Contractor: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Imbunatatiri Funciare I.N.C.D.I.F. – „ISPIF” Bucureşti

Obiectivul general: 4BPM Numarul/codul proiectului: 4.1.4Anul inceperii Anul finalizariiziua,luna: 17.10.2012 ziua, luna: 15.12.2014 Durata (luni): 26

Denumirea Cercetari privind oportunitatea unor noi solutii de asigurare a necesarului proiectului: de apa in corelare cu schemele de gospodarire a apelor cu alimentare

preponderent gravitationala

Denumirea fazei 4:

Stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a amenjărilor de irigaţii pentrureducerea consumului de apă, energie, forţa de muncă şi protecţia mediului

Persoana de contact (Directorul de proiect): Datele de contact: tel/fax/e-mail: Dr. Ing. Daniel STATE 021 332 59 57/021 332 46 00

E-mail: secretariatgeneral@ispif.rodanielstate@yahoo.com

Obiectivele proiectului

Obiectivul proiectului conform ADR OPAC 2020 consta in: Evaluarea potenţialului de bunuri publice de mediu oferite de către exploataţiile agricole în contextul valorificării specificităţii locale pentru producţia agro-zootehnică.

Obiectivul general al proiectului este acela de a identifica soluţii şi zone geomorfologice şi pedoclimatice la alimentarea gravitaţională a amenajărilor interioare de irigaţii (ploturi).

Obiectivul etapei consta in: Stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a amenjărilor deirigaţii pentru reducerea consumului de apă, energie, forţa de muncă şi protecţia mediului

Sursa de baza pentru alimentare cu apa a amenajarilor de irigatii o constituie Dunarea si afluentii sai, in principal raurile Mures, Olt, Arges, Siret, Prut. Se estimeaza ca Dunarea asigura apa pentru cca. 85% din suprafata amenajata pentru irigatii.

Cea mai mare parte din aceasta suprafata este situata pe terasele din lungul Dunarii. In unele cazuri amenajarile sunt amplasate la peste 200 m deasupra sursei de apa si cerintele de energie electrica pentru pomparea apei sunt mari.

Pentru eficientizare trebuie respectate limitele de utilizare profitabila a amenajarilor.

Obiectivul fazei nr. 4

Stabilirea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a amenjărilor de irigaţii pentrureducerea consumului de apă, energie, forţa de muncă şi protecţia mediului

ActivitatiActivitatea 4.1.: Propuneri de amenajări de noi amenajari de irigatii

Activitatea 4.2.: Estimari privind reducerea consumului de energie

8 amenajari de irigatii noi care vor fi alimentate cu apa din Canalul Siret Bragan

Mal Vest Mal Est

Denumire Suprafata(ha)

Denumire Suprafata(ha)

Ruginesti–Pufesti–Panciu 23 289 Biliesti - Slobizia –Ciorasti 23 550

Cotesti–Rm.Sarat Nord 20 361 Gologanu-Nanesti 48 270

Rm.Sarat Sud 34 720 Bogza-Balta Alba 90 840

Buzau - Sarata 122 500 Pogoanele-Fundata 132 750

Analiza evolutiei climei in spatiul Siret Baragan

Statii meteorologice:o Focșani: sistemele Ruginesti Pufesti Panciu, Biliesti Slobozia Ciorasti,

Gologanu Nanesti, Cotesti Rm.Sarato Buzau: Rm. Sarat Sud si Bogza Balta Albao Urziceni: Buzau Saratao Grivita: Pogoanele Fundata

Elemente climaticeo temperatura medie lunară a aerului (°C);o cantităţi medii lumare de precipitaţii (l/mp);o valori medii ale umidităţii relative a aerului UR%;o viteza vântului (m/s)– valori medii lunare;o durata de strălucire a Soarelui – DSS (ore/an).

Analiza evolutiei climei in spatiul Siret Baragan Evolutia temperaturii anuale medii a aerului evidenţiază o tendinţă de încălzire

semnificativă la toate staţiile meteorologice analizate. Precipitaţiile medii anuale caracterizează un regim pluviometric moderat de

secetos la nivelul zonei analizate. Tendinta de evolutie a precipitatiilor anuale este de usoara crestere.

Analiza evolutiei deficitului de umiditate climatic Tendinta de crestere a evapotranspiratiei →tendinta de incalzire Tendinta deficitului de umiditate este de usoara scadere la Focsani si Buzau,

constanta la Urziceni si de crestere la Grivita.Valorile negative ale deficitului de apa (excedend de umiditate) s-au intalnit in aniexceptionali cu precipitatii bogate cu mult peste media multianuala (1940, 1952, 1971-1972, 2005).Datorita deficitului de umiditate intalnit in peste 90% din anii luati inconsiderare, pentru practicarea unei agriculturi care sa nu depinda de hazardulclimatic, irigarea spatiului Siret Baragan este o necesitate.

Necesarul de apa de irigatie Initial, necesarul de apa pentru irigatie s-a calculat in anul 1980, pe baza datelor

meteologice, pentru un sir de 44 ani (1935 – 1978), studiilor pedologice sihidrogeologice de la acea data.

Actualizarea necesarului de apa s-a facut pe un sir de ani de 77 ani (1935 –2014), luand in considerare aceleasi studii pedologice si hidrogeologice si acelasiplan de cultura si de asemenea pe un plan de cultura actualizat conform situatiei din2012 a structurii culturilor.

Necesarul de apa pe plan de cultura in luna de varf cu asigurare de 80% a suferito crestere intre 0,01% si 13% fara a afecta debitul de dimensionare al Canalului.

Necesarul de apa total cu 80% asigurare pe plan de cultura-crestere 1%-16%.o Necesarul de apa total cu 50% pe plan de cultura a suferit o crestere intre 3% 8%

In situatia actuala de plan de cultura, se constata o scadere semnificativa anecesarului de apa deoarece, in special, culturile de soia si sfecla de zahar,consumatoare importante de apa, au fost eliminate din planul de cultura.

Masuri de reducere a pierderilor de apa din reteaua de transport si distributie

pierderile de apa din reteaua de canale reprezinta 80 - 85% din totalul pierderilor de apa produse in canalesi cca 70-75% din totalul pierderilor de apa realizate intr-un sistem de irigatie; pierderile din reteaua decanale sunt produse prin infiltratie (80%), functionale (15%) si prin evaporatie de la suprafata apei (5%);

pierderile prin infiltratie din canalele necaptusite sunt intre 500 si 1200 l/mp in 24 ore, cele din canalelecaptusite cu beton pierderile prin infiltratie din canalele captusite cu beton sunt intre 50 si 300 l/mp in 24ore, in functie de tipul (beton monolit, dale mici/mari rostuite cu mortar de ciment/chituri elastoplastice) sistarea captuselii iar cele din canalele captusite cu folii lestate cu dale din beton sunt de 15 - 35 l/mp in 24ore.

randamentul retelei de canale de transport si distributie a apei variaza direct cu volumul de apa intrat inretea, deci cu gradul de utilizare al sistemului.

reducerea pierderilor de apa functionale se poate realiza prin: intocmirea unor programe de livrare aapei corelate cu necesitatile de irigare a beneficiarilor (programul de functionare a statiilor de pompare depunere sub presiune); intretinerea si functionarea corespunzatoare a echipamentelor de distributie de peretea (stavilare, deversoare); evitarea suprasolicitarii canalelor pentru prevenirea unor accidente (deversarinecontrolate, ruperi de taluze, etc.).

reducerea pierderilor de apa prin infiltratie se realizeaza prin captusirea acestora; in functie de tipulcaptuselii pierderile de apa prin infiltratii se reduc cu 50-90%;

durata de recuperare a investitiei in captusirea/refacerea captuselii este de 2 – 4 sezoane de irigatii.

Masuri de reducere a consumului de energie in statiile de pompare (1)

Reducerea consumului de energie prin introducerea reglajului automat al presiunii de refulare - prindotarea SPP-urilor cu instalaţii de automatizare cu hidrofor, fără variator de turaţie;

Analiza economica – studiu de cazSe consideră o staţie de pompare de punere sub presiune (SPP) existentă, având următoarele caracteristici: Tensiune - 0,4 kV;Puterea instalată - 500 kVA Echipare:- 6 electropompe identice având caracteristicile: Q=0,145 m3/sec., H=40 m.c.a., n=1470 rot./min, antrenate de motoareasincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit având P = 75 kW; tablou electric reabilitat- 1 compresor; 2 recipiente de hidrofor; 6 baterii de condensatoare

Economie de putere = 25.8 kW (fata de situatia in care ajustarea presiunii se face prin reglajul vanei de perefulare)Economia de energie care poate fi obţinută pe parcursul perioadei de udare (cca.2000 ore/an) = 51.600kWh.Economiei anuale (pentru tarif A33) = 15.191,04 lei/an Investitie = 72.650 leiDurata de recuperare = 4 ani si 9 luni

Masuri de reducere a consumului de energie in statiile de pompare (2)

Reducerea consumului de energie prin introducerea reglajului automat al presiunii de refulare - prindotarea SPP-urilor cu instalaţii de automatizare cu variator de turaţie. Analiza economica – studiu de caz Se consideră o staţie de pompare de punere sub presiune (SPP) existentă, având următoarele caracteristici: Tensiune - 0,4 kV;Puterea instalată - 500 kVA Echipare:- 6 electropompe identice având caracteristicile: Q=0,145 m3/sec., H=40 m.c.a., n=1470 rot./min, antrenate de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit având P = 75 kW; Tablou electric reabilitat - 1 convertizor static de frecvenţă (S-au luat în considerare 3 variante de dotare a SPP şi, implicit, 3 calcule economice: - 1 compresor; 2 recipiente de hidrofor (există în dotarea SPP); 5 baterii de condensatoare – aferente motoarelor pompelor cu turaţie fixă Varianta A → 1 convertizor static de frecvenţă şi 5 baterii de condensatoare; Varianta B → 2 convertizoare statice de frecvenţă şi 4 baterii de condensatoare; Varianta C → 2 convertizoare statice de frecvenţă, 4 softstartere şi 4 baterii de condensatoare

Indicator Varianta ObservatiiA B C

Econ. de putere (kw) 45,3 59 59 Fata de ajustarea presiunii prin reglajul vanei

Econ. de energie (kwh) 90.600 118.000 118.000 Durata de fuctionare – cca 2000 oreEcon. anuala (lei/an) 26.673 34.739 34.739 Pentru tarif A33Investitie (lei) 78.900 100.900 100.900 „C” prezinta avantajul fata de „B” ca se

elimina total socurile electrice si hidraulice la pornirea pompelor cu turatie fixa

Durata de recuperare (ani/luni)

2 ani si 11 luni

2 ani si 11 luni

3 ani si 6 luni

Reducerea costului consumului de energie prin alegerea sistemului de tarifare optim,adecvat programului şi regimurilor de funcţionare ale SPP-urilor. (1)

Tarife de energie Energia activă se clasifică în felul următor: După mărimile facturate:

- tarife de tip monom: B, D, E1,E2- tarife de tip binom: A, A33, C

După diferenţierea pe zone orare:- tarife simple: D, C- tarife diferenţiate: A, A33, B, E1, E2, După durata de utilizare a puterii maxime:- A33 durată mică de utilizare a puterii maxime- A33 durată medie de utilizare a puterii maxime- A33 durată mare de utilizare a puterii maxime După nivelul de tensiune:- tarife la înaltă tensiune (220kV) - A33- tarife la înaltă tensiune (110kV şi peste): toate tipurile de mai sus- tarife la medie tensiune: toate tipurile de mai sus- tarife la joasă tensiune: toate tipurile de mai sus Pentru energia reactivă tariful aplicat este de tip monom, pe niveluri de tensiune

Reducerea costului consumului de energie prin alegerea sistemului de tarifare optim,adecvat programului şi regimurilor de funcţionare ale SPP-urilor. (2)

Studiu de caz 1 (Medie tensiune - 6 kV);- Obiectiv : Staţie de punere sub presiune (SPP) în zona Dobrogea;- Puterea instalată : 1000 kVA; - Durata de utilizare a puterii maxime (pentru particularizare în cadrul tarifului A33) : medie - Funcţionare : 13 şi 14h / 24h, repartizate pe zone orare L … V : 9-20 şi 22-24 ; S,D: 8-22 - Se consideră puterea activă maximă măsurată: P = 750 kW; - Se consideră puterea activă medie/oră=500 kW,energia medie consumată pe oră fiind E=500 kWh; - Funcţionarea SPP se desfăşoară în afara orelor de vârf de sarcină

Denumire tarif Cost lunar calculat

Procente

1. A33, binom, diferenţiat, cu opţiune pentru durata de utilizare a puterii maxime

56.544 lei 100%

2. A, binom, diferenţiat 59.696 lei 105,5%3. B, monom, diferenţiat 61.252,2 lei 108,3%4. E1, monom, diferenţiat 73.954,8 lei 130,8%5. D, monom, simplu 74.565,3 lei 131,9%6. C, binom, simplu 84.546,1 lei 149,5%7. E2, monom, diferenţiat 86.437,2 lei 152,9%

Reducerea costului consumului de energie prin alegerea sistemului de tarifare optim,adecvat programului şi regimurilor de funcţionare ale SPP-urilor. (3)

Studiu de caz 1 (joasa tensiune – 0,4 kV);- Obiectiv : Staţie de punere sub presiune (SPP) în zona Dobrogea;- Puterea instalată : 1000 kVA; - Durata de utilizare a puterii maxime (pentru particularizare în cadrul tarifului A33) : medie - Funcţionare : 13 şi 14h / 24h, repartizate pe zone orare L … V : 9-20 şi 22-24 ; S,D: 8-22 - Se consideră puterea activă maximă măsurată: P = 750 kW; - Se consideră puterea activă medie/oră=500 kW,energia medie consumată pe oră fiind E=500 kWh; - Funcţionarea SPP se desfăşoară în afara orelor de vârf de sarcină

Denumire tarif Cost lunar calculat

Procent

1. A33, binom, diferenţiat, cu opţiune pentru durata medie de utilizare a puterii maxime

68.282,6 lei 100 %

2. B, monom, diferenţiat 79.878,6 lei 117 %3. A, binom, diferenţiat 80.773,4 lei 118 %4. D, monom, simplu 95.858,3 lei 140 %5. E1, monom, diferenţiat 96.557,4 lei 141 %6. E2, monom, diferenţiat 97.159,6 lei 142 %7. C, binom, simplu 105.252,7 lei 154%

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (1)Masuri de optimizare a tehnologiilor agriculturii irigateo comasarea culturilor, in care diferite culturi sunt cultivate in blocuri separate care acopera una sau mai multe

antene din cadrul unui SPP si care permite un control mai mare asupra adancimii de aplicare a apei ladiferite culturi precum si a suprafetei irigate la fiecare cultura.

o infiintarea pe o parte a antenei a unei culturi prasitoare, iar pe cealalta parte a unei culturi de cerealepaioase. In acest fel, dupa recoltarea cerealelor paioase, care in unii ani necesita o norma de udare, debitulantenei la udarea culturilor prasitoare se reduce la jumatate, prin aceasta si pierderile de presiune de-alungul antenei. In acest fel presiunea de regim in statia de punere sub presiune va scadea in modcorespunzator.

o amplasarea culturilor care trebuie irigate o perioada mai lunga de timp langa SPP, iar cele care au nevoie deapa de irigatii numai in primele luni ale sezonului de vegetatie (cum ar fi graul, rapita), mai departe de SPP.

o Utilizarea la irigarea culturilor de camp a instalatiilor moderne de udare, de presiune joasa, autodeplasabilesi programabile in functie de faza de vegetatie (norme variabile de udare) de tipul instalatiei cu pivot central(IAP), cu deplasare frontala (IADF) si in cazul legumelor si plantatiilor viti-pomicole a instalatiilor cu udarelocalizata (IUP). Utilizarea acestor instalatii necesita adaptarea retelei de conducte ingropate la parametrii defunctionare a acestora (asigurarea debitelor si presiunii necesare).

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (2)• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila

de irigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigarea) Planificarea si avertizarea udarilor

Graficul anual de udare creaza o imagine de perspectiva asupra organizarii udarilor pe parcursul unuisezon de irigatie si permite sa se estimeze debitele si volumele de apa necesare in fiecare decadacalendaristica, precum si regimul de functionare al statiilor de pompare.

Graficul anual de functionare a prizei de captare a apei se determina prin cumularea graficelor de udarea tuturor beneficiarilor obtinandu-se graficul necesarului de apa al sistemului de irigatii. In grafic suntevidentiate: beneficiarii, sursa de apa si pozitia punctului de livrare (ex.canalul X, punct de livrare SPPY, km.....) debitele si volumele care trebuie repartizate, distanta de la priza si suprafata ce urmeaza a fiudata.

Graficul de functionare al statiei de pompare sta la baza organizarii activitatii statiilor pe duratasezonului de irigatie si ia in considerare necesarul de apa al culturilor din suprafata (plotul) deservita. Ingrafic se evidentiaza, alaturi de caracteristicile statiei (tip si nr. agregate, debit si putere pe fiecareagregat, etc) perioadele de functionare a agregatelor de pompare, inclusiv necesarul de energie, incorelare cu cerintele de apa.

Programul anual se livrare si distributie a apei in sistem se obtine prin centralizarea graficelor anuale deudare, intocmite pe beneficiari. Programul sta la baza contractarii si livrarii apei pe beneficiari.

Prognoza si avertizarea udarilor are rolul de a ajusta decadal programul de udare prin determinaridirecte in camp.

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (3)• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila

de irigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigarea) Planificarea si avertizarea udarilor (2)

Eliminarea activitatii de planificare si prognoza si avertizare a udarilor - prejudicii: functionarea discontinua a retelei de canale de transport si distributie a apei care conduce la pierderi de apa

si implicit de energie. Se cunoaste faptul ca functionarea discontinua a retelei de canale, cu perioade mari denefunctionalitate, conduce la cresterea pierderilor de apa prin infiltratie (din cercetarile efectuate pierderile deapa prin infiltratie – in cazul canalelor necaptusite pornesc de la valori de cca 1200 l/mp si zi, cand terenulsuport al canalelor are o umiditate redusa, pana la 500 – 600 l/mp si zi cand aceste pierderi se stabileazeazasi terenul suport al canalelor ajunge la o umiditate apropiata de saturatie; acest fenomen este valabil sipentru canalele captusite insa pentru valori mai mici);

desele porniri/opriri ale agregatelor de pompare din statii conduc la uzura prematura a acestora cuconsecinte asupra randamentelor si implicit a consumului energetic;

aplicarea udarilor fara nici o baza, numai pe observatii vizuale a solului si starii vegetatie a culturii poateconduce la suprairigarea culturii cu producerea de baltiri (cresterea evaporatiei la nivelul solului indetrimentul transpiratiei care este consumul de apa productiv al culturii);

se creaza conditii de deteriorare a solului prin levigarea substantelor nutritive din sol si a caracteristicilorhidrofizice ale solului.

Introducerea obligativitatii ca beneficiarii (OUAI) impreuna cu unitatile ANIF de exploatare sa seconformeze procedurii de planificare si prognoza/avertizare a udarilor.

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (4)

• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabilade irigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigare

b) Gradul de utilizare a unui sistem de irigatie

Gradul de utilizare al sistemului influenteaza atat randamentul hidraulic al sistemului cat si costul irigatieisuportat de beneficiar. Cu cat gradul de utilizare este mai mic cu atat randamentul este mai redus iar costurile(lei/ha) suportate de beneficiar sunt mai mari.

In promovarea unor investitii pentru reabilitarea unor sisteme existente de irigatii sau amenajareaunora noi ar trebui sa se impuna ca un criteriu de eligibilitate un anumit grad de utilizare (grad minim deutilizare, conform unor anagajamente ale beneficiarilor) in baza caruia sa se stabileasca daca sistemulrespectiv este rentabil iar beneficiarii pot suporta costurile exploatarii acestuia reflectate de tariful delivrare a apei de catre furnizor (ANIF).

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (5)• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de

irigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigarec) Tehnologie si echipament pentru stocarea uniforma a apei din precipitatii prin modelarea suprafetei solului

- Realizarea de brazde continuesau intrerupte la culturileprasitoare irigate prin aspersiunepentru dirijarea apei in lungulrândului de plante sau stocareauniforma a apei.

- Pe terenurile amenajate pentruudarea prin aspersiune cuinstalatii fixe sau mobile si careprezinta denivelari sau pante ceprovoaca scurgerea si baltireaapei in microdepresiuni;

- Pe terenuri cu microreliefframantat si cu pante mici,neamanajate pentru irigatii si incare apa din precipitatii sescurge rapid in aval, nefiindutilizata de planta si producandfenomenul de eroziune

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (6)• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de

irigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigared) Tehnologii moderne de irigare

Instalatia de irigare prin aspersiune cupivot central, IAP;

Instalatia de irigare prin aspersiune cudeplasare frontala (lineara), IADF

Instalatia de irigare prin aspersiune cu tambur si furtun, IATF

Instalatia de udare prin picurare/microaspersiune (IUP)

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (7)

• Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila deirigare, gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigare

d) Tehnologii moderne de irigare

Autodeplasabile si programabile

Productivitate ridicata

Aplicarea udarilor se face riguros, fiind pretabile unor variatii ale normei de udare in timp real in functie de conditiileprivind dezvoltarea culturii (adancimea de udare), conditiile climatice (reducerea normei de udare in cazul in careau intervenit precipitatii), aplicarea automata a udarilor (instalatiile putand fi conectate la o statie automataagrometeorologica care, in functie de parametrii masurati sa comande pornirea si/sau oprirea instalatiei;

Posibilitatea de a lucra la presiuni reduse ( 2-3 atm) conducand la o reducere a consumului de energie la SPP

Aplicarea ingrasamintelor si a unor tratamete fitopatologice odata cu apa de irigatie intru-un mod riguros si cuuniformitate sporita.

Utilizarea instalatiilor cu udare localizata (IUP) acestea se recomanda a fi utilizate la plantatiile viti-pomicole silegumicole, culturi cu valoare adaugata ridicata si care, prin veniturile realizate se poate acoperi investitia sicheltuielile de exploatare

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (8)Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de irigare,gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigare

d) Tehnologii moderne de irigare - analiza economica 1. Costurile privind dotarea cu instalatia de irigare prin aspersiune cu pivot central, simbol IAP – 300,echipata cu sistem de udare la presiune joasa (preturi 2010)A. Costul motorinei, lei/ha:40 l/zi x 4,7 lei/l x 6 zile = 1.128 lei1.128 lei : 30,6 ha = 37 lei/ha37 lei x 6 udari = 222 lei/ha si sezon de irigatieB. Costul personaluluiPersonal de exploatare: 3 muncitori x 700 lei / luna x 2 luni = 4.200 lei 4.200 lei : 30,6 ha = 138 lei/ha si anCostul personalului de paza (3 muncitori supravegheaza 4 instalatii) 3 muncitori x 700 lei / luna x 10 luni = 21.000 lei 21.000 lei : 123 ha (4 inst. X 30,6 ha/inst.) = 170 lei/ha si an Total cost: 138 + 170 = 308 lei/ha si an C. Amortisment instalatie: 65000 Euro/inst. : 15 ani : 30,6 ha = 141,61 Euro/ha si an 141,61 Euro x 4,27 lei/Euro = 605 lei/ha si an A + B + C = 222 + 308 + 605 = 1135 lei/ha si an

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (9)Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de irigare,gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigared) Tehnologii moderne de irigare - analiza economica2. Costurile privind dotarea cu instalatia de irigare prin aspersiune cu deplasare frontala, simbol IADF – 300,echipata cu sistem de udare la presiune joasaA. Costul motorinei / ha si udare:40 l/zi x 4,7 lei/l x 6 zile = 1.128 lei/ udare1.128 lei : 45,2 ha = 25 lei/ha si udare25 lei x 6 udari = 150 lei/ha si anB. Costul personaluluiCostul personalului de exploatare:3 muncitori x 700 lei / luna x 2 luni = 4.200 lei/an4.200 lei : 45,2 ha = 93 lei/ha si anCostul personalului de paza (3 muncitori supravegheaza 4 instalatii)3 muncitori x 700 lei / luna x 10 luni = 21.000 lei/an21.000 lei : 181 ha (4 inst. x 45,2 ha/inst.) = 116 lei/ha si anTotal cost: 93 + 116 = 209 lei/ha si anC. Amortisment tractor:2 luni/an x 125,4 lei/luna = 251,0 lei/an251,0 lei/an : 181 ha = 2 lei/ha si anD. Amortisment instalatie:85.000 Euro/inst. : 15 ani : 45,2 ha = 125,37 Euro/ha si an125,37 Euro x 4,27 lei/Euro = 535 lei/ha si anA + B + C + D = 150 + 209 + 2 + 535 = 896 lei/ha si an

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (10)Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de irigare,gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigared) Tehnologii moderne de irigare - analiza economica3. Costurile privind dotarea cu instalatia de irigare prin aspersiune cu tambur si furtun, simbol IATF – 300,echipata cu rampa de udare la presiune joasaA. Costul motorinei lei/ha si udare:20 l x 4,7 lei/l : 2,5 ha = 37,6 lei/ha si udare6 udari x 37,6 lei/udare = 226 lei/ha si anB. Costul personalului de exploatare instalatie:3 muncitori x 700 lei/luna x 3 luni = 6.300 lei6.300 lei : 20 ha = 315 lei/haC. Amortisment tractor:3 luni/an x 125,4 lei/luna = 376,2 lei/an376,2 lei/an : 20 ha = 19 lei/ha si anD. Amortisment instalatie:25000 Euro : 15 ani : 20 ha = 83,34 Euro / ha si an83,34 Euro x 4,27 = 356 lei / ha si anA + B + C + D = 226 + 315 + 19 + 356 = 916 lei / ha si an

Economisirea energiei prin managementul apei in plotul de irigatii (11)

Masuri pentru optimizarea aplicarii irigatiilor (planificarea si avertizarea udarilor, adâncimea variabila de irigare,gradul de utilizare al sistemului) si propunerea unor tehnologii moderne de irigare

d) Tehnologii moderne de irigare - analiza economica

4. Costurile privind dotarea cu instalatia de udare prin picurare / microaspersiune, simbol IUP, echipata cupicuratoare/microaspersoare si echipament de fertirigare

A. Costul personalului de exploatare instalatie: 3 muncitori x 700 lei/luna x 1 luna = 2.100 lei 2.100 lei : 3 ha = 700 lei/ha

B. Amortisment instalatie: 9900 Euro : 15 ani : 3 ha = 220 Euro / ha si an 220 Euro x 4,27 = 940 lei / ha si an A + B = 700 + 940 = 1640 lei / ha si an