PROIECT DE LECTIE

Propunător: Cazacu LiviuData: 12 noiembrie 2013Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” IaşiClasa: a VII-a

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Religie Ortodoxă

Unitatea de învăţare: Iisus Hristos - Învăţător si Mântuitor

Subiectul lecţiei: Hristos, Lumina lumii- Vindecarea orbului din naştere

Scopul lecţiei: însuşirea unor învăţături date de Mântuitorul Iisus Hristos, în vederea consolidării comportamentului moral-religios.

Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:

C.G.1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului

Competenţe specifice:

1.2 Recunoaşterea, în minunile Mântuitorului, a dumnezeirii Acestuia şi a dragostei Sale faţă de oameni.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:

a) Cognitive:

C1. să rezume textul scripturistic în care este prezentată minunea vindecării orbului din naştere;

C2. să descopere atributele divine dovedite de Mântuitorul în această minune;

C3. să explice rolul minunilor in activitatea misionară a Mântuitorului;

C4 să formuleze învăţături ce se desprind din această minune;

C5. să argumenteze importanţa credinţei in existenţa, puterea, bunatatea si minunile lui Dumnezeu.

b) Afective:

OA1: elevii vor participa cu plăcere şi interes la lecţie;

OA2: Să se angajeze activ în soluţionarea sarcinilor didactice.

c) Psihomotorii:

1.Să utilizeze corect mijloacele de învăţământ propuse.

Obiective formativ-educative:

- să-şi întărească credinţa că Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este atotputernic.

Strategia didactică:

Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, lectura, conversaţia, meditaţia religioasa, conversaţia euristica, argumentarea.Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, icoana, laptopul, video-proiectorul.Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală. Resurse:Oficiale: • Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a VII-a;Planificarea calendaristică orientativă, clasa a VII-a;Temporale: • nr. de lecţii: 1 • durata: 50'

Bibliografice:

Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988.Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Cuvinte la zile mari, Editura, Sibiu, 1989.Prof. Univ. Dr. Pr. Petre Semen, Tâlcuiri evanghelice, vol. I, EdituraTrinitas, Iaşi, 2008. Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, Predici exegetice la Duminicile de peste an, EdituraTeofania, Sibiu, 2001.Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba lulia, 2001.

1.Nrcrt

2.Etapele lecţiei 3.Ob. op.

4.Timp(min) 5. Activitatea profesorului 6. Activitatea elevului 7. Metode şi

procedee

8. Mijloace

de învăţămâ

nt

9. Forme de organizare

10. Evalu

are

1. Momentul organizatoric

1’ Salutul Rugăciunea Notarea absenţelor Pregătirea pentru începerea orei

• Salutul Rugăciunea Anunţarea absenţelor Pregătirea pentru înce- pera orei

2. Verificarea cunoştinţelor

7’

1-8’

Se verifică lecţia Vindecarea slăbănogului din Capernaum-puterea credinţei şi a prieteniei. Se cere elevilor să răspundă la întrebările formulate de professor: Povestiţi minunea vindecării slăbănogului din Capernaum? Cum s-a petrecut această minune? De ce Mântuitorul îi spune slăbănogului ”iertate îţi sunt păcatele”? Noi cum putem primi iertarea păcatelor? Cine a pus la îndoială puterea Mântuitorului de a ierta păcatele? Cum şi-au exprimat îndoiala?

Elevii dau variante de răspuns.

Conversaţia

Argumentarea

Explicaţia

Activitate individuală

Activitate frontală

Aprecieri

verbale

3. Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe

2’

8-10’

• Se cere elevilor să precizeze alte minuni săvârşite de Mântuitorul. Precizare: Pe lângă aspectul supranatural, minunile Mântuitorului ne oferă modele de comportament pe care credincioşii trebuie să le urmeze.

Elevii răspund folosindu-se de cunoştinţele dobândite anterior.

o Conversaţia o Activitate frontală

Aprecieri

verbale

4. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei

OC1

1’ Profesorul anunţă şi scrie pe tablă titlul lecţiei: „Vindecarea orbului din naştere – Hristos, Lumina lumii”. Se prezintă obiectivele lecţiei.

Elevii notează în caiete data şi titlul lecţiei şi ascultă explicaţiile profesorului.

ExplicaţiaActivitate frontală

10-11’

5. Comunicarea şi însuşirea noilor cunoştinţe

20’ Orbirea este de doua feluri: trupească si sufletească.

Dacă orbirea trupească este plină de suferinţe, cea sufletească este şi mai grea, pentru că ea periclitează mântuirea, viaţa vesnică: “Dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat. Dar pentru că acum ziceţi: Vedem…. păcatul vostru rămâne” (IOAN 9, 41).

Iisus ne avertizează că mult mai grea este orbirea inimii din cauza căreia omul nu mai este capabil să perceapă binele din jurul lui. Tot El ne mai spune si că orbirea trupească nu este neapărat o urmare a greselilor personale ale omului, nu se produce întotdeauna din vina lui, pe când orbirea sufletească presupune o decizie liberă împotriva Luminii, Adevarului.

Orbul din naştere a primit de la Mântuitorul Iisus Hristos nu numai lumina ochilor trupesti, ci el a fost luminat si sufleteste. Dovada o avem în felul înţelept în care le-a vorbit celor care-l ispiteau, fariseilor. Aşadar, Iisus nu vindeca numai ochiul, vederea fizica, ci El a venit ca să lumineze cu lumina Lui ochii inimii. A vedea cu inima, a vedea în sens spiritual, înseamnă a prevede consecinţele acţiunilor tale, a te strădui să pricepi rosturile lucrurilor, a întelege sensul crestin al vieţii.

Cuvintele Mântuitorului: “Eu sunt Lumina lumii” (IOAN 9, 5) vor să arate că El a adus lumina pe pământ în cele mai grele probleme ale vieţii noastre omenesti. Mântuitorul ne cheama cu stăruinţă spre o viaţă mai luminoasă prin cuvintele: “Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Si cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge. Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumina, ca să fiţi fii ai Luminii” (IOAN 12, 35-36).

Este într-adevăr de un milion de ori mai uşor să se pocăiască si să se mântuiască un mare păcatos care se ştie că este păcătos, decât unul care îşi închipuie că este neprihănit si sfânt. Nici o boală nu este atât de persistentă ca nebunia celor egoişti şi trufaşi, care au o viaţă de

• Elevii ascultă cu atenţie.

• Elevii îşi notează în caiete.

Lectura

Explicaţia

Conversatia

Biblia sau Sfânta Scriptură

Activitate frontală

Aprecieri

verbale

OC2

11-31’

“vameşi” şi minte de “farisei”, dar îşi închipuie că sunt mai buni decât oricine si că nu au nevoie de povaţă şi de intervenţie. Din nefericire, erau mulţi astfel de bolnavi în vremea Mântuitorului printre căpeteniile iudeilor, dar au fost, există si vor exista în toate epocile.

Răspunsul Domnului către farisei, ca ei sunt orbi de nelecuit, i-a redus la tăcere pe aceştia şi încheie lungul capitol, în care este relatată vindecarea orbului din naştere.

Parinţii orbului reprezintă acele caractere fricoase, care la prima piedică evită în viaţa lor, nu numai că nu vor sa faca vreo jertfă pentru Hristos, ci se desinteresează şi se leapadă de El si de credinţă, punându-şi interesul numai pentru salvarea neamului lor păcătos, care însă are trecere. Ei rămân lipiţi de bunurile materiale ale acestei vieţi, ori cât de puţine şi sărace at fi ele.

Conducătorii iudeilor sunt reprezentanţii egoiştilor şi ai trufaşilor, ai materialiştilor invidioşi şi ai prigonitorilor rău intenţionaţi ai adevărului, care îşi închid cu dinadinsul ochii lor în faţa luminii adevărului. Ei întrebuinţează poziţia lor socială şi cunoştinţele ca să facă răul. Ei sunt un bici pentru cei evlavioşi şi drepti. Sunt povăţuitori orbi pentru ucenicii lor şi îi mână şi pe aceştia şi pe ei înşişi, în prăpastia pierzării sufleteşti.DICTIONAR:- tină = pământ amestecat cu apă, tarână înmuiată;- scăldătoarea Siloamului = un bazin cu apă care curgea dintr-un izvor din localitatea Siloam din Israel;- a periclita = a pune în pericol, a primejdui

Elevii notează în caiete afirmaţiile profesorului.

Explicatia

Activitate frontală

6. Fixarea şi sistematizare cunoştinţelor

9’ Se adresază elevilor următoarele întrebări: - Cum s-a petrecut minunea?- Pornind de la credinţa de care a dat dovadă orbul din naştere, argumentaţi necesitatea credinţei?- De ce Mântuitorul îl întreabă pe orbul din naştere: crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? Se împarte elevilor fişa de lucru cu următoarele întrebări:

o Elevii dau variante de răspuns.o “ …………..”o “…………..”o “……………”

Povestirea

Argumentarea

Problematizarea

o Activitate frontală

Aprecieri

verbale

31-40’

1. Compara atitudinea orbului din naştere cu cea a fariseilor?2. Care dintre cele doua tipuri de orbire (trupească şi sufletească) este mai gravă? De ce?3. Care crezi că sunt urmările orbirii trupeşti?4. Dar urmarile orbirii sufleteşti?5. Comentează răspunsul dat de orb fariseilor?

Elevii rezolvă fişa de lucru Exerciţiul Fişa de lucru

o Activitate individuală

7. Asocierea, generalizarea şi aplicarea

OC3,4,5

6’

40-46’

Profesorul cere elevilor să identifice în textul scripturistic care redă minunea, trei fraze esenţiale rostite de Mântuitorul Hristos către cărturari.

Elevii identifică cele trei fraze:

“ Şi a zis: Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă, iar cei care văd să fie orbi”.

“ Şi auzind aceasta unii dintre farisei, care erau cu El, şi I-au zis: Oare noi suntem orbi?”

“Iisus le-a zis: Dacă aşi fi orbi n-aţi avea păcat. Dar acum ziceţi: Noi vedem. De aceea păcatul rămâne asupra voastră”

Conversaţia

Explicaţia

Activitate individuală

Activitate frontală

Aprecieri

verbale

8. Aprecierea activităţii elevlor

2’

46-48’

Se fac aprecieri generale şi individuale privind pregătirea elevilor pentru lectie.

Elevii ascultă cu atenţie. Explicaţia Activitate frontală

Aprecieri

verbale

9. Precizarea şi explicarea temei pentru acasă

1’

48-49’

Se anunţă şi se explică tema pentru acasă: “Întâlnirea cu Hristos prin post şi rugăciune” şi „Redactează o rugăciune de mulţumire lui Dumnezeu”.

Elevii notează tema pe caiete. ExplicatiaActivitate frontala

10 Încheierea activităţii

1’

49-50’

Rugăciunea Salutul

Rugăciunea Salutul

FIŞĂ DE LUCRU

1. Compară atitudinea orbului din naştere cu cea a fariseilor?

2. Care dintre cele doua tipuri de orbire (trupească şi sufletească) este mai gravă? De ce?

3. Care crezi că sunt urmările orbirii trupeşti?

4. Dar urmarile orbirii sufleteşti?

5. Comentează răspunsul dat de orb fariseilor?