devenind simple subdiviziuni ale monedei europene; - un euro este divizat n 100 centi sau centime.

2. Avantajele euro: - ridicarea euro la rangul de moneda mondiala, deviza-cheie care sa concureze puternic dolarul american; - reunirea n euro a trei dintre cele mai importante valute; - expansiunea pietelor financiare;

- reducerea costurilor de tranzactie;

- functionarea optima a Pietei Comune;

- stabilitatea preturilor, ca urmare a uniformizarii conditiilor monetare;

37

- eliminarea restrictiilor exercitate de situatia balantei de platina.

3. Dezavantajele euro: - pierderea suveranitatii nationale; - costuri ridicate ale conversiei; - centralizarea puterii; - viata politica exacerbata, care a nsotit procesul de creare a uniunii monetare ignornd de multe ori realitatile economice;

- absenta unor organisme de control n materie de politica monetara si fiscala; - lipsa de coerenta si de instrumente a euro de a face fata unor situatii de criza. 4. Euro-yen-dolar

Euro va fi un sistem financiar international, un concurent serios att pentru dolarul american, ct si pentru yen-ul japonez. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara depinde de marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro sunt favorabile. Euro - dolar va deveni o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul lumii. Trecerea de la dolar la euro a creat amenintari unui euro n crestere si un dezastru cu implicatii considerabile asupra competitivitatii si somajului n Europa. Alternativa unui euro n scadere va produce izbucnirea inflatiei. Ar fi o mare greseala sa credem ca natura apropiata a

celor trei blocuri va face cursul de schimb mai putin important, ori ca raportul dolar - euro poate fi ignorat. 5. Efecte cu caracter dual

Efectele introducerii unei monede europene unice pot fi analizate din mai multe puncte de vedere, astfel nct chiar unele avantaje enumerate mai sus pot avea consecinte negative. Ne vom opri astfel la avantajul eliminarii restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati, asa cum se manifesta acestea n mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb si evaluarea rezervelor valutare.

Reducerea costurilor de tranzactie pentru agentii economici si clientii de pe piata valutara: disparitia ratelor de schimb dintre monedele europene participante la UEM contribuie la reducerea costurilor de tranzactionare pe piata valutara, prin suprimarea comisioanelor de schimb valutar. Piata de capital se va caracteriza printr-un grad ridicat de lichiditate, stimuleaza pietele obligatare locale si piata activelor negociabile, cooperarea transfrontaliera inter si intra sectoriala si genereaza o serie de valuri de fuziuni si achizitii transfrontaliere. Cetatenii europeni din Zona euro vor avea de cstigat de pe urma suprimarii schimbului valutar, pe linia cresterii comparabilitatii preturilor etc.

6. Monede si bancnote euro Toate monedele au o fata comuna (1,2 si 5 centi: Europa n lume; 10, 20 si 50 centi:

Europa ca o alianta de State; 1 si 2 euro: Europa fara frontiere) si o fata specifica tarii de catre care este emisa moneda (chiar si pentru Andora, Monaco, San-Marino si Vatican care si-au realizat propriile monede). Prima moneda care a disparut a fost Deutsche Mark pe 31.12.2001 ntr-un minut, ultimele monede disparnd pe 28 februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit sa-si nceteze valoarea legala n statele respective.

Bancnotele au iesit toate dupa o macheta comuna pentru toata Zona euro, ele fiind utilizabile n toate tarile membre. Exista cteva denominatii distincte, fiecare avnd culoare si marime diferita. Desenele pentru fiecare dintre ele au o tema comuna a arhitecturii europene din diverse perioade artistice. Partea frontala a bancnotei contine ferestre si porti, n timp ce pe verso se gasesc poduri. Comun pentru toate bancnotele este Steagul european, initialele Bancii Centrale Europene n cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ???, EKP), o harta a Europei pe verso, numele euro n alfabetul grecesc, n alfabetul latin si semnatura curenta a presedintelui curent al BCE. Cele 12 stele ale UE sunt ncorporate n fiecare bancnota, cu desene realizate de artistul austriac, Robert Kalina.

38

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANAGEMENT N CADRUL INSTITUTIILOR BANCARE

Covaliu Alexandra

Universitatea Alma Mater, Sibiu Facultatea de stiinte Economice, Sociale si Politice

Prin organizare se ntelege crearea sistemului, comportamentului independent al partilor, mentinerea stabilitatii interne a sistemului ntreprinderii si functionarea dupa un program stabilit prin dozarea rationala a eforturilor n functie de rezultatele scontate.

Organizarea este un proces de diviziune a muncii, de precizare a atributiilor si sarcinilor ce revin oamenilor att n munca ct si n conducerea acesteia, precum si gruparea mijloacelor de munca si atribuirea lor personalului dupa anumite criterii, pentru realizarea obiectivelor n conditii ct mai bune.

n cadrul unei institutii bancare exista o organizare bine structurata care are rolul de a realiza corelarea activitatilor din cadrul compartimentelor si totodata de a mentine si mbunatati ordinea n cadrul sistemului n vederea atingerii obiectivelor.

Organizarea reprezinta de asemenea o metoda de proiectare a structurii functionale a unei ntreprinderi. Organizarea unei institutii bancare trebuie sa fie flexibila, sa faciliteze rapiditatea si calitatea transmisiei de informatii si sa permita mutatii n interiorul ei atunci cnd situatiile o impun. Pentru a pune n evidenta organizarea activitatii manageriale n cadrul institutilor bancare m-am folosit de o organigrama cu ajutorul careia am reusit sa subliniez cteva aspecte ale acestei organizari manageriale (fig. 1).

Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice a unei unitati economice, care permite evidentierea ntr-o forma expresiva a componentelor specifice si a legaturilor dintre acestea. Este un instrument de informare si analiza. Elaborarea organigramei este dependenta de:obiectivele ntreprinderii, previziunea dezvoltarii, functiile acesteia si compartimentele de munca specifice fiecareia, modalitatea de aplicare a principiilor de conducere, modul de aplicare a principiilor de organizare structurala a unitatii economice.

De obicei, organigramele sunt formate din casute dreptunghiulare ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente si linii de diferite forme, care definesc relatiile organizationale stabilite ntre partile componente ale structurii organizatorice.

Pentru a sublinia importanta organigramei am decis ca n continuare sa parcurg cteva compartimente mentionndu-le atributiile acestora.

39

Fig. 1. Organigrama activitatilor n sistemul bancar

Bibliografie

Management organizational, Cornescu, V., Mihailescu I., Stanciu S., All Back, 2003

Managementul unitatilor economice,

Georgescu N., Iagaru R., Editura Alma Mater, Sibiu 2005

40

ISTORIA STICLEI

Barac Doina Maria

Universitatea Alma Mater

Cea mai veche este sticla vulcanica,rezultata prin racirea rapida a lavei. Diferite obiecte ca virfuri de sulita, topoare, oglinzi, se pastreaza in diferite muzee. Cel mai vechi obiect din sticla propri-zis se considera o amuleta albastra ce a fost gasita in Egipt si este datata din anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost decoperite perle din sticla vechi de 5500-3400 ani.

Intr-o localitate din apropierea Bagdadului s-a gasit un cilindru de sticla albastru deschis, fara incluziunisau defecte,datat la circa2700 ani i.e.n. Istoria sticlei a inceput cu folosirea minereului natural obsidian. Fiind de origine vulcanica acesta este folosit ca si obiect de taiere respectiv virf de sageata. Calitatea deosebita a sticlei atesta existenta unei indelungate experiente si ca atare se presupune ca in

in Asia sticla este cunoscuta inaintea Egiptului. Se estimeaza ca producerea unor vase in intregime de sticla a inceput cu 700 de ani i.e.n. Atunci modelul era confectionat din argila nisipoasa care era inmuiat in topitura de sticla. Sticla ce adera la model era incalzita in flacara pentru a distribui uniform si a se netezi..Pe la inceputul erei noastre a fost decoperit procedeul de fasonare a obiectelor din sticla goale in interior prin suflare.Se pare ca a avut loc in Siria, iar mestesugul s-a raspindit cu rapiditate in tot Imperiul Roman. Alte surse atribuie Imperiului Roman aceasta descoperire. Prin anul 200 Alexandria( Egipt) era un important centru de productie a obiectelor de sticla. Mestesugul a fost preluat la Roma unde un sfert din locuitori traiau de pe urmele lui. O alta dovada privind arta mestesugarilor romani este asa zisa vaza de Portland gasita in sec.XVI linga Roma , in mormintul unui patrician. Sticla de baza este albastra, iar peste ea este depus un al doilea strat de sticla alb-laptoasa modelat artistic cu semne mitologice in relief. Acest obiect a avut soarta iesita din comun. Dupa ce s-a pastrat intacta in mormintul in care a fost gasita, timp de 14 sec., a fost cumparatade ducele de Portland si expusa apoi in British Museum din Londra. Aici in 1845, a fost sparta cu un baston de un vizitator nebun Vasul a fost reconstituit din cioburi iar specialistii au executat 2 copii foarte asemanatoare. Una din aceste copii este expusa si in prezent in muzeu. In sec. I-II e.n. prelucrarea sticlei sa dezvoltat si pe tarmurile pontului Euxin. La Tomis in actuala Constanta au fost gasita urme a unor cuptoare de topire a sticlei si la muzeul arheologic Constanta au fost expuse multe vase de sticla din aceea perioada, variate ca forme si dimensiuni. In aceeasi perioda existau ateliere in Germania la Trier si Koln.. Prin anul 1000 au aparut cuptoare pentru sticla in Boemia si in Polonia. .Dar cea mai mare faima o aveau produsele din sticla din Venetia. Aici au fost adusi mesteri iscusiti din Bizant si instalati pe insula-fortareata Murano. Folosind nisip cuartos fin inhibat cu diferite saruri aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce nu aveau rival in lume . Sticlarii romani faceau vase obisnuite din sticla opaca verzuie dar si sticla incolora si slab

41

transparenta din nisipuri albe. Sticla colorata era cunoscuta de egipteni dar romanii au initiat o arta a sticlei colorate.

Acum 1500 de ani in urma ei stiau sa lucreze pocale parca taiate din pietre preioase: smarald, safir, opal, rubin, faceau flacoane asemanatoare caforma si culoare cu lotusul, curmalele, strugurii. Dar nimic nu se compara cu renumitele cupe murrhine, care erau mai scumpe ca aurul. Aceste cupe erau mici, fara ornamente dar frumusetea lor se datora coloritulu viu si bogat.Peretii murrhinei aveau o sclipire deosebitaaruncind parca lumini de curcubeu.Acest efectse datora faptului ca, in sticla transparenta din care erau facute,erau presate graunte multicolore din sticla. Neron a platit pe o murrhina 70 talanti valoarea a 300 de robi. In sec. XIII apare sticla de Murano care era folosita ca sticla de ornament, oginzi, produsa prin tehnologii secrete .In Ungaria ea este folosita tot din sec.XIII. la constructiile de biserici. In sec. XIV-XVII apare in Europa numeroase ateliere care produceau sicla ce incepea sa o concureze pe cea de Murano. Primul document scris despre sicla apare pe cele peste 20 de tablite de argila arsa care constituiau biblioteca lui Asscirlanipal (circa 650 ani i.e.n.) gasite in micile cetati asiriene Ninive ( in Irak ).

Prima tehnologie a sticlei apare in 1540 in lucrarea Pirotehnia scrisa la Venetia de Vanaccio Biringnuccio. Sec. XVIII., in perioada domniei Mariei Terezia , breslele de sticla din Austria si Cehia se raspindesc in tara, preluind dominatia de la mestesugarii autohtoni. In sec.XIX manufacturile de sticla sint schimbate cu fabricile de sticla.Inanul 1935 la Miskolca inceput fabricarea sticlei turnate.Anul 1950 aduce cu el aparitia sticlei Float in Anglia (Pilkington). Din 1959 se produce sticla plana prin procedeul numit al sticlei plutitoare (procedeul Pilkington). In acest procedeu topirea si laminarea se face prin aceleasi operatii doar ca placa de sticla laminata este condusa pe suprafata unei bai de metal topit (Sn sau aliaje) incalzit la temperatura ridicata. Sticla moale intra in contact cu suprafata metalului topit ; se netezeste perfect suprafata superioara, incalzita cu ajutorul flacarii se netezeste datorita actiunii superficiale (lustruirea la foc). Placa de sticla, avansind la baia de metal, se racoreste si este trecuta apoi in cuptorul de recoacere. Suprafetele apar perfect netede, fara a fi nevoie de slefuire.Acum in Ungaria se folosesc cele mai moderne tehnologii de fabricare, prelucrare si procesare in toate domeniile sticlei arhitecturale. Pentru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul maxim Sticla trebuie sa fie termo si fonoizolata. Proprietatile izolante termic si fonic se realizeaza de obicei incalzind intre 2 placi de sticla un strat de aer (ferestre duble ).

In cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste un sortiment relativ nou de geamuri numite comercial termopan. Geamurile termopan sunt de fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla prinse intre ele fie prin sudura, fie prin lipire de rame, care inchid intre ele straturi de aer uscat, termo si fonoizant. Panourile se fixeaza direct in zidire si pot avea dimensiunile cele mai diferite, in functie de constructie.. Grosimea stratului de aer trebuie sa fie de maxim 4cm. Pentru ca stratul de aer sa se comporte laminar. Au o mare rezistenta mecanica si calitati izolante (fonice sau termice) corespunzatoare grosimii stratului de aer

Bibliografie

Bazele Merceologiei Lucia Vestemean si Ioana Vestemean Editura Alma Mater, Sibiu, pag.47-48 Bazele merceologiei, calitate si sorimentul marfurilor Domnica Monica Delia Istoria sticlei internet Merceologie Prof, univ.. dr. Ileana Raducanu, Conf. Univ. Dr. Roxana Procopie cap.4 Marfuri nealimentare- Domnica Monica Delia-Editura Alma Mater, pag.47-50.

42

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A PIEILOR

Craciun Maria

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Pieile finite au un ansamblu de caracteristici fizice, mecanice si chimice care le acapteunei game mari de utilizari. Aceste carecteristici sunt determinate de catre aranjamentul structural al fibrelor.

1. Structura pielii tabacite

Daca se supun ruperii la tractiune probe de piele, se constata ca portiunea ruperii se poate prezenta cu fibre smulse, de lungime mare, sau cu fibre scurte. Supunand aceleasi probe controlului microscopic se constata ca in cazul ruperii cu fibre lungi, tesutul pielii este afanat, fibrele sunt indreptate in toate directiile, prezentand insa un numar mare de fibre indreptate pe o anumita directie; acest mod de aranjare se poate observa pe epruvete luate de pe partea de poale a pielii.

In cazul ruperii cu fibre scurte se observa ca tesutul este mai compact, fibrele sunt mai aproapiate, orientarea fibrelor se face in toate directiile, fara sa se poata observa o directie preferata; acest mod de aranjare a tesutului se poate observa pe portiunea de pe spatele animiaiului (crupon).

Orientarea fibrelor, gradul de impletire, gradul de individualizare sau de legare in fascicule, marimea golurilor, umplerea golurilor 5i nature materialelor ce umplu aceste goluri sint tot atitea caracteristica ale structurii care influenteaza comportarea pielii la solicitari mecanice si care determina utilizarea ei pentru diferite scopuri. Supunind analizei, microscopice si comportarii la solicitare epruvetele din diferite regiuni ale pielei se constata, ca o caracteristica generata, lipsa de uniformitate a structurii. Epruvetele de pe spatele animalului au un tesut mai compact, fibrele au o orientare oarecare, deformabilitatea tesutului este redusa. Epruvetele de pe poale (pielea de pe abdomenul animalului) grata un tesut tar, cu spatii interfibrilare mars si cu deformabilitate ridicata. Pentru a se putea da o utilizare corespunzatoare diferitelor portiuni, chiar de la operatiile preliminare unele piese se impart in zone, ca in figura 1 (pagina 3).

2. Caracteristici fizice

a. Conductivitatea termica arata capacitates pielii de a conduce caldura; pielea este un material rau conducator de caldura, motiv pentru care serveste la producerea incaltamintei. b. Conductivitatea electrica. Pielea tabacita este un material rau conducator de electricitate. In anumite conditii intensitatea curentului, umiditatea etc., pielea poate conduce curentul electric. Pentru aceasta piele nu poate fi considerata ca izolator si nu trebuie folosita a fabricarea incaltamintei de protectie contra curentului electric.

43

c. Absorbtia apei, permeabilitatea la apa si vapori. Datorita structurii sale capilare pielea poate absorbi apa in contact cu apa lichida. Asborbtia apei poate fi insotita de trecerea apei in piele.

In cazul pieilor pentru fete de incaltaminte se urmareste modul in care trece apa prin piele permeabilitatea pielei. 3. Caracteristici mecanice

Daca se supun epruvetele de piele tractiunii in aparatele de tractiune, sau in incerceri simple, la tractionare cu mana se constata ca pielea se alungeste.

Alungirea, prezentata ca mai sus, nu permite sa se compare intre ele diferite feluri de piei; pentru a se putea face aceasta se foloseste alungirea relativa care se exprima prin relatiile:

E= [(l1-l0)/l0] * 100. in care:

E = alungirea totala %; l0 = lungimea initiala a epruvetei, in mm; l1 = lungimea epruvetei dupa alungire.

Pielea prezinta in acelasi timp atat o alungire elastica cat si o alungirea plastica (remanenta). Pentru a putea obtine formarea spatiala a pieselor plane din piele, pe forma complicata a varfului calapodului, este necesar ca pielea sa aiba deformatii plastice. Pentru acest motiv in procesul de confectionare se foloseste in mod util umezirea si uscarea pieselor de incaltaminte, pentru usurarea formarii varfului fetelor.

Alungirea la rupere reprezinta deformatia pielii in momentul ruperii. Ea se determina in momentul ruperii epruvetei.

Rezistenta la craparea fetei arata efortul unitar in kgf/mm in momentul cand fata pielii se rupe. Efortul unitar la craparea fetei are o semnificatie deosebita prin aceea ca, impreuna cu alungerea sub sarcina de 1 kgf/mm, permite sa se traga concluzii asupra comportarii pielii in procesul formarii.

Rezistenta la rupere arata efortul unitar in momentul ruperii. Se exprima in kgf/mm. Valoarea sarcinii de rupere este caracteristica fiecarui tip de piele, in functie de natura pielii brute si de sistemul de tabacire.

Calitatea pieilor Tabacirea necorespunzatoare influenteaza caracteristicile fizice si mecanice ale

pieilor, fiind principala cauza a produselor cu defecte mari de calitate (absorbtia apei, intinderea, rupere, sfasierea, exfolierea)

Din aceste motive pielea se livreaza in 4 categorii de calitate.

Concluzie

Procesul deosebit de laborios de obtinere a pieilor naturale, pornit de la cresterea animalelor si terminat abia dupa transformarea pieilor in produse finite de marochinarie, incaltaminte, harnasamente, articole sportive, haine si manusi, implica cheltuieli enorme de prelucrare si ocupa o numeroasa forta de munca.

Toate acestea justifica pretui de cost foarte ridicat al produselor din piei naturale.

44

Figura 1. Regiunile topografice ale pielii:

1,2 cruponul; 3 gatul; 4 poalele; 5 picioarele anterioare; 6 picioarele posterioare 7 iile; 8 coada; 9 capul.

45

FUNCTIILE AMBALAJELOR

Bica Mirela Elena

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Importanta ambalajului este evidentiata de functiile pe care acesta trebuie sa le ndeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs ntre producator - distribuitor consumatorul final. Ambalajul poate avea o importanta minora, cum este n cazul materialelor de constructii sau o importanta majora, cum este n cazul produselor alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc.

Ambalarea trebuie analizata sub doua aspecte:

- fizic ca protectie a produsului;

- psihologic ca instrument promotional.

n ultimii ani, siguranta produsului dar si a consumatorilor a devenit o functie foarte importanta a ambalajului. ntr-o economie de piata, cu o concurenta acerba, ambalajele sunt elemente de promovare a produselor prin grafica si eticheta. Se considera azi ca imaginea este limbajul universal, nteles de locuitorii din orice parte a planetei.

Calitatea produselor este influentata de calitatea ambalajului. Un ambalaj necorespunzator poate conduce la deprecierea produsului.

Un ambalaj ideal trebuie sa ndeplineasca mai multe cerinte:

A) sa protejeze produsul;

B) sa prezinte caracteristicile tehnice;economice si sociale sa fie usor, comod si totodata prin modul n care este conceput sa fie usor de recunoscut;

C) sa atraga atentia cumparatorului n mod spontan;

D) sa sugereze o idee precisa despre produs;

E) sa prezinte calitatile produsului.

Principalele functii ale ambalajelor sunt:

a )Functia de protectie

Ambalajul trebuie sa asigure pastrarea tuturor parametrilor calitativi ai produselor. Ambalajele pe timpul transportului, manipularii, depozitarii produselor sunt supuse unor serii de solicitari mecanice (tractiune, frecare, lovituri, caderi, trepidatii, vibratii etc.). n aceste conditii ambalajele trebuie sa fie capabile sa preia aceste solicitari, protejnd produsul.

Functia de protectie se rezuma in trei aspecte particulare dupa cum urmeaza

protejarea produsului de actiunea unor factori interni si externi;

protejarea mediului nconjurator mpotriva caracterului toxic al unor produse;

pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea influentarii negative de catre ambalaj a calitatii produsului).

La alegerea materialului din care este confectionat ambalajul se tine seama de:

natura produsului care urmeaz s fie ambalat tehnologia aplicata la ambalare.

46

Functia de protectie este deosebit de importanta n cazul ambalajelor de transport, precum si n situatia n care produsele care fac obiectul ambalarii sunt alimente sau produse periculoase pentru sanatatea organismului uman sau pentru mediul nconjurator.

b) Functia de rationalizare

Rationalizarea unor ambalaje tipizate, modulare, care sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare si fixare, sunt aspecte care demonstreaz functia de rationalizare a ambalajelor.

Aceasta functie devine din ce n ce mai importanta, din mai multe motive: cresterea volumului marfurilor manipulate si transportate, diversificarea mijloacelor de transport. Atentia acordata este deosebita att la nivel de unitati economice, ct si la nivelul unor organisme internationale.

c) Functia de reclama si de promovare a vnzarii

Ambalajul are o importanta functie de comunicare la prezentarea si desfacerea produselor.

ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident ca ambalajul are si un dublu rol de promotor al vnzarii si de purtator al informatiei catre consumator. Ambalajul reprezinta o interfata cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul trebuie gndit pentru a atrage cumparatorii si pentru a declansa actul de cumparare.

Ambalajul poate contribui la diversificarea sortimentala, aprecierea calitativa a marfurilor si nu n ultimul rnd ca factor psihologic care actioneaza asupra cumparatorilor potentiali. Pentru aceasta, este important ca ambalajele sa prezinte produsul fara a induce n eroare cumparatorii prin crearea unor confuzii n legtur cu produsul sau marca. Ambalajul trebuie sa atraga atentia consumatorilor si sa prezinte clar produsul,modul lui de ntrebuintare, de nchiderea a ambalajului si sa prezinte modul de nlaturare a ambalajului dupa utilizarea produsului.

Ambalajul trebuie sa asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea sansa de a fi cumparat de consumator, un produs trebuie mai nti sa fie vazut si sa poata fi reperat din ansamblul produselor care ocupa raftul.

n privinta designului ambalajului, trebuie sa se tina seama de:

importanta acordata numelui sau marcii, ilustratiilor, graficii;

informatiile care trebuie precizate: modul de folosire, compozitia;

elementele fundamentale de recunoastere si de identificare care trebuie pastrate n cazul rennoirii unui ambalaj.

Ambalajul trebuie sa asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul si de a-l recunoaste, chiar fara a-i citi numele. Aceasta functie este asigurata prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafica. Este importanta identificarea si recunoasterea produsului, deoarece adeseori marcile de prestigiu sunt obiectul imitarii sau al contrafacerii.

Forma de prezentare a marfii are aproape aceeasi importanta ca si produsul n sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca si elemente strategice ale societatilor producatoare cu o importanta din ce n ce mai mare.Forma, culoarea si grafica ambalajului, realizate n conditii optime au influente psihologice deosebite asupra potentialilor cumparatori. O culoare poate atrage atentia cumparatorului, grafica conduce la o identificare usoara a produselor si la o popularizare a caracteristicilor merceologice a marfurilor, pe cnd forma contribuie la eliminarea uniformismului si monotonia sortimentala. De asemenea, apare ca o cerinta la

ambalaje si comoditatea n utilizare, determinata de forma lor care permite o mnuire usoara, sa poata fi deschis cu usurinta, in functie de cantitatea de produs continuta.

47

CARACTERISTICI ESTETICE ALE PRODUSELOR

Curechean (Cretu) Rodica Angela

Universitatea Alma Mater, Sibiu Facultatea de Stiinte Economice, Sociale si Politice

In literatura de specialitate pot fi intalnite diferite definitii date esteticii, ca stiinta, ca parte a filosofiei sau ca disciplina de studiu. Astfel in dictionarul explicativ al limbii romane estetica reprezinta :Stiinta care studiaza legile si categoriile artei, considerata ca forma cea mai inalta de creare si de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esenta artei, la raporturile ei cu realitatea, la metodele creatiei artistice, la criteriile si genurile artei.

Cele mai detaliate explicatii asupra notiunii de estetica sunt insa cuprinse in urmatoarea definitie care se gaseste in Dictionarul de estetica generala si care spune: Estetica reprezinta o disciplina filosofica care studiaza esenta, legitatile, categoriile si structura acelei atitudini umane fata de realitate,caracterizata prin reflectarea, contemplarea, valorizarea si faurirea unor trasaturi specifice ale obiectelor si proceselor din natura, societate si constiinta sau ale creatiilor omenesti.

Una din problemele cele mai dezbatute o constitue punctul pana la care estetica marfurilor poate influenta gustul propriu al maselor si masura in care va depinde de vointa consumatorilor. Produsele proiectate dupa cerintele esteticii poseda insusiri care le confera anumite forme, dimensiuni,volume,culori etc. Acestea constitue premise estetice care se concretizeaza in reactii estetice elementare, admirative sau depreciative. Elementele esteticii marfurilor pot fi explicate si caracterizate prin intermediul categoriilor estetice. Categoriile estetice sunt notiuni de larga generalitate, care desemneaza tipuri de reactii afective si care reprezinta instrumente de cunoastere si apreciere estetica. Functia, forma, structura, linia, desenul, ornamentul, culoarea, proportia, armonia constitue categorii estetice cu ajutorul carora, se apreciaza, sub raport estetic marfurile. Functia acestor produse intra intr-un complex al proprietatilor functionale in strinsa corelatie cu utilitatea.

Folosirea corespunzatoare a elementelor decorative,linii,desen,culori infrumuseteaza obiectele care pot primi aprecierea estetica.

Forma este un element esential in productia bunurilor de larg consum, fiind generata, in primul rand, de structura materialului, de functionalitate si utilitate. Prin forma se intelege, in sensul pasiv, manifestarea in exterior a ordinii interioare a obiectelor. Forma produselor fiind accesibila pentru perceptie devine atribut nedespartit al valorii lui. Forma poate provoca consumatorului o reactie emotionala constienta sau nu, prin care se exprima aprecierea senzoriala directa a acesteia: forma atrage sau respinge, place sau nu. Forma apare ca o caracteristica distincta a obiectelor, reflectand valoarea lor sociala. Pentru ca forma unui obiect util sa fie frumoasa, ea trebuie sa fie corelata cu compozitia.

48

Linia produsului delimiteaza si circumscrie toate obiectele vizibile, producand o infinita diversitate de forme. Linia poate avea conotatii multiple in functie de traiectorie, lungime, grosime, pozitie, grupare, succesiune, amplasare. Se evidentiaza ca importanta in raport cu forma obiectelor, liniile drepte si liniile circulare.Raporturile dintre dintre linii duc la intuitia de forme. Prin linii se separa si se subdivide suprafata, se exprima proportiile si se simbolizeaza miscarea. Cu ajutorul liniilor se transpune imaginea unei ide, obtinandu-se desenul.

Desenul produsului este un concept estetic autonom, o consecinta a schitarii liniilor si formarii conturului. Desenul este o operatie de baza, care verifica, elimina sau adauga. Acest concept trebuie sa tina seama de temperamental uman, de spiritul, ratiunea si dispozitia omului. Pentru realizarea unui desen este important unghiul vizual al desenatorului. O caracteristica importanta a desenului este autencititatea lui. In executarea unui desen trebuie sa se tina cont de raporturile dintre utilitate si material si de aplicarea culorilor.

Stilul are o semnificatie deosebit de cuprinzatoare si cunoaste diferite interpretari. Fiind o categorie estetica stilul nu poate fi limitat. El cuprinde toate acele manifestari ale activitatii umane in care sunt rezolvate sarcini cu caracter estetic. In plan temporal, apartenenta stilurilor la diferite epoci, determina o mare varietate de scoli.Stilul epocii, este o expresie artistica indirecta a unui univers socio-cultural complex, cu particularizari, in functie de fantezia si personalitatea creatorului.

Simetria este calitatea obiectiva si expresia unor raporturi de marime si forma, de ordine si dispunere, de potrivire si concordanta pe care o au partile unui intreg intre ele si in totalitate. Simetria este proprietatea reala a unui ansamblu alcatuit din elemente care raspund anumitor reglementari. Prin simetrie obiectele castiga proprietati de armonie, echilibru, proportionalitate.

Proportia si armonia sunt legi ale unitatii care tind sa gaseasca un motiv, fie central fie periferic, dupa care diferite elemente se leaga intre ele, formand unitati. Proportia reprezinta raportul elementelor din punct de vedere cantitativ, din punct de vadere al marimilor. Armonia este creata de raporturile satisfacatoare intre parti si intreg si ale partilor intre ele. Armonia reda raportul elementelor din punct de vedere calitativ, formand impresia finala de agreabil, placut. Armonia are intotdeauna un efect incitant, atrage atentia, antreneaza sensibilitatea. Se poate vorbi de armonia formei, culorilor.

Culoarea este unul dintre cele mai importante elemente ale esteticii. Folosirea culorii,se face din considerente estetice si practice in scopul de a contribui la accelerarea desfacerilor, de a crea imaginea firmei si nota de individualitate a produsului, de a contribui intr-o anumita masura la utilitatea marfurilor. Culoarea trebuie sa corespunda cat mai complet necesitatilor tehnico-functionale, trebuie sa intareasca conturul formelor, sa permita o perceptie vizuala optima, precum si o perceptie emotionala. Culoarea poate constitui un factor important in reliefarea volumelor prin contrast. Contrastul face parte din legile care privesc variatia, constituind un element care stimuleaza perceptia. Limbajul culorilor permite comunicarea unui anumit tip de informatie.

49

CARACTERISTICILE SPECIFICE MARKETINGULUI DIRECT

Rotaru Ionel

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Toate fiintele vii comunica ntre ele iar n societate, comunicarea reprezinta paradigma tuturor activitatilor umane

Emilian M.DOBRESCU

Economia n ansamblul ei - organizatiile economice si institutiile - emit si capteaza diverse semnale(stiri, informatii, avertismente, zvonuri, etc.) evidente sau culese de diferite institutii specializate care pot sa influenteze performantele activitatii ntr-un orizont de timp previzibil.

Comunicarea devine o necesitate deoarece astfel poate cunoaste mai bine mediul de actiune, sa faca cunoscuta oferta, caracteristicile, intentiile, sa atraga mai bine atentia asupra sa si sa capete ncrederea publicului vizat.

Trebuie precizat ca odata cu evolutia tehnologica si mai cu seama cu marele salt n domeniul informaticii si al telecomunicatiilor, s-au exercitat spectaculoase modificari asupra modului de desfasurare a vietii sociale si economice ale indivizilor sau ale organizatiilor indiferent de natura lor. Asa a aparut o noua maniera de a comunica altfel direct, personalizat, interactiv .

A comunica direct, personalizat si interactiv sunt actiuni specifice unui nou tip de marketing numit Marketingul Direct care presupune - un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de marketing, concretizat ntr-un demers orientat direct, personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia . Reactiile la care se face referire reprezinta atitudinea consumatorilor pentru:

- cumpararea unui produs sau serviciu,

- solicitarea unor informatii suplimentare din partea organizatiei,

- furnizarea de informatii despre caracteristicile si comportamentul sau de cumparare si consum,

- interactiunea cu punctele traditionale de marketing si/sau vnzari ale organizatiei.

- crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung. Comunicarea directa este determinata de existenta unor procese specifice ce au ca -

scop implementarea unor actiuni specifice cum ar fii: codificarea ,transmiterea ,decodificarea , reactia ,gestiunea reactiei , perturbatiile .

Principalele instrumente uzitate de marketingul direct sunt: Mailing-ul (Direct mail-ul)

reprezinta un instrument traditional prin are consumatorul primeste un pachet care include, n mod obisnuit: plicul purtator,scrisoarea publicitara cu raspuns direct,materialul promotional tiparit cu raspuns direct,instrumentul de raspuns ,plicul pentru raspuns.

50

Vnzarea prin corespondenta

- campaniile specifice folosesc catalogul ca instrument de comunicare si urmaresc vnzarea directa

a produselor si serviciilor promovate, comertul electronic

tinde sa nlocuiasca vnzarea prin corespondenta; comertul mobil este una dintre noile directii de dezvoltare;

Telemarketingul a fost primul instrument de marketing direct dezvoltat folosind un suport tehnologic comunicarea prin telefon (ulterior completata de suportul IT) avnd doua componente si anume:

Componenta activa

(outbound telemarketing) organizatia contacteaza

telefonic consumatorul

Componenta pasiva

(inbound telemarketing) consumatorul reactioneaza

telefonic la o campanie a organizatiei .Dialogul organizatie consumator este realizat folosind un scenariu telefonic Aplicatiile telematice

- sunt: aplicatiile text (audiotext, teletext, videotext);aplicatiile tip minitel; fax-mailing-ul; SMS marketing-ul.

Publicitatea cu raspuns direct: - publicitatea n presa

cu raspuns direct, publicitatea radio cu raspuns direct, publicitatea TV cu raspuns direct, publicitatea exterioara

cu raspuns direct.

Marketingul online

: - e-mail marketingul,comertul electronic, publicitatea online, utilizarea site-urilor web, grupurile de discutii. Marketingul online functioneaza eficient fie la nivelul unor nise de piata fie n cadrul unor campanii integrate (multicanal) de marketing direct.

Dintre caracteristicile specifice marketingului direct putem enumera: Actiunea

- presupune un complex de reactii si actiuni imediate ce se succed uniform ca activitati rezultate n urma unei analize temeinice a informatiilor

Masurabilitatea

este caracterizata de exactitate si corectitudine a eforturilor si a rezultatelor obtinute printr-un numar de raspunsuri primite.

Flexibilitatea

reprezinta un sprijin n actiunile de publicitate, de promovare a vnzarilor si /sau relatiilor publice , ca mijloc independent. Versatilitatea

este perceputa ca o transpunere a imaginatiei n practica a unei game foarte larg si variate de mesaje, tiparituri, formate, culoare, imagine, etc.

Selectivitatea

se raporteaza la tipurile de marketing si la mijloacele de comunicare, de multe ori chiar discriminatorii, permitnd o segmentare foarte precisa, specifica si foarte fina.

Natura personala

se raporteaza la unicitatea mesajelor fiind prin excelenta o caracteristica specifica marketingului direct

Confidentialitatea

are doua aspecte si anume: mesajele sunt confidentiale fata de concurenta, fiind cunoscute doar de firma si primite de segmentele de clientela cunoscuta, iar comunicare si vnzarea produselor asigura o confidentialitate fata de client, n scopul protejarii acestuia de ochi publici si de concurenta.

Puterea persuasiva combina eforturile de comunicare cu cele de vnzare.

Economicitatea

este o rezultanta a unei bune segmentarii ce permite atingerea clientilor potriviti cu mesaje si procedurile cele mai adecvate economisind bani, timp si energie

Mijlocul de testare

a tipurilor de oferte, mesaje, fisiere pentru luarea unei mai bune decizii

Eficienta reprezinta rezultanta celorlalte caracteristicii enumerate anterior.

fiecare traieste vnznd ceva

Robert LOUIS STEVENSON

51

MESAJE PENTRU MAILING

Jianu Laura

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Marketingul direct este o forma de publicitate care se adreseaza unui set de tinte bine definit cu scopul de a genera un rezultat masurabil, folosind cel mai des instrumente media adresabile, ca posta sau e-mailul. Marketingul direct foloseste intensiv baze de date.

Instrumente comune pentru marketingul direct sunt : mailing-ul (denumit si direct mail, mailing direct sau direct mailing), telemarketing-ul, etc. Cel mai folosit canal de media din marketingul direct este direct mail-ul - trimiterea de materiale publicitare adresate folosind serviciile postale. n multe tari dezvoltate direct mail-ul reprezinta o cantitate foarte mare din volumul total de expedieri postale, astfel nct exista tarife speciale, mai mici, pentru aceste expedieri. Pentru a se putea ncadra n aceasta categorie de expedieri, companiile de publicitate si formateaza si sorteaza materialele expediate n anumite feluri definite de companiile postale, care reduc timpul de manipulare al acestora, scaznd astfel costurile.

Exista trei tipuri generale de mesaje n mailing :

mesajul clasic - foloseste un plic purtator, ce poate avea forme, material, culoare, continut interior, etc. foarte diferite. Acest tip de mesaj poate contine o simpla scrisoare sau, pe lnga aceasta, o ntreaga gama de alte imprimate (pliante de prezentare a produsului, cupoane, bonuri de comanda etc.). Dintre toate mesajele, cel clasic are cel mai pronuntat caracter personal.

mesajul auto-purtator (self-mailer) - este expediat fara plic si poate fi o simpla foaie sau un complex de foi pliabile.Are nscris numele destinatarului, mesajele neadresate fiind considerate ca forma de publicitate in masa si nu de marketing direct propriu-zis.

catalogul - mesaj extrem de elaborat, complex. Aproape toate mesajele de marketing direct recurg si la anumite tehnici sau

mijloace de stimulare a reactiilor (raspunsurilor) celor vizati. Principalele modalitati de incitare la raspuns, care poarta si numele, consacrat de acum, de acceleratori, constau n:

timbre de colectionat, probe de cumparare, plicuri duble (grosimea incita), careuri de dezlegat n interiorul plicului;

includerea n plic a unor esantioane din produs (obiectele care "se simt" n plic duc la cresterea spectaculoasa a ratei de pastrare, deschidere si citire a mesajelor);

52

diverse decupaje speciale (numite tip-ons sau pop-ups), care ies n relief si atrag atentia n momentul deschiderii plicului / scrisorii;

folosirea unei a doua scrisori (numita

de specialisti "scrisoarea editorului"), ce urmeaza a fi deschisa doar daca cel vizat se decide sa nu raspunda si care nu este altceva dect o mini-sinteza a mesajului original;

plic nchis cu numele si adresa destinatarului, cu alte informatii specifice n interior, dnd impresia imprimarii personalizate, unice;

mesaje de tip invitatie, cu mentiunea "raspundeti, va rugam", pentru a incita la actiune (deja banalizate pentru piata vestica);

telegrame simulate, pentru a sugera ideea de urgenta a actiunii;

mostre de cecuri sau ordine de plata cu numele destinatarului, sugernd cstigarea unei sume de bani, urmare a raspunsului ,etc.

naintea crearii propriu-zise a mesajului trebuie analizate, nca o data, produsul oferit, produsele concurente, piata, tipurile

de media, bugetul disponibil, obiectivele urmarite, n vederea elaborarii unei adevarate strategii de creare. Mentionarea caracteristicilor produsului oferit este absolut necesara, dar nu si suficienta; aceste caracteristici, ce se constituie n argumente

de vnzare, trebuie "traduse" n avantaje pentru client (de exemplu, un aparat electrocasnic cu dimensiuni reduse - caracteristica-argument de vnzare - prezinta pentru client avantajul ca ocupa spatiu putin si i se poate gasi usor un loc de pastrare).

Prin mesajele concepute se ncearca atragerea, "acrosarea" clientului, miznd pe nevoi sau dorinte umane fundamentale: economia de timp, economia sau cstigarea de bani, sanatatea, faima, curiozitatea, puterea, dorinta de a fi unic, dorinta de a fi placut pentru sexul opus, de a fi n pas cu moda , etc. Teoreticienii si practicienii au creat si experimentat numeroase tipuri de mesaje, pentru diverse obiective urmarite, dupa care, n functie de rezultatele (rata raspunsurilor) obtinute, au ncercat sa stabileasca reguli de redactare a unor mesaje bune, eficiente.

53

CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SI PROCESELOR INDUSTRIALE

Joe Claudia studenta

Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Todorut Amalia Venera

Universitatea Constantin Brncusi, Tg Jiu

Abstract: ntruct studiul omologarii capabilitatii proceselor de fabricatie este o parte a activitatii de asigurare a calitatii, n cele ce urmeaza vom aduce la cunostinta o serie de notiuni si criterii de baza din acest domeniu. n acest scop vor fi prezentate si precizate definitiile termenilor respectivi pentru a se evita utilizarea termenilor n neconcordanta cu situatiile concrete si, legat de aceasta, alegerea unor metodologii necorespunzatoare rezolvarii problemelor ce se pun ntr-o ntreprindere la un moment dat.

Evident, conceptul de la care trebuie abordata problema este acela referitor la calitate. Practica a confirmat faptul ca un produs este util numai n masura n care satisface serviciul prescris, deci n masura n care poate sa satisfaca o anumita cerinta a unui beneficiar (fie acesta consumator individual sau industrial). Din acest motiv, definitia larg acceptata a calitatii este urmatoarea: totalitatea proprietatilor si caracteristicilor unui produs, care se refera la capacitatea acestuia de a satisface o necesitate data o anumita perioada de timp.

Sunt necesare si lamuriri asupra unor notiuni legate direct de "calitate", astfel nct sa se elimine pe ct posibil unele confuzii care ar putea lua nastere dintr-o interpretare eronata a

terminologiei. a.) Caracteristica de calitate: nsusire (proprietate) a unui produs care contribuie la calitatea acestuia. b.) Caracteristica de calitate masurabila: o nsusire (proprietate) a unui produs care poate lua orice valoare dintr-o multime specificata, determinarea valorii respective pe o unitate de produs fiind rezultatul unui proces de masurare (caracteristicile de calitate masurabile joaca un rol esential n activitatea de omologare a proceselor tehnologice). c.) Caracteristica de calitate atributiva: o nsusire (proprietate) a unui produs pusa n evidenta pe o unitate a produsului printr-o exprimare pur atributiva (calitativa, de genul "corespunzator necorespunzator, "trece - nu trece etc. Este important sa remarcam faptul ca orice caracteristica de calitate masurabila poate fi transformata ntr-una atributiva, prin nregistrarea simpla a faptului daca rezultatul masurarii apartine sau nu unui domeniu dat, care n general este un interval de toleranta specificat pentru caracteristica masurabila

considerata. d.) Neconformitate calitativa: o ndepartare a unei caracteristici de calitate de la conditiile sau starea specificata, suficienta ca unitatea de produs respectiva sa nu mai fie corespunzatoare cerintelor prestabilite. e.) Defect: neconformitatea calitativa a unei unitati de produs cu conditiile stabilite pentru una dintre caracteristicile sale. f.) Defectiv (unitate de produs defectiva): unitate de produs care reprezinta unul sau mai multe defecte. g.) Defectare: pierdere a capacitatii unei unitati de( produs de a ndeplini o misiune prestabilita, prin iesirea unitatii respective din starea de functionare proprie acesteia. h.) Unitate de produs defecta: unitate de produs care a suferit o defectare (a iesit deci din starea de functionare). i.) Defect critic: acel defect care, n urma unei analize sau n baza experientei de utilizare a produsului, se considera ca poate

54

conduce la situatii de pericol sau la accidentarea grava a personalului care utilizeaza sau deserveste produsul, sau poate mpiedica n mod esential ndeplinirea serviciului unui produs final important, situatie care se traduce prin compromiterea totala a unei actiuni de maxima importanta pentru utilizator. j.) Caracteristica de calitate critica: caracteristica de calitate care prin neconcordanta fata de specificatii poate transforma o unitate de produs ntr-un defectiv critic. k.) Defectiv critic: unitate de produs care contine unul sau mai multe defecte critice si, n plus, putnd sa contina (dar nu obligatoriu) si defecte majore si/sau minore. l.) Defect major: defectul care, rara a fi critic, poate reduce substantial functiile produsului care l poseda. m.) Caracteristica de calitate majora: caracteristica de calitate care, prin neconcordanta fata de specificatii, poate transforma

o unitate de produs ntr-un defectiv major. n.) Defectiv major: unitate de produs care contine unul sau mai multe defecte majore si care n plus poate contine defecte minore, dar nu si critice. o.) Defect minor: defectul care nu reduce n mod esential posibilitatile de utilizare ale produsului sau care este o abatere de la specificatiile de calitate impuse rara sa aiba o influenta semnificativa n comportarea produsului n functionare. p.) Caracteristica de calitate minora: caracteristica de calitate care,

prin neconcordanta fata de specificatiile impuse, poate transforma o unitate de produs ntr-un defectiv minor. q. )Defectiv minor: unitate de produs care contine unul sau mai multe defecte minore, dar nici unul critic sau major.

Se observa deci ca la divizarea caracteristicilor n masurabile si atributive se tine seama de posibilitatea de exprimare a acestora, iar la divizarea n critice, majore si minore, se are n vedere gravitatea acestora fata de consecintele la utilizator. Prezentarea acestei clasificari nu este n nici un fel gratuita. Omologarea capabilitatii procesului tehnologic se face practic - dupa cum vom vedea - pe baza analizei caracteristicilor de calitate masurabile generate n procesul respectiv. Un proces se va putea considera omologat atunci cnd sunt ndeplinite toate conditiile necesare pentru toate tipurile de caracteristici (critice, majore, minore). Pentru a localiza si mai exact rolul activitatii de omologare a proceselor tehnologice printre celelalte activitati legate de calitate mai sunt necesare nca doua definitii de o importanta fundamentala pentru ntelegerea corecta a activitatii industriale: 1) Controlul statistic al calitatii, care reprezinta ansamblul de actiuni (previziune, coordonare, realizare) destinat sa mentina sau sa

mbunatateasca calitatea si sa stabilizeze productia la nivelul cel mai economic care tine seama de satisfacerea cerintelor beneficiarului, utiliznd principiile si metodele statisticii matematice. Acestea din urma includ: repartitii de frecvente, masuri ale tendintei centrale si mprastierii (variabilitatii), fise de control statistic, metode de esantionare, analiza de regresie si corelatie, teste de semnificatie etc. (ntr-un cuvnt, ntreaga panoplie de procedee statistice care se pot utiliza n prelucrarea informatiei referitoare la calitate).

2) Verificarea calitatii: care reprezinta procesul de masurare, examinare, ncercare (testare), etalon are sau orice alta modalitate de comparare a unitatii de produs verificate cu specificatiile ce i sunt aplicabile. Este important de subliniat faptul ca "unitatea de produs" verificata poate fi un produs individual ca atare, un lot de produse, un proces de fabricatie, o pereche de produse ce actioneaza mpreuna etc. Din prezentarea celor doua definitii rezulta

clar faptul ca verificarea calitatii se afla n raport de subordonare fata de controlul calitatii, iar acesta, la rndul sau, fata de asigurarea calitatii. Omologarea capabilitatii proceselor tehnologice este o activitate care apartine direct controlului statistic al calitatii si indirect activitatii de asigurare a calitatii.

Bibliografie: - Al. Isaic Maniu si V. Gh. Voda, Manualul calitatii Editura Economica, Bucuresti,

1997; - L. Tovissi, El. Isaic-Maniu, Metode de determinare a capabilitatii proceselor

de productie: Calitatea Productiei si Metrologie, 1973, nr. 12.

55

COMUNICAREA SI AVANTAJELE N MARKETINGUL DIRECT

Student Capatna Nicolae

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Marketingul direct, este un sistem interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe mijloace de comunicare pentru a obtine un raspuns masurabil, care poate duce n anumite cazuri pna la achizitie.

Marketingul direct presupune tehnici personalizate de vnzare prin corespondenta, vnzare prin catalog, vanzare prin telefon, teleshopping, comert electronic, etc. Marketingul direct vizeaza prin definitie, atingerea individuala a clientelei potentiale; este deopotriva, un mod de comunicare, de difuzare de oferte comerciale/promotionale (direct n cutiile postale, prin mailing, brosuri, cataloage, inclusiv prin anunturi de presa s.a.) si un veritabil canal de vnzare personalizata (fiecare client este unic si trebuie tratat ca atare).

Comunicarea n marketingul direct

Comunicarea directa reprezinta forma de comunicare n care informatiile sunt adresate direct si interactiv, la distanta, sub forma unor mesaje specifice, avnd un caracter personalizat n vederea stimularii unei reactii de o anumita natura din partea destinatarului.

Comunicarea directa este personalizata datorita specificului acesteia, mesajele transmise catre audientele vizate prin intermediul campaniilor specifice, sunt adoptate la fiecare receptor n parte.

Comunicarea directa urmareste stimularea unei reactii, de o anumita natura din partea receptorului. Vizeaza generarea unui anumit comportament al consumatorului diferentiat n functie de obiectivele specifice urmarite.

Totalitatea reactiilor consumatorilor mbraca forma feedback-ului astfel nct controlul exercitat de catre organizatie asupra consumatorului este maxim.

n marketingul direct putem gasi patru tipuri de comunicare:

a) atunci cnd Emitatorul este activ si Receptorul este pasiv;

b) atunci cnd Emitatorul este activ si Receptorul este activ;

c) atunci cnd Emitatorul este pasiv si Receptorul este activ;

d) atunci cnd Emitatorul este pasiv si Receptorul este pasiv.

Componentele sistemului de comunicare directa sunt urmatoarele:

- Emitatorul, care reprezinta initiatorul procesului de comunicare;

- Receptorul, care reprezinta unitatea de audienta vizata prin intermediul campaniilor de comunicare directa. n comunicarea directa receptorul este abordat individual;

- Mediile de comunicare, care reprezinta ansamblul mijloacelor folosite de catre emitator pentru a transmite direct, personalizat si interactiv, informatii

catre receptor,

56

respectiv mijloacele puse la dispozitia receptorului pentru a reactiona n urma campaniilor de comunicare directa

; - Mesajul, care reprezinta volumul de informatii transmise direct, personalizat si

interactiv consumatoriilor vizati prin intermediul campanilor de comunicare directa.

Avantajele folosirii marketingului direct Marketingul direct este simplu. Consta doar n oamenii care vorbesc (comunica)

unii cu ceialti pentru beneficiul ulterior al ambelor parti.

Marketingul direct este masurabil. Nu trebuie sa te ntrebi prea mult daca procedeul a avut sau nu succes. n general vei primi un raspuns, si asta chiar rapid.

Marketingul direct este personal. n timp ce vnzatorul este cel care modeleaza oferta, cumparatorul este cel care decide tranzactia. Cnd un mail (scrisoare, fax) nesolicitat ajunge la o anumita destinatie, cel care l primeste decide n ritmul sau daca raspunde, cnd si cum.

Marketingul direct este inteligent. Tine cont de experientele trecute si ncearca sa se mbunatateasca pe masura ce continua. De aceea folosesc oamenii baze de date.

Marketingul direct poate fi testat. Unele lucruri prind, altele nu. Orice oferta poate fi mbunatatita.

Marketingul direct este determinat stiintific. Marketingul direct se bazeaza pe fapte, pe cercetare si cunostiinte si nu pe opinii sau impresii.

Marketingul direct este practic. Cnd vorbim de marketing direct lucrurile devin pragmatice. Chiar daca practic e vorba de publicitate (prin forte proprii) unde creativitatea de exemplu conteaza foarte mult, la marketing direct totul se subordoneaza rezultatelor.

Marketingul direct este orientat spre costuri. Marketingul direct bine facut ti arata clar ct de profitabile (sau neprofitabile) sunt activtatile ntreprinse. De aici e doar o chestiune de ct sunteti dispusi sa investiti.

Marketingul direct este pretutindeni. Suntem bombardati cu stimuli de marketing direct mai tot timpul. Si putem vedea foarte clar ce functioneaza si ce nu.

Marketingul direct este usor de pus n practica. Poate fi sub forma unui ziar, a unei brosuri, a unei scrisori, a unui telefon, a unei persoane care bate la usa potentialilor clienti. Poate fi un show televizat, un program radio, un site internet sau un panou.

Marketingul direct construieste loialitate. Va permite sa identificati cu usurinta cei mai buni clienti si va sprijina eforturile de a-i trata pe acestia cu cel mai nalt profesionalism si cu o rata de satisfacere ridicata.

Marketingul direct este empatic. Ce vrea clientul? Cum se simte clientul? Marketingul direct nu se leaga de produs ci de client si nevoile lui.

Marketingul direct ofera solutii. Marketingul direct ofera solutii si nu produse. Nu-mi spunce ce face produsul acesta, ci spune ce face pentru mine.

Desigur ca exista si alte elemente care transforma aceasta unealta ntr-o unealta foarte puternica pentru orice companie, mai ales daca luam n considerare si dezvoltarea tot mai rapida a internetului, care le ofera celor doritori de marketing direct posibilitati nelimitate.

57

RITMURI SI CORELATII NECESARE N VEDEREA EGALIZARII NIVELULUI DE DEZVOLTARE AL TARII NOASTRE CU MEDIA

DIN UNIUNEA EUROPEANA

Studenta Bucerzan Beatrice

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Comunicarea stiintifica se doreste o constientizare a decalajelor economice si sociale dintre Romnia si U.E. Prin ea se realizeaza prognoza orizontului de timp necesar egalizarii nivelurilor de dezvoltare. Aprecierea fiind dezarmanta, se propune comprimarea timpului si marirea ritmului de crestere economica a tarii noastre. Potentarea factorilor cresterii economice si noua economie se doresc a fi calea atenuarii decalajelor economico sociale.

Atenuarea si eliminarea ct mai rapida a decalajelor economico - sociale se constituie n obiectiv national. Romnia, a saptea mare tara din Uniunea Europeana dupa numarul locuitorilor, avea o economie ce reprezenta doar 0,7 0,8 % din PIB ul comunitar. PIB/loc. a fost n 2006 de 3657 euro, n timp ce media UE 25 a fost de 23402 Euro.

n viitor, se apreciaza un trend pozitiv: R=6% pt. Romnia si de 2,5 % pt. UE 27. Ne punem firesc ntrebarea: dupa cti ani se vor egaliza nivelurile de dezvoltare, sub

aspectul PIB/angajat? Ecuatia de prognoza a evolutiei fenomenului este: 0i

i

ttY y I=

.n baza acestei relatii avem egalitatea :

20062006i i

UEt tRORO UEPIB I PIB I=

unde:

-

2006ROPIB = produsul intern brut al Romniei n anul 2006, an baza de referinta;

-

itROI =

indicele mediu de dinamica al Romniei, estimat pentru perioada de prognoza a Romniei;

-

2006UE

PIB = media produsului intern brut/loc., n anul 2006, n UE;

-

itUEI = indicele meiu de dinamica al UE, estimat pentru perioada de prognoza. Cum:

2006 3657ROPIB =

euro 1 1.06RO ROI R=+= 2006 23402UE

PIB = euro 1 1.025UE UEI R=+=

rezulta:

20062006

2006 2006

lg lg lg lg

lg lg lg 23402 lg 3657 50.96 51lg1.06 lg1.025lg lg

UERORO UEi i

UE RO

iRO UE

PIB t I PIB t I

PIB PIBt ani

I I

+=+

===

58

Daca ne raportam la nivelul PIB/loc. cel mai ridicat, existent in U.E, respectiv n Luxemburg, calculele vor evidentia un orizont de timp mult mai mare:

lg 71600 lg 4529 88.59 89lg1.06 lg1.025i

t ani==

Orizontul de timp necesar realizarii nivelului de dezvoltare este dezarmant. Optiunea si dorinta actualei generatii este aceea de a beneficia si ea de rezultatele dezvoltarii. Pentru aceasta, cresterea economica trebuie orientata spre o noua economie care, prin productivitate si nalta eficienta n valorificarea resurselor materiale, sa asigure sens, continuitate si satisfactie si pentru actuala generatie.

Daca ne propunem sa comprimam orizontul de timp necesar egalizarii nivelului de dezvoltare la doar 10 ani, aceasta o putem face prin cresterea corespunzatoare a ritmurilor de dezvoltare. Din relatia precedenta rezulta:

2006 2006lg lg lg 23402 lg 3657lg lg lg1.025 0.0913366610

UE RO

RO UEi

PIB PIBI It

=+=+=

1.234 123.4%ROI== corespunzator 100 23.4%Ro RoR I==

Daca ne raportam la Luxemburg, calculele vor conduce la un indice mediu de dinamica mult mai mare.

lg 71600 lg 4529lg lg1.025 0.130614944 1.351 135.1%10

RO ROI I

=+==

Realizarea unor asemenea ritmuri ( 35.1%ROR = ) de crestere ridicata ne conduc la o noua ntrebare: ce structuri economice permit potentarea factorilor de crestere economica si obtinerea unei dinamici att de nalte?Acestea sunt cele ale noii economii.

Noua economie este economia n care oamenii lucreaza cu creierul lor n locul minilor; este o economie n care inovatia este mai importanta dect productia de masa, este una n care investitorul cumpara noi concepte sau noi mijloace de a le crea, mai degraba dect noi masini. Ea este o economie n care schimbarea rapida reprezinta o constanta. n noua economie, prosperitatea decurge direct din inovatie si nu din optimizare. Succesul si bogatia nu se cstiga prin perfectionarea a ceea ce deja se cunoaste, ci prin imperfecta stapnire a necunoscutului.

Analiza elementelor fundamentale ale noii economii releva faptul ca factorii care guverneaza cresterea astazi sunt foarte diferiti de cei folositi n urma cu 20 -30 ani. n cazul noii economii, regulile jocului s-au schimbat radical.Se poate spune ca succesul statelor va fi din ce n ce mai mult determinat de modul n care ele vor reusi sa impulsioneze inovatia tehnologica, relatiile antreprenoriale, educatia si calificarea specializata.

Atasati ideii privind necesitatea unei cresteri economice accelerate, doritori sa beneficiem si noi de bunastarea si distribuirea de avutie ntr-o economie a informatiei, noi studentii acestei universitati, constientizam pe deplin ca o economie aflata n schimbare tehnologica necesita o forta de munca capabila sa foloseasca n productie progresul tehnic. E de competenta noastra sa fim creativi, sa descoperim si sa implementam inovatiile, sa pasim hotarti n noua economie.

59

DEZVOLTAREA UMANA DURABILA SI ROLUL EI

N SOCIETATEA BAZATA PE CUNOASTERE

Annamaria Paljanos

Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu

Noua economie si societatea cunoasterii impun aparitia unor bunurile intangibile precum cunostintele sau managementul informatiei care devin nou nucleu al competentelor. Cunoasterea,

mult mai valoroasa dect resursele naturale sau marile fabrici, este arma termonucleara a zilelor noastre.

Dezvoltarea umana este definita ca un proces care conduce la extinderea gamei posibilitatilor ce se ofera fiecarui individ. Fiinta umana este situata n centrul actiunilor privind dezvoltarea si ea trebuie sa-si manifeste pe deplin optiunile n oricare domeniu economic, social, cultural, politic. Pentru a analiza gradul de dezvoltare umana au fost elaborati o serie de indicatori ce se impun a se analiza pentru fiecare stat. Exista o legatura directa intre gradul de dezvoltare umana a unei tari si cel de dezvoltare economica a acesteia.

Alaturi de dezvoltarea umana se impune sa abordam si problematica investitiei n resursa umana si impilicit a investitiei n educatie. Pregatirea resursei umane este o preconditie n perspectiva dezvoltarii durabile. Sistemul de educatie va trebui sa pregateasca resursa umana pentru a realiza, crea si gestiona economia sustenabila.

Resursa umana denumita ultima resursa de Banca Mondiala se dovedeste a fi singura si cea mai pretioasa resursa n rezolvarea crizei om-mediu-dezvoltare, pentru imaginatia resursei umane nu exista bariere. Resursa umana, genereaza cunostinte si informatii care constituie resurse inepuizabile pentru dezvoltarea economica, ele se amplifica, se multiplica si se diversifica prin reutilizare.

60

ORIENTAREA SPRE CLIENT COMPONENTA DE BAZA A SCHIMBARII

Irina Petrica

Universitatea Alma Mater, Sibiu

n ultima vreme foarte multe ntreprinderi atribuie stradaniei de orientare spre client o importanta strategica tot mai mare. Exista nsa o dilema asupra faptului, si anume, ce se ntelege concret prin orientarea spre client, care este importanta orientarii spre client n cadrul ntreprinderii si care sunt masurile ce trebuie luate pentru ca ntreprinderea n cauza sa fie perceputa de clienti ei ca fiind orientata spre acestia. De asemenea, nu exista unanimitate ntre specialisti n privinta contributiei orientarii spre client la succesul ntreprinderii.

Orientarea spre client trebuie legata nemijlocit att de produsele si/sau serviciile ntreprinderii, ct si de interactiunea dintre ofertant si client. Astfel, orientarea spre client a ofertantului este dovedita si determinate prin aspectele de calitate att a contactelor cu clientii ct si a produselor si/sau serviciilor puse n slujba acestora. n plus, un comportament interactiv orientat spre client se remarca prin satisfacerea plenara a asteptarilor clientului, printr-o relatie corespunzatoare cu angajatii ntreprinderii si, nu n ultimul rnd, prin abordarea problemelor din perspectiva clientului.

Orientarea spre client nu constituie o actiune singulara si temporara ci trebuie privita ca un proces unitar si permanent n cadrul ntreprinderii. ntregul concept trebuie sa aiba un efect masurabil asupra satisfactiei clientului deoarece acesta asteapta o anumita reactie a ntreprinderii la necesitatile si dorintele sale. Numai printr-o comunicare permanenta cu clientul se poate elabora o strategie de mbunatatire a relatiei cu acesta pe termen lung, contribuind astfel la consolidarea ncrederii clientului n ntreprindere.

Orientarea spre clienti

este o garantie stiintifica solida pentru succesul si mentinerea unei ntreprinderi pe piata.

Cauzele care au determinat aplicarea deficitara a orientarii spre clienti n ntreprinderi sunt variantele de interpretare n circulatie si multitudinea de concepte. Orientarea spre clienti

nseamna identificarea si analiza continua si cuprinzatoare a asteptarilor clientilor, transpunerea acestora n realizarea produselor si serviciilor, n modul de desfasurare a interactiunii cu clientii, cu scopul dezvoltarii si mentinerii unor relatii pe termen lung si economic avantajoase cu clientii. Daca orientarea spre piata are n vedere nu numai orientarea ntreprinderii catre clientii actuali ci si catre ansamblul participantilor pe piata care intra n relatie cu ntreprinderea n scopul construirii unor avantaje concurentiale, al asigurarii competitivitatii ntreprinderii pe termen lung, orientarea spre clienti

are ca scop satisfacerea nevoilor clientilor, a asteptarilor acestora si nu construirea unui avantaj n raport de concurenta de pe piata.

Se considera ca o ntreprindere are o buna orientare spre clienti daca:

prezinta calitate ridicata produselor/serviciilor;

61

aplica un management activ al reclamatiilor, o reactie rapida la cererile deosebite ale clientilor;

aplica o motivare puternica salariatilor;

Cele mai relevante trasaturi cheie ale marketingului relational si, n acelasi timp, elemente de diferentiere fata de marketingul tranzactional sunt legate de:

punerea accentului pe asigurarea unor bune relatii intense, interactive si fidelizarea cumparatorilor;

orientarea spre beneficiile pentru clienti, un contact ridicat cu clientii;

preocupare a ntregului personal pentru calitate; angajare ridicata n asigurarea serviciilor pentru clienti, o abordare dinamica si pe

termen lung a efectelor n timp.

Portofoliul de clienti reprezinta cel mai important activ al unei organizatii. Este singurul activ cu personalitate, care pe masura intensificarii concurentei devine tot mai greu de gestionat.

Economia zilei de azi este este una a clientului, iar slogane de genul: Clientul nostru, stapnul nostru ori clientul este rege nu mai surprind pe nimeni, desi uneori exista o discrepanta ntre filozofia de afaceri a unei organizasii si practicile sale curente. Renuntarea la abordarea bazata pe produs n favoarea celei bazata pe client (orientarea spre client) a devenit o necesitate n orice organizatie de succes. Un exemplu relevant n acest sens este cel al companiei Ford. Este faimoasa declaratia lui Henry Ford cu privire la modelul T Ford produs n perioada 1908-1927: Este disponibil n orice culoare doriti, atta vreme ct este negru.

Spre deosebire de aceasta, noua filozofie de afaceri a celor de la Ford este sintetizata n urmatorul citat: Daca nu ne lasam condusi de clienti, nici masinile noastre nu vor fi conduse de clienti.

spunea mai trziu un responsabil de la Ford. Chiar daca viitorul nu are implementat integral noile concepte, precum: relational client, interactiune, canale de comunicare si de distributie, organizatiile comerciale cu siguranta vor reinventa pentru fiecare unitate, fiecare piata, fiecare client.

Dar, de la acestea, se cere o adevarata transformare a viziunii, a strategiei si a organizarii ntreprinderii, fara de care tot efortul promite rezultate deceptionante.

62

SEPA (SINGLE EURO PAYMENT AREA) UN NOU INCEPUT PENTRU INDUSTRIA PLATILOR ELECTRONICE

Paul UILACAN

Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu

De la introducerea bancnotelor si monedelor euro n anul 2002, consumatorii au avut posibilitatea de a efectua plati n numerar pe tot cuprinsul zonei euro utiliznd un singur portofel si o singura moneda. Odata parcursa aceasta etapa, a sosit acum momentul n care consumatorii vor putea efectua plati fara numerar pe tot cuprinsul zonei euro, dintr-un singur cont, n aceleasi conditii de baza, indiferent de localizarea acestora.

n ceea ce priveste Eurosistemul, aceasta zona unica de plati n euro (SEPA) va deveni realitate n momentul n care toate platile n euro din zona euro vor fi considerate plati nationale si diferentierea actuala dintre platile nationale si cele transfrontaliere va disparea. Aceasta presupune nu numai alinierea practicilor nationale din sectorul bancar, dar si modificarea comportamentului consumatorilor n toate statele membre ale zonei euro. Aceste modificari trebuie sa conduca spre o piata mai integrata a platilor, care va aduce cu sine avantaje economice substantiale. SEPA nu numai ca va introduce mai multe servicii comparabile, dar va stimula, de asemenea, concurenta si inovatia. Institutiile care pot sa adopte noile

tendinte n tehnologie si care ofera clientilor servicii suplimentare vor avea de cstigat n urma crearii noii piete integrate. ntr-o economie competitiva si

integrata, este necesara o viziune anticipativa pentru ca platile de mica valoare sa beneficieze de un nivel de siguranta si eficienta comparabil

cu cel aferent platilor din cele mai performante sisteme nationale.

Proiectul SEPA nu trebuie privit numai ca o operatiune dintr-o singura miscare, ci mai degraba ca un proiect n continua dezvoltare, care faciliteaza integrarea europeana si ncearca sa

perfectioneze n permanenta toate aspectele legate de piata platilor de mica valoare din zona euro. De asemenea, SEPA va avea un aport semnificativ la asanumita Agenda de la Lisabona, care urmareste stimularea competitivitatii si asigurarea dezvoltarii continue a economiei europene. Proiectul SEPA este parte integranta a procesului de realizare a unei piete unice n Europa si necesita sprijinul deplin al factorilor implicati, ndeosebi al ntregii comunitati bancare. Eurosistemul acorda un sprijin puternic

proiectului SEPA.

63

ANALIZA COMPARATIVA A CAMERELOR VIDEO DIGITALE

Neguleiu (Nica) Elena

Universitatea Alma Mater, Sibiu

REZUMATUL LUCRARII

Analiza comparativa a calitatii produselor consta in aplicarea unor metodologii adecvate ce presupun compararea a doua sau mai multe marfuri pe baza caracteristicilor reprezentative ale fiecarui produs

Beneficiarii nemijlociti ai analizei comparative a calitatii produselor sunt: a) societatile comerciale din domeniul productiei marfurilor si cel al prestarilor de

servicii care trebuie sa cunoasca permanent zona de piata specifica obiectului lor de activitate si sa gaseasca solutii adecvate asigurarii coerentei politicilor comerciale.

b) organizatii cu atributii de supraveghere si corectare a activitatilor de productie in comercializarea marfurilor si in domeniul prestarilor de servicii care trebuie sa cunoasca raporturile calitative reale dintre marfuri.

c) consumatorii care constituie categoria cea mai numeroasa si cea mai indreptatita sa beneficieze de obiectivitatea rezultatelor analizei comparative a calitatii produselor.

Criteriile de analiza comparativa privind calitatea se stabilesc in functie de :

-gradul de importanta

-complexitatea produselor Gradul de importanta este dat de scopul efectuarii analizei,mijloacele reclamate si

efectele antrenate.Analizele efectuate de societatile comerciale in vederea optimizarii propriei politici comerciale.

Analizele efectuate in folosul consumatorilor presupun o independenta totala si reala fata de interese publicitare,intrucit rezultatele acestor analize sunt singurele elemente de referinta si considerate ca atare in stabilirea comportamentului de cumparare.

Complexitatea marfii determina hotartor caracterul analizei..

Exista doua metode matematice complexe: 1) Metodele simple(clasice) prezinta avantajele operativitatii si accesibilitatii. 2) Metodele complexe reprezinta avantajul unui spor de obiectivitate ca urmare a

considerarii simultane a unui numar mare de caracteristici,in functie de importanta lor,dar presupun parcurgerea riguroasa a unei metodologii complicate.

Din categoria metodelor complexe cele mai cunoscute si aplicate sunt:metoda valorii absolute a caracteristicilor,metoda indicelui de utilitate,metoda indicatorului complex al calitatii.

64

Clasificarea caracteristicilor de calitate.

Dupa aportul pe care il aduc la serviciul pe care il indeplinesc la consummator sunt:

Caracteristici tehnico-functionale

Proprietati economice

Proprietati estetice

Proprietati ergonomice

B. Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii

Caracteristici principale Timp maxim de inregistrare (min) Numar pixeli Design Forma Culoare Vizor (inch) Sunet Mod de inregistrare

Caracteristici secundare Greutate Consum Masa Dimensiuni

STUDIU DE CAZ Caracteristici/ Produse

C2 C3 C4 C5 C6 Pret()

JVC 120 1 3.5 800 2.8 0.2 1000

SONY 120 2 2.5 630 2.5 0.5 800

SHARP 120 4 2.6 585 2.6 0.1 550

PANASONIC 120 3 2.8 590 2.4 0.4 1100

CANON 120 1 3.1 640 2.7 0.6 950

C1 = Timp maxim de inregistrare (min) C2 = Numar CCD-uri ; C3 = Vizor (inch) C4 = Greutate (kg) ; C5 = Consum (W/h) C6 = timpul maxim de atingere a claritatii imaginii (sec)

65

CONCLUZII

Obiectivele care se urmaresc prin analiza comparativa sunt: -stabilirea performantelor diferitelor tipuri de produse -compararea conditiilor comerciale si de service oferite de firmele producatoare -caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor de calitate -stabilirea raportului performanta/pret/calitate Scopul acesteia este sa-l ajute pe consumator in achizitionarea de produse care sa satisfaca nevoile acestuia la un pret ct mai mic. In cazul produselor de folosinta indelungata consumatorii trebuie sa tina cont de urmatoarele: -pretul produsului -cheltuieli de intretinere -cheltuieli curente de exploatare

66

ASPECTE TEORETICE PRIVIND METODELE DE EVALUARE A MATERIEI IMPOZABILE UTILIZATE N ROMNIA

Mocan Ionut

Universitatea Alma Mater, Sibiu

Pentru ca impozitul sa fie corect calculat este necesar ca materia impozabila sa fie evaluata ct mai ex