1. Prezentarea generala SC Titan SA

Titan S.A. este o companie cu traditie pe piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din tara.

Producia Societii const n urmtoarele activiti de baz: morrit n vederea obinerii finurilor de gru i porumb, panificaie, producie de paste, producie de pesmet i producie de aluaturi.

Produse promovate sub brandul TITAN

Pe segmentul de produse profesionale (fainuri de panificatie, fainuri speciale, malai) Titan comercializeaza o gama variata de fainuri. Fainurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de hartie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac (cisterna), la cererea clientului. In prezent Titan SA detine, conform estimarilor companiei, o cota de piata de peste 50% in Bucuresti si 15% la nivel national pentru aceasta categorie de produse.

Printre principalii clienti ai companiei se numara producatori importanti pe piata romaneasca precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.Fainurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esential in procesul de fabricare al specialitatilor de panificatie: croissant, napolitane, foi de placinta, baghete, cozonaci, pateuri, chifle. In vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate necesari pentru obtinerea acestor fainuri, specialistii Titan acorda o atentie deosebita fiecarei etape a procesului tehnologic, din momentul receptionarii materiei prime si pana la obtinerea produsului final: selectarea graului de cea mai buna calitate se face cu strictete, procesul de macinare este supravegheat in permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de productie.

Din punct de vedere al pozitionarii pe piata, produsul faina se caracterizeaza prin:

ocuparea pozitiei de lider in Bucuresti cu o cota de piata de 35%

ocuparea locului trei pe piata cu o cota de 12% la nivel national

produse de calitate

distributie la nivelul intregii tari

pozitionarea in functie de pret este foarte apropiata de cea a competitorilor Dobrogea, Baneasa, Pambac.

Obiectivele Titan in ceea ce priveste produsele profesionale sunt:

mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei

cresterea cotei de piata

indeplinirea volumului de vanzari previzionat

asigurarea profitabilitatii

penetrarea de noi canale

asigurarea calitatii produselor

asigurarea expansiunii geografice

optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire in piata

dezvoltarea bazei de clienti

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate sub brand-ul TITAN. Productia pentru aceasta categorie de produse a fost externalizata incepand cu august 2008, realizandu-se in colaborare cu producatorul Baneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse si comercializate in pachete de 150g, sunt cele mai cunoscutede pe piata romaneasca din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan ramane pentru aceasta gama de produse ca brand de fabrica.

Cerealele pentru micul dejun in pachete de 250g sunt si ele incluse in categoria produselor Titan. Pe laga produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolata si Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a imbogatit cu doua noi produse: Musli si Cerelale pentru dieta.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g comercializate pana in august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificari in structura ambalajului, designului iar marca sub care se regasesc acum este Titan.

Introducerea pe piata in cursul anului 2008 a unui produs nou de brutarie fresh , sub denumirea de Paine PAVE 500g , obtinuta cu ajutorul unor echipamente noi achizitionate in cursul anului 2008 , care confera mai multa prospetime si un gust aparte . Fiind un produs nou, acesta a inregistrat o crestere rapida a vanzarilor si a crescut cota de piata pentru gama produselor de brutarie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investitii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de paine pe cuptoare pe vatra . Aceasta investitie este de aproximativ 1.200.000 EUR si se va finaliza in anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.Obiectivele producatorului Titan pentru produsele proaspete se prezinta astfel:

mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei

cresterea cotei de piata

indeplinirea indicatorilor de vanzari

asigurarea profitabilitatii

asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate

optimizarea ariei de desfacere

Titan comercializeaza pe piata si anumite sub-produse (ex: tarate, malai furajer, faina de porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de macinare al cerealelor, sevesc ca materie de baza in diferite industrii: in zootehnie, in fabricarea nutreturilor combinate, in industria de alcool.

Distributia produselor

In cazul produselor de panificatie sunt utilizate, preponderent, canale de distributie directe. Distributia directa presupune transportul marfurilor de la punctul de productie la punctul de desfacere, pe o lungime a canalului de distributie cat mai scurta.

Astfel, in cazul produselor de panificatie proaspete:

- 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria retea de magazine;

- 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine).

Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existentei micilor brutarii si patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de productie.

2. Analiza diagnosticului Diagnosticul juridic

SC Titan SA are ca obiect de activitate morarit si panificatie, fiind una dintre cele mai vechi fabrici din tara. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase precum: paine proaspata, paste fainoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate.

Societatea TITAN SA are sediul in Jud. Ilfov, Oras Pantelimon, Soseaua Cernica, Nr.11. Are un punct de lucru situat in Tg. Mures, Str. Baneasa nr.31.Societatea s-a nfiinat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES SA. In 1999, Loulis Group a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de profil din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania Loulis SA.In iunie 2007 Loulis SA si-a schimbat denumirea in Titan SA ca urmare a vanzarii pachetului de actiunii grupului LLI Euromills. LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe segmentul food&beverage in Europa Centrala si de Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a concentrat activitatea pe segementul produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri. Actiunile firmei Titan au fost cotate la Rasdaq inca din anul 1996. In anul 1999 Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat companiei Titan locul IV in cadrul Topului National al Firmelor si locul I ca firma romaneasca.

Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT Puncte tari:

- avand ca actionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest AG), S.C. Titan SA. a puput sa-si imbunatateasca politica de marketing, urmand un proces de rebranding - profesionalism si capacitate de dezvoltare - fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice) Puncte slabe:

- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern LLI Euromills , Titan S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni estedetinut de acest concern

Oportunitati:

- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea arenevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentrua se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar - identificarea publicului tinta si informarea acestuia prin intermediul campaniilor publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piata.Amenintari:

-pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor Diagnosticul comercialCompania si-a extins activitatea de distributie in directia comertului cu amanuntul, tocmai in ideea dezvoltarii retelei de retail cu scopul comercializarii produselor Titan.Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferita a magazinelor de paine si produse de panificatie. In urma unui studiu de piata realizat in Bucuresti, s-a inceput o campanie de rebranding, prin care s-a urmarit transformarea magazinelor sub o noua identitate, Family. Noua imagine a lantului de magazine a fost legata de activitatea specifica a grupului, cea de morarit si panificatie, prin sloganul Paine si mai mult. Acestea se doreau a fi magazine de proximitate, care ofera a paleta variata de produse de panificatie si produse lactate, cu alte cuvinte locul ideal pentru cumparaturile zilnice ale familiei.Magazinele Family sunt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La nivel de concept de retail, Family reprezinta singurul lant de magazine cu o gama specifica de produse de moratrit si panificatie, fara concurenti directi. Compania intentioneaza sa extinda linia de produse cu aluaturi de patiserie congelata si sa introduca cuptoare in magazine.

Analiza concurentei

Potrivit datelor furnizate de MEMRB, piata bunurilor de larg consum a cunoscut, in termeni de volum al vanzarilor, o crestere de 23,3% in anul 2009 comparativ cu anul 2008. Trendul crescator a fost datorat in principal produselor alimentare cu o crestere de 24,3%, in timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.

Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills detine, din punct de vedere al valorii vanzarilor, o cota de piata de 42,565% pe segmentul de produse paine feliata, fiind in acest moment lider de piata.

Conform studiului realizat de Interbiz Group privitor la piata produselor de panificatie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonati in functie de cifra de afaceri si de numarul de angajati.

In functie de cifra de afaceri, competitorii se impart astfel:

primele 10 de firme detin 24,2% din piata interna;

primele 20 de firme detin 35,6% din piata interna;

primele 40 de firme detin 49,7% din piata interna;

primele 80 de firme detin 61,2% din piata interna.

Baza luata in calcul are 2.646 de firme producatoare de morarit si panificatie.

In functie de numarul de angajati, firmele din domeniul panificatiei se impart, potrivit aceluiasi studiu realizat de Interbiz Group, astfel:

19 firme (0,7%) au 500 angajati si peste, concentreaza 23,8 % din personalul angajat in

industriile de morarit si panificatie;

12 firme (0,5%) au intre 250 si 499 angajati, concentreaza 7,5% din personalul angajat;

66 firme (2,5%) au intre 100 si 249 angajati, concentreaza 16,6% din personalul angajat;

124 firme (4,7%) au intre 50 si 99 angajati,concentreaza 12,9% din personalul angajat;

993 firme (37,5%) au intre 10 si 49 angajati, concentreaza 31,1% din personalul angajat;

1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajati, concentreaza 8,1% din personalul angajat.

Studiul reliefeaza de asemenea faptul ca cele mai puternice firme la nivel national, cu activitate preponderenta fabricarea produselor de panificatie, sunt: Vel Pitar (in crestere, datorita achizitiilor, logisticii si managementului), Titan SA. (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si managementului) si Pambac (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si diversificarii productiei). Fig.1 Top 5 grupuri de morarit si panificatie Mil. euro

Nr. crt.Companie20052006200720082009

1.Dobrogea49,149,640,254,575,0

2.Vel Pitar30,736,240,257,873,4

3.Boromir30,441,040,559,574,0

4.Titan35,137,931,840,350,0

5.Pambac17,320,118,622,535,0

6.Total162,6184,8171,3234,6307,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Titan s.a. sunt Dobrogea, Boromir, Pambac, Baneasa, Grup Prod Pan, Vital si Hayel. Conform datelor detinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiaza de o mare flexibilitate in ceea ce priveste cerintele pietei, a dat dovada de instabilitate in ceea ce priveste calitatea produselor, practica preturi similare la nivelul intregii tari. Boromir, localizat in Sibiu, este cel mai important competitor, avand o buna acoperire nationala, produsele acestuia fiind de o calitate constant buna. Pambac, unul dintre cei mai mari producatori din zona Moldovei, practica o politica de preturi imprevizibila, remarcanduse prin instabilitate in ceea ce priveste calitatea produselor. In ceea ce priveste competitorul Baneasa, acesta a decis sa sisteze colaborarea pe care a avut-o cu distribuitorul Overseas ca urmare a slabelor rezultate. Vital si Hayel a facut dovada unei mari flexibilitati in ceea ce priveste cerintele pietei, linia urmata in raport de calitatea produselor oferite nefiind una constanta. Pentru produsul paine, principalul competitior al societatii Titan S.A il constituie

producatorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cota de piata de 42,440% in ceea ce priveste

valoarea vanzarilor pe segmentul de produse paine feliata. Prin cota de piata detinuta, restul producatorilor nu constituie pentru moment o amenintare pentru Titan S.A.

Pe segmentul produsului paine proaspata grupul este lider de piata la nivelul orasului Bucuresti, cu o cota de piata de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul detine pe piata o cota de 66%. Grupul detine in prezent, pentru vanzare acestor produse, un numar de 30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienti trecand pragul acestor puncte de desfacere.

Segmentul produselor proaspete (paine, pateuri, specialitati de panificatie) se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:

- principalii competitori practica preturi de vanzare scazute, facand astfel ca preturile medii sa cunoasca un trend descendent

- practicarea de reduceri importante in principal ca urmare a cantitatilor mari de grau existente pe piata, punandu-se astfel presiune pe produsele cu preturi ridicate

- cresterea competitiei din punct de vedere geografic prin achizitii in diferite zone ale Bucurestiului

Fig.2 Marimea pietei produselor proaspete la nivelul orasului Bucuresti

An200720082009

Marimea pietei (tone)88.07687.50084.000

Titan22%20%22%

Vel Pitar20%18%17%

Brutarii turcesti14%15%14%

Lujerului13%13%13%

Alti competitori31%34%34%

Total100%100%100%

Sursa: Estimarile companiei Titan SA.Din punct de vedere al competitiei pe piata produselor proaspete, producatorul Vel Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerintele pietei, cu cea mai mare expansiune geografica si care practica o politica de preturi pe baza de discount. O importanta deosebita pe piata produselor proaspete o are si producatorul Lujerul, localizat in Sibiu, dar care beneficiaza de o buna acoperire la nivelul intregii tari. Lujerul a dat dovada de constanta in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, practicand o politica de preturi predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scazut nivel de pe piata. In ceea ce priveste brutariile turcesti, acestea sunt active in principal in zona capitalei, comercializand produse de o calitate multumitoare la preturi foarte scazute.Fig.3 Cotele de piata detinute de principalii producatori pentru produsul fainaTotal RomaniaVolum vanzari iunie-iulie 2009 (kg)Valoare vanzari iunie-iulie 2009(RON)Pret mediu/kg (RON)

Total piata3.219.5046.303.4881,96

Total producatori100,0%100,0%1,96

Total Titan10,5%10,4%1,94

Total Dobrogea25,8%27,4%2,08

Total Baneasa22,0%23,3%2,07

Total Pambac8,6%9,2%2,09

Total Boromir7,8%7,9%1,98

Total Hajdu Sagi5,6%4,7%1,65

Total Unicom Pack3,6%3,9%2,12

Total alti producatori3,3%2,9%1,70

Total Private Label1,7%

1,3%1,55

Total Agrograin1,6%1,9%2,30

Total Monte Banto (Prodpan)1,5%1,5%1,96

Total Vel Pitar1,0%0,9%1,86

Total Pan Group0,9%0,8%1,88

Total Naturavit Trade0,6%0,5%1,49

Total Prodpan Zalau0,6%0,6%1,76

Total Panimon0,4%0,3%1,66

Total Interagro0,1%0,1%1,57

Sursa: MEMRB

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca majoritatea producatorilor detin o cota de piata din punct de vedere al valorii vanzarilor superioara celei detinute prin prisma volumului vanzarilor, fapt datorat in principal practicarii unor preturi de vanzare peste media preturilor din piata.

In ceea ce priveste producatorii Dobrogea si Baneasa, clasarea acestora pe primele doua pozitii din punct de vedere al cotelor de piata detinute se datoreaza in principal comercializarii produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de preturi practicata neavand nici o influenta. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul ca cei doi producatori distribuie o gama variata de produse alimentare, ceea ce le confera o baza solida in ceea ce priveste asigurarea unei distributii eficiente si diversificate.

Pe segmentul pastelor, liderul pietei este S.C. Morarit Panificatie Baneasa S.A. cu o cota de piata in volum de 28%. Baneasa, impreuna cu Pambac, care se situeaza pe locul secund, detin impreuna aproape 50% din cota de piata in volum pentru pastele fainoase ambalate.

In prezent, din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori, respectiv al pretului mediu, piata pastelor fainoase din Romania se prezinta astfel:

Fig.4 Piata pastelor fainoase din Romania din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitoriRomaniaOctombrie-noiembrie 2008Decembrie-ianuarie 2009Februarie-martie 2009

Titan4,3%4,7%

3,9%

Baneasa

24,4%24,5%24,9%

Pambac

18,1%17,2%17,7%

Pangram11,4%

11,8%11,8%

European Food

6,7%6,2%5,8%

Arnos

7,7%7,8%7,1%

Pan Group

2,6%2,6%2,4%

Propast

3,1%2,8%2,8%

Titan - Paste Lungi

5,0%5,5%4,2%

Baneasa- Paste Lungi

24,8%24,6%25,5%

Pambac - Paste Lungi

35,5%35,5%35,4%

Pangram - Paste Lungi6,5%6,0%6,5%

European Food - Paste Lungi10,6%

9,3%9,6%

Pan Group-Paste Lungi8,8%9,3%8,2%

Propast- Paste Lungi5,4%5,2%5,2%

Titan - Paste Scurte4,1%4,3%3,5%

Baneasa - Paste Scurte25,5%25,7%26,6%

Pambac - Paste Scurte18,2%16,2%17,2%

Pangram - Paste Scurte11,8%12,3%12,7%

European Food Paste Scurte7,9%7,8%6,8%

Arnos- Paste Scurte10,7%11,0%9,6%

Pan Group - Paste Scurte0,4%0,2%

0,3%

Propast- Paste Scurte2,9%2,6%2,4%

Titan - PasteCuiburi7,4%9,0%8,0%

Baneasa - Paste Cuiburi40,8%42,1%40,0%

Propast -Paste Cuiburi1,5%1,6%1,7%

Paste Traditionale11,6%12,0%11,9%

Pangram - Paste

Traditionale33,3%35,4%

33,9%

Arnos-Paste Traditionale21,4%20,7%21,6%

Sursa: MEMRBAnaliza SWOT pentru competitorii existenti pe piata produselor de morarit si panificatie

Puncte tari: majoritatea cerealelor provin din productia interna

marii producatori ofera consumatorilor noi produse

concurenta acerba in domeniuPuncte slabe:

activitati de marketing inexistente

diversitate scazuta pe anumite segmente de produse

pozitionarea insuficienta a marcilor

politici promotionale insuficienteOportunitati:

costuri salariale scazute

forta de munca inalt calificata

tehnologii avansate

schimbari in comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturaleAmenintari:

doar aproximativ 40% din terenul arabil este considerat a fi un sol de calitate buna si foarte buna

dificultati in ceea ce priveste armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in

domeniul agriculturii

dorinta de extindere a unor competitori (ex: Loulis, Vel Pitar, Boromir, Dobrogea)

consumul scazut de produse de morarit si panificatie la nivelul Uniunii Europene

Analiza clientilor SC Titan SA.

In ceea ce priveste clientii, reprezentantii Titan S.A. au perfectat contracte de colaborare cu numerosi clienti care acopera o gama variata de domenii de activitate, fapt de natura sa denote sfera larga de acoperire in randul clientilor. Data find baza stufoasa de clienti cu care colaboreaza Titan SA., in cele ce urmeaza vom enumera doar cativa dintre acestia:

MEGA IMAGE

CARREFOUR

CORA

PROFI

BRAU UNION

DON PAN CEREAL SRL

UTILTEX INTERNATIONAL SRL

SUPERROM 2001 SRL

COM NICO-IMPEX SRL

CRISTAL PRODUCTION SRL

DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL

MAGIROM IMPEX SRL

OMI MARKETING SRL

QUANT MUZICA SRL

GEO CEREAL COM SRL

NESTLE

MAMA SI FIUL SRL

COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL LIA MANOLIU BUCURESTI

BUCUR SA

BEST FOODS PRODUCTIONS SRL

STAR FOODS

UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL

DOROBANTI HOUSE SRL

IFANTIS ROMANIA SRL

PANIPAT SRL

LA FOURMI SRL

TIP TOP FOOD INDUSTRY SRL

INTERAGRO SA

BILLA ROMANIA SRL

MEDIA ON SA

SELGROS CASH & CARRY SRL

PHILIP MORIS ROMANIA SRL

Distribuitori si comercianti cu ridicata si cu amanuntulAnaliza furnizorilor SC Titan SA

In ceea ce priveste furnizorii, Titan SA are de asemenea perfectate numeroase contracte, de natura sa denote atat independenta producatorului fata de furnizori, cat si capacitatea acestuia de a studia piata si de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din produsele si serviciile solicitate ca urmare a dorintei de desfasurare in bune conditii a activitatilor zilnice.

Dintre furnizorii Titan SA amintim:

MEGA IMAGE SA

AUTOBILAL SRL

MOBIFON SA

INTERAMERICAN SA

DHL INTERNATIONAL ROMANIAN SRL

ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI ILFOV

TNT ROMANIA SRL

METRO CASH&CARRY

DISTRIGAZ SUD SA

BILLA ROMANIA SRL

ROMSERVICE TELECOMUNICATII

RENTROP&STRATON

AVIA MOTORS

PAGINI AURII

PRAKTIKER ROMANIA SRL

TOP SERVICES

BUSINESS DEVELOPMENT TEAM

MOBEXPERT PIPERA

M.J. MAILLIS ROMANIA SA

SIEMENS

Atenta selectie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanta inalte,satisfactia clientilor fiind unul din obiectivele majore vizate in permanenta de conducerea Titan SA. Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri si anume:1. Presedinte KEMPKES CHRISTOPH THEODOR HEINRICH

2. Vicepresedinte: FOTOPOULOS NIKOLAOS3. Membru - WASSERSCHEID GEORGDirectoratul Societatii este format din 5 membri si anume:

1. KROMMYDAS STEFANOS

2. POUTSIAKAS MICHAIL3. CAPNUGIS ALEXANDROS4. POP MARIUS-BOGDAN5. ION VALERICALa 30 Iunie 2009, societatea Titan S.A. avea angajate aproximativ 828 persoane. Evolutia personalului fata de perioadele precedente este dupa cum urmeaza:Fig.5 Evolutia personalului

Anul20062007200830.06.2009

Numar de personal779803811828

Sursa: Situatiile firmei Titan SAFig.6 Fluctuatia personalului:

Fluctuatia personalului20062007200830.06.2009

MuncitoriTESAMuncitoriTESAMuncitoriTESAMuncitoriTESA

Intrari500128328431542012715

Iesiri12522205151282212024

Sursa: Situatiile firmei Titan SAStructura personalului din punct de vedere al participarii directe sau indirecte la activitatile operationale:Fig.7 Structura personalului

PersonalNumar

20062007200830.06.2009

Total personal779803811828

Total personal TESA 145123139145

Conducere 12111515

Sefi compartimente functionale 18181616

Rest personal TESA 115100108114

Total personal productiv634680672683

Sef compartiment productie 16171717

Maistri 10121414

Muncitori

permanenti628

628651

651646

646657

657

PersonalNumar

20062007200830.06.2009

Total personal779803811828

TESA 145123139145

Muncitori 634680672683

direct productivi 625655648657

indirect productivi 9252426

Sursa: Situatiile firmei Titan SALa 30 Iunie 2009 personalul productiv reprezinta 82% din numarul total de salariati.Fig.8 Structura salariatilor din punct de vedere al vechimii

VechimePana la 3 ani4-5 ani6-10 ani10-15 ani15-20 aniPeste 20 aniTotal

Nr. salariati739291525128828

Sursa: Situatiile firmei Titan SAToti angajatii societatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman. Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci, nu are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Societatea nu este obligata sa ofere beneficii suplimentare angajatilor dupa pensionare.Analiza SWOT

Puncte tari : - existenta unui personal specializat

- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza firma.

- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza.

- incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.). Puncte slabe : -costurile de productie relativ mariOportunitati : -relaxarea politicii de creditare din partea bancilor. Amenintari :

-aparitia pe piata a unor jucatori noi;

Diagnosticul tehnic

Activitatea de baza a firmei Titan S.A. este producerea de produse de panificatie, activitae care se desfasoara in complexul industrial Cernica, dar si in complexul industrian Targu Mures.

Complexul industrial Cernica

- suprafata desfasurata a punctului de lucru: 100.000 mp

- suprafata cladiri: 35.000 mp

- volumul cladirilor: 300.000 mc

- suprafata depozitare: 10.000 mp

- capacitate de insilozare: 35.000 tone, in timp ce la nivel de tara capacitatea totala de

insilozare este de 120.000 tone

- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/ora (cu trenul sau autotrailer)

- 3 mori cu o capacitate totala de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an

- capacitate de procesare a graului, graului arnaut si porumbului

- capacitate de inmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe baza de faina 73

- linie de productie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de productie este de 10 tone/zi.

- linie de ambalat faina cu o capacitate de 100 tone/zi

- instalatie mecanizata de fabricat pungi de impachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut

- 6 linii automate de productie a painii

- capacitate de productie a painii si a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi

- capacitate de productie a pesmetului : 10 tone/zi

- 4 capacitati de productie a pastelor

- capacitate de productie a pastelor: 40 tone/zi

Complexul industrial Targu Mures

- capacitate de insilozare: 55.000 tone/zi

- capacitate de morarit de 150 tone/24 de ore

- linie de productie a painii de 30 tone/24 de ore

- linie de productie a biscuitilor de 10 tone/24 de ore

- linie de impachetat faina in ambalaje de 1 kg cu o capacitate de 40 tone/24 de ore instalatie de uscare a graului

Diagnosticul de mediu

In vederea respectarii prevederilor privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje emise de Guvernul Romaniei, SC Titan SA a perfectat in data de 30 septembrie 2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al carui obiect de activitate il reprezinta transferarea responsabilitatilor privind indeplinirea obligatiilor de valorificare a deseurilor de ambalaje, respectiv a obligatiei de raportare a informatiilor privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. In acest fel SC Titan SA respecta prevederile privind valorificarea si respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati.

Societatea nu desfasoara activitati care ridica probleme deosebite de mediu cum ar fi lucrul cu substante toxice, radioactive sau interzise.

Totusi, in urma desfasurarii activitatii zilnice,societatea poate produce deseuri obisnuite, in aceasta situatie urmand a se perfecta contracte cu furnizorii specializati in colectarea deseurilor de la punctele de lucru si de la facilitatile de productie.

Diagnosticul financiar

Fig.9 Bilantul contabil prescurtat pe anii 2008 si 2009Active20082009Pasive20082009

Active imobilizate200.332.461223.150.102Pasive permanente158.113.328139.739.219

-imobilizari corporale202.401840.300-capitaluri proprii157.601.008139.469.174

-imobilizari necorporale200.115.215222.294.957-provizioane270.045270.045

-imobilizari financiare14.84514.845-datorii pe termen lung242.2750

Active circulante73.697.11892.193.867Pasive circulante117.766.451176.439.972

-stocuri31.970.08249.989.474-datorii pe termen scurt116.322.408176.437.935

-creante37.895.15838.092.582-venituri in avans1.444.0432.307

-inv.pe termen scurt00

-casa si conturi la banci73.697.11892.193.867

Ch. in avans1.850.199835.492

Total Active275.879.778316.179.461Total Pasive275.879.778316.179.461

Sursa: Bilanturile contabile pe anii 2008 si 2009Situatia neta - spre deosebire de capitalurile proprii, noiunea de situatie neta este mai restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate ( Situaia Net = Capitaluri proprii - Subvenii pentru investitii Provizioane reglementate ).

Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind s fie suficienta pentru a asigura functionarea i independenta financiara a intreprinderii.

O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperit ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al intreprinderii.

Situatia neta = Activ total - Datorii totale

SN2008 = 275 879 778 242 275 116 322 408 1 850 199 = 157 464 896

SN2009 = 316 179 461 835 492 0 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.

Fondul de rulment = Surse durabile alocari permanente = CPR + DAT IMOneteFR2008 = 157 602 008 + 242 275 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =

= 42 219 133

FR2009 = 139 469 174 + 270 045 + 0 223 150 102 = 83 410 883

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizri nete), sau ca are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceast situaie se ntlnete mai frecvent in sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este foarte rapida (sub o lun) si unde exista credite-furnizori insemnate.

Fondul de rulment propriu - pune n eviden influena structurii de finanare asupra constituirii sale, adic msura n care echilibrul financiar se asigur prin capitalurile proprii, ceea ce reflect gradul de autonomie financiar.

Fondul de rulment propriu = CPR IMOnete FRP2008 = 157 601 008 200 332 461 = 42 731 453

FRP2009 = 139 469 174 223 150 102 = 83 680 928

Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirma ca intreprinderea nu dispune de o autonomie financiara care sa ii permita finantarea imobilizrilor nete din capitalurile proprii.

Fondul de rulment strain - reflect gradul de ndatorare pe termen lung pentru a finana nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment strain = FR FRP

FRS2008 = 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320

FRS2009 = 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045

Fondul de Rulment strain este pozitiv si in scadere, ceea ce arata ca nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin indatorare pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment - reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment i depinde de cifra de afaceri, durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor.

Nevoia de fond de rulment = Alocari temporare Surse temporare = STOCURI + CREANTE DATexpl

NFR2008 = 31 970 082 + 37 895 158 24 276 695 = 45 588 543

NFR2009 = 49 989 474 + 38 092 582 22 468 495 = 65 613 561

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai dac este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasrilor si urgentarea platilor.

Trezoreria neta

2.1. Trezoreria neta = FR NFR

= Active de trezorerie Pasive de trezorerie

TN2008 = 42 219 133 45 588 543 = 87 807 676

TN2008 = 3 831 878 92 045 713 = 88 213 835TN2009 = 83 410 883 65 613 561 = 149 024 444

TN2009 = 4 111 811 153 969 440 = 149 857 629

Trezoreria neta negativa (F < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situatia de dependena, sau de tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi, cu o astfel de situatie, care sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

Cash flow-ul

Cash flow-ul = TN

= Atz Ptz = FR NFR

CF = 149 024 444 + 87 807 676 = 61 216 768

= 279 933 61 923 727 = 61 643 379

= 41 191 750 20 025 018 = 61 216 768Deoarece fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exerciiului) este negativ, capacitatea reala de finantare a investitiilor a scazut, inregistrandu-se astfel o scadere a valorii intreprinderii.Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar, prin faptul ca pune in evidenta riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si creditorii.

2008

Capacitatea de autofinantare= PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala)

CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 81 053 = 25 622 430

Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 16 995 686 1 924 323 = 25 622 488

2009

Capacitatea de autofinantare = PN + Ch calculate Venituri calculate (prin metoda aditionala)

CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 0 -823 578 = 25 628 022

Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare Ch financiare extrordinare Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 14119423 = 25 628 021INDICATORI20082009

1.Venit din vanzarea marfurilor14 974 54819 742 670

2.Cheltuieli privind marfurile12 049 85115 648 796

3.Marja comerciala(1-2)2 924 6974 093 874

4.Productia vanduta279 498 024221 988 612

5.Variatia stocurilor(711 +/-)+1 399 098-2 634 769

6.Productia imobilizata00

7.Productia exercitiului(3+4+5+6)283 821 819223 447 717

8.Consumuri externe

Ch. cu materii prime si materiale consumabile

Ch. privind energia si apa

Alte cheltuieli materiale

Ch. privind prestatii externe211 881 427

178 628 430

9 740 423

8 829 295

14 683 279151 270 608

115 101 246

9 243 214

7 876 887

19 049 261

9.Valoarea adaugata(7-8)71 940 39272 177 109

10.Cheltuieli cu impozitele si taxele2 049 7772 088 970

11.Cheltuieli cu personalul29 633 85232 714 932

12.EBE(excedent brut de exploatare)(9-10-11)40 256 76337 373 207

13.Alte venituri din exploatare2 356 706823 578

14.Venituri din provizioane81 0530

15.Cheltuieli cu despagubiri donatii si active cedate6 495 0847 171 529

16.Cheltuieli cu ajustearea imobilizarilor si a ACR11 767 67611 776 156

17.Rezultat din exploatare(12+13+14-15-16)24 431 76219 249 100

18.Venituri financiare4 282 7333 454 589

19.Cheltuieli financiare16 995 686 14 119 423

20.Rezultat curent(17+18-19)11 718 8098 584 266

21.Venituri extraordinare06 230 196

22.Cheltuieli extraordinare05 199 690

23.Rezultatul brut al exercitiului(20+21-22)11 718 8099 614 772

24.Impozitul pe profit1 924 3232 110 858

25.Rezultatul net9 794 4867 503 914

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta,de fapt, paliere succesive in formarea rezultatului final.

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala presupune cumprarea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.

Marja comerciala realizata in 2008 si 2009 demonstreaza un excedent din vanzarea marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a firmei.

Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

Prin raportul PE(2008)/PE(2009)=1.270 se calculeaza indicele nominal de crestere al produciiei intreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei de 78.72% in anul 2009 fata de 2008 (productia inregistrata in 2009 a fost de 0,787 ori mai mare dect producia obinut n 2008).

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii.

Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terti.

Raportul VA(2009)/VA(2008)=1.003 exprim o crestere a valorii adaugate in anul 2009 fata de 2008, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii.

Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta parte.

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare (operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii), resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit).

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si provizioanele din excedentul brut al exploatrii acesta devine un rezultat net al exploatarii.

Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in anul 2009 fata de 2008. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii.

Rezultatul curent este profit atat in 2008,cat si in 2009, insa se poate observa o scadere inregistrata in 2009 fata de anul anterior.

Rezultatul net este rezultatul exerciiului afectat de activitatea extraordinar i de plata impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2009 este mai mic fata de cel pe 2008, fapt determinat si de o crestere a impozitului pe profit.Marjele de acumulare in varianta anglo-saxona

2008

EBITDA = CA Ch. de exploatare monetare

= Productia vanduta + Marja comerciala Ch. cu materii prime si materiale consumabile Alte ch. materiale Ch. cu energia si apa Ch. privind marfurile Ch. cu personalul Ch. privind prestatii externe Ch. cu impozite taxe si varsaminte asimilate

= 38 860 666

EBIT = EBITDA Amortizari,Provizioane

= 27 174 043

EBT = EBIT Ch. financiare

= 10 178 354

NI = EBT Impozit pe profit

= 8 254 034

2009

EBITDA = 40 007 976

EBIT = 28 231 820

EBT = 14 112 397

NI = 12 001 539

Castigul brut din activitatea de exploatare (EBITDA), fara a fi afectat de amortizari si provizioane, reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea in trezorerie) a castigului din activitatea de exploatare.

Castigul din activitatea de exploatare (EBIT) reprezinta castigul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit si este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate.

Castigul inainte de impozitul pe profit (EBT) ia in considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de natura financiara, reprezentand remunerarea capitalurilor investite in intreprindere de catre creditori.

Rezultatul net (RN) reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dupa ce au fost acoperite toate cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit.

Analiza cash-flow-ului

Scopul analizei este studiul variaiei disponibilitilor i, respectiv, determinarea unei valori juste a ntreprinderii, adic a ceea ce reprezint ea din punct de vedere valoric n calitate de entitate participant la pia i nu ca valoare istoric a partimoniului ei.

Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de incasri si de plati inregistrate in cursul perioadei. Incasarile in numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate in numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).Vom calcula Cash-flow-ul de gesiune eliminand din profitul net elementele care nu tin de activitatea din exploatare si pe cele fara impact asupra trezoreriei.

Profit net 2008 = 9 794 486

Profit net 2009 = 7 503 914

Rata de distribuire a dividentului in 2008 = 66,5%

Dividend 2008 = 5 102 927

Rata de distrubuire a dividentului in 2009 = 52,1%

Dividend 2009 = 4 990 103

Profit net reinvestit in 2008 = 4 691 559

Profit net reinvestit in 2009 = 2 513 811

Impozit pe profit 2008 = 1 924 323

Impozit pe profit 2009 = 2 110 858

Fig.11 Tabloul fluxurilor de trezorerie metoda indirecta

1.Profit net7 503 914

2.Cheltuieli cu ajustarea imobilizarilor corporale11 776 156

3.Cheltuieli financiare14 119 423

4.Venituri financiare3 454 589

5.Variatia necesarului de fond de rulment20 025 016

6.CF gestiune(1+2+3-4-5)9 919 888

7.Variatia imobilizarilor brute34 593 797

8.CF investitii(4-7)-31 139 208

9.Variatia capitalului propriu-18 131 834

10.Profit net reinvestit2 513 811

11.Variatia datoriilor financiare-242 272

12.Dividend4 990 103

13.CF financiar(9-10+11-12)-25 878 020

14.CF intreprindere-47 097 340

Cash-flow de gestiune, destinat este destinat platii dividendelor, platii dobanzilor si autofinantarii.

CF gestiune = 9 919 888

Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori:

CF disponibil actionari = Profit net variatia capitalului propriu

= 7 503 914 (- 18 131 834) = 25 635 748

CF disponibil creditori = Dobanzi variatia datoriilor financiare

= 299 945 +242 272 = 542 217

Cresterea economica = Variatia activelor curente nete + variatia imobilizarilor brute

= -41 618 778 + 34 593 797 = - 7 024 981

CF disponibil firma = 9 919 888 + 7 024 981 = 16 944 869

DIAGNOSTICUL RENTABILITATII

Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marja x Rata de rotatie x Rata de structura

Rata de marja = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%

Rata de rotatie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%

Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267

Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%

ROA = (Profit net + Dobanzi)/Activ economic(0) = 6,68%

ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%

Rentabilitatea dobanzilor = Dobanzi/Datorii catre institutii bancare = 7,1%

Am raportat cheltuiala cu dobanzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung carora acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativa si nu prezinta influenta deosebita pentru diagnosticul rentabilitatii pe care ne straduim sa il realizam.

R economica < R dobanzi ceea ce inseamna ca activitatea economica a companiei nu poate sustine eficient plata dobanzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce inseamna ca datoriile contractate de ntreprindere se multiplica cu minusul de performanta, lucruce duce in final la scaderea R financiare.

Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103

Compania este extrem de indatorata( datorii catre institutii bancare pe termen scurt

DIAGNOSTICUL RISCULUI

Indicatorul lichiditatii curente in 2009 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul lichiditatii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.

Rata lichida = 0,023 = Cash/DCR

Lichiditatea curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active curente transformabile in moneda intr-un timp scurt de timp) si datoriile exigibile pe termen scurt. Aceasta lichiditate se apreciaza ca fiind favorabila atunci cand are o valoare cuprinsa intre 2 si 2.5. In cazul de fata avand de a face cu o valoare subunitara. putem spune ca firma nu isi poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de finantare. O valoare subunitara a indicatorului lichiditatii curente nu trebuie interpretata ca fiind negativ in cazul in care activele circulante au o perioada de valorificare mai mica decat termenul de plata al datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea imediata arata capacitatae companiei de a-si achita datoriile curente doar din creante si din lichiditati (disponibilitati). O valoare subunitara arata ca stocurile detinute de firme sunt finantate din datorii pe termen scurt.

Gradul de indatorare arata capacitatea firmei de a se finanta din resurse proprii. adica independenta financiara a acesteia. Valoarea subunitara a acestui indicator arata ca intreprinderea nu este dependenta de creantierii sai, iar firma va putea obtine credite pe termen lung (ar avea cu ce sa le garanteze).

Rata indatorarii = Datorii/Pasiv = 55,5%

Cu toate ca valoarea indicatorului este subunitara, acesta depaseste pragul recomandat de 50% ceea ce inseamna ca intreprinderea este indatorata peste limitele rentabilitatii activitatii sale.

Levierul = 1,103 > 100% Nu se incadreaza in limitele recomandate

CV=198 031 957

CF=41 958 146

v = CV/CA = 0,82

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811

PReconomic = (CF + Dobanzi)/(1-v) = 293 888 2163. PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANTARE

Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor

CA planificat = CA 0 ( 1 + %CA )

= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236

Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620

Durata de rotatie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441

Activestimat = Durata de rotatie * CApl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989

Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003

Durata de rotatie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24

Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150

Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577

Durata de rotatie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183

CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,

DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138

Durata de rotatie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1

DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923

CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182

Durata de rotatie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442

CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912 Rata de crestere sustenabila

g = ROE * b

b = 1- Pr reinvestit/PN

b = 1- 2513811/7503914=0,665

g = 4,76% * 0,665 = 3,16%Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat Activ mediu = 299 404 980 296 029 620 = 3 375 369

Surde de finantare : Fz = 16 294 150 16 231 003 = 63 147

CT = 124 242 887 123 007 577 = 1 235 310

DAT = 678 923 121 138 = 557 785

CPR = 300 083 912 297 070 182 = 3 013 730

NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)

NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 223 150 102)

NSC = 301 052 321

NSC = Autofinantare + Credite noi

NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi

NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi

301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi

Credite noi = 295 904 5314. Fundamentarea cheltuielilor de investitii

Compania SC Titan SA a investit in 2009 intr-o fabrica din localitatea Cernica, ce are ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din Romnia i Bulgaria, iar in viitor n Grecia, Serbia i Macedonia.Investitia se ridica la suma de 15 milioane euro si va cuprinde : terenul (4000 m2), fabrica si utilajele. Unitatea va avea 30 de angajati, iar fabrica va produce 275 milioane de chifle pe an.

Planul de finantare

Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern. Actionarii estimeaza ca valoarea intregii investitii va fi recuperata in 3 ani.

In efectuarea analizei investitiei si planului de cheltuieli consideram urmatoarele ipoteze: Costurile variabile au o pondere constant n cifra de afaceri (82%) . Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii in circuit a noii fabrici (cei 30 angajati vor fi considerati muncitori direct productivi, salariile lor intrand in CV) ; CF raman constante pe toat perioada analizat

CA2009 va fi egala cu cea din 2010 pentru restul fabricilor din sistem; CA a fabricii de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totala din 2010. Astfel:CA2010 fabrici = 90% CAtot = CA2009

CA2010 Cernica = 10% CAtot In anii de recuperare ai investitiei fabricile vor produce si vinde la acelasi nivel, corectat cu rata inflatiei. Valorile pentru Ri sunt afisate in figura 12.

Dinamica ACRn urmeaza trendul CA si implicit al CV. Variaia imobilizrilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investitii). Profitul se reinvesteste in intregime pentru ca timpul de recuperare sa fie mai mic . Analiza se face in ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 : 1 = 4.2373 Ron ; cota de impozit pe profit ramane 16%. Compania nu apeleaza la imprumut, dobanzile raman la aceeasi valoare. 2009 : Teren = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron

Variatia imobilizarilor = Utilaje = 34 593 797 ron

Fabrica + transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron

Total: 63 559 500 ron = 15 mil eurFig. 12

Indicator20092010201120122013

CA241502386268335984276386064284677646291794587

CV198031957220035507226636572233435670239271561

CF3453719834882570348825703488257034882570

Profitul net750391411271042124882141374190114817983

ACRn-83410883-92678759-95459122-98322895-100780968

ACRn-41618778-9267876-2780363-2863774-2458072

Dobanzi299945299945299945299945299945

CFD1694486920838863155685221690562017576000

Ri3%3%2.50%

Sursa : Calcule proprii5. Criterii de evaluare a proiectului de investiii Valoarea Actualizat Net (VAN)

Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute de-a lungul duratei de viata a proiectului investitional, inclusiv a celor rezultate din lichidarea activului (valoarea reziduala), insumarea lor si efectuarea diferentei dintre suma astfel obtinuta si costul proiectului.Conform criteriului VAN de selecie a investiiilor eficiente, se accept numai proiectele de investiii cu VAN pozitiv :

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate in tabelul de mai sus, iar rata de actualizare se va determina conform modelului CAPM :

, unde - randamentul activului fara risc - rentabilitatea portofoliului pietei

- volatilitatea pietei de capital din Romania

= prima de risc a pietei de capital din Romania

Calculul lui k se va face pe baza informatiilor din 2010, acesta fiind primul an de recuperare al investitiei ; k va fi constant pe toata perioada analizei.

Activul fara risc se va considera un titlu de stat a carui maturitate sa acopere durata de viata a investitiei; am ales o obligatiune guvernamentala cu maturitatea 10 ani, a carei randament mediu de adjudecare este 7.27%. Portofoliul pietei il vom considera pe indicele bursier BET-C, in a carui componenta intra si actiunile companiei TITAN (simbol MPN). Randamentul anual in 2010 a fost de 14.07%.

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuatie de regresie cu urmatoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

- variatia zilnica a cursului actiunii

DataVar. (%) BET-CVar.(%) MPN

12/29/20100.570.00

12/28/20100.420.00

12/27/2010-0.310.00

12/24/201000.00

12/23/20101.310.00

12/22/20100.350.00

12/21/2010-0.360.00

12/20/2010-0.410.00

12/17/20100.420.00

12/16/2010-0.030.00

12/15/2010-0.290.00

12/14/2010-0.060.00

12/13/2010-0.410.00

12/10/20100.570.00

12/9/2010-0.394.63

12/8/2010-0.180.00

12/7/20100.870.00

12/6/2010-0.340.00

12/3/20101.170.00

12/2/20100.49-4.42

Sursa : http://bvb.ro

Regression Statistics

Multiple R0.264943546

R Square0.070195082

Adjusted R Square0.018539254

Standard Error1.454783787

Observations20

ANOVA

dfSSMSFSignificance F

Regression12.8759693932.8759691.35890.258943

Residual1838.095125612.116396

Total1940.971095

CoefficientsStandard ErrorLower 95%Upper 95%Lower 95.0%Upper 95.0%

Intercept0.7177192940.341629377-0.585580.84989-0.585580.84989

X Variable 10.132153420.615688361-2.011230.575794-2.011230.575794

Sursa : Calcule proprii ; ; k = 8.17%Presupunem ca durata de viata a investitiei va fi de 10 ani, echivalenta cu durata de viata a mijloacelor fixe (utilajele se depreciaza cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va ramane la nivelul din 2013 pentru urmatorii ani. VR a investitiei peste 10 ani (la sfarsitul lui 2019) :

Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimam o revenire a pietei imobiliare)Utilaje = 0 ron Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (cladirea se uzeaza in prop de 2%/an)

Total = 6 013 480 ron

63 559 500 + = 56 990 911.2 ron

VAN calculat inregistreaza o valoare mare - 57 mil ron, compania isi poate lua o marja considerabila impotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este unul fezabil.

Indicele de profitabilitate (Ip)Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permitand optimizarea deciziilor de selectie a proiectelor de investitii; el se determina ca un raport intre marimea totala actualizata a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute si marimea cheltuielilor investitionale efectuate : - investitia este rentabila Rata Intern de Rentabilitate (RIR)Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investitii in termenii unor sume monetare; performanta acestora poate fi insa exprimata si procentual prin intermediul unor rate de rentabilitate (RIR), deduse din urmatoarea relatie:,respectiv la o valoare egal a cheltuielilor investiionale i a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.

Atat calculul RIR ct i cel al VAN se fondeaz pe aceleai date i ipoteze; astfel intre mai multe proiecte de investitii, se selecteaz, n condiiile n care decizia se face doar dup criteriul RIR, acel proiect ce asigur maxim RIR.

Pentru proiectul de la Cernica, RIR obtinut este 25.42%, valoare superioara costului capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat. Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezinta perioada de timp (exprimata in ani, luni) necesara in vederea recuperarii costului investitiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta.Acesta se poate calcula in doua moduri:

- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(tine cont de valoarea in timp a banilor)

AnCFDCFDactCFDactcumCFDcum

20102083886319264919.1119264919.1120838863

20111556852213305577.3932570496.536407385

20121690562013357051.9145927548.4153313005

20131757600012837862.6558765411.0670889005

20141757600011868228.3970633639.4588465005

20151757600010971829.8981605469.34106041005

20161757600010143135.7191748605.05123617005

2017175760009377032.176101125637.2141193005

2018175760008668791.88109794429.1158769005

2019175760008014044.448117808473.6176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani si 200 zile); TRact = 4.0675 ani (4 ani si 243 zile).In ambele cazuri, investitia se recupereaza relativ repede, avand in vedere efortul considerabil de 64 mil ron .

6. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

ANALIZA DE SENZITIVITATEScenariul optimist

Presupunem ca in anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dubleaza. Daca ponderea CA a fabricii de la Cernica ramane pe toata durata proiectului de investitii cu o pondere constanta de 10% in CAtotala a intreprinderii, si ca urmare a cresterii cererii pentru chifle CA a acesteia se majoreaza cu 50%, CAtotala va creste la randul ei cu 5%.

Toate valorile ce urmeaza a fi dispuse in tabele sunt rezultate ca urmare a modificarii factorilor principali ( CA, CV) generand modificarea generala a restului indicatorilor. ( dupa scenariul neutru fisier excel).

Indicator20092010201120122013

CA253577505281752783290205367298911528306384316

CV207933554231037282237968401245107453251235139

CF3453719834882570348825703488257034882570

Profitul net932967213299662145776931589406417023950

ACRn-83410883-92678759-95459122-98322895-100780968

ACRn-41618778-9267876-2780363-2863774-2458072

Dobanzi299945299945299945299945299945

CFD1694486922867483176580001905778319781967

Ri3%3%2.50%

Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%

ANCFDCFDcumulatCFDactualizatCFDact-cum

2010228674832286748321140318.9421140318.94

2011176580004052548315091341.7136231660.65

2012190577835958326615057465.9051289126.55

2013197819677936523314449145.1665738271.71

2014197819679914720013357811.9279096083.63

20151978196711892916712348906.2891444989.91

20161978196713871113411416202.53102861192.44

20171978196715849310110553945.21113415137.65

2018197819671782750689756813.54123171951.19

2019197819671980570359019888.63132191839.82

Termen de recuperare neactualizat3ani si 73zile

Termen de recuperare actualizat3ani si 305 zile

Scenariul optimist: variatia termenului de recuperare dupa modificarea CAtotalaObservam ca la o crestere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investitiei facute scade cu aproape un an de zile. VAN71374277.52

IP2.122952155

RIR29.31%

Scenariul optimist: variatia VAN, IP, RIR dupa modificarea CAtotala

RIR=29.31% apartine in intervalul dat de valorile Kmin si Kmax : (0.29;0.295) si depaseste cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.

Un alt factor important il constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora antreneaza modificari ale profitului si ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmari variatia indicatorilor dupa cresterea respectiv scaderea ponderii CV in CAtotala cu cinci procente.

Indicator20092010201120122013

CA241502386268335984276386064284677646291794587

CV185956837206618708212817269219201787224681832

CF3453719834882570348825703488257034882570

Profitul net1764701522541153240964292569836227073355

ACRn-83410883-92678759-95459122-98322895-100780968

ACRn-41618778-9267876-2780363-2863774-2458072

Dobanzi299945299945299945299945299945

CFD1694486932108974271767372886208129831373

Ri3%3%2.50%

Scenariul optimist: scaderea ponderii CV in CA cu cinci procenteVAN136898507.3

RIR45.98%

IP3.153863817

Scenariul optimist: Variatia VAN, RIR, IP la scaderea ponderii CV in CA

AnCFDCFDactCFDactcumCFDcum

20103210897429683807.2529683807.2532108974

20112717673723226493.2452910300.4959285711

20122886208122803796.287571409788147792

20132983137321789432.5797503529.34117979165

20142983137320143692.86117647222.2147810537

20152983137318622254.65136269476.9177641910

20162983137317215729.55153485206.4207473283

20172983137315915438.25169400644.7237304656

20182983137314713356.98184114001.6267136029

20192983137313602068.02197716069.7296967401

Termen recuperare neactualizat2ani si 53 zile

Termen recuperare actualizat2ani si 268 zile

Scenariul optimist: variatia TR la scaderea ponderii CV in CA

Scenariul pesimist

Presupunand ca in conditii de recesiune economica, cererea pentru produsele fabricate si comercializate ca urmare a investitiei realizate scade cu 50%, CAtotala a intreprinderii va suferi la randul ei o scadere de 5 procente.

Indicator20092010201120122013

CA229427266254919184262566760270443763277204857

CV188130358209033731215304743221763885227307983

CF3453719834882570348825703488257034882570

Profitul net56781569242422103987351158973812612016

ACRn-83410883-92678759-95459122-98322895-100780968

ACRn-41618778-9267876-2780363-2863774-2458072

Dobanzi299945299945299945299945299945

CFD1694486918810243134790431475345715370033

Ri3%3%2.50%

Scenariul pesimist: scaderea CAtotale cu 5%VAN42607544.02

IP1.670356816

RIR21.41%

Scenariu pesimist: variatia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotala

AnCFDCFDactCFDactcumCFDcum

20101881024317389519.2817389519.2818810243

20111347904311519812.2128909331.4832289286

20121475345711656637.9140565969.3947042743

20131537003311226580.1551792549.5462412776

20141537003310378644.8662171194.477782809

2015153700339594753.57176594893152842

2016153700338870068.87380636016.77108522875

2017153700338200119.13988836135.91123892908

2018153700337580770.21396416906.12139262941

2019153700337008200.252103425106.4154632974

Termen de recuperare neactualizat4ani si 27 zile

Termen de recuperare actualizat5ani si 52 zile

Scenariul pesimist: variatia termenului de recuperare ca urmare a scaderii CASa presupunem ca incepand cu 2009 costurile de intretinere a fabricilor si utilajelor cresc considerabil astfel incat ponderea CV in CAtotala se majoreaza cu cinci procente.

Indicator20092010201120122013

CA241502386268335984276386064284677646

CV210107076233452306240455876247669552253861291

CF3453719834882570348825703488257034882570

Profitul net-263918693187999917854402562610

ACRn-83410883-92678759-95459122-98322895-100780968

ACRn-41618778-9267876-2780363-2863774-2458072

Dobanzi299945299945299945299945299945

CFD169448699568752396030749491595320627

Ri3%3%2.50%

Scenariul pesimist: cresterea CV in CA cu cinci procenteVAN-22916684.23

RIR-

IP0.639445178

Scenariul pesimist:variatia VAN, IP la cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

La o crestere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativa, proiectul de investitii devenind nefezabil.AnCFDCFDactCFDactcumCFDcum

201095687528846030.8848846030.8849568752

201139603073384661.26112230692.1513529059

201249491593910307.38516140999.5318478218

201353206273886292.95220027292.4823798845

201453206273592764.12323620056.6129119473

201553206273321405.30926941461.9134440100

201653206273070542.02630012003.9439760727

201753206272838626.2632850630.245081355

201853206272624226.92135474857.1250401982

201953206272426021.00537900878.1355722610

Termen recuperare neactualizat>10 ani

Termen recuperare actualizat>10 ani

Scenariul pesimist: cresterea ponderii CV in CA cu cinci procenteRemarcam ca la o variatie in acest sens a costurilor variabile investitia nu se poate recupera in decursul duratei de viata a investitiei, care devine astfel neprofitabila.

Calculul coeficientilor de elasticitateVANCOEFICIENTI ELASTICITATE

MODIFICAREOPTIMISTNEUTRUPESIMISTOPTIMISTPESIMIST

CA71374277.5256990911.5342607544.025.04759991-5.047600441

CV136898507.356990911.53-22916684.2328.0422241-28.04222414

RIRCOEFICIENTI ELASTICITATE

MODIFICAREOPTIMISTNEUTRUPESIMISTOPTIMISTPESIMIST

CA29.31%25.42%21.41%3.06058222-3.154996066

CV45.98%25.42%0.00%16.1762392-20

IPCOEFICIENTI ELASTICITATE

MODIFICAREOPTIMISTNEUTRUPESIMISTOPTIMISTPESIMIST

CA3.1538638171.8966544981.67035681613.2571253-2.38628261

CV2.1229521551.8966544980.6394451782.38628234-13.2571253

Observam din valorile coeficientilor de elasticitate faptul ca variatia costurilor variabile antreneaza o modificare radicala asupra indicatorilor avuti in vedere la estimarea profitabilitatii investitiei. Atat cifra de afaceri cat si costurile variabile genereaza modificari in acelasi sens ale indicatorilor.

Arborele decizional

CF1=76271400CF2=57203550

CF3=0.35*53389980 + 0.65*41942270 = 45948968.5

CF4=0.4*25741597.5 + 0.6*45762840 = 37754343

VANmediu= -63559500 + 0.55*(76271400/1.2 + 45948968.5/(1.2*1.2)) + 0.45*(57203550/1.2 + 37754343/(1.2*1.2)) = 22197741.68CUPRINS1. Prezentarea generala a SC Titan SA................................................................................1

1.1. Produse promovate sub brandul TITAN..................................................................2

1.2. Produse promovate sub brandul FORTZA..............................................................2

1.3. Distributia produselor................................................................................................3

2. Analiza diagnosticului........................................................................................................3

2.1. Diagnosticul juridic.....................................................................................................3

2.2. Diagnosticul comercial................................................................................................5

2.3. Diagnosticul resurselor umane.................................................................................14

2.4. Diagnosticul tehnic....................................................................................................16

2.5. Diagnosticul de mediu...............................................................................................17

2.6. Diagnosticul financiar...............................................................................................18

2.7. Diagnosticul riscului..................................................................................................28

3. Planificarea necesarului de finantare.............................................................................29

4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii.......................................................................31

5. Criterii de evaluare a proiectului de investitii...............................................................32

6. Analiza proiectului de investitii in mediu incert...........................................................36

6.1. Analiza de senzitivitate.............................................................................................36

6.2. Arborele decizional...................................................................................................41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII PENTRU

SC TITAN SA

Studenti, grupa 1556:

Milu Stefania

Mihalcea Roxana

Mindrut Flavia

Profesor:

Maria Pascu-Nedelcu EMBED Equation.DSMT4

MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor 70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.

Interbiz Group este prima firma romneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din Romnia din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

36

_1355502630.unknown