01 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor

Tema 1 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor

Cine sunt strămoşii românilor şi cum au trăit ei înainte de cucerirea romană?

I. IDENTITATEA ROMÂNILOR

II. ROMANIZAREA

III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

Cum au fost cuceriţi strămoşii românilor de către romani şi cum au trăit după cucerire?

Cum s-a format poporul român şi limba lui?

De ce există două teorii opuse legate de romanitatea românilor şi ce susţin ele?

SUMAR

2



INTRODUCERE

Romanitatea românilor = poporul român şi limba română au origine latină.

Romanitatea se leagă cronologic

EPOCA VECHE

TOATE CELELALTE EPOCIISTORICE

Nevoia de explicare

Teorii opuse

Din motive politice

Datorită absenţei unor izvoare istorice scrise

3



I. IDENTITATEA ROMÂNILOR

Cine sunt strămoşii românilor şi cum au trăit ei înainte de cucerirea romană?

4



Strămoşii românilor

Mileniul III î.Hr. Indo-europenii îi asimilează pe autohtoni.

Din indo-europeni ilirii

grecii

geto-dacii

Spaţiul carpato-danubiano-pontic

traciiStrabon (istoric şi geograf antic din sec. I î. Hr.): „Dacii au aceeaşi limbă

ca şi geţii”.5



Geto-dacii

Aşezări numite dava

Organizaţi în triburi sau uniuni de triburi

Limba - dialect al limbii tracice

Politeişti(Zalmoxis)

6



82-44 î.Hr.Regatul lui Burebista = prima unificare a triburilor traco-dace

87-106 d.Hr.Regatul lui Decebal= reunificarea triburilor dacice

Statul dac

Capitala statului: Sarmizegetusa Regia

A luptat împotriva Imperiului Roman

Războaie: 101-102 105-106

106 d.Hr.

Dacia devine provincie romană

DocumentImagine 7



Columna lui Traian

Muzeul Naţional de Istorie a României

Colecţie de fotografii cu scene de pe columna lui Traian.

12

http://www.muzeulvirtual.ro/expozitii/columna-lui-traian/



II. ROMANIZAREACum au fost cuceriţi strămoşii românilor de către romani şi cum au trăit după cucerire?

13



Romanizarea = introducerea modelului roman de civilizaţie şi cultură, proces care a avut drept rezultat transformarea teritoriului stăpânit, a locuitorilor şi limbii acestora după modelul Romei.

Componenta esenţială – lingvistică = înlocuirea limbii populaţiei supuse cu limba latină.

A. Romanizarea. Context şi factorifavorizatori

14



271/275- 602

106 -271/275

Sec. II î.Hr. - 106 d.Hr.

a) Etapa preliminară sau anterioară

cuceririi romane

B. ETAPELE ROMANIZĂRII

b) Etapa decisivă sau a stăpânirii

romane

c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii

romane

15



a) Etapa preliminară sau anterioară cuceririi romaneSec. II î.Hr. -106 d.Hr.

Romanii cuceresc Peninsula Balcanică (sec. II î.Hr. – I d.Hr.)

Dacii - în strâns contact cu civilizaţia romană

Influenţe romane

Cultura materială: vase de bronz, unelte de fier, arhitectură, armament, ceramică, instrumente medicale, imitarea

monedelor romane etc.

Viaţa politică: implicarea lui Burebista în

războiul civil de la Roma; cucerirea

Dobrogei de către romani în 28 î.Hr. şi includerea în

provincia Moesia în 46 d.Hr.

Viaţa spirituală: folosirea alfabetului latin, preluarea imaginilor unor divinităţi romane pentru reprezentarea unor divinităţi dacice etc.

16



b) Etapa decisivă sau a stăpânirii romane106-271/275

Romanizarea

Urbanizarea

Sistemul administraţie

i romaneCultele

religioase romane

Factorii hotărâtori:• LIMBA LATINĂ• CREŞTINISMUL

Factori:

17



C. FACTORII ROMANIZĂRII

1. ColonizareaOficială (organizată de statul roman)

Populară (spontană)

MASIVĂ ŞI ORGANIZATĂ40.000 de colonişti „ex toto orbe Romana” (Eutropius) pentru ,,a popula oraşe şi cultiva ogoare”

Se realizează prin: Întemeierea de noi colonii Atribuirea de pământ unor grupuri

de cetăţeni romani.

Coloniştii – villa rustica, canabae, vicus, pagus

Document18

Indiferent de provenienţă coloniştii sunt latinofoni - vorbitori de limba latină - purtători ai culturii materiale

şi spirituale romane.




2. ArmataDACIA - provincie de

graniţă

cca. 55.000 de soldaţi

Legiuni (formate din soldaţi care aveau cetăţenie romană).

Veteranii din legiuni primeau bani şi ocupau diferite funcţii.

Trupe auxiliare (formate din soldaţi care nu aveau cetăţenie romană). Veteranii din trupele auxiliare primeau cetăţenie romană, pământ

în proprietate, dreptul de a se căsători în provincia apărată.

Staţionau în tabere militare romane numite castre, în jurul cărora se formau aşezări civile,

numite canabae. Veteranii – latinofoni factor important al

romanizării.Imagine 20




3. UrbanizareaColonia (au rang superior): Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Napoca,

Apulum

Municipia: PotaissaOraşele aveau statut de:

Purtătoare ale modului de viaţă roman

Administraţia

Instanţele

judecătoreşti

Mari centre religio

aseŞcoli

Teatre, amfite

atreForum Terme

DocumentImagine 22



Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Tur virtual al ruinelor romane.

25

http://muzeu.geomatic.ro/sectii/sarmis/sarmi_virtual/ro/1/1_intrare.htm




Traian (98-117)Provincia romană Dacia: Transilvania, Banatul, Oltenia şi vestul Munteniei.Condusă de un guvernator: legatus Augusti pro praetore.Capitala: Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Dacii liberi: Crişana, Maramureş, o parte din Moldova de azi.

Hadrian (117-161)Marcus Aurelius

(161-180)

Dacia Apulensis Malvensis

Porolissensis Conduse de un

legatus Augusti pro praetore Daciarum

Trium.Capitala la Ulpia

Traiana Sarmizegetusa.

4. Limba latină

Organizarea politico-administrativă = factor al romanizării lingvistice Funcţiile administrative deţinute de cetăţeni romani care vorbeau

limba latină contribuie la procesul de romanizare.3 provincii:Dacia Inferior - condusă de un procurator Augusti .Capitala la Drobeta .Dacia Superior - condusă de un legatus Augusti pro praetore.Capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Dacia Porolissensis - condusă de un procurator Augusti.Capitala la Napoca.

Document

26Hartă



FACTORII ROMANIZĂRII5. Religia Interpretatio romana (adorarea sub nume

romane a unor divinităţi neromane)

Sincretismul religiosReligia

creştină Prima jumătate a sec. IV d.Hr. – se

răspândeşte în Dacia 313 – Edictul de la Milano -

Constantin cel Mare acordă libertate de cult creştinismului.

391 - Theodosius interzice cultele păgâne.

Episcopate în zona Dunării la Tomis, Durostorum.

Misionari: Sfântul Ioan Cassian, Dionisie cel Mic.

Dovezi ale răspândirii în Dacia postromană:

Donariul de la Biertan (sec. IV). “Ego Zenovius votum posui”.

Opaiţe creştine. Cruci şi fundaţii ale unor basilici

creştine: Porolissum, Sucidava. Principalii termeni creştini:

Dumnezeu (Domine Deus), creştin (Christianus), cruce (Crux).

DocumentImagine 29



c) Etapa finală sau ulterioară stăpânirii romane271/275-602

271/275 - Împăratul Aurelianus retrage administraţia şi armata romană din Dacia (Retragerea aureliană).

O parte a populaţiei (armată şi civili legaţi prin interese de imperiu) părăseşte Dacia.

Cea mai mare parte a populaţiei romanizate continuă să trăiască la N de Dunăre.

Romanizarea continuă şi după retragerea aureliană din Dacia.Dobrogea rămâne sub stăpânire romană până în 602 rol important în întărirea romanităţii nord-dunărene.

DocumentHartă

32



Romanizarea

treptată a

teritoriului de la N

de Dunăre

(începând cu sec. II î.Hr. şi până în

602)

Asimilarea

autohtonilor geto-

daci

Formarea

daco-romani

lor

D. CONSECINŢELE ROMANIZĂRII

FORMAREA POPORULUI ROMÂN ŞI A LIMBII ROMÂNE

35



III. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂCum s-a format poporul român şi limba lui?

36



a) Romanizarea autohtonlior (geto-dacii) – prima sinteză

b) Asimilarea migratorilor de către autohtonii romanizaţi (daco-romanii) - a doua sinteză

Lumea romanică orientală

Romanicii nord-dunăreni (poporul român)

Romanicii sud-dunăreni (aromânii, meglenoromânii, istroromânii)

A. Formarea poporului român secolele VII-VIII

37Imagine



Migratorii slavi

Influenţează etnogeneza românilor

Terminologia slavă

Vocabularul

Modelul instituţional

FĂRĂ să îi schimbe caracterul romanic

39



dacoromân ( în România) Dialecte

B. Formarea limbii române (sec. VII-VIII) - aparţine familiei limbilor romanice, neolatineEvoluţia limbii române:

Formarea limbii române până la stadiul de limbă română comună

Influenţe lingvistice ulterioare

Străromâneasca formată în sec. II-VIII din limba traco-geto-dacă + limba latină

aromân, meglenoromân, istroromân (în sudul

Dunării)Document

40



Structura limbii româneADSTRATslav

STRATlatin (cca. 70%)

SUBSTRAT traco - getic (160 cuv.)

42



Structura limbii

Francezii Italienii Spaniolii Portughezii Românii

Substrat Galic Italic Celto-iberic

Celto-lusitan

*Traco-geto-dacic(cca. 160 cuvinte)

STRAT LATIN LATIN LATIN LATIN LATIN (cca. 70%)

Adstrat Germanic(francii)

Germanic(longobarzii

şi ostrogoţii)

Germanic (vizigoţii)

Germanic(suevii)

Slav(slavii de sud)

Structura limbilor romanice

*Cuvinte dacice:Carpați, Napoca, Criş, Dunăre, mânz, viezure, mistreț, brad, măceş, băiat, moş, prunc, urdă, vatră, gard.

43



Influenţe asupra limbii române - adstrat

Cuvinte slave:- pe cale cultă (limba slavonă): rai, iad, vlădică- pe cale orală: Cozia, Predeal, Bistrița, Bogdan, Dan, Vlad, Radu, boier, voievod, nevastă, plug, dragoste, noroc

În Ţara Românească şi Moldova

Limba Alfabetul slavonă chirilic

maghiară, germană, turcă, greacă (fanariotă), rusă

În secolul al XIX-lea - împrumuturi masive din limbile romanice = „relatinizare”.

Cancelarie Biserică

(în texte religioase)

Imagine

Alte influenţe

Folosit până la domnia lui Al.I.Cuza

44



IV. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

De ce există două teorii opuse legate de romanitatea românilor şi ce susţin ele?

48



A. Romanitatea românilor în sursele medievale timpurii (sec. VIII-XIII)

Etnonimul vlah - vlahi, termen de origine germanică

Variante: vlah, voloh, valachus, blach, olah Ei înşişi s-au numit român - români

49



Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor în Evul Mediu timpuriu (I)

Secolul al IX-lea50



Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor în Evul Mediu timpuriu (II)

Secolul al X-lea

Secolul al X-lea

51



Secolul al XII-lea Anonymus

52

Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor în Evul Mediu timpuriu (III)



Secolul al XIII-lea

53

Primele menţiuni care oferă informaţii despre romanitatea românilor în Evul Mediu timpuriu (IV)



B. Romanitatea românilor în viziunea umaniştilor

54



55

Flavio Biondo, umanist italian – românii “invocau cu mândrie originea lor romană“.

Antonio Bonfini, umanist italian - „românii sunt urmaşii coloniei şi ai legiunilor romane din Dacia”.

Secolul XV

Imagine

Umanişti occidentali care au abordat problema romanităţii românilor



Nicolaus Olahus „Hungaria” (1536)primul care susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor: “Limba moldovenilor şi a valahilor a fost cândva romană, căci ei sunt colonii de romani… Dovadă de acest lucru e faptul că au multe cuvinte comune cu limba romană”.

Secolul XVI

Johannes Honterus, umanist sas, originar din Braşov - hartă cu numele “Dacia”.

Secolul XVI

57

Umanişti maghiari şi saşi care au abordat problema romanităţii românilor

Imagine



Umanişti români care au abordat problema romanităţii românilor (I)

Secolul XVII Grigore Ureche, cronicar moldovean “Letopiseţul Ţării Moldovei“face apropieri etimologice între limba română şi latină: „…de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster şi alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm înţălege”. originea latină: “Românii, câţi se află locuitori la Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramureşu, de la un loc sunt cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag” .originea comună: “Şi locuitorii Ţării Româneşti [...] sunt creştini şi o seminţie” (cu moldovenii, n.ns.).

Imagine 60



Secolul XVII Miron Costin, cronicar moldovean "De neamul moldovenilor şi din ce ţară au ieşit strămoşii lor“ problema originii românilor:

“Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor şi seminţie sântu lăcuitorii ţării noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din Ţările Ungureşti ... că toţi un neam şi o dată descălecaţi sântu”;

“numele vechiu şi mai dreptu este rumân, adecă râmlean, de la Roma”.

Umanişti români care au abordat problema romanităţii românilor (II)

62



Secolul XVIII Stolnicul Constantin Cantacuzino“Istoria Ţării Rumâneşti dintru început“ (1716) - istoric şi geograf din Ţara Românească-originea comună a tuturor românilor: “toţi aceştia dintr-o fântână au izvorât şi cură “.

Dimitrie Cantemir “Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”- domn al Moldovei, istoric, lingvist, şi om politic român- originea comună a tuturor românilor; - a consultat peste 150 de izvoare române şi străine.

Umanişti români care au abordat problema romanităţii românilor (III)

63



C. Teoria autohtoniei şi teoria imigraţionistăContextul şi cauzele politizării ideii romanităţii românilor

Idei imigraţioniste

Poporul şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre

Românii ar fi pătruns în Transilvania în Evul Mediu

Secolul al XVIII-lea - lupta românilor pentru drepturi politice şi naţionale Supplex Libellus Valachorum (1791) - românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei

TEORIA IMIGRAŢIONISTĂ

*A imigra= a veni dintr-o ţară străină pentru a se stabili aici

64



Susţinătorii teoriei imigraţionistesec. al XVIII-lea

Franz Joseph Sulzer, căpitan în armata habsburgică - ”Istoria Daciei transalpine” (Viena, 1781-1782)

Johan Christian Engel, istoric austriac susţine că românii au imigrat la nord de Dunăre în secolul al IX-lea

65



Secolul al XIX-lea dualismul austro-ungar (1867) lupta românilor pentru drepturi politice creşte în intensitate

Teoria imigraţionistă sau roesleriană

Sistematizarea ideilor imigraţioniste de către

austriacul Robert Roesler"Rumänische Studien„ (Studii

româneşti, Leipzig, 1871).

TEORIA ROESLERIANĂ: poporul român şi limba lui s-au format la sud de Dunăre,

de unde o mare parte a populaţiei a emigrat la nord

de fluviu

*A emigra=a părăsi propria ţară pentru a se stabili definitiv într-o ţară străină.

66



Susţinătorii teoriei autohtoniei

În sec. al XVIII-lea - Şcoala Ardeleană;

în prima jumătate a sec. al XIX-lea - paşoptiştii: Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu;

în a doua jumatate a sec. al XIX-lea - Bogdan Petriceicu Haşdeu (filolog şi istoric), “Pierit-au dacii?”;

A. D. Xenopol, istoric român, autorul primei mari sinteze a istoriei românilor, foloseşte argumente istorice, lingvistice şi logice pentru a combate teoria lui Roesler.

Imagine 67



Susţinătorii teoriei autohtonieiÎn perioada interbelică (1918-1939)

Primele argumente arheologice privind continuitatea dacică - arheologul Constantin Daicoviciu.

Vasile Pârvan, istoric român, organizează săpături arheologice şi scrie„Getica” (1926).

Gheorghe Brătianu, istoric român , scrie: “O enigmă şi un miracol istoric: poporul român”: “de unde s-a ivit acest popor devenit pe neaşteptate aşa de numeros, încât a cotropit locurile tuturor vecinilor săi, fără a ţine seama de titlurile lor legitime de proprietate şi de prioritate?”; “Neavând istorie, fiecare popor duşman, ne-ar putea zice: Originea ta este necunoscută, numele tău nu-ţi aparţine, mai puţin pământul pe care locuieşti”.

Imagine 71



dacii - exterminaţi ca

popor în timpul războaielor cu

romanii: „Dacia...viris

fuerat exhausta”

(Eutropius).

continuitatea dacică

dovezi logice; dovezi epigrafice

(inscripţii); toponimia; hidronimia;

dovezi lingvistice;

dovezi arheologice.

Teoria Imigraţionistă Teoria autohtoniei

731



romanizarea nu ar fi fost posibilă în

doar cei 165 de ani de stapânire romană efectivă.

romanizarea nu s-a produs doar în

165 de ani, ci în 3 etape.


742



Dacia = “terra

deserta” după

retragerea aureliană.

Aurelian a retras din

Dacia doar armata şi

administraţia

romană.


753



influenţa slavă şi relig

ia ortodoxă ↓poporul român s-a format la S Dunării.

nu există izvoare

istorice care să ateste existenţa românilor

în S Dunării înainte de sec. XIII.


764



vocabularu

l comun

româno

-albanez ↓

poporul român a convieţuit cu

albanezi

i.

asemănarea dintre lb. română şi

lb. albaneză se

datorează fondului comun tracic.


775



„tăcerea surselor”:

lipsesc izvoare istorice care să ateste prezenţa

românilor la nordul Dunării

înainte de secolul al XIII-

lea.

românii sunt

menţionaţi în izvoarele

istorice medievale timpurii.


Document78

6



D. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST. EXAGERAREA ROLULUI SLAVILOR

Perioada 1948-1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej

exagerarea rolului slavilor în etnogeneză;

puţine consideraţii cu privire la etnogeneză: “înainte de a fi român, trebuia să fii comunist!”;

romanii = „cotropitori”; retragerea aureliană = „eliberare”.

Perioada 1965-1989Nicolae Ceauşescu

trecutul istoric folosit în scop politic şi propagandistic;

romanii =„asupritori”;adevărată obsesie dacică;

lucrări care susţineau că dacii sunt primul popor din lume (protocronism).

83



E. Consecinţele abordării problemei romanităţii românilor

de a clarifica originile propriului popor, dar şi de a combate teoriile imigraţioniste;

progrese în cercetarea istorică şi lingvistică; apar primele observaţii despre latinitatea limbii; în epoca modernă, ideea romanităţii românilor a fost

folosită ca armă politică în procesul de emancipare a naţiunii române din Transilvania;

se formulează argumente despre unitatea limbii române;

rol esenţial în trezirea şi dezvoltarea conştiinţei naţionale.

Document84



CONCLUZII

86

01 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor

Documents

Transcript of 01 Romanitatea Romanilor in Viziunea Istoricilor