arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/49936_SI ferma Cosoveni , Final.pdfarpmdj.anpm.ro

SC VITALL SRL Coșoveni Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Modernizare ferma pui carne, com. Cosoveni, jud. Dolj

SC ENVIROMEP SRL Cluj Napoca, str. Plopilor, nr.68, ap.86, tel. 0745 327730 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI PENTRU

MODERNIZARE FERMĂ DE PUI DE CARNE

DATE DE IDENTIFICARE A SOCIETĂȚII

Denumire:

S.C. VITALL S.R.L

Comuna Coşoveni, tarlaua 65, parcela 650, (fosta fermă nr. 15 Avicola), jud. Dolj

Forma de proprietate:

Societate cu capital privat, înmatriculată la Registrul Comerţului sub numărul

J16/574/21.03.2007, CUI 21412934

Conducerea societății:

Administrator Doina ENESCU




FOAIE DE SEMNĂTURI

ELABORATOR STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

SC ENVIROMEP SRL CLUJ NAPOCA

Adresa: Cluj Napoca, str. Plopilor, nr. 68, sc. B, etaj 2, ap. 86

Tel.: 0745 327730; 0749 853 842, E-mail: [email protected]

Persoană juridică înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, poziția

431, pentru: RM, RIM, RA, RS, BM, EA.

Administrator:

Sînziana Ecaterina PAULIUC

Colectiv de elaboratori:

Dumitru UNGUREANU

Daniela LEOPOLD

Beneficiar:

S.C. VITALL S.R.L Coșoveni




CCUUPPRRIINNSS

1. Introducere 9

2. Informaţii generale 10

2.1. Titularul şi denumirea proiectului 10

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului

12

2.3. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia

(construcţie, funcţionare, durată de funcţionare)

12

2.3.1. Situaţia existentă 12

2.3.2. Modernizarea fermei 13

2.4. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau

preparatele chimice utilizate

22

2.4.1. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate 22

2.4.2. Modul de depozitare a materiilor prime, aproduselor şi

materialelor utilizate

25

2.4.3. Informaţii privind necesarul resurselor energetice 26

2.5. Poluanţi fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă

27

2.5.1. Pericole biologice 27

2.5.2. Impactul zgomotului asupra mediului 29

2.5.3. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant 42

2.6. Alternative studiate pentru proiect 42

2.7. Documentele şi reglementările existente privind planificarea,

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

43

2.8. Alte avize şi autorizaţii deţinute de beneficiar 43

2.9. Modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

43

3. Procese tehnologice de producţie 45

3.1. Descrierea procesului tehnologic 45

3.2. Activităţi de dezafectare 66

4. Deşeuri 68

4.1. Tipuri de deşeuri rezultate pe faze de activitate 68

4.2. Managementul deşeurilor 68

5. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier asupra

componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia

74

5.1. Apa 74

5.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului 74

5.1.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane în zona

amplasamentului

74

5.1.3. Alimentarea cu apă 75

5.1.4. Managementul apelor uzate 77

5.1.5 Prognozarea impactului 80

5.1.6. Măsuri de diminuare a impactului 80

5.1.7. Impactul prognozat 81

5.2. Aerul 83

5.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament 83

5.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile

existente în zonă

83




5.2.3. Surse şi poluanţi generaţi 84

5.2.4. Impactul potenţial 87

5.2.5. Prognozarea poluării aerului 93

5.2.6. Măsuri de reducere a impactului 105


5.3. Solul şi subsolul 109

5.3.1. Consideraţii geomorfologice şi geologice 109

5.3.2. Poluarea în zonă 109

5.3.3. Surse de poluarea a solului şi subsolului şi impactul potenţial 109

5.3.4. Măsuri de diminuare a impactului 110


5.4. Geologia 113

5.5. Biodiversitatea 113

5.6. Peisajul 125

5.7. Mediul social şi economic 126

5.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniuş cultural 126

6. Situaţii de risc 127

6.1. Pericole de risc major în care sunt implicate substanţe

periculoase

127

6.2. Evaluarea factorilor de risc asupra mediului 127

6.3. Cuantificarea riscului 129

7. Analiza alternativelor 131

8. Monitorizarea

9. Greutăţi întâmpinate, recomandări 133

10. Rezumatul fără caracter tehnic 134

Anexe

1. Plan de situație, Plan hală

2. Certificat de înregistrare, Certificat constatator, Certificat de urbanism, Extras CF

3. Autorizație de gospodarire a apelor

4. Contracte

5. Specificatie tehnică – rețete hrănire

Fișa tehnică de securitate




GLOSAR DE TERMENI

acord de mediu – actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului,

care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect;

aprobare de dezvoltare – decizia autorităţilor competente, care dă dreptul titularului

proiectului să realizeze proiectul; aceasta se concretizează prin autorizaţia de construire;

arie naturală protejată – zonă terestră, acvatică şi /sau subterană, cu perimetrul legal

stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii sau plante şi

animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice,

paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică ştiinţifică sau culturală

deosebită;

arie specială de conservare – arie de interes comunitar desemnată printr-un act statutar,

administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru

menţinerea sau restaurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale şi/sau a

populaţiilor speciilor pentru care a fost desemnată;

atmosferă – masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi stratul de ozon;

autoritate competentă pentru protecţia mediului – autoritatea publică centrală pentru

protecţia mediului, Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile

publice teritoriale pentru protecţia mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia

mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei

„Delta Dunării”, precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;

biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice şi

terestre, precum şi dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde

diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii şi între ecosisteme;

deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale

componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii şi productivităţii biologice a

ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi al calităţii vieţii

cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor,

gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a

teritoriului;

deşeuri – substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai

pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;

echilibru ecologic – ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale

unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica

armonioasă a acestuia;

ecosistem – complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul

lor lipsit de viaţă, care interactionează într-o unitate funcţională;

emisii – poluanţi evacuaţi în mediu, inclusiv zgomote, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi

ionizante, care se manifestă şi se măsoară la locul de plecare din sursă;

evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi autorităţilor

competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe, luarea în considerare




a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea

informării asupra deciziei luate, conform legislaţiei în vigoare;

evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activităţii umane şi a

proceselor naturale asupra mediului, a sănătăţii şi securităţii omului, precum şi a bunurilor

de orice fel;

habitat – locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaşie există în mod natural;

impact asupra mediului – efecte asupra mediului ca urmare a desfăşurării unor activităţi

antropice;

impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului, determinate ca fiind

importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile

proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în

vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu;

instalaţie – orice unitate tehnică staţionară, precum şi orice altă activitate direct legată, sub

aspect tehnic, cu activităţile unităţii staţionare aflate pe acelaşi amplasament, care poate

produce emisii şi efecte asupra mediului;

mediu – ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul,

toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinşele vii,

sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv

valorile materiale şi spirituale;

modificări semnificative – schimbări în funcţionarea unei instalaşii sau în modul de

desfăşurare a unei activităţi care, după opinia autorităţii competente pentru protecţia

mediului, poate avea un impact negativ semnificativ asupra oamenilor şi mediului;

monument al naturii – specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi,

formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic;

poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om,

de substanţe, de vibraţii, de căldură şi/sau de zgomot în aer, în apă ori în sol, care pot aduce

prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot

cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte

scopuri legitime;

poluant – orice substanţă solidă, lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori ori formă de

energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în

mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune

bunurilor materiale;

proiect – execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii

asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică extragerea resurselor

minerale;

resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în

activitatea umană: resurse neregenerabile minerale şi combustibili fosili, regenerabile apă,

aer, sol, floră, faună sălbatică şi permanente: energie solară, eoliană, geotermală şi a

valurilor;




studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elaborată de persoane fizice

sau juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele şi efectele negative asupra

mediului ale unor proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a

impactului asupra mediului;

substanţă – orice element chimic şi orice compus al acestuia, cu exceptia substanţelor

radioactive şi a organismelor modificate genetic, în înţelesul legislaţiei aflate în vigoare;

titularul proiectului – solicitantul aprobării de dezvoltare pentru un proiect privat sau

autoritatea publică care iniţiază un proiect.




1. INTRODUCERE

Prezentul Raport la studiul de evaluare a impactului s-a întocmit pentru proiectul

„Modernizare fermă pui de carne” comuna Coşoveni, jud. Dolj.

Amplasamentul în proprietatea S.C. Vitall S.R.L., cu suprafaţa de 31.349,38 mp, se află

într-o zonă cu profil agricol – fost sector avicol – complex creştere păsări, cu o existenţă de

peste 30 de ani. Incinta dispune de utilităţi şi construcţii de bază.

După anul 1990 complexul şi-a redus activitatea. În prezent numai două clădiri sunt

nefuncţionale (halele C2, C3), în celalalte hale, C1 şi C2 funcţionează crescătorii de pui de

carne, iar clădirile anexe sunt integrate în circuitul acestor crescătorii.

Prezentul studiu va sta la baza obţinerii Acordului de Mediu pentru modernizarea integrală a

fermei pentru creşterea puilor pentru carne.

Definirea activităţii:

- activitatea conform HG 445/2009, Anexa nr. 1 – lista proiectelor supuse evaluării

impactului asupra mediului:

o punctul 17, litera „Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor de

curte sau a porcinelor având cel puţin; a) 85.000 de locuri pentru

creşterea păsărilor de carne, respectiv 60.000 locuri pentru păsări

ouătoare”.

Conform Certificatului de înregistrare nr. J16/574/21.03.2007 activitatea principală a firmei

este:

Cod CAEN: 0147 creşterea păsărilor

Alte clasificări ale activităţii:

Cod NOSE-P: 110.04 - Fermentaţie enterică

110.05 - Managementul dejecţiilor animaliere

Cod SNAP: 1004 - Fermentaţie enterică

1005 - Managementul dejecţiilor animaliere

Prezentul raport a fost refăcut în conformitate cu cerinţele din Îndrumarul nr.

11074/23.08.2011.

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în

conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative,

principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este

posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de

mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă, şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu

cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de

emitere/respingere a acordului de mediu. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului

se realizează în etape. Aceste etape au ca obiect: stabilirea necesităţii supunerii unui proiect

evaluării impactului asupra mediului, consultarea publicului şi a autorităţilor publice cu




responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, luarea în considerare a raportului evaluării

impactului asupra mediului şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării publicului asupra deciziei luate.

Realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza acestuia

fac parte din procedură.

În vederea întocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au avut

în vedere cerinţele Hotărârii de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului. S-au respectat prevederile legislative în domeniu:

OUG nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului; Ord. MAPM

nr. 860/2002, modificat prin Ord. nr. 210/2004 şi Ord. nr. 1037/2005 privind Procedura de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu; Ord. MAPM nr.

863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de

evaluare a impactului asupra mediului.

Analiza proiectului s-a facut ţinând seama de prevederea următoarelor documente de

referinţă:

- Documentul de Referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în creşterea

intensivă a păsărilor şi porcilor;

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1234/14.11.2006 (M.Of.

nr. 15/10.01.2007) privind aprobarea Codului de bune practici în fermă;

- Ordinul MMGA/MAPDR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune

practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.




2. INFORMAŢII GENERALE

2.1. Titularul şi denumirea proiectului

Beneficiar / Titularul proiectului:

Beneficiarul investiţiei este S.C. VITALL SRL cu sediul social: comuna Coşoveni, tarlaua

65, parcela 650, (fosta fermă nr. 15 Avicola), jud. Dolj, înmatriculată la Registrul Comerţului

sub numărul J16/574/21.03.2007, CUI 21412934.

Societatea este reprezentată legal de D-na ENESCU Doina, în calitate de Asociat Unic, tel.

0747077768.

Denumirea proiectului:

”Modernizare fermă pui de carne” comuna Coşoveni, jud. Dolj

Amplasament:

Investiţia se află în comuna Coşoveni, tarlaua 65, parcela 650 (fosta fermă nr. 15 Avicola).

Terenul în suprafaţă de 31.349,38 mp este dimensionat conform planului de situaţie anexat la

documentaţie, având următoarele vecinatăţi:

- nord – est: teren proprietate privată Primăria Coşoveni;

- nord – vest: teren proprietate privată Primăria Coşoveni, teren proprietate particulară

(SOSTA VIETATA);

- sud-est: teren proprietate Primăria Coşoveni, zona locuită a comunei Coşoveni la

distanţă de aproximativ 200 m; construcţiile s-au extins până la aproximativ 100 m

de limita fermei (locuinţa izolată care este la 100m, este construită cu autorizaţie

pentru anexă agricolă, conform informaţiei date de titular)

- sud – vest: teren proprietate particulară (SOSTA VIETATA); în partea stângă a

drumului de acces este amplasată o staţie de betoane.

Fig. nr. 2.1.1. Amplasarea fermei SC Vitall SRL




Ferma se află în partea de sud-vest faţă de oraşul Craiova, pe teritoriul administrativ al

comunei Coşoveni.

Accesul la ferma avicolă studiată se face din DJ(A3) Craiova- Coşoveni.

Fig. nr. 2.1.2. Vedere spre fermă dinspre drumul judeţean

Fig. nr. 2.1.3. Amplasarea staţiei de betoane în stânga drumului de acces la fermă în

imediata vecinătate a gardului fermei

Regimul juridic:

Conform PUG Comuna Coşoveni, terenul este situat în intravilanul comunei, într-o zonă cu

profil agricol. Terenul aparţine SC VITALL SRL conform contractului de vânzare –

cumpărare nr. 1393/25.04.2007.

Pentru acest amplasament a fost eliberat Certificatul de urbanism nr. 45 /27.10.2010.




Pe lângă terenul mai sus amintit, beneficiarul mai deţine teren indiviz de 1286,64 mp, având

destinaţie de alee de acces.

2.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului

Elaboratorul Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului:

SC ENVIROMEP SRL CLUJ NAPOCA

Adresa: Cluj Napoca, str. Plopilor, nr. 68, sc. B, etaj 2, ap. 86

Tel.: 0745 327730; 0749 853 842, E-mail: [email protected]

Persoană juridică înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL ELABORATORILOR

DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, poziția 431, pentru: RM, RIM, RA,

RS, BM, EA.

2.3. Descrierea proiectului şi a etapelor de realizare a acestuia

(construcţie, funcţionare, durată de funcţionare)

2.3.1. Situaţia existentă

Suprafaţa terenului pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism (T65, P650) este de

31.349,38 mp.

Modul de ocupare al terenului

Tipul zonei Existent Propus

Zona construită 8760,00 mp 8760,00 mp

Circulaţii şi platforme carosabile amenajate 1260,00 mp 1260,00 mp

Spaţii verzi amenajate 21.329,38 mp 21.329,38 mp

Teren liber - -

Total 31.349,38 mp 31.349,38 mp

Parcelarea terenului şi construcţiile existente Terenul se compune din patru parcele: 1Cc - 29.951 mp, 2 Cc – 1226 mp, 3 Cc – 172 mp şi

4 Cc – 2573 mp.

- Parcela 1 Cc, în suprafaţă de 29.951 mp, având categoria de folosinţă curţi-construcţii, are

pe amplasament următoarele construcţii:

C1, C2, C3, C4 – hale (blocuri) creştere păsări, clădiri cu regim parter

C5 – clădire parter cu destinaţie birouri

C6 – clădire parter cu destinaţie clădire poarta

C7 – clădire cu destinaţia iniţială magazie

C8 - clădire parter cu destinaţia post trafo

Numărul cadastral al parcelei 1 Cc este 373, întabulat în Cartea Funciară sub nr. 374 a

localităţii Coşoveni.

- Parcela 2 Cc, întabulată în Cartea Funciară sub nr. 374 a localităţii Coşoveni, în suprafaţă de

1.226 mp, având categoria de folosinţă construcţii este ocupată de hidrosferă.






- Parcela 3 Cc, în suprafaţa de 172 mp, având categoria de folosinţă curţi-construcţii, este

ocupată de o construcţie din beton armat, cu acoperiş placa de beton în care se găsesc

pompele de extragere şi pompare a apei.



- Parcela 4 Cc, în suprafaţa de 2.573,28 mp, suprafaţă măsurată, ocupată de un drum de acces

este în indiviziune cu SC Sosta Vietata. Din acest teren, societatea deţine 1.286,64 mp.



2.3.2.Modernizarea fermei

Modernizarea fermei va afecta numai clădirile C1, C2, C3, C4 – hale (blocuri) creştere păsări.

Capacităţi de producţie existente

Două hale pentru creştere pui de carne cu capacitatea de 37.000 capete pe ciclu (C1 şi C4) şi

4-5 cicluri pe an. Acestea fac obiectul Autorizaţiei integrate de mediu nr. 56 din 16.12.2009.

Prin prezentul proiect se propun următoarele obiective:

Amenajare spaţii pentru creşterea puilor de carne în construcţii existente (C,

C3).

Înlocuire învelitori din plăci de azbociment cu învelitori din panouri

termoizolante la clădirile C1, C2, C3. Refacere pardoseli la clădirile C1, C2, C3, C4.

Refacere finisaje la clădirile C2, C3.

În cadrul proiectului se disting două categorii de lucrări:

1. Construcţii existente propuse pentru amenajare şi dotare pentru

creşterea puilor de carne.

Clădirea C2 – construcţie parter, cu structură stâlpi din lemn, ferme lemn şi închideri din

zidărie de cărămidă.

Suprafaţa construită – 2056 mp

Suprafaţa desfăşurată – 2056 mp

Suprafaţa utilă – 1977, 06 mp

H coamă – 6,51 m

H cornişă – 2,6 m

Se vor executa următoarele intervenţii:

- înlocuire structură de rezistenţă din lemn cu structură din beton armat – stâlpi 30x30

şi şarpantă din pane U14 pe ferme transversale din profile IPE200.

- se va turna o centură de beton armat la cota +2,60;

- refacere pardoseală strat de uzură existent prin realizarea unei pardoseli din beton

clasa C12/15 elicopterizat – se va realiza prin suprabetonare şi aplicarea unui nou

strat de uzură din beton cu adaos de cuartz iar stratul rezultat va fi elicopterizat;

- înlocuire învelitoare din plăci de azbociment cu învelitoare din panouri

termoizolante (inclusiv reparaţii serpanta existentă);

- refacere finisaje (reparaţii tencuieli, aplicare vopsea, înlocuire tâmplărie);

- se va înlocui sau repara trotuarul existent;




- se vor monta linii tehnologice specifice creşterii puilor de carne (sisteme de hrănire,

adăpare, ventilare, încălzire a spaţiului).

Clădirea C3 – construcţie parter, cu structura din cadre de beton armat prefabricat şi închideri

din zidărie de cărămidă.

Suprafaţa construită = 2057,00 mp;

Suprafaţa desfăşurată = 2057,00 mp;

Suprafaţa utilă = 1961,87 mp;

H coamă = 6,51 m;

H corniţă = 2,60 m.


- refacere pardoseală strat uzură existent prin realizarea unei pardoseli din beton clasa

C12/15 elicopterizat – se va realiza prin suprabetonare şi aplicarea unui nou strat de

uzură din beton cu adaos de cuartz iar stratul rezultat va fi elicopterizat.


termoizolante pe o şarpantă din pane U14, rezemate pe ferme transversale din

europrofile IPE200, rezemate pe stâlpii de beton armat existenţi;

- stâlpii existenţi se vor cămăşui cu plasă sudată, diametrul 5 mm cu ochiuri 100x100

mm şi se vor tencui cu mortar;

- se va înlocui sau repara trotuarul existent;

- se vor monta linii tehnologice specifice creşterii puilor de carne (sisteme de hrănire,

adăpare, ventilare, încălzire a a spaţiului

2. Construcţii existente funcţionale propuse pentru amenajare

Clădire C1 – construcţie parter, cu structura din cadre de beton armat prefabricat şi închideri

din zidărie de cărămidă.


Suprafaţa desfăşurată = 2056,00 mp;


H coamă = 6,51 m;

H cornişă = 2,60 m.






termoizolante pe o şarpantă din pane U14, rezemate pe ferme transversale din

europrofile IPE200, rezemate pe stâlpii de beton armat existenţi;

- zidăria longitudinală se va retencui şi la cota +2,60 se va turna o centură din beton

armat de 30x25, centură pe care vor fi rezemate eroprofilele;

- se va înlocui sau repara trotuarul existent.

Clădire C4 – construcţie parter, cu structură din cadre de beton armat prefabricat şi închideri

din zidărie de cărămidă (28 travei din care: 24 travei de 4,00 m, 2 travei de 4,40 m, 1 travee

de 2,70 m, 2 deschideri de 3,80m şi 2 deschideri de 4,00 m).


Suprafaţa desfaşurată = 2057,00 mp;





H coamă = 6,51 m;

H cornişă = 2,60 m.





- se va menţine învelitoarea existentă, şarpanta consolidându-se prin dublarea

elementelor de lemn existente;

- Stâlpii existenţi se vor cămăşui cu plasă sudată, diametrul 5 mm cu ochiuri 100x100

mm şi se vor tencui cu mortar.

Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (C2,C3)

Utilaje şi echipamente hale pui:

- sistem furaje: 2 bucăţi;

- sistem adăpare: 2 bucăţi;

- set filtre + mixer medicamente + trecere: 2 bucăţi;

- ferestre frontale: 2 bucăţi;

Instalaţii de ventilare:

- control automat de admisie: 2 bucăţi;

- sistem de admisie aer: 2 bucăţi;

- ventilaţie tunel: 2 bucăţi;

- control climatizare: 2 bucăţi;

- padcooling: 2 bucăţi.

Utilaje şi echipamente de trasport:

- încărcător frontal: 1 buc.

Alimentarea cu energie electrică:

Obiectivele de investiţii sunt alimentate cu energie electrică printr-un racord trifazat

(3x380V/220V), la frecvenţa de 50 Hz din postul de trasformare existent în incintă.

Distribuţia energiei electrice în interiorul clădirii

Se va prevedea tabloul electric general (TEG)

Se vor instala tablouri electrice pentru consumtorii de iluminat şi prize, forţă etc., pentru

fiecare hală în parte.

Alimentarea tablourilor electrice se va realiza din TEG, fiecare pe câte un circuit independent

astfel: tablourile de iluminat, prize şi forţă propuse se vor alimenta fiecare pe câte un circuit

distinct din tabloul general de incintă TEG

Tablourile electrice propuse sunt de tip pe cadre metalice, montate aparent, în cofrete din

tablă etanşă IP65, echipate cu disjunctoare automate cu module de intrerupător diferenţial.

Pentru protecţia antiseismică, instalaţiile electrice vor fi protejate împotriva desprinderii şi

tablourile electrice împotriva răsturnării, prin utilizarea elementelor de prindere şi fixare

tipizate.




Tablourile electrice vor fi executate conform SR EN 60439.1 privind condiţiile de calitate ale

acestora.

Circuitele electrice se vor realiza din cablu CYY. Cablurile se vor monta pe stelaje metalice

perforate sau, după caz, pe pereţi, coborârile la prize, utilaje sau tablouri electrice se vor

proteja cu ţeavă pvc-g până la o înălţime de 2,00 m.

Instalaţii de iluminat general şi prize

Nivelele de iluminare vor fi corespunzătoare funcţiunilor încăperilor respective (valorile

minime recomandate precum şi valorile efectiv realizate – calculate prin metoda factorului de

utilizare) de către sistemele de iluminat propuse sunt prezentate în notele de calcul.

Corpurile de iluminat se vor amplasa aparent şi vor fi de tip cu surse fluorescente compacte

(la interior) sau respectiv proiector la exteriorul halelor.

Se vor prevedea prize duble cu contact de protecţie pentru alimentarea consumatorilor de

utilitate generală.

Instalaţii de iluminat de siguranţă

Iluminatul de siguranţă pentru evacuare va fi de tip 3 (conform I7/2002 si SR 12294) şi

anume, se vor prevedea pentru marcarea căilor de evacuare deasupra uşilor de evacuare

corpuri de iluminat tip lumibloc, inscripţionate „Ieşire” (iluminatul căilor de evacuare se va

realiza cu alimentare electrică pe un circuit distinct din tabloul general – consumator vital).

Instalaţia de paratrăsnet şi punere la pământ

Protecţia împotriva tensiunilor accidentale de natură atmosferică se recomandă a fi asigurată

de două dispozitive de captare cu autoamorsare prevăzut pe halele de creştere a puilor.

Se va utiliza pentru fiecare instalaţie paratrăsnet dispozitivul de coborâre spacial din cupru (o

singură coborâre fiind suficientă în acest caz pentru fiecare paratrăsnet).

Priza de pământ va fi de asemenea special construită, cu electrozi din oţel cupru. Priza de

pământ va fi comună atât pentru instalaţia de paratrăsnet cât şi pentru cea de protecţie la şoc,

iar rezistenţa de dispersie a acesteia nu va depăşi valoarea maximă admisă în acest caz (1

ohm).

Sistemul ales prezintă siguranţă maximă, asigurând o protecţie totală atât pentru clădire cât şi

pentru restul incintei – pe o rază de cca. 90 m (la nivelul solului) – pentru fiecare dispozitiv

paratrăsnet.

În prezent există o instalaţie de paratrăsnet montată pe stâlpul transformatorului electric.

Instalaţia de protecţie împotriva şocurilor electrice

Protecţia împotriva tensiunilor accidentale prin atingere indirectă este asigurată prin legarea la

priza de pământ a tuturor părţilor metalice ale echipamentelor electrice care, în condiţii

normale, nu sunt sub tensiune, dar pot intra sub tensiune printr-un defect de izolaţie, precum

şi prin prevederea, în tablourile electrice a unor disjunctoare automate cu module de

întrerupător diferenţial.




Toate tablourile electrice de iluminat şi prize şi de forţă, precum şi toate construcţiile metalice

ale instalaţiilor electrice, inclusiv carcasele motoarelor din centrala termică şi utilajele din

service vor fi împământate, conform prevederilor din proiect şi din Normativul I7/2002 şi

I20/2000.

Sistemul de împământare se va realiza prin platbandă de oţel zincat, cu secţiunea de 100

mmp, legată la o priză de pământ. Priza de pământ va fi special construită, cu electrozi din

oţel cupru.

Priza de pământ va fi comună atât pentru instalaţia de paratrăsnet cât şi pentru cea de protecţie

la şoc, iar rezistenţa de dispersie a acesteia nu va depăşi valoarea maximă admisă în acest caz

(1 ohm).

Măsuri PSI

Cea mai probabilă sursă de aprindere potenţială specifică activităţii desfăşurate în clădirea

analizată o constituie sursele de aprindere de natură electrică, iar împrejurarea cea mai

prielnică pot fi instalaţiile şi echipamentele electrice defecte şi, în acest sens, se vor lua

următoarele măsuri la execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice:

- se vor monta numai echipamente şi materiale care au agrementul tehnic al MLPAT;

- toate intervenţiile la instalaţiile electrice se vor executa numai de către personal

calificat;

- golurile pentru trecerea instalaţiei electrice prin pereti si plansee vor fi protejate cu

materiale care sa asigure o etanseitate corespunzatoare pentru evitarea propagarii

flacarilor, a trecerii fumului sau a gazelor;

- in apropierea fiecarui tablou electric se va prevedea un stingator de incendiu cu

pulbere tip P6.

Instalaţii sanitare

Colectarea apelor provenite din spălarea pardoselilor din halele de creştere a puilor se va

realiza în rigole de scurgere de tip prefabricat cu grătar din fontă.

Se propune utilizarea unei rigole de tip prefabricat realizată din beton cu polimeri, cu grătar

din fontă, cu următoarele caracteristici:

- lăţime montaj 195 mm;

- înălţime montaj 260 mm;

- lungime element 1000 mm;

- cu grătar din fontă.

Rigola ce se racordează la sistemul de canalizare existent, cu deversare în bazinele vidanjabile

existente.

Instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori

În conformitate cu cerinţele NP 086 – 05, art. 6.1 alin. g), având în vedere existenţa spaţiilor

de depozitare şi volumul compartimentelor de incendiu de peste 10.000 m3, se vor prevedea

hidranţi pentru stingerea din exterior a incendiilor. În incintă există o reţea de hidranţi.




Reabilitarea acestei reţele se va realiza de către beneficiar, respectând normele şi normativele

în vigoare.

Alimentarea cu apă se va face din reţelele care asigură debitul de calcul şi presiunea necesară

intervenţiei directe de la hidranţi, asigurată dela reţeaua de apă din zonă prin reţelele

exterioare pentru hidranţi exteriori, în concordanţă cu cerinţele NP 086-05, art. 6.13 alin. a).

În conformitate cu cerinţele NP 086 – 05, art. 6.36 şi 6.4, hidranţii exteriori vor fi de tip

subterani cu Dn 65 mm, iar conductele de distribuţie care alimentează hidranţii de incendiu

exteriori, vor avea diametrul de 150 mm.

Aceştia vor fi dotaţi cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, ţevi de

refulare etc.), astfel încât să se asigure parametrii de calcul, debitul de apă şi presiunea pentru

intervenţia la nivelul cel mai înalt, conform prevederilor NP 086-05, art. 6.5.

Accesoriile de intervenţie se vor păstra în panouri PSI (pichete) montate lângă clădire sau

într-o încăpere separată din spaţiul tehnic. Se va prevedea câte un panou PSI la 5000 mp de

incintă.

Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu hidranţi exteriori se face conform NP

086-05.

Astfel, debitul de apă pentru stingerea incendiilor din exterior este:

Qie = 20,00 l/s

Conform prevederilor NP 086-05 art. 6.27 presiunea la robinetul unui hidrant exterior va

trebui să asigure intervenţia directă, astfel ca ţeava de refulare cu care se va acţiona spre

punctele cele mai înalte şi depărtate ale acoperişului, să asigure un debit de 5,00 l/s şi un jet

compact de 10 m lungime.

Rezerva de apă există pe amplasament şi se va prevedea numai grup de pompare antiincendiu

(debit 20 l/s, presiune utilă 2 bar, cu 2 pompe – activă + rezervă) astfel:

- putere grup de pompare: 3 x 8,5 + 1,7 kV;

- debit min/max de pompare: 63/49 mCA;

- înălţime max/min de pompare: 63/49 mCA;

- greutate grup de pompare: 340 kg;

- presiunea maximă de lucru: 10 bar.

Pompele sunt comandate de două presostate diferenţiale prin intermediul unui tablou electric

bazat pe un circuit analogic.

Sistemul de furajare

Toate componentele vor fi proiectate în concordanţă cu standardele de calitate comunitare.

Nivelul de furaj din fiecare hrănitoare va fi ajustat cu usurinţă, ceea ce duce la o conversie

mai bună a hranei. Sistemul de eliberare rapidă oferă fermierului posibilitatea unei ajustări

rapide dupa prima săptămână de creştere.

Pentru următoarea situatie:

- număr de pui carne/hală: 33.000;

- lungimea halei: 110 m (interior);

- lăţimea halei: 17,7 m.




Pentru această hală:

- număr de linii de hrănire: 4;

- număr de unităţi/linie: 35;

- număr de hrănitoare/linie: 141;

- număr de hrănitoare/hală: 564;

- număr de păsări/hrănitoare: 58,5;

- distanţa între hrănitoare: 0,75 m;

- lungimea totală a liniei de hrănire: 106,5 m.

Sistemul de adapare

Sistemul de adăpare combină furnizarea unui debit mărit de apă cu un mediu ambiant mai

uscat în hală. Acesta trbuie să fie de calitate superioară cu ac gros din oţel inoxidabil, cu

acţionare laterală 3600, fără garnitură faţă arc. Cupa este autocurăţată de către păsări. Acest

sistem este special dezvoltat pentru sistemul de adăpare la sol.

Sistemul de adăpare are o rată de curgere de 80-90 ml/minut la presiune de 20 m bar.

Pentru următoarea situaţie:


- lungimea halei: 110 m (interior);

- lăţimea halei: 17,7 m.

Pentru această hală:

- numar de linii de adăpare/hală: 5;

- număr de secţiuni/linie: 29;

- număr de nipluri/secţiune: 18;

- număr de nipluri/hală: 2.610;

- număr de păsări/niplu: 12,6;

- distanţa între nipluri: 0,20 m;

- lungimea totală a liniei de adăpare: 106,25 m

Sistemul constă pe linie din:

- Set de pornire cu regulator de presiune pentru ajustarea fină a presiunii pe linie de

adăpare, inclusiv aerisitor de capăt;

- Tuburi de adăpare cu secţiune dreptunghiulară cu o lungime a secţiunii de 3,65 m.

Complet cu nipluri, cupe conectori, tub de stabilizare, suspendare şi componente de

conectare;

- Sistem manual cu troliu plasat la peretele halei, complete cu scripeţi etc.;

- Material de suspendare la o distanţă de 3 m;

Set filtru + mixer medicamente + trecere

Conţinut:

- 1 x robinet cu bilă din oţel inox ¾ ţoli;

- 1 x reductor de presiune ¾ ţoli, inclusiv conectori, manometru 0-6 bar;

- 1 x ceas apă ¾ ţoli, citire în litri, inclusiv conectori, şuruburi şi dibluri;

- 1 x filtru 1 tol inclusiv 2 manometre 63 mm, suport de montaj din aluminiu,




şuruburi şi dibluri;

- 1 x set derivaţie complet - robinet cu bilă din oţel inox ¾ ţoli şi 2 x robinet cu

bilă pentru derivaţie;

- Mixer de medicamente 0,2 – 2,0 % 57 l.min, presiune de lucru 0,5 – 5 bar;

- Tuburi apă + furtun apă + conectori de la intrarea în hală până la mijlocul

halei, la liniile de adăpare.

Control climatizare

Format din:

- 1 Box. 5 x întrerupătoare, 5 x comutator;

- 1 x calculator + 1 x unitate de control 15 Amp 0 – 100%;

- 2 x senzor temperatură interioară + 1 x senzor temperatură exterioară 1 x

senzor umiditate (alarmă).

Sistem de ventilaţie tunel

Un bun sistem de ventilaţie oferă păsărilor oxigen şi aer proaspăt, praful, amoniacul şi

dioxidul de carbon sunt eliminate şi vaporii de apă sunt extraşi din aer şi reziduuri. Căldura

trebuie conservată în sezonul rece şi trebuie asigurată răcire în sezonul cald.

Printr-o ventilaţie bine dimensionată se poate îmbunătăţi numărul de păsări pe hală. De

asemenea, va rezulta o uniformizare a creşterii păsărilor, scăderea îmbolnăvirilor şi

mortalităţii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile.

Pentru următoarea situaţie:


- greutatea păsării: 2,1 kg;

- capacitate de ventilaţie: 5 m3/h/kg;

- capacitate de ventilaţie necesară: 367.500 m3/h (maxim).

Dotarea halei:

- 8 x ventilator: 44810 m3/h la 0,0 pa 40.630 m3/h la 20 pa 400 V – 3 Ph – 50 Hz, A

pentru MPS = 2,9 cu jaluzele

- 2 x ventilator, capacitate 21.600 m3/h, 19.050 la 20 Pa 220 V, 1 ph 50 Hz (cu grilaj

şi jaluzele)

- 10 x întrerupător de protecţie pentru ventilatoare (cu întrerupător pornit-oprit).

Sistemul de admisie aer

Lateral:

- 74 x clapeţi;

- Capacitate: 2050 m3/h la 20 Pa;

- Dimensiuni: 857 x 373.

- 74 x st cu rolă, sfoară cârlige, cablu 4 mm, clemă cablu, conector fluture şi clemă 5

mm.




- 2 x vinci manual clapeţi + set colt + contragreutate 12 kg.

Ferestre frontale admisie

- Dimensiuni 1400 x 1400

- 8 x ferestre frontale 1400 mm x 1400 mm potrivite pentru 27.000 m3/h fiecare, la 20

Pa

- 8 x servo motor pentru comanda.

Control automat de admisie

Include: întrerupătoare oprire, placă montare pe perete, tambur, potenţiometru 0-10 V.

Sistem padcooling

Total 41,4 m2 paduri pentru un debit de aer 216000 m

3/h cu o viteză de 1,46 m/s. Paduri

laterale: total 2 paduri de 13,8 m lungime şi 1,5 m înălţime şi 150 mm grosime.

Descrierea sumară a celorlalte construcţii de pe amplasament

- Blocul 5 – C5, este o clădire din BCA, acoperită cu tablă, cu o suprafaţă construită

de 236 mp şi o suprafaţă utilă de 193,77 mp.

- Cabina poartă – C6, este o clădire din BCA, acoperită cu tablă, cu o suprafaţă

construită de 49 mp şi o suprafaţa utilă de 37,72 mp. Se compune din cabina portar,

un hol şi 2 camere.

- Magazie – C7, este o clădire din cărămidă, cu acoperiş placă beton, are o suprafaţă

construită de 54 mp şi o suprafata utila de 42,86 mp. Se compune dintr-o singură

încăpere.

- Post trafo – C8, este o clădire din cărămidă şi are o suprafaţă construită de 23 mp.

Are o lungime de 5,45 m şi o lăţime de 4,20 m şi se compune dintr-o singură

încăpere.

Necesitatea si oportunitatea investitiei

SC VITALL SRL a pornit investiţia din dorinţa de a corela nivelul producţiei şi al calităţii

produselor cu cerinţele pieţei. Obiectivele ce urmează să fie modernizate au fost achizitionate

în 2007 şi se aflau într-o stare fizică necorespunzătoare. La momentul respectiv, societatea a

demarat modernizarea a două din cele patru hale. Continuarea activităţii de modernizare

presupune costuri ridicate şi accesarea de fonduri.

O altă motivaţie este existenţa unei cereri ridicate de carne de pui pe piaţa locală şi naţională,

iar populaţia se orientează către produse superioare calitativ.

Conform studiului de fezabilitate, investiţia este necesară pentru:

- îmbunătăţirea calităţii puiului viu, cu implicaţii asupra calităţii produsului şi asupra

valorii adăugate;

- reducerea costurilor de operare în fermă;

- alinierea la standardele comunitare;

- alinierea la cele mai bune tehnici de mediu;

- utilizarea mai eficientă a resurselor.




Investiţia este oportună deoarece există un singur producător de pui de carne în zonă.

2.4. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau

preparatele chimice utilizate

2.4.1. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Tabel 2.4.1.1. Materiale utilizate în perioada de construcţie

DENUMIREA MATERIEI

PRIME, A SUBSTANŢEI SAU

PREPARATULUI CHIMIC

CANTITATEA

ANUALĂ /

EXISTENTĂ

IN STOC

CLASIFICAREA ŞI ETICHETAREA

SUBSTANŢELOR SAU PREPARATELOR CHIMICE

CATEGORIE

Periculoase/

Nepericuloase

Periculozitate Fraze de risc

Materiale necesare în faza de amenajare

Beton Conform

proiectului de

execuţie

a lucrărilor, materialele

fiind utilizate

numai în faza

de execuţie a

proiectului

N

Ţevi construcţii şi

Instalaţii, laminate diverse

N

Pietriş (diverse granulaţii),

pământ pentru umpluturi

N

Materiale de finisaj: var,

ciment, gips, vopsele

N

P - vopsele

*Notă Conform

etichetării de pe

ambalajul

produsului

Notă:

* În faza de amenajare a proiectului, firma de execuţie va ţine seama de recomandările

furnizorului pentru a preveni orice evacuări necontrolate a produselor periculoase în factorii

de mediu.

Tabel 2.4.1.2. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate pentru creşterea

puilor

DENUMIREA MATERIEI

PRIME, A SUBSTANŢEI

SAU PREPARATULUI

CHIMIC

CANTITATEA

ANUALĂ /

EXISTENTĂ ÎN

STOC

(t)


SUBSTANŢELOR SAU PREPARATELOR CHIMICE CATEGORIE

Periculoase/

Nepericuloase


Furaje(porumb, srot de soia,

concentrat proteino-vitamino-

mineral), carbonat de calciu

575/62,4 N

Coajă seminţe de floarea

soarelui,

Paie

2kg/mp/ciclu

80/8

N

Medicamente 3 doze de vaccin

NEWVAC LS 79/

serie

1 doză de vaccin

BIAVAC/serie

Antibiotice 800 l/an

P Periculozitate

specifică




Tabel 2.4.1.3. Substanţe sau preparate chimice utilizate - substanţe pentru dezinfecţie

DENUMIREA

MATERIEI PRIME, A

SUBSTANŢEI SAU

PREPARATULUI

CHIMIC

CANTITATEA ANUALĂ /

EXISTENTĂ ÎN STOC


SUBSTANŢELOR SAU PREPARATELOR

CHIMICE

Mod de

ambalare

la

final

de

ciclu

Pe an Exis-

tentă

în

stoc

CATEGO

RIE

Pericu-

loase/

Nepericu

loase


ECOCIT, utilizat în

soluţie de 1%

Substanţe periculoase din

compoziţie:

Pentapotasiu

bis(peroximonosulfat)bis(

sulfat) 50%

Acid sulfamic 5%

Dodecilbenzensulfonat de

sodiu 15%

2,5

kg/

serie

250 l

soluţie

/serie

12,5 kg/an

1250 l soluţie

/an

2,5

kg

P Produs

dezinfectant.

Trebuie evitat

accesul

produsului în

reţeaua de

canalizare sau

în apa

curgătoare. Se

va îndepărta

orice sursă

potenţială de

foc. La

depozitare se va

asigura o

ventilaţie

corespunzatoare

Produsul nu se

va elimina

împreună cu

resturile

menajere

Xi – iritant,

R36/37/38 –

Iritant pentru

ochi, aparatul

respirator şi

piele

R52 – Dăunător

pentru

organismele

acvatice

În pungi

de

material

plastic,

depozitat

în

farmacia

veterinară

Var [Ca(OH)2], 20%

-solid 1900

kg

0,2 t P Dezinfectant Caustic în saci de

polietilena

Informaţii generale privind dezinsecţia, deratizarea şi dezinfecţia prevăzute în Codul bunelor

practici agricole

Dezinsecţia

Datorită modului lor specific de viaţă şi posibilităţilor de adaptare la cele mai diverse condiţii

de microclimat, din diferitele zone geografice, insectele şi acarienii se întâlnesc în toate

exploataţiile agro-zootehnice, indiferent de sistemul de întreţinere a animalelor, în depozitele

agroalimentare, grupuri sociale, încăperi de prelucrare a alimentelor şi produselor de origine

animală sau de origine vegetală.

În funcţie de scopul urmărit şi momentul aplicării, dezinsecţiile pot fi profilactice sau de

necesitate, iar în funcţie de modul în care se aplică, acestea pot fi încadrate în: dezinsecţii

generale, dezinsecţii totale şi dezinsecţii parţiale.

Dintre substanţele insecticide vor fi preferate piretroidele sub formă de soluţie sau sub formă

de aerosoli. Aplicarea insecticidelor se va face pe pereţi, pe pervazul uşilor şi ferestrelor, pe

pardoseli şi chiar pe suprafeţele exterioare ale utilajelor mari, care nu vin în contact cu

materia primă.




Dezinsecţia de necesitate are aceleaşi etape ca şi dezinsecţia profilactică, fiind obligatorie şi

se efectuează atunci când se intervine pentru combaterea bolilor infecţioase contagioase

declarabile, şi împreună cu deratizarea şi decontaminarea.

Deratizarea

Rozătoarele din cadrul exploataţiilor agro-zootehnice (şobolanul cenuşiu, şobolanul negru şi

şoarecii), pe lângă faptul că reprezintă surse de contaminare a animalelor şi a omului cu

diferite microorganisme (bacterii, virusuri) sau cu paraziţi, produc şi pagube economice

importante prin consumul de furaje, grăunţe şi alte produse agroalimentare. O pereche de

şobolani distruge anual peste 40 kg produse agroalimentare.

Substanţele chimice utilizate în combaterea rozătoarelor sunt denumite generic raticide.

Raticidele pot fi reprezentate de substanţe anorganice, substanţe organice (în general de natură

vegetală) şi substanţe chimice de sinteză.

Măsurile de combatere a rozătoarelor pot fi grupate în:

- măsuri care limitează sau împiedică înmulţirea lor,

- măsuri prin care se realizează distrugerea lor.

Procedeele pentru distrugerea rozatoarelor se clasifică în:

a) chimice,

b) mecanice,

c) biologice.

Decontaminarea (Dezinfecţia)

Decontaminarea profilactică se realizează după depopularea adăposturilor.

Decontaminările de necesitate şi de întreţinere se aplică ori de câte ori este necesar, fie după

eliminarea mai multor animale dintr-un efectiv, fie cu ocazia ridicării măsurilor de carantină,

în cazul unor boli transmisibile.

Produse utilizate pentru realizarea decontaminărilor:

Clorul şi compuşii lui

Clorul gazos poate fi folosit pentru dezinfecţia apei sau pentru decontaminarea unor obiecte

din fermele zootehnice. Concentraţia activă este de 1/10000, care se obţine cu 1,55 g clor

lichid/m3. Pentru obţinerea efectului decontaminant, timpul de contact este de minimum 60 de

minute, cu condiţia ca încăperile în care se aplică să fie etanşe.

Cloramina are o stabilitate mai bună ca a altor compuşi ai clorului. Se produce sub formă de

comprimate (cloramina B), pulbere (cloramina I). Un comprimat de cloramină B, conţine 0,50

g de clor activ. Pentru prepararea unui litru de soluţie decontaminantă cu 1% clor activ, sunt

necesare 20 comprimate de cloramină B. O eficienţă mai bună se obţine când cloramina este

asociată cu clorura de amoniu, în raport de 1/1.

Clorura de var. Produsul comercial conţine clorură de calciu, hipoclorit de calciu şi hidroxid

de calciu. Este un decontaminant puternic, atât datorită clorului gazos încorporat, cât şi

capacităţii de oxidare. Are dezavantajul că este corosiv şi puternic decolorant. Eficacitatea

soluţiei limpezite de clorură de var scade în prezenţa substanţelor organice. Pentru

decontaminare se foloseţte soluţia limpede de clorură de var ce conţine clor 3% sau 5%, 1 l/1

m2.

Hipocloritul de sodiu se comercializează sub formă lichidă, cu un conţinut de 12% clor activ.

Se foloseşte pentru decontaminarea instalaţiilor de muls, precum şi a recipienţilor folosiţi la




păstrarea, prelucrarea şi transportul laptelui. Hipocloritul de sodiu se poate folosi şi pentru

decontaminarea adăposturilor sau a suprafeţelor. Pentru decontaminarea de necesitate a

suprafeţelor se utilizează concentraţia de 3% clor activ.

Soda caustică (hidroxidul de sodiu)

Soda caustică este un decontaminant cu spectru larg de acţiune. Se foloseşte pentru

distrugerea bacteriilor (fiind activă şi faţă de spori), virusurilor, ciupercilor microscopice,

precum şi pentru distrugerea paraziţilor. În mod obişnuit se utilizează concentraţii de 3-5%.

Când temperatura mediului este foarte scăzută, pentru a evita îngheţarea soluţiei, se amestecă

cu 5-15% sare de bucătărie. Pentru decontaminarea suprafeţelor se foloseşte 1 litru de soluţie

de sodă caustică de 3-5%, pentru fiecare m2.

Varul sau oxidul de calciu. Se foloseşte numai ca suspensie de var proaspăt stins, sub formă

de lapte de var în concentraţie de 10-20%. Laptele de var este un bun decontaminant faţă de

majoritatea microorganismelor care se întâlnesc în adăposturile animalelor, indiferent de

specie.

Formolul (formalina)

Este denumirea comercială a produsului ce conţine maximum 40% aldehidă formică. Acesta

este un dezinfectant cu spectru larg de acţiune, a cărui eficacitate este influenţată de numeroşi

factori, între care temperatura şi umiditatea mediului ambiant sunt cei mai importanţi.

Aldehida formică existentă în compoziţie are efect dezodorizant. Formolul poate fi utilizat

pentru decontaminarea depozitelor de cereale sau a unor mici cantităţi de furaje, prin

fumigaţie sau prin vaporizare. Atunci când se foloseşte pentru decontaminarea adăposturilor

de animale, este necesar ca în prealabil, acestea să fie riguros curăţate şi spălate, soluţia

folosită să aibă temperatura de 25-30°C, iar temperatura adăpostului minimum 17°C.

În mod obişnuit, pentru realizarea decontaminărilor se utilizează soluţia de 3% formol, din

care se foloseşte aproximativ 1 litru pentru fiecare m2. În cazurile în care temperatura

adăposturilor este sub 17°C, la soluţia 3% formol se adaugă şi bromocet 2%. Pentru fiecare

metru pătrat, în cazul celor trei pulverizări, se va utiliza în total 1 litru soluţie dezinfectantă.

Formolul este o substanţă iritantă, foarte toxică, înghiţită, inhalată sau absorbită prin piele

poate avea efect mortal. Potrivit normelor internaţionale este o substanţă cancerigena.

Bromura de cetilpiridinium

Această substanţă se află în comerţ sub denumirea de bromocet, cetazol, aseptol. Are un

spectru larg de activitate, nu pătează, nu este corosivă. Este incompatibilă cu săpunurile şi

detergenţii anionici. Pentru decontaminarea suprafeţelor netede şi a mâinilor se foloseşte

soluţia de 1%. Decontaminarea suprafeţelor se face prin pulverizare fină, utilizând 0,3-0,5 litri

de soluţie pentru fiecare m2.

2.4.2. Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor şi materialelor

utilizate

Tab. 2.4.2.1. Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor şi materialelor utilizate

Denumirea materiei prime,

a substanţei sau a

preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Materiale de construcţie Pe suprafeţele betonate existente, ce vor fi curăţate la

terminarea lucrărilor

Furaje Furajele se aduc de la furnizori cu mijlocul de transport propriu




şi se încarcă în buncărele de la capătul halelor.

Paie pentru aşternut, coji de

seminţe de floarea soarelui

Paiele în baloţi în magazie, coji de seminte de floarea soarelui

în corpul anexă al postului de transformare (post de

transformare dezafectat)

Medicamente Farmacia veterinară

Dezinfectanţi, În ambalajul furnizorilor, farmacia veterinară, substanţele sunt

gestionate de personal cu calificarea necesară, conform

prevederilor legale.

Condiţii privind depozitarea substanţelor periculoase

Majoritatea produselor utilizate pentru realizarea decontaminărilor, dezinsecţiilor şi

deratizărilor, manifestă un grad diferit de toxicitate pentru om sau alte specii de animale

existente în exploataţiile agro-zootehnice. De aceea, depozitarea lor trebuie făcută în spaţii

special amenajate, care să ofere anumite condiţii de temperatură, umiditate şi ventilaţie. În

spaţiile destinate depozitării, este necesar să nu existe mari variaţii de temperatură,

temperatura optimă fiind cea cuprinsă între +4°C şi +24°C.

Toate decontaminantele, dezinsectizantele şi deratizantele se conservă în recipienţii originali,

închise ermetic şi cu etichetele originale. În spaţiile pentru depozitare este interzis accesul

copiilor şi persoanelor neautorizate, iar pe uşa spaţiului pentru depozitare se vor fixa tăbliţe de

avertizare "pericol de moarte", "pericol de otrăvire" etc.. Spaţiul pentru depozitare trebuie să

posede uşi metalice, gratii la ferestre, uşi asigurate permanent prin încuietori speciale şi

sigilate, iar cheile se păstrează numai de către responsabilul desemnat de beneficiar, care va

şine o evidenţă strictă a consumurilor.

Se menţionează faptul că dezinsecţiile şi decontaminările vor fi efectuate de firme autorizate,

deci astfel de substanţe periculoase nu vor fi depozitate pe amplasament.

Recomandări BAT privind utilizarea materiilor prime şi a materialelor

Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns în cazul fermei

Trebuie să existe un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe

amplasament Facturi, fişe de magazie.

Se vor menţine proceduri pentru revizuirea sistematică în concordanţă cu

noile progrese referitoare la materiile prime şi utilizarea unora mai adecvate,

cu impact mai redus asupra mediului.

În funcţie de progresele înregistrate în

acest domeniu, titularul va adopta noi

substanţe.

Proceduri de asigurare a calităţii pentru controlul materiilor prime.

Substanţele periculoase vor fi însoţite de fişa de securitate.

.

Materiile prime sunt livrate cu certificatul

de calitate. Substanţele periculoase vor fi

însoţite de fişa de securitate.

2.4.3. Informaţii privind necesarul resurselor energetice

Tabel 2.4.3.1. Necesarul resurselor energetice

ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

DENUMIRE CANTITATE Denumire Consum energetic Furnizor




Recomandări BAT

Cerinţa caracteristică a BAT Prevederile proiectului

BAT este de a reduce consumul de energie prin

aplicarea bunelor practici în fermă, începând cu

proiectarea adăposturilor, până la operarea adecvată

şi mentenanţa echipamentelor din adăposturi. Sunt

multe acţiuni care pot să intre în rutina zilnică,

pentru a reduce cerinţele de energie pentru încălzire

şi ventilaţie.

Prin proiectul amenajărilor fermei, sunt luate măsuri de reducere a

consumului energetic:

- linie automatizată de adăpare şi furajare;

- sistemele de încălzire şi ventilaţie sunt automatizate.

Parametrii controlaţi sunt temperatura şi umiditatea.

Echipamentul de automatizare acţionează în funcţie de valorile

programate, simultan, asupra:

- debitului de aer prin oprirea funcţionării, respectiv pornirea

ventilatoarelor;

- clapetelor de pe secţiunile de admisie a aerului proaspăt

în hala de creştere; la turaţie nulă a ventilatoarelor,

clapetele de admisie obturează complet secţiunile de

admisie a aerului, iar la turaţia de regim a ventilatoarelor

clapetele de admisie a aerului sunt complet deschise;

- instalaţiilor de încălzire.

Respectarea bunelor practici va fi instituită la funcţionarea fermei.

Consumuri de energie în UK: 0,03-0,046

kWh/pasăre/zi (documentul de referinţă, tabel 3.18)

Consum previzionat:0,04 kWh/pasăre/zi la creşterea puilor de carne

2.5. Poluanţi fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă

2.5.1. Pericole biologice

Dat fiind specificul activităţii, există riscul contaminării mediului cu germeni patogeni sau

apariţia vreunui impact de natură biologică.

Apar două aspecte de risc legate de această activitate:

ANUALĂ anual

Sistemele de

distribuţie hrană,

apă, ventilaţie,

iluminat hale de

creştere a puilor

700.000 pui /an Energie

electrică

Putere instalată 125

kW

400.000 kWh

Societatea de distribuţie a

energiei electrice

Transport,

operaţiuni de

încărcare-

descărcare hrană

Motorină 1,0 tone (activităţi în

interiorul

amplasamentului)

Staţii de distribuţie a

carburanţilor

Încălzire hale Gaz metan Debit aprobat 150mc/h

Consum

960.000 kWh

Societatea de distribuţie a

gazelor naturale




- apariţia unor epizootii (epidemia la animale);

- apariţia de zoonoze (boală infecţioasă sau parazitară la animale, transmisibilă omului).

Creşterea păsărilor implică riscul apariţiei unor epizootii. Modul de transmitere a bolilor este

extrem de complex, depinzând de tipul agentului etiologic, de speciile de animale receptive şi

de factorii de mediu.

Bolile păsărilor, cuprinse în Norma sanitară veterinară privind anunţarea, declararea şi

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor din 27 decembrie 1999 (M.O.123 din

23.03.2000) sunt:

Lista A: Pesta aviară (face obiectul notificării veterinare oficiale internaţionale);

Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare internă obligatorie şi imediată):

Bursita infecţioasă, Boala lui Marek, Tifoza aviară, Bronşita aviară infecţioasă,

Laringotraheita infecţioasă aviară, Holera aviară, Paratifoza aviară, Difterovariola aviară,

Emcefalomielita infecţioasă aviară, Coriza infecţioasă, Hepatita virotică aviară, Boala lui

Derszy.

Aceste virusuri nu infectează în mod obişnuit oamenii, dar unele se pot modifica şi adapta

pentru a infecta şi a se răspândi la oameni.

Una dintre atribuţiile importante ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru

Siguranşa Alimentelor (ANSVSA) este de a proteja România de apariţia unor boli grave ale

animalelor. La sfârşitul fiecarui an, ANSVSA elaborează Programul de supraveghere,

profilaxie şi combatere a bolilor la animale, pentru anul care va urma. La elaborarea acestui

program, ANSVSA pune accent pe corelarea activităţii sale cu cea a organizaţiilor şi

institutelor internaţionale, în principal cu Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE), organizaţia

care supraveghează evoluţia bolilor la animale pe plan internaţional. Pe linia atribuţiilor sale

Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară impune măsuri severe printre care enumerăm:

evidenţa efectivelor de animale pe categorii şi supravegherea clinică şi

anatomopatologică permanentă a tuturor animalelor aflate pe teritoriul României;

respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zoo-igienă privind popularea, hrănirea,

exploatarea şi transportul animalelor;

împrejmuirea exploataţiilor de animale, astfel ca în incinta acestora să nu poată

pătrunde persoane, vehicule şi animale, decât printr-o intrare special amenajată, aflată

sub control veterinar;

construirea şi amenajarea la intrarea în exploataţia de animale a unui filtru sanitar

veterinar, dimensionat în raport cu numărul personalului, în care se efectuează

schimbarea obligatorie a hainelor şi încălţămintei de stradă, cu echipament de protecţie

antiepizootică;

interzicerea intrării în exploataţia de animale a persoanelor care nu lucrează direct în

procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile

obligatorii de filtru sanitar;

interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea

exploataţiei, precum şi desfăşurarea altor activităţi diferite de specificul acesteia;

menţinerea obligatorie în carantină profilactică a animalelor ce urmează să fie introduse

în exploataţie.

Supravegherea efectivelor de animale din România se efectuează conform Programului de

supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli

de la animale la om şi de protecţie a mediului, aprobat prin ordinul ministrului de resort.

Acest program permite:




- inspecţia permanentă a tuturor animalelor din ferme;

- supravegherea serologică;

- în caz de suspiciune sau apariţie a unor boli, se aplică un complex de măsuri de

diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei în vigoare;

- realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul

suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare.

Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice conform Normei sanitare veterinare din 27.12.1999

privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

să izoleze animalele bolnave sau suspectate de boală;

să păstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin tăiere, fără

a le înstrăina sau valorifica;

să nu permită circulaţia animalelor şi a persoanelor în locurile presupuse a fi

contaminate;

să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt

suspectate de contaminare, fără a le administra altor animale;

să păstreze la locul respectiv ustensilele de grajd, aşternutul, mijloacele de transport

folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.

Administraţia publică locală are obligaţia de a controla îndeplinirea măsurilor şi de a

generaliza măsurile după caz, în teritoriul administrativ al localităţii.

Medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale, imediat ce a fost anunţat,

verifică măsurile instituite, examinează animalele, efectuează necropsia, recoltează probe şi le

trimite pentru efectuarea examenului de laborator. Stabileşte măsurile pentru combaterea şi

prevenirea răspândirii bolii în teritoriu.

În situaţiile de criză se constituie şi comandamentele antiepizootice care vor publica

restricţiile impuse în astfel de cazuri (Legea 221/2006 privind măsurile ce se aplică pentru

monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României).

Respectarea actelor normative menţionate de către titularul activităţii dă certitudinea unei

exploatări în siguranţă a fermei.

Ferma va avea un plan de biosecuritate aprobat de autorităţile competente.

2.5.2. Impactul zgomotului asupra mediului

O categorie aparte de poluanţi fizici, o constituie zgomotul şi vibraţiile în comunitatea

umană şi mai ales în zonele industriale.

Zgomotul şi vibraţiile sunt considerate principalele surse de poluare în timpul construirii,

constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajaţii care deservesc utilajele din

şantier.

În timpul construirii şi funcţionării unităţii, se pot cumula efectele negative existente din

cauza traficului rutier intens, cu cel generat de creşterea traficului în zonă datorită săpăturilor,

transportului materialelor în perioada de construcţie, transportului materiilor prime şi a

produselor finite în perioada de funcţionare.

2.5.2.1. Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului

Predicţia şi evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizând indicaţiile

manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment‟‟, ediţia a 2-a, capitolul

,,Prediction and Assesment of Impacts on the Noise Environment‟‟, precum şi recomandările

Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului

general, pe o durată de 24 ore - Lzsn(Lden ), transpusă în legislaţia românească prin HG

391/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.




Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10

+ te . 10(Levening+5)/10

+ tn . 10(Lnight+10)/10

]

Unde:

- te este cuprinsă între 2 şi 4 ore;

- td timpul de funcţionare în perioada zilei (12 ore);

- tn timpul de funcţionare în perioada nopţii (8 ore);

- te + td + tn = 24 ore;

- Valorile s-au estimat ţinând seama de nivelul surselor principale de zgomot, prezentate

în tabelul de mai jos.

Distanţele de la limita incintei pânp la receptorii sensibili sunt:

faţă de zona de locuinţe – 400 m;

Variatia nivelului de zgomot cu distanţa:

Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1), unde d1 = 1 m şi d2 distanţa faţă de sursă.

Aplicând relaţia de mai sus, nivelul de zgomot scade cu 18 dB la 60m (distanţa de la

hale la limita amplasamentului, cu 22 dB la 200m (casele cele mai apropiate), cu 26

dB la 400m (zona locuită).

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei, se utilizează relaţia:

Leq = 10 log 1/T ΣTi (10) Li/10

:

Li - zgomotul echivalent pentru fiecare fază

T – timpul total de la faza iniţială ( aprox. 8000 ore/an)

Zgomotul în timpul perioadei de execuţie a proiectului

Zgomotul în timpul perioadei de construcţie diferă de alte surse din următoarele motive:

- este cauzat de multe tipuri de echipamente;

- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operaţiile durează scurt timp şi se

desfăşoară, de regulă, în perioada zilei.

Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje:

- dezlocarea pământului:

compactor 73-75dB,

încărcător frontal 73-83dB,

- manipularea materialelor:

excavator 80-93dB,

macara mobilă 75-85dB,

- utilaje staţionare:




generator 73-85dB,

compresor 75-87dB,

- echipament de impact:

ciocan pneumatic 85-95dB.

Nivelul de zgomot asociat etapelor construcţiei:

Faza de construcţie Tipul construcţiei – parc

industrial

Zgomotul echivalent

dB(A)

I* II*

Curăţarea de bază 84 83

Excavarea 89 71

Fundaţiile 77 77

Elevaţia 84 72

Finisarea 89 74

I* - toate echipamentele pertinente prezente pe amplasament

II* - cerinţe minime de echipament prezente pe amplasament

Calculul zgomotului echivalent:

Leq = 10 log 1/T∑Ti(10)Li/10

Li = Leq pentru fiecare fază,

Ti = durata fazei,

T = timpul total de construcţie,

Leq = 10 log 1/90 [ 70.10 7,5

+ 20.10 7,0

] = 74dB

Corecţia cu distanţa de interes (până la locuinţele cele mai apropiate):

74 – 22 = 52dB la limita incintei

Măsuri de reducere a zgomotului Reducerea vitezei autovehiculelor grele în zona protejată (viteza scăzută poate reduce

nivelul de zgomot cu până la 5dB);

Conducerea preventivă a autovehiculelor grele (conducerea calmă creează mai puţin

zgomot decât frecventele schimbări de acceleraţie şi frână);

Zgomotul în timpul perioadei de funcţionare a fermei




Tabel 2.5.2.1.Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr. surse de

poluare

Polarea

maximă

permisă (LMA

pentru om şi

mediu)

Poluarea

de fond

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare

/reducere

Măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie /

restricţii

aferente

obictivului,

conform

legislaţiei

în vigoare

Pe zone rezidenţiale de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea în

considerare a poluării de

fond

Fără

măsuri de

eliminare

/ reducere

a poluării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare /

reducere a

poluării

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Zgomot ventilatoare,

accelerarea,

decelerarea

motoarelor

utilajelor

utilizate pentru

manipularea

materialelor,

evacuarea

dejecţiilor

ventilatoare

pentru hale,

montate pe

peretele

frontal, – 10

x4 =

40ventilatoare;

sisteme de

încărcare

furaje în

buncăre -4

sisteme

65dB(A);

Cz60, la limita

incintei,

conform STAS

10009/88, 50

dB pentru

receptorii

sensibili

(locuinte), cu

10 dB mai

scăzut pe

timpul nopţii.

Lechiv are

valorile

estimate

intre 55 –

65dB(A)

Ventilatoarele au

funcţionare

continuă, nivelul de

zgomot 43 -63 dB;

sistemele de

alimentare

funcţioneaza o dată

pe zi, 1 oră, nivel de

zgomot 90 dB

65dB(A) Obiectivul

nu va

modifica

indicatorul

presiunii

acustice de

fond a

zonei de

locuinţe

Obiectivul nu

modifică

indicatorul

presiunii acustice

de fond al zonei,

receptorii

protejaţi sunt

amplasaţi la

distanţe de peste

300 m de fermă.

- Activităţile care

implică utilizarea

mijloacelor de

transport şi de

încărcare-descărcare se

vor desfăşura

preponderent în timpul

zilei (07,00 – 19,00).

Prinderea

puilor

4 hale 6-56 ore, 2-6 ori pe

an, nivel de zgomot

60dB

Activitatea se va

desfăşura în timpul

zilei

Igienizarea

halelor

4 hale 1-6 ore/zi, pentru

fiecare hală, de 2-

5ori pe an, nivel de

zgomot 88dB

Activitatea se va


zilei




Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr. surse de

poluare

Polarea

maximă

permisă (LMA

pentru om şi

mediu)

Poluarea

de fond

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare

/reducere

Măsuri de eliminare /

reducere a poluării

Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie /

restricţii

aferente

obictivului,

conform

legislaţiei

în vigoare

Pe zone rezidenţiale de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea în

considerare a poluării de

fond

Fără

măsuri de

eliminare

/ reducere

a poluării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare /

reducere a

poluării

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Zgomot

Mijloace de

transport

materii prime,

materiale

auxiliare şi

produs finit,

mijloace auto.

Se consideră

un trafic de 5

maşini de 15 t

pe zi

65dB(A);

Cz60, la limita

incintei,

conform STAS

10009/88, 50

dB pentru

receptorii

sensibili

(locuinţe), cu

10 dB mai

scăzut pe

timpul nopţii

Lechiv are

valorile

estimate

între 50 –

55dB(A)

65-70 dB (în

incintă)

65 dB Obiectivul

nu va

modifica

indicatorul

presiunii

acustice de

fond a

zonei de

locuinţe

Obiectivul nu

modifică

indicatorul

presiunii acustice

de fond al zonei,

receptorii

protejaţi sunt

amplasaţi la

distanţe de peste

300 m de fermă.

Activitatea se va


zilei

Manipularea

dejectiilor

1mijloc de

transport pe

hala

Până la 50 zile pe

an, nivel de zgomot

70 dB

Activitatea se va


zilei




Leq = 10 log 1/8000Σ [8000(10) 43/10

+ 1x210x(10) 90/10

+ 56x3x(10) 60/10

+ 6x3x(10) 88/10

+5x10x(10) 70/10

= 74 dB – pentru nivelul din timpul zilei.

Scăderea cu distanţa până la limita incintei: 74 – 18 = 56 dB

Astfel, la limita incintei vom avea următoarele valori:

- Lzi(Lday) = 56 dB- este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru perioadele

de zi dintr-un an;

- Lseara (Levening)= 50 dB – este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru

perioadele de seară dintr-un an;

- Lnoapte (Lnight) = 40– este nivelul mediu aproximat de presiune sonoră, pentru

perioadele de noapte dintr-un an;

Cu aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculează Lzsn.

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [12 .10 5,6

+ 4 . 10 5,5

+ 8 . 105,0

] = 54,5dB

Impactul zgomotului asupra locuinţelor celor mai apropiate din zona de sud- est.

În zona de sud - est locuinţele s-au extins până la 200 m de limita fermei.

Nivelul de zgomot în perioada de zi ajunge la 50 dB, iar pe timpul nopţii sub 40 dB.

Nivelul de zgomot admis în UE, pentru zone mixte, cum este aceasta, este de 45 dB noaptea

(TA Luft).




Cele prezentate mai sus pot fi rezumate astfel:

Tabel 2.5.2.2. Rezumatul impactului zgomotului produs de activitatea fermei

Indicatorul de

zgomot asociat

disconfortului

general Lzsn

Nivelul de zgomot

echivalent la limita

incintei- Leq

Nivelul de zgomot la

nivelul celui mai

apropiat receptor

sensibil

Concluzii

54,5dB

prognozat Conform

STAS

10.009/88

prognozat

Conform

STAS

10.009/88

Din punct de

vedere al

instalaţiilor -

impactul asupra

sănătăţii umane

este acceptabil

56 dB 65 dB

50 dB-

ziua

38 dB –

noaptea,

seara

50 dB

ziua

40dB

noaptea

conform

OMS nr.

536/97

În zona amplasamentului, instalaţia de betoane, produce un nivel de zgomot mai ridicat decât

cel al fermei. Datorită apropierii, decelarea nivelului de zgomot al celor două instalaţii, în

zona de vest a localităţii este greu de realizat.

Alte prevederi legislative în UE:

Exemplu, norma germană TA zgomot indică:

- în zonele rezidenţiale pure: ziua 50 dB(A), noaptea 35 dB(A);

- în zone mixte: ziua 60 dB(A), noaptea 45 dB(A);

- în zone cu activităţi: ziua 65 dB(A), noaptea 50 dB(A);

Cerinţe pentru minimizarea zgomotului produs de activitate:

a. Operatorul trebuie să aplice măsuri de bună practică pentru controlul zgomotului

Acestea pot include o mentenanţă adecvată a echipamentelor, a căror deteriorare

poate conduce la creşterea zgomotului, o planificare adecvată a activităţii în fermă,

utilizarea echipamentelor cu nivel scăzut de zgomot.

b. Operatorul trebuie să folosească tehnici de control a zgomotului care să asigure că

zgomotul produs de instalaţie nu conduce la cauze rezonabile de sesizări din pareta

populaţiei din vecinătate.

În cazul de faţă se utilizează ventilatoare silenţioase, o parte din ele având turaţie

reglabilă, pentru a asigura rate diferite de aerare, în funcţie de necesităţi. Se va realiza

proiectarea adecvată a ariei de intrare şi ieşire a aerului pentru a asigura performanţa

maximă a ventilaţiei.

Operaţiile de igienizare a halelor se realizează în interiorul construcţiilor. Golirea din

hale şi încărcarea aşternutului produc un nivel mai ridicat de zgomot. Instruirea




personalului ce efectuează aceste operaţii este importantă în reducerea nivelului de

zgomot.

2.5.3. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant

Existenţa acestui obiectiv interactionează în diferite moduri cu mediul atmosferic:

- modificări locale ale vântului la înălţimi mici;

- aspiraţia şi evacuarea aerului de către sistemul de ventilaţie;

Perturbaţiile create sunt limitate la zona amplasamentului.

- emisii de amoniac – efecte globale, fiind un gaz cu efect de seră.

2.6. Alternative studiate pentru proiect

Alternativele la proiect se pot referi la:

- un amplasament alternativ,

- alt moment de demarare a proiectului,

- alte soluţii tehnice şi tehnologice,

- măsuri de ameliorare a impactului.

Alegerea amplasamentului. Dat fiind faptul că ferma exista deja şi terenul avut la dispoziţie este

adecvat scopului de a realiza o fermă modernă de creştere a păsărilor, nu se pune problema unei alte

locaţii.

Din punct de vedere al momentului de demarare a proiectului, beneficiarul a aplicat o

cerere la FEADR în vederea finanţării proiectului propus, cerere care a fost admisă. Prin

urmare, beneficiarul trebuie să înceapă lucrările conform programului impus de FEADR.

Alte solutii tehnice si tehnologice. Scenariile de realizare a investiţiei luate în calcul, au ţinut

cont de dorinţa beneficiarului de realizare a unei ferme de creştere a păsărilor la standarde

moderne. Având în vedere cerinţele pieţei, titularul a solicitat în documentaţia de accesare a

fondurilor, posibilitatea de creştere a puilor de carne.

Măsuri de ameliorare a impactului

Prin prezentul proiect se propune modernizarea şi extinderea fermei prin modernizarea

tuturor halelor de producţie şi a obiectivelor din incintă. Obiectivul se poate realiza prin

reabilitarea construcţiilor existente şi dotarea acestora cu utilaje de ultimă generaţie, care

permit respectarea standardelor europene ce reglementează activitatea de creştere a păsărilor

pentru carne.

În acest fel, se creează noi capacităţi de producţie eficiente ca urmare a modernizării halelor şi

a dotării acestora cu utilaje care asigură respectarea standardelor europene şi satisfacerea

cerinţelor pieţei interne şi externe care are o tendinţă de creştere a consumului de carne albă.

Pentru realizarea investiţiei se propun următoarele soluţii:

Halele vor fi reabilitate şi dotate cu echipamente tehnologice de ultimă generaţie, pe baza

unei tehnologii moderne care permite monitorizarea consumurilor de hrană ca şi a




condiţiilor de mediu de creştere a păsărilor permiţându-se astfel respectarea cerinţelor

legislaţiei sanitare şi sanitar-veterinare europene;

Transportul şi manipularea păsărilor la fermă ca şi în interiorul fermei se vor

realiza cu ajutorul unor utilaje şi mijloace de transport specializate, în condiţii

igienice corespunzătoare normelor europene;

Realizarea unei platforme de stocare a dejecţiilor.

Astfel proiectul va realiza următoarele:

Va asigura reducerea costurilor de producţie prin utilizarea echipamentelor

moderne şi astfel va conduce la creşterea profitului;

Va asigura alinierea activităţii la standardele europene;

Va creşte capacitatea de producţie având ca rezultat creşterea veniturilor şi a

competitivităţii pe piaţă.

Va reduce poluarea pe amplasament faţă de funcţionarea fermei înainte de

modernizare

2.7. Documentele şi reglementările existente privind planificarea,

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Certificatul de urbanism Nr. 45 din 27.10.2010. Conform certificatului de urbanism, imobilul

este proprietatea societăţii SC VITALL SRL şi este în intravilanul comunei Coşoveni.

Regimul economic:

- Folosinţa actuală: terenul este destinat construcţiilor agrozootehnice

- Destinaţia conform PUG, avizat cu HCL nr. 43/200: zonă unităţi agrozootehnice.

2.8. Alte avize şi autorizaţii deţinute de beneficiar

În curs de obtinere.

2.9. Modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se face din reţeaua existentă, din două puţuri forate, unul în incintă şi unul

în afara ei. Se va realiza rezerva intangibilă pentru incendiu.

Canalizarea

În proiect au fost prevăzute următoarele:

- instalaţii de evacuare a apei uzate tehnologice;

- instalaţii de evacuare a apelor menajere;

- instalaţii de canalizare pentru evacuarea apei meteorice.




Evacuarea apelor uzate tehnologice

Canalizarea apelor uzate tehnologice de la spălarea halelor se va realiza în rigole de scurgere

de tip prefabricat cu grătar din fontă. Rigola se va racorda la sistemul de canalizare existent cu

deversare în 2 bazine vidanjabile de 64 mc fiecare, câte 2 pentru fiecare hală.

Evacuarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere de la sediul administrativ şi filtrul sanitar sunt colectate într-un bazin de

64 mc şi sunt vidanjate de SC Compania de Apă Oltenia SA Craiova şi evacuate la staţia de

epurare orăşenească.

Evacuarea apelor meteorice

Apele pluviale sunt evacuate prin burlane de pe acoperişul clădirilor la sol.

Alimentarea cu gaz metan

Alimentarea cu gaze naturale se va face în baza avizului de racordare, din SRM din zonă.

Pricipalii consumatori:

Maşina de gătit tip aragaz Preparare hrană 2 0,67 1,34

Centrală termică 20 kW filtre

sanitare

Încălzire şi preparare acm 1 2,0 2,0

Centrală termică 24 kW sediu

administrativ


Tub radiant: 57 bucăţi pentru

fiecare hală de creştere

Încălzire hală 228 0,6 136,8

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a fermei este asigurată din reţeaua de medie tensiune

20/0,4kV – 250 kVA existentă în incintă.

Pentru cazurile de avarie ale alimentării cu energie electrică din sistemul energetic, este

prevăzut un grup electrogen de 400 kVA. Tabloul aferent grupului electrogen va avea două

căi de alimentare: una direct din tabloul general şi cea de a doua de la grup, comutarea între

surse făcându-se automat.

De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de joasă tensiune (amplasat în

clădirea postului de transformare) este asigurată alimentarea cu energie electrică a tuturor

halelor şi anexelor. Pentru fiecare hală va fi prevăzut un tablou electric propriu de distribuţie

din care se vor alimenta consumatorii aferenţi halei: iluminat, circuite de prize, instalaţii de

termoventilatie şi condiţionare.

Accesul la obiectiv

Accesul în incinta fermei se poate realiza de pe DJ (3) Craiova Coşoveni, care se află la

aproximativ 400 m de fermă şi printr-un drum de aces din drumul judeţean către fermă.




3. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

3.1. Descrierea procesului tehnologic

Capacitatea de producţie

Nr.

crt.

Hala Nr. de pui/hală Nr. de pui pentru 5

serii /an

Hale amenajate conform proiectului

1 C2 33.000 165.000

2 C3 33.000 165.000

Hale existente

C1 37.000 185.000

C4 37.000 185.000

TOTAL 140.000 700.000

Puii de carne sunt transferaţi de la staţiile de incubaţie ale furnizorilor, în mijloacele de

transport ale acestora şi apoi în halele de creştere ale S.C. VITALL S.R.L.. Creşterea puilor

de carne de la o zi, la 40 ÷ 45 zile se face în halele existente şi cele modernizate conform

proiectului. Puii urmează să fie menţinuţi şi crescuţi în condiţii de microclimat controlat, până

la atingerea parametrilor de tăiere.

Durata de ocupare a unei hale de creştere cu o serie de pui de la o zi la 40 ÷ 45 zile, urmate de

7-21 zile de vid sanitar, 5 cicluri/an.

Densitatea puilor din halele de crestere pentru cele 2 hale este de aproximativ: 16 -18 pui/mp.

Ca indicatori tehnici rezultă următoarele:

- greutatea medie de livrare – 2,2 kg / cap;

- spor mediu zilnic – cca. 45 g;

- număr cicluri creştere / an – 5;

- consum specific de furaje – 1,8 – 1,9 kg / kg carne;

- consum specific de apă – 2 l / 1 kg furaj;

- mortalitate – cca. 5%.

Sistemul de creştere a păsărilor este la sol, pe aşternut permanent uscat. Soluţia prezintă

avantaje atât din punct de vedere ecologic (obţinându-se deşeuri uscate), cât şi din punct de

vedere tehnologic, pentru că se obţine o calitate mai bună a cărnii.




Actiunile de decontaminare, dezinsecţie şi deratizare reprezintă principalele măsuri care se

impun pentru prevenirea şi combaterea nespecifică a vectorilor sau a microorganismelor şi

paraziţilor, care pot determina la om sau la animale boli transmisibile sau disconfort. În acest

scop se organizează până la 3 săptămâni de vid sanitar după fiecare depopulare.

Halele de creştere a puilor vor fi echipate cu:

- sisteme automate pentru furajare,

- sisteme de adăpare,

- sisteme de ventilaţie,

- sisteme de iluminat artificial,

- sisteme de încălzire.


Cantitatea de hrană adminstrată puilor, precum şi ponderea diferitelor componente în furajul

administrat puilor sunt corelate cu vârsta acestora.

Specificaţii tehnice Broiler starter Broiler creştere Broiler finisare

Proteină brută (%) 21,50 20,01 18,01

Fibre (%) 3,34 3,24 3,09

Energie met păsări (Kcal/kg) 3.052,46 3.164,84 3.217,58

Lizina D pasare 1,26 1,11 0,97

Metionina – Cistina D pasare

(%)

0,96 0,84 0,75

Treonina D pasare (%) 0,85 0,73 0,66

Triptofan (%) 0,25 0,24 0,21

Calciu (%) 0,97 0,89 0,84

Fosfor D (%) 0,52 0,46 0,42

Sodiu (%) 0,17 0,18 0,16

Vit A (UI) 11.000,00 9.000,00 8.100,00

Vit D3 (UI) 5.000,00 5.000,00 4.500,00

Vit E (mg/kg) 75,00 50,00 45,00

Vit K (mg/kg) 3,00 3,00 2,70

Vit B1 (mg/kg) 3,00 2,00 1,80




Vit B2 (mg/kg) 8,00 6,00 5,40

Vit B6 (mg/kg) 4,00 3,00 2,70

Vit B12 (mg/kg) 0,02 0,02 0,01

Acid folic (mg/kg) 2,00 1,75 1,58

Acid nicotinic (mg/kg) 60,00 60,00 54,00

Biotina (mg/kg) 0,15 0,12 0,10

Colina Prx. (mg/kg) 300,00 600,00 540,00

Mangan (mg/kg) 120,00 120,00 108,00

Cupru (mg/kg) 16,00 16,00 14,40

Fier (mg/kg) 40,00 40,00 36,00

Zinc (mg/kg) 100,00 100,00 90,00

Seleniu (mg/kg) 0,30 0,30 0,27

Iod (mg/kg) 1,25 1,25 1,13

Hrănirea puilor se face cu un sistem de transport mecanic al furajelor, ale cărui principale

componente sunt:

- buncărele principale de stocare de 24 mc, capacitate de stocare 15,61 t:

- trasportorul care preia furajele din buncărul de stocare;

- buncăre intermediare de stocare (pentru fiecare hală) a furajelor, alimentate de la

buncărul principal prin transportor, care alimentează liniile de hrănire a puilor;

- instalaţii de dozare a furajelor pe liniile de hrănire a puilor;

- linii de hrănire a puilor, amplasate la sol, de-a lungul fiecărei hale, sunt constituite

din transportoare mecanice cu lanţ;

- sistem de control /automatizare a liniilor de hrănire a puilor.

Acţionarea sistemului de transport al furajelor din buncărul de stocare la liniile de hrănire a

puilor se face cu motoare electrice.

Pentru a reduce pierderile de furaj, funcţionarea dozatoarelor de furaj, ampalsate la capătul

fiecărei linii de hrănire a puilor este corelată printr-un sistem automatizat, cu sistemul de

acţionare a liniilor de hrănire. Astfel, linia de hrănire a puilor este echipată cu senzori care

sesizează prezenţa sau absenţa furajelor de pe linia de hrănire, comandând încărcarea liniilor

de hrănire cu furaj sau oprirea încărcarii cu furaj a liniilor de hranire.




Fig. 2.3.1. Buncăr principal de stocare

Fig. 2.3.2. Linia de hrănire




Linia de hrănire conţine farfurii aşezate la 4 linii, la o distanţă de 75 cm şi prevăzute cu sistem

de ridicare manual.Cu excepţia liniilor de hrănire, care au o suprafaţă liberă ce permite

accesul puilor la furaje, toate celalalte operaţii de transport a furajelor (inclusiv cea de

descărcare din autobene în buncărele de stocare) se fac prin conducte închise care nu permit

pierderi de furaj sau emisia de pulberi în atmosferă, fiind protejaţi factorii de mediu.

Cântărirea puilor pentru controlul sporului în greutate se va realiza săptămânal, se vor face

cântăriri de control cu un sistem de cântărire automat, pe fiecare hard dotat cu computer şi

platformă de cântărire.

Sistemul de adăpare

Adăparea puilor se face cu apă potabilă asigurată de priza de alimentare cu apă a halei.

Sistemul de adăpare a puilor este constituit dintr-o serie de adaptoare individuale, amplasate

de-a lungul halelor de creştere. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează

eventualele scurgeri de apă. Adăparea se face cu 5 linii de adăpare cu cupe şi cu picurători

pe hală, fiind prevăzute pipete pentru adăpare, aşezate la 20 cm una de cealaltă. Liniile de

adăpare sunt suspendate, având posibilităţi de reglare a înălţimii în funcţie de vârsta puilor. În

fiecare hală este prevazută o linie de alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare prevazute cu

filtru de apă, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente.

Fig. 2.3.2. Linia de adăpare

Sistemul de ventilaţie este prevăzut cu un sistem electronic de monitorizare a

microclimatului din hale şi acţionează permanent ferestrele de admisie menţinând o

temperatură constantă în hale. Echipamentul de automatizare (care include şi senzori pentru




concentraţia de CO2 din halele de creştere) acţionează în funcţie de valorile programate

simultan asupra:

- debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea turaţiei clapetelor de pe

secţiunile de admisie a aerului proaspăt din halele de creştere;

- instalaţiilor de încălzire, comandând pornirea/oprirea acestora (va fi amplasat un

senzor la 10 – 25 cm deasupra patului de creştere);

Sistemul de iluminat artificial

Iluminatul va fi artificial, economic şi va fi compus din lămpi, diminuator de intensitate şi

cablu.

Sisteme de încălzire

Temperatura din halele de creştere a puilor este controlată atât prin utilizarea unor sisteme de

încălzire locală (radiante – pe timp de iarnă) cât şi prin reglarea nivelului de ventilaţie (pe

timpul verii).

Nivelul temperaturii şi al umidităţii din halele de creştere va fi controlat de un echipament

automatizat (câte unul pentru fiecare hală) asistat de un calculator, care este programat să

menţină temperatura şi umiditatea din halele pentru puii în creştere.

Temperatura de creştere este asigurată cu ajutorul unor aeroterme, precum şi cu ajutorul unor

eleveuze care sunt agăţate în tavan. În perioadele în care nu se utilizează, eleveuzele sunt

ridicate mai mult de la sol.

Vârsta păsărilor (zile) Temperatura din hală (0C) Umiditatea relativă din hală

1 33-34 50+55

7 31 55

14 29 60

21 27 60

28 24 60

38 22 65

Peste 35 21 70

Colectarea şi depozitarea dejecţiilor

Puii sunt crescuţi la sol pe un aşternut din coji de floarea soarelui în sezonul mai cald al anului

şi pe aşternut de paie în perioadele mai reci ale anului.




Dejecţiile de pui, împreună cu aşternutul provenit din faza populării sunt evacuate din halele

de creştere periodic, la sfârşitul perioadei de creştere, după depopularea halelor.

Dejecţiile sunt încorporate în cojile de seminţe de floarea-soarelui şi paiele care constituie

patul de creştere. Pe lângă dejecţii, patul de creştere care se evacuează din hale, mai conţine şi

resturi de furaj. Patul de creştere uzat are o umiditate de cca. 55 – 65 %. Gunoiul rezultat din

halele de creştere va fi preluat pe bază de contract de o societate în vederea adminstrării ca

amendament pe terenurile agricole. În acest sens, societatea deţine un contract de prestări

servicii pentru prelucrarea gunoiului de grajd. De asemenea, gunoiul este distribuit şi

fermierilor individuali, pe baza unor bonuri de livrare, existând o cerere importantă în acest

sens.

În afara proiectului, societatea va realiza o plaformă de depozitare a dejecţiilor, pentru

perioada când acestea nu sunt împrăştiate pe câmp.

Încadrarea localităţii Coşoveni în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi:

ORDIN nr. 241/196 din 2005 pentru aprobarea Listei localitatilor pe judeţe unde există

surse de nitraţi din activităţi agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile

hidrografice unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone vulnerabile şi

potenţial vulnerabile)

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR; MINISTERUL

AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 15 iunie 2005;

Lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole în jud.

Dolj: SIRSUP COMUNA JUDET FORMA AGRICOL ARABIL Sursa NO(3) la

RELIEF ha ha nivelul comunei

Surse Surse

actuale istorice

72409 GHERCESTI DOLJ campie 4696 4092 -

70094 ISALNITA DOLJ campie 2114 1833 -

Localitatea nu este inclusă în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Anexa la Ordinul 1182 din 2005

din 22/11/2005

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 224bis din 13/03/2006

cuprinzând Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu

nitraţi din surse agricole - revizuit în luna noiembrie 2005 -

În anexa 7 sunt prezentate elemente agroclimatice (bazate pe analiza serie de date climatice

1961-2000) care permite orientarea fermierilor în stabilirea perioadelor de interdicţie pentru

utilizarea îngrăşămintelor organice în funcţie de condiţiile climatice locale.




┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Calendarul de interdictie pentru imprastierea ingrasamintelor │

├───────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤

│ │ Stadiul ocuparii │ Tipuri de fertilizanti │

│ │ terenurilor cu ├──────────────┬──────────────┬────────────────┤

│ │ culturi │Gunoi de grajd│ Mranita │Dejectii lichide│

│ ├───────────────────────┼──────────────┴──────────────┴────────────────┤

│ │Soluri necultivate (cu │ │

│ │exceptia pajistilor, │ tot anul │

│ │pasunilor si fanetelor)│ │

│ ├───────────────────────┼──────────────┬──────────────┬────────────────┤

│Imagine│Culturi infiintate │1 noiembrie - │1 noiembrie - │ 1 noiembrie- │

│ │toamna │ 1 februarie │ 15 ianuarie │ 15 ianuarie │

│ ├───────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤

│ │Culturi infiintate │ 1 iulie - │ 1 iulie - │ 1 iulie - │

│ │primavara │ 31 august │ 15 ianuarie │ 15 ianuarie │

│ ├───────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┤

│ │Culturi de ierburi │1 septembrie- │15 noiembrie -│ 1 noiembrie - │

│ │perene infiintate de │ 1 februarie │ 15 ianuarie │ 31 ianuarie │

│ │peste 6 luni │ │ │ │

└───────┴───────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘

┌───────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ │> nu se aplica ingrasaminte organice si minerale cu azot la distanta │

│ │ mai mica de: │

│ │ - minim 5-6 m de cursurile de apa (formele solide); │

│ │ - minim 30 m de cursurile de ape (formele lichide si semilichide; │

│ │ - minim 100 m de captarile de apa potabila; │

│ │> nu se aplica ingrasaminte pe solurile si terenurile: │

│ │ - cu panta mare (pe terenurile in panta, arabile, pasuni, fanete, │

│ │ pomi si vii, ingrasaminte se aplica numai cu recomandarea expresa │

│ │ a inspectorului pentu ZVN/ZPVN, avand in vedere caracterul special│

│Imagine│ al fertilizarii terenurilor in panta); │

│ │ - puternic ingetat; │

│ │ - crapat in adancime; │

│ │ - cu drenuri introduse in ultimele 12 luni; │

│ │> se evita aplicarea ingrasamintelor organice si/sau minerale: │

│ │ - pe timp de ploaie; │

│ │ - ninsoare; │

│ │ - soare puternic; │

│ │ - pe terenuri cu exces de apa; │

│ │ - pe solurile acoperite cu zapada si inghetate. │

└───────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Durata de interdicţie este cuprinsă între 3-6 luni, în funcţie de tipul de cultură.

Cerinţele Bunelor practici agricole cu privire la stocarea şi eliminarea dejecţiilor

animaliere

Art. 4.2. Îngrăşăminte organice

61. Atunci când numărul animalelor este mult mai mare decât cel optim pentru suprafaţa

agricolă a fermei, cantitatea dejecţiilor depăşeste necesarul posibil de utilizat ca îngrăşământ

organic, astfel că acestea devin deşeuri care trebuie stocate şi apoi eliminate. În acest scop,

este necesar să fie luate anumite măsuri complementare direct la sursă, având caracter

tehnologic, în funcţie de raportul dintre producţia vegetală şi cea animalieră.

Ţinând seama de cele prevăzute mai sus, societatea îşi propune realizarea unei platforme care

să acopere o perioadă de stocare a dejecţiilor de 4 luni, respectiv de la 2 serii de producţie.

Cerinţele Bunelor prectici agricole cu privire la construcţia platformei:

138. La construcţia depozitelor de bălegar solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază

din beton, să fie prevăzuţi cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a

celor ce se produc în timpul ploilor.




139. Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă în platforme special

amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton şi

prevăzute cu pereţi de sprijin înalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de

reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie.

140. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare (tab. 8.1), să aibă drumuri

de acces şi sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă

freatică la mică adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanţă de cel putin 50 m

faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă.

141. Gunoiul se păstrează în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pământ de 15-20

cm grosime.

142. Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă şi

mucegăieşte. Înainte de a fi acoperit cu pământ, se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu

apă pentru a-i asigura umiditatea necesară.

143. Pentru a-i îmbunătăţi compoziţia şi pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil

ca pe măsura aşezării în platformă, să se presare peste el superfosfat în cantitate de 1-2% din

masa gunoiului.

144. Depozitarea sau lăsarea gunoiului în grămezi pe câmp, chiar şi pentru un timp relativ

scurt, este considerată o practică agricolă greşită. Acest fapt implică atât poluarea solului şi

apei prin scurgerile din gunoiul spălat de ploi, cât şi irosirea şi pierderea azotului pe care-l

conţine.

Operaţiile de transport

Operaţiile de transport se fac cu mijloace de transport auto, aflate în dotarea transportatorului.

Pentru transporturile speciale (pui de 1 zi, furaje, pui) sunt utilizate mijloace de transport auto

special amenajate (amenajate pentru trasportul cuştilor/cutiilor în care sunt expediaţi/aduşi

puii, autobene pentru trasportul furajelor).

Transportul dejecţiilor animaliere din fermă se face cu mijloacele de transport ale

benficiarilor.

Operaţii de întreţinere şi curăţenie

După expirarea perioadei unui ciclu de creştere, halele de creştere a puilor sunt depopulate.

Depopularea halelor constă în evacuarea puilor din hala de creştere şi transportarea în afara

fermei (abator) pentru a fi abatorizati.

Pe parcursul unui an se efectuează cca. 5 cicluri de populare/depopulare a halelor. După

depopularea halelor, acestea sunt pregătite pentru popularea următoarei serii de pui. Pregătirea

halelor pentru populare constă în operaţii de:

- curăţare;

- spălare;

- dezinfecţie;

- aşternerea patului de creştere.

Operaţia de curăţare a halelor constă în îndepărtarea aşternutului de coji de seminţe de

floarea-soarelui sau paie pe care au crescut puii, aşternut care este îmbibat cu dejecţii de pui

şi cu resturi de furaje, colectate pe parcursul întregii perioade de creştere. Îndepărtarea

aşternutului din halele de creştere se face automatizat (cu încărcător frontal, care are funcţie

de măturare şi cupă de încărcare). Acesta va fi depozitat în perioada interdicţiei împrăştierii pe




câmp, va fi livrat pe bază de contract, de o societate în vederea adminstrării ca amendament

pe terenurile agricole sau pe baza bonurilor de către persoane fizice.

După îndepărtarea aşternutului şi după măturarea halelor se face spălarea acestora.

Sunt spălate: pardoseala halelor, pereţii şi tavanul acestora, instalaţiile de adăpare şi hrănire.

Întreaga cantitate de apă este colectată de canalizarea existentă în hale şi este evacuată

printr-un sistem de canalizare, aferent halelor de crestere, în bazinele vidanjbile ale halelor.

Periodic, ori de câte ori este nevoie, sunt spălate şi platformele betonate din incinta fermei, în

special în perioadele de populare şi de depopulare a halelor.

Dezinfecţia halelor se face prin pulverizarea unor soluţii dezinfectante (Ecocit).

Operatia de dezinfecţie este efectuată de personalul angajat al fermei, personal care este

autorizat pentru astfel de operaţiuni. După efectuarea operaţiei de dezinfecţie, din halele de

producţie sunt prelevate probe din zidărie, probe care sunt analizate în cadrul laboratoarelor

sanitar-veterinare. Repopularea halelor cu pui se face doar dacă rezulatele analizelor şi

probele recoltate din halele de crestere a puilor arată că operaţia de dezinfecţie a avut eficienţa

scontată.

După operaţia de dezinfecţie a halelor urmează o perioadă de vid sanitar, perioadă în care în

halele de creştere a puilor nu se desfăşoară nici un fel de activitate. Apoi, se aşează aşternutul

de coji de seminţe de floarea-soarelui respectiv paie.

Dezinsecţia şi deratizarea se face de către firme autorizate.

Recomandari BAT privind sistemul de crestere a pasarilor pentru carne

Tehnici BAT cuprinse în documentele de referinţă Tehnici prevăzute în

instalaţie

Confor-

marea cu

cerinţele

documen

tului de

referinţă

BAT pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a fermei de creştere

intensivă a păsărilor

BAT Cap. 5.1 Buna practică agricolă în creşterea

intensivă de porci şi păsări

Pentru îmbunătăţirea performanţei generale de mediu a

unei ferme de creştere intensivă a animalelor, BAT

înseamnă:

• Identificarea şi implementarea programelor de

educaţie şi instruire a personalului (Sectiunea 4.1.2 - Personalul din fermă trebuie să fie

familiarizat cu sistemele de producţie şi calificat

corespunzător pentru a executa sarcinile de care răspunde.

Personalul angajat are pregătirea

corespunzătoare.

DA




Personalul trebuie să fie capabil să lege sarcinile şi

responsabilităţile cu munca şi responsabilităţile altor

lucrători. Aceasta poate conduce la o mai mare întelegere a

impactului asupra mediului şi a consecinţelor defecţiunilor

sau avariilor de la orice echipamente. Cu toate acestea,

personalul poate necesita o extra-calificare pentru a

monitoriza aceste consecinţe. Calificarea regulată şi

actualizarea pot fi necesare, în mod particular, când sunt

introduse practici de lucru sau echipamente noi sau

revizuite.

Dezvoltarea unui sistem de înregistrare a calificării poate

constitui o bază pentru o analiză regulată şi o evaluare a

aptitudinilor şi competenţelor fiecărei persoane)

• Păstrarea înregistrărilor consumului de apă şi energie,

a cantităţilor de hrană pentru animale, a deşeurilor

apărute şi a aplicărilor pe câmpuri a fertilizatorilor

anorganici şi a dejectiilor

(Secţiunea 4.1.4 - Monitorizarea regulată a consumului de

apă, a consumului de energie:gaz, electricitate,

combustibil, cantităţile de hrană pentru animale,

reziduurile apărute şi aplicarea în

teren a fertilizatorilor anorganici şi bălegarului va constitui

baza pentru analiză şi evaluare.

Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie

să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice

sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de

a identifica

ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea,

monitorizarea ar trebui să ajute la identificarea situaţiilor

anormale şi permite să fie întreprinse acţiuni

corespunzătoare)

• Detinerea unei proceduri de urgenţă pentru a lucra cu

emisii neplanficate şi incidente

(Sectinea 4.1.5 - Un plan pentru evenimente neprevăzute

poate ajuta fermierul să rezolve situaţii neplanificate

referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei,

dacă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi

orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui act de

vandalism.)

• Implementarea unui program de reparaţii şi

mententanţă pentru a asigura că structurile şi

echipamentul lucrează bine, iar dispozitivele sunt

păstrate curate. (Secţiunea 4.1.6 - Este necesară verificarea structurilor şi a

echipamentelor pentru a se asigura că acestea sunt în bună

stare de funcţionare. Identificarea şi implementarea unui

program structurat pentru această lucrare va reduce

probabilitatea de apariţie a problemelor)

• Planificarea activităţilor pe amplasament în mod

La angajare şi pe parcurs, se fac

instruiri cu personalul. Instruirile sunt

înregistrate la Biroul personal

În cadrul contabilităţii sunt

înregistrate consumurile energetice şi

evidenţa numărului de păsări. În

cadrul şedintelor periodice de analiză

se face şi o evaluare a consumurilor

specifice şi o comparare cu perioadele

în care s-au înregistrat performanţe.

Ferma trebuie să deţină un plan de

urgenţă la incendiu. Trebuie să deţină

mijloacele de stingere (rezerva

intangibilă de apă, hidranţi exteriori,

stingătoare portabile) şi personalul

instruit să le întreţină şi să le

mânuiască. În cadrul documentaţiei de

gospodărire a apelor există Planul de

prevenire a poluărilor accidentale.

Paza fermei este asigurată în

permanenţă.

Există un plan de mentenanţă pentru

structuri şi echipamente. Realizarea

planului este îndeplinită de personalul

de întreţinere

DA

DA

DA




corespunzător, precum furnizarea materialelor şi

îndepărtarea produselor şi deşeurilor. (Sectiunea 4.1.3 - Alte activităţi ce vor beneficia de

planificare includ livrarea de combustibil, hrana,

fertilizatorii şi alte materiale pe locaţie (intrări), procesele

de producţie şi îndepărtarea porcilor, păsărilor,

ouălor, altor produse şi reziduuri materiale de pe locaţie

(ieşiri). Sub-contractorii şi furnizorii trebuie de asemenea

să fie informaţi corespunzător.)

• Planficarea aplicaţiei dejecţiilor pe teren în mod

corespunuzător (Secţiunea 4.1.3 - Multe activităţi pot fi

planificate, pentru a se asigura că ele decurg continuu şi să

aibă riscuri reduse referitor la emisiile ne-necesare. Un

exemplu ar fi la aplicarea mixturii de dejecţii pe câmp.

Aceasta implică un număr de sarcini sau acţiuni care

trebuie să fie coordonate, incluzând:

- evaluarea capacităţii de asimilare în teren pentru

mixtura de dejecţii pentru a identifica riscul de

deversare în cursuri de apă şi apoi luarea deciziei

de împrăştiere

- evitarea condiţiilor meteo în care solul poate fi

serios afectat, din moment ce acestea pot avea un

impact semnificativ asupra efectelor de mediu

- convenirea distanţelor de siguranţă faţă de cursuri

de apă, foraje, împrejmuiri şi proprietăţile

învecinate

- identificarea unei rate de aplicare

corespunzătoare

- verificarea că maşinile sunt în bună stare de

funcţionare şi sunt reglate adecvat la rata de

- aplicare corectă

- stabilirea rutei de transport pentru evitarea

blocajelor

- asigurarea că exista acces corespunzător la

depozitul de mixtură de dejecţii şi că încărcarea

poate fie efectiv facută, (ex. prin verificarea

pompelor de operare, a amestecătoarelor şi

ecluzelor)sau vanelor

- evaluarea ariilor de împrăştiere la intervale

regulate pentru a verifica orice semn de deversare

- asigurarea că intreg personalul ştie ce să facă

dacă se întâmplă ceva rău.)

Activităţile de pe amplasament sunt

planificate pentru buna desfăşurare a

producţiei.

Ferma nu deţine teren agricol.

Dejecţiile sunt preluate de ferme

agricole şi producători particulari din

zonă. La încheierea contractelor de

furnizare a dejecţiilor se va specifica

obligaţia deţinătorului de teren de a

avea un plan de fertilizare şi aplicarea

Bunelor practici agricole.

DA

Aplicabil

parţial

BAT se bazează pe realizarea următoarelor

patru acţiuni:

• Aplicarea măsurilor nutriţionale

• Păstrarea echilibrului între dejecţiile ce vor fi

împrăştiate şi terenul disponibil şi cerinţele cerealelor şi -

dacp se aplică - a celorlalţi fertilizatori

• Managementul împrăştierii dejecţiilor pe teren şi

Aplicarea măsurilor nutriţionale este

descrisă mai jos.

În aplicarea pe teren a dejecţiilor se

vor aplica bunele practică agricole

legiferate în ţara noastră şi armonizate

cu cerinţele UE.

Ferma este obligată să aibă la

Conformare

parţială




• Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru

împrăştierea dejecţiilor pe teren – dacă se aplică -

finalizarea.

Aceste principii sunt elaborate detaliat mai jos:

BAT este de a aplica măsuri nutriţionale la sursă prin

hrănirea porcilor şi păsărilor cu cantităţi mai mici de

substanţe nutritive;

BAT este de a reduce emisiile de dejecţii în sol şi în pânza

freatică prin echilibrarea cantităţii de dejecţii cu cerinţele

previzibile ale cerealelor (azotul şi fosforul, şi furnizarea

necesarului de minerale din sol şi din fertilizare).

Diferitele instrumente sunt disponibile pentru a echilibra

cantitatea totală de agent nutritiv din sol şi vegetaţie faţă

de întreaga cantitate de substanţe nutritive din dejecţii,

precum echlibrul nutriţional în sol sau prin raportarea

numărului de animale la terenul disponibil.

BAT înseamnă a lua în considerare caracteristicile

terenului respectiv atunci când se aplică dejecţiile; în

special condiţiile solului, tipul solului şi înclinaţia,

condiţiile climatice, precipitaţiile şi irigarea, folosinţa

terenului şi practicile agricole, inclusiv sistemul de rotaţie

a cerealelor.

BAT este de a reduce poluarea apei facând în special

următoarele:

• Neaplicarea dejecţiilor pe teren atunci când câmpul este:

• Saturat cu apă

• Inundat

• Îngheţat

• Acoperit cu zăpadă

• Neaplicarea dejecţiilor pe terenuri în pantă

• Neaplicarea dejecţiilor pe malurile cursurilor de apă

(lăsarea unei benzi netratate de teren), şi

• Împrăştierea dejecţiilor cât de aproape posibil de

momentul de maximă creştere a cerealelor şi când este

preluată substanţa nutritivă.

BAT este administrarea împrăştierii dejecţiilor pe teren

pentru a reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta

vecinatate, facand in special toate dintre urmatoarele

actiuni:

• Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil

ca oamenii sa fie acasa si evitarea sfarsiturilor de

saptamana si a zilelor de sarbatoare publica, si

dispoziţie terenul necesar pentru

împrăştierea dejecţiilor fără a depăşi

cota de 170 kg azot la hectar.

În acest sens, ferma va încheia

contracte cu fermieri în vederea

preluării dejecţiilor şi utilizării lor ca

îngrăşământ. Prin contract, societatea

se obligă să realizeze biosterilizarea

gunoiului înainte de împrăştierea pe

teren.

Se va sigura suprafaţa de teren cerută

conform Bunelor practici agricole.

Fermierii care deţin terenuri agricole

pe care se împrăştie dejecţiile vor

trebui să respecte Bunele practici

agricole




• Luand in considerare directiei vantului raportata la casele

oamenilor din vecinatate.

Dejectiile pot fi tratate pentru a reduce emisiile de miros

care pot permite mai multa flexibilitate pentru

identificarea amplasamentelor adecvate si conditiile meteo

pentru aplicarea pe teren.

BAT legat de echipamentul pentru imprastierea pe teren a

dejectiilor porcilor si a dejectiilor pasarilor - sectiunile

5.2.7 si 5.3.7.

Documentul de referinta, Cap. 5.3.1 Tehnici

nutritionale

Masurile preventive vor reduce cantitatile de nutrienti

excretati de catre animale si de aceea vor reduce

necesitatea masurilor de remediere in continuarea ciclului

de productie. Urmatorul BATnutritional este de preferat

masurilor in aval:

Manamentul nutritional tinde catre o potrivire a hranei mai

apropiata de necesarul animalului la diferite etape de

productie, astfel reducand excretia de nutrient in dejectii.

Masurile de hranire include hrana in faze, formularea

dietelor baze pe nutrienti digestibili/disponibili, utilizand

diete cu proteine reduse si supliment de amino acizi

(sectiunea 4.2.3) si utilizand diete cu fosfor redus si

supliment de fitase (sectiunea 4.2.4) si/sau fosfati

anorganici puternic digestibili (sectiunea 4.2.5). Si mai

mult, utilizarea aditivilor in hrana descrisa in sectiunea

4.2.6 poate creste eficienta hranei, astfel crescand retinerea

nutrientilor si reducand cantitatea de nutrienti lasata in

dejectii.

Hrănirea păsărilor în halele fermei

Pentru hrănirea păsărilor se va utiliza

un furaj ale cărui principale

componente sunt:

- porumbul

- srotul de soia

- grăsimea

- făina proteică

- premix mineralo-vitaminic

Cantitatea de hrană administrată

păsărilor, precum şi ponderea

diferitelor componente în furajul

administrat păsărilor sunt corelate cu

vârsta păsărilor. Furajul utilizat la

hrănirea păsărilor este depozitat în

buncăre metalice.

Buncărele utilizate pentru stocarea

furajelor sunt amplasate în afara

adăposturilor de creştere a păsărilor.

Buncărele sunt montate pe câte un

postament metalic şi sunt postate pe o

platformă din beton.

Nutreţurile combinate se

achiziţioneaza direct de la producător

iar depozitarea acestuia se va face în

buncăre exterioare cu capacitate de

depozitare pentru 7-10 zile (cca. 20 -

25 tone), din care un extractor cu

spiră şi apoi un lanş alimentează

jgheaburile liniilor de baterii ale

halelor. Distribuirea se face prin

administrarea egală a furajelor pe

toată lungimea jgheabului de

furajare;

DA




Documentul de referinta, Cap. 5.3.1.1 Tehnicile

nutritionale aplicate eliminarilor de azot

BAT inseamna a aplica masuri alimentare.

Daca este vorba de azot si in consecinta de eliminarile de

nitrati si amoniac, o baza pentru BAT este de a hrani

animalele cu diete succesive (hranire in faze) cu continut

redus de proteina cruda.

Aceste diete necesita sa fie sustinute de o cantitate optima

de amino acid furnizat de furaje adecvate si/sau amino

acizi industrili (lisine, metionine, treonine, triptofan

(sectiunea 4.2.3).

Documentul de referinta, Cap. 4.2.3 . Adaugarea de

amino acizi pentru a face diete suplimentare cu

continut scazut de proteine pentru pasari si porci

Descriere: Aceasta tehnica este deseori referita in

literatura. principiul este de a hrani animalele cu nivele

corespunzatoare de amino acizi esentiali pentru o

performanta optima in timp ce se face limitarea excesului

de proteina ingerata . Formularea hranei cu continut scazut

de proteine necesita reducerea hranei bogate in proteine

(ca soia) in timp ce se echilibreaza alimentatia cu

suplimente de amino acizi. Cativa amino acizi disponibili

commercial si inregistrati sunt lizina (L-Lizina),

methionina (DL-Methionine si analogi), threonina

(LThreonine) si tryptophan (L-Tryptophan).

Beneficii realizate pentru mediu:

* o reducere in continutul de proteina din dieta de 1

procent conduce la o reducere in excretia de azot de 10 %

pentru ouatoare si 5 - 10 % pentru pasari pentru carne,

curcani si alte pasari de carne

* alimentatia cu continut scazut de proteine contribuie la o

reducere a emisiei de amoniac din adaposturile de pasari.

Intr-un experiment pentru cresterea de pasari pentru carne,

o reducere de proteina bruta de 2 unitati conduce la o

reducere in emisia de amoniac de 24%

* s-a constatat o reducere in consumul de apa de 8 % cand

nivelul de proteina in hrana la pasari a fost scazut cu 3

unitati. [108, FEFANA, 2001]

Reducerea bruta a proteinei de 1 - 2 % (10 to 20 g/kg

hrana) poate fi realizata in functie de specie/ genotip si

punctul curent de pornire. Gama rezultata de continuturi

proteice brute din hrana este raportata in tabelul 5.5.

Valorile din tabel vor fi adaptate la conditiile locale.

Tabelul 5.5: Nivelurile indicatoare de proteina bruta

in hrana pentru pasari considerate BAT

Reţetele utilizate în cadrului fermei:

Broiler starter - proteină brută

21,5%. Amino acizi disponibili

comercial şi inregistraţi sunt lizina (L-

Lizina - 1,26%), methionina

(Methionina, Cistina D - 0,96%),

threonina (DTreonina – 0,85%) şi

triptofan ( 0,25%).

Broiler creştere - proteină brută


comercial şi înregistraţi sunt lizina (L-

Lizina - 1,11%), methionina

(Methionina, Cistina D + 0,84% ),

threonina (DTreonina – 073%) şi

triptofan ( 0,24%).

Broiler finisare - proteină brută


comercial şi înregistraţi sunt lizina (L-

Lizina – 0,97%), methionina

(Methionina, Cistina D - 0,75%),

threonina (DTreonina – 0,66%) şi

triptofan ( 0,21%).

Nota. Certificatele de calitate

corespunzătoare reţetelor întrebuinţate

în fermă sunt ataşate.

DA




Specia Fazele Continutul

brut de

proteine

(% in hrana)

Observatii

Pui

pentru

carne

Puisori 20 - 22 Cu furnizare

adecvata,

echilibrata si

optima de

aminoacid

De ingrasat 19 - 21

De sacrificat 18 - 20

Documentul de referinta, Cap. 5.3.1.2 Tehnicile

nutritionale aplicate excretiei de fosfor

BAT este aplicarea masurilor de hranire.

Daca este considerat fosforul, o baza pentru BAT este de a

hrani animalele cu diete successive (hranirea in faze) cu

continut total redus de fosfor. In aceste diete trebuie

utilizat fosfat

anorganic puternic digerabil si/sau fitase pentru a garanta o

hrana suficienta de fosfor digerabil.

O reducere totala de fosfor de 0.05 - 0.1 % (0.5 - 1 g/kg de

hrana) poate fi realizata in functie de specie/genotip, de

utilizarea materiei brute pentru hrana si de punctul de

incepere a utilizarii fosfatilor si/sau fitaselor de hranire

anorganice puternic digerabile. Gama rezultata a

continuturilor totale de fosfor este raportata in tabelul 5.6.

Valorile din tabel sunt doar indicatorii deoarece ei depind,

printre altele, de continutul energetic al hranei. De aceea

nivelurile necesita sa fie adaptate la conditiile locale.

Table 5.6: Nivelul total indicator in hrana pentru

pasari considerate BAT

Specia Fazele Continutul

total de

fosfor

(% in hrana)

Observatii

Pui

pentru

carne

Puisori 0,65 -0,75 Cu fosfor

adecvat

digestibil

utilizand

fosfati

si/sau fitase

anorganice

foarte

digerabile

pentru

De

ingrasat

0,60 – 0,70

De

sacrificat

0,57 – 0,67

Reţeta de hrănire în fermă:

Broiler starter - Fosfor D – 0,52%

Broiler creştere - Fosfor D – 0,46%

Broiler finisare - Fosfor D – 0,42%

DA




hranire

Documentul de referinta, Cap. 4.2.4 Adaugarea de

fitaza pentru a face diete suplimentare cu continut

scazut de fosfor pentru pasari si porci

Fosforul fitazic nu este in mod normal disponibil la porci

si pasari din moment ce acestea duc lipsa de activitate

enzimatica in tractul lor digestiv. Deci, principiul tehnicii

este de a hrani animalele cu un nivel corespunzator de

fosfor digerabil necesar sa asigure o performanta si

intretinere optime, in timp ce limiteaza excretia de fosfor

fitazic ne-digerabil prezent in mod curent in plante .

Reteta unei diete cu continut scazut de fosfor poate fi

realizata

prin:

1. adaugare fitaza

2. cresterea disponibilitatii fosforului in substantele

provenite din plante pentru hrana

3. reducand utilizarea de fosfati anorganici in hrana.

Actualmente patru preparate cu fitaza sunt autorizate ca

aditivi de hrana in Uniunea Europeana (Directiva

70/524/EEC categorie N):

1. Natuphos, granular si lichid

2. Ronozyme P, granular si lichid

3. Fitaza Novo, granular si lichid

4. Finase. [170, FEFANA, 2002]

Autorizarea de noi produse cu fitaza depinde pe o

evaluarea a produsului, care trebuie sa garanteze eficienta

lor pe categoriile declarate de animale.

Noi abordari sunt acum dezvoltate de cateva companii

specializate in reproducere si care implica dezvoltarea

unor varietati de plante cu energie ridicata in fitaza si/sau

cu continut scazut de acid fitic. [173, Spania, 2001]

Beneficii:

* includerea fitazei in hrana imbunatateste digestibilitatea

fosforului din plante cu 20 la 30 procente la pasari pentru

carne, ouatoare si curcani. Variatiile in rezultate sunt

legate de nivelul de phytate-fosfor continut in plantele

utilizate in reteta dietei

Reţeta nu

conţine

fitaza




* ca o regula generala, o reducere de 0.1 % total fosfor in

hrana, utilizand fitaza, conduce la o reducere in excretia de

fosfor la mai de mult de 20 % pentru ouatoare si pasari

pentru carne.

Alimentatia suplimentara cu fitaza cu continut scazut de

fosfor, conform cu incercarile

efectuate, nu au afectat cresterea, ratele de conversie a

hranei sau productia de oua cand sunt comparate cu

alimentatia de referinta continand concentratii mai ridicate

de fosfor.

Efecte asupra mediului: A fost aratat destul de recent,

ca fitaza imbunatateste nu numai digestibilitatea

fosforului, dar deasemeni digestibilitatea proteinelor [170,

FEFANA, 2002] cu referinta la (Kies et al., 2001).

Aplicabilitate: Fitaza poate fie incorporata in hrana sub

forma de praf, granulata sau sub forma lichida. Praful si

formele granulate sunt utilizat in procese de productie,

numai acolo unde temperatura nu este prea ridicata (pana

la 80 - 85 °C).

Fitaza lichide este aplicabila atunci cand procesele conduc

la obtinere de temperatura ridicata.

Documentul de referinta, Cap. 4.2.5 Fosfati anorganici

greu digerabili din hrana

Descriere: Fosfatii anorganici din hrana sunt clasificati ca

ingrediente minerale in hrana. In Directiva 96/25/EC,

partea B, Capitolul 11 sunt incluse cateva tipuri fosfati din

hrana. Acesti fosfati din hrana difera in ceea ce priveste

continut lor mineral si compozitia lor chimica si ca rezultat

ei au diferite digerabilitati ale fosforului. Utilizarea

fosfatilor anorganici din hrana mai digerabili vor avea un

impact favorabil in excretia nutrientelor, si astfel asupra

mediului. [198,

CEFIC, 2002]

Beneficii realizate pentru mediu: includerea de fosfati

greu digerabili in hrana animalelor va conduce la nivelele

mai scazute de fosfor in hrana animala si astfel o reducere

a excretiei de nutrienti in mediu

Documentul de referinta, Cap. 4.2.6 Alti aditivi

alimentari

Descriere: Alti aditivi alimentari care sunt adaugati in mici

cantitati in hrana pentru pasari si porci sunt:

* enzime

* stimulatori de crestere

Reţeta conţine vitamine )A, D3, E, K,

B1 –B6, B12, Biotina, Colina,

microelemente (Mn, Fe, Cu, Yn, Se,

I)

Reteta nu

contine

fosfaţi

anorganici

Conformare




* micro-organisme.

Beneficii realizate pentru mediu: Enzimele si

stimulatorii de crestere sunt utilizate pentru a reduce hrana

in timp ce se realizeaza aceleasi rate de crestere. Ca o

consecinta, poate fie realizata o reducere a nutrientului

total excretat de porci de 3 % (ca o aproximare generala),

pentru pasari aceasta poate fi aproximativ 5 %. Aceste

reduceri pot duce la o imbunatatire a FCR (rata de

conversie a hranei) cu 0.1 unitati. [199, FEFANA, 2002]

Utilizarea de enzime alimentare deseori reduce

vascozitatea substantelor digestibile prin

degradarea Polizaharide fara amidon (NSP), prin aceasta

duce la scaderea continutului de umiditate al fecalelor. In

consecinta aceasta duce la o reducere a potentialelor

dezvoltari ale fermentatiei in gunoi, si astfel o scadere

emisiile de amoniac. [199, FEFANA, 2002]

Aplicabilitate: Enzimele sunt incorporate in hrana sub

forma de praf, granulat sau sub forma lichida. Praful si

forma granulata sunt utilizate in procesele de productie

numai acolo unde temperatura nu este prea ridicata (pana

la 80 - 85 °C). Aditivii alimentari lichizi sunt aplicabili

cand procesele conduc la temperaturi ridicate. .

Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt:

-sisteme de hranire cu lant

-sisteme de hranire cu ax melcat

-sisteme de hranire cu tavi

-sisteme de hranire cu buncare mobile

Linia de hrănire conţine farfurii

aşezate la 4 linii, la o distanţă de 75

cm şi sunt prevăzute cu sistem de

ridicare manual. Cu excepţia liniilor

de hrănire care au o suprafaţă liberă

ce permite accesul puilor la furaje,

toate celalalte operaţii de transport a

furajelor (inclusiv cea de descărcare

din autobene în buncărele de stocare)

se fac prin conducte închise care nu

permit pierderi de furaj sau emisia de

pulberi în atmosferă, fiind protejaţi

factorii de mediu

parţială

DA

Emisiile de aer de la adaposturile de pasari Cap. BAT 5.3.2.2. Sistemele de adapost pentru

puii de ingrasare

BAT este:

• Adapostul cu ventilare naturala cu o podea complet

acoperita cu asternut si echipata cu

Clădirile existente care se

DA




sisteme de baut fara pierderi prin scurgeri (sectiunile 2.2.2

si 4.5.3) sau

• Adapostul bine izolat cu ventilatoare si podea complet

acoperita cu asternut si echipat cu

sisteme de baut fara pierderi prin scurgere

(sistemul VEA) (sectiuena 4.5.3).

Traditional, pasarile pentru carne sunt tinute in adaposturi

cu dusumea complet asternuta . Pentru motive legate de

conditia animalului si de scaderea emisiilor de amoniac,

asternutul umed trebuie sa fie evitat. Continutul de materie

uscata din asternut

depinde pe:

* sistemul de baut

* lungimea perioadei de crestere

* densitatea de populare

* utilizarea izolatiei pentru dusumea

Halele traditionale pentru cresterea intensiva de pasari

pentru carne sunt constructii simple,

inchise, din beton sau lemn, cu lumina naturala sau fara

ferestre si cu sistem de iluminat, izolate

termic si ventilate fortat. Pasarile sunt tinute in culcusuri

(paie maruntite, rumegus de lemn sau hartie maruntita),

imprastiate pe intreaga podea a halei, care este construita

din beton. Gainatul este indepartat la

sfarsitul fiecarei perioade de crestere. Se folosesc sisteme

de hranire si adapare automatizate (in

principal alimentatoare tubulare cu capete rotunde si

adapatoare cu vane de captare a apei).

Pasarile sunt hranite cu proteine brute adaptate. Densitatea

este intre 18 si 24 pasari pe m.p.

Se asteapta ca noua legislatie sa limiteze densitatea.

Halele pot avea intre 20.000 si 40.000

pasari.

- adaposturile ventilate natural cu podea acoperita

total cu pat absorbant si echipate cu sisteme de

adapare fara scurgeri;

- adaposturile bine izolate, ventilate cu suflante,

acoperite complet cu pat absorbant si echipate cu

sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA).

modernizează au structura de

rezistenţă din beton armat prefabricat

cu stâlpi şi grinzi prefabricate din

beton armat monolit. Închiderile şi

compartimentările sunt realizate din

cărămidă. Zidurile de

compartimentare nestructurale din

cărămidă vor fi demolate pentru a crea

spaţiul funcţional util pentru

destinaţia propusă. Pardoselile

spaţiilor tehnologice sunt realizate

din ciment sclivisit şi aplicarea unui

nou strat de uzură din beton cu adaos

de cuartz, iar stratul rezultat va fi

elicopterizat.

Finisajele la pereţi vor corespunde

normelor interne şi directivelor UE,

realizându-se din materiale lavabile,

impermeabile şi fungicide. Toate uşile

tehnologice vor fi executate din cadru

metalic cu panouri din PVC

termoizolate.

Învelitoarea se va înlocui total cu

panouri termoizolante.

Puii de carne sunt crescuţi pe

aşternut absorbant. Densitatea

păsărilor corespunde documentului

de referinţă (16 -18 pui/mp).

Creşterea păsărilor de carne necesită o

bună ventilare a halelor. Sistemul de

ventilaţie funcţionează pe bază de

depresiune. Aerul viciat este exhaustat

de ventilatoare, iar admisia aerului

proaspăt se face uniform datorită

depresiunii create. Clapetele de

admisie prevăzute cu sistem

individual de direcţionare a aerului

sunt acţionate de un servomotor

comandat de calculatorul de

climatizare.

Dotarea cu instalaţii a halelor se va

face de la firme de profil din Uniunea

Europeană. Toate utilajele vor

corespunde legislaţiei în vigoare.

Principalele dotări din hale vor fi :

linie de hrănire, alcătuită din

silozuri de furaje,

transportoare şi hrănitoare

linie de adăpare, alcătuită din

adăpători circulare şi sistem

de racord la reţea

medicator (pentru dozarea

eficientă a medicamentelor)




radiante (pe combustibil

gazos)

sistem de climatizare

echipamente de sistem

(calculator)

sistem de umidificare

sistem de cântărire

Cap. 5.3.3 BAT Apa Reducerea consumului de apa de catre animale nu este

considerata a fi practica. Acesta va varia

in functie de dieta lor si , chiar daca unele strategii de

productie includ accesul restrictionat la

apa, accesul permanent la apa este considerat in general a

fi obligatoriu. Reducerea consumului

de apa este o chestiune de constientizare si in principal

este o chestiune ce tine de

managementul fermei.

BAT inseamna a reduce consumul de apa prin

urmatoarele:

• Curatarea adaposturilor animale si echipament cu

curatatoare sub presiune inalta la finalul

fiecarei serie de animale. Este important sa se gaseasca un

echilibru intre curatenie si

utilizarea unei cantitati de apa cat mai mici posibile

• Calibrarea regulatea a instalatiei de apa potabila pentru a

evita scurgerile

• Pastrarea unui registru cu consumul de apa prin

masurarea consumului si

• Detectarea si repararea scurgerilor.

In principiu se aplica trei tipuri de sisteme de baut pentru

animale: adapatoare cu capacitate

redusa si cu tasnitoare sau adapatoare cu capacitate

ridicata cu jgheab si adapatoare rotunde.

Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje.

Oricum, nu exista suficienta informatie

pentru a ajunge la o concluzie BAT.

Utilizarea apei în fermă:

- sistem de adăpători cu picurător

şi circulare care nu permit

pierderile de apă;

- curăţarea adapostului şi a

echipamentului cu jeturi de apă

la presiune înaltă, după fiecare

ciclu de producţie;

- calibrarea regulată a

instalaţiilor de adăpare

pentru a preveni scurgerile;

- măsurarea consumului;

- detectarea şi repararea

scurgerilor.

DA

Cap. 5.3.4 BAT Energia BAT este reducerea energiei utilizate prin aplicarea unui

bune practice in ferma incepand cu proiectul adapostului

pentru animale si prin operarea adecvata si intretinerea

adapostului si echipamentului.

Exista mai multe modalitati de a proceda ca o rutina

zilinica in reducerea cantitatii de energie solicitate pentru

incalzire si ventilare. Multe dintre aceste puncte sunt

mentionate in sectiunea

4.4.1. Unele masuri BAT specifice sunt mentionate aici.

BAT pentru adapostul pasarilor este de a reduce energia

prin urmatoarele:

• Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature ambientale

reduse (valoarea U 0.4 W/m2/°C sau mai bine)

• Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare

adapost pentru a oferi un bun control al temperaturii si

pentru a realiza rate minime de ventilare iarna

• Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin

inspectia frecventa si curatarea conductelor si ventilelor si

• Aplicarea iluminarii cu energie redusa.

Energia în fermă

- izolarea acoperişului clădirilor

pentru reducerea pierderilor

energetice;

- sistem de ventilaţie reglabil,

întreţinerea corespunzătoare a

sistemului; iluminarea cu consum

energetic scăzut - lămpi

economice cu lumină albastră şi

verde, prevăzute cu dispozitive de

reglaj (dimmere)

DA




Cap. 5.3.5. Depozitarea dejectiilor BAT inseamna

conceperea instalatiilor de depozitare pentru dejectiile de

pasari cu capacitate suficienta pana cand alt tratament sau

aplicare pe teren poate fi realizata. Capacitatea necesara

depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila

aplicarea pe teren.

Daca dejectiile trebuie sa fie stocate, BAT inseamna

depozitarea dejectiilor uscate provenite dela pasari in

hambare cu podea impermeabila si ventilare suficienta.

Pentru o gramada temporara a dejectiilor de pasari pe

teren, BAT inseamna a amplasa halda la departare de

receptorii sensibili precum vecinii si cursurile de apa

(inclusiv drenajul terenului) in care ar putea deversa apa

pluviala.

Depozitarea dejecţiilor în fermă

Gunoiul solid este transportat cu un

încărcător frontal şi este încărcat în

mijloacele de transport ale

utilizatorilor, sau este depus pe

platforma de depozitare. .

Depozitarea dejecţiilor în perioada

când nu va putea fi furnizat, se va face

pe platforma impermeabilizată, de

capacitate corespunzătoare perioadei

când dejecţiile nu se împrăştie pe

câmp. Se vor prevedea pereţi laterali

pentru a preveni împraştierea

gunoiului sau a apei de ploaie şi un

sistem de colectare separată a apei din

precipitaţiile ce cad asupra

depozitului.

DA

3.2 Activităţi de dezafectare

În eventualitatea încetării activităţii şi dezvoltării unei alte forme de activitate, va fi necesară

dezafectarea instalaţiilor. Dacă se pune problema încetării activităţii şi schimbării destinaţiei

terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de

mediu pe amplasament (sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a

amplasamentului datorat activităţii propuse (Bilant de Mediu).

Măsuri de prevenire a poluării încă din faza de proiectare

Încă din faza de proiectare a obiectivului, au fost luate în considerare aspecte care să reducă

poluarea la încetarea activităţii:

◦ utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitata atunci când este posibil;

◦ este prevăzută posibilitatea drenării şi curăţării rezervoarelor şi conductelor înainte de

demontare;

◦ utilizarea tehnologiilor de depoluare;

◦ utilizarea pe cât posibil a tehnologiilor ecologice;

◦ materialele folosite sunt reciclabile, pot fi distruse prin sistemul naţional de incineratoare

de deşeuri sau pot fi depozitate la un depozit autorizat.

Planul de închidere a instalaţiei

Structuri subterane

- bazinele de colectare a apelor uzate tehnologice şi a apelor uzate menajere.




Acestea vor fi golite prin vidanjarea apelor tehnologice şi menajere şi transportul lor se va

face la o staţie de epurare. Vor fi curăţate canalele interioare prin spălare cu apă. Dacă terenul

va primi o nouă destinaţie, care va face ca obiectivele existente să devina inutilizabile,

acestea se vor demola şi terenul va fi adus la o stare care să permită reutilizarea.

Structuri supraterane

Substanţele periculoase utilizate, pentru care ar putea fi necesară o atenţie sporită la

demontare şi/sau eliminare:

- substanţele de dezinfecţie şi curăţare.

Se interzice evacuarea acestora în ape de suprafaţă, subterane sau pe sol. În functie de natura

lor se vor transporta la o instalaţie de neutralizare autorizată, în vederea tratamentului fizico-

chimic sau incinerării.

Halele de producţie, clădirile anexa, după caz, se vor reamenaja sau se vor demola.

Demolarea va fi contractată cu firme specializate, care vor recupera structurile metalice,

molozul va fi mărunţit corespunzător şi utilizat ca material de umplutură sau de construcţii.




4. DEŞEURI

4.1. Tipuri de deşeuri rezultate pe faze de activitate

Din perioada de construcţie:

Materialul mineral, solul, rezultat din săpăturile pentru lucrările de canalizare,

refacere bazine, platforme. Acesta va fi utilizat ulterior pentru umpluturi.

Deşeuri de materiale de construcţii din demolări: moloz, cabluri electrice, plăci de

azbociment de la acoperişuri.

Deşeurile menajere

Din procesul efectiv de producţie:

Piese metalice care rezultă ca urmare a unor eventuale reparaţii a instalaţiilor de

producţie

Acumulatori uzati, anvelope uzate din activitatea de transport.

Uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere din activitatea de transport.

Dejecţii de pasăre – aşternut uscat din hale la depopulare

Deşeuri menajere

Deşeuri de la tratamente sanitar-veterinare(obiecte ascuţite)

Deşeuri şi ambalaje de substanţe utilizate la dezinfecţie

Deşeuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

Ambalaje deteriorate (lăzi din plastic) de la transportul puilor

4.2.Managementul deşeurilor

Tabel 4.2.1. Managementul deşeurilor




Denumire deşeu Cantitatea

prevăzută

a fi

generată

t/an

Starea fizică

(solid – S;

Lichid – L;

semisolid –

SS)

Cod

deşeu

Cod privind

principala

proprietate

periculoasă

Cod

clasificare

statistică

Managementul deşeurilor – cantitatea prevazută a fi generată –

(t/an)

Valorificată Eliminată Stocare temporară

Deşeuri din activitatea de amenajare a fermei

Moloz 10 S 17 01 07 - - – Valorificat ca

material de

umplutura

100 Pe platforme

betonate

Plăci de

azbociment

10,0 S 17 06 05* H7 - - 5,0

Prin societati

autorizate(FIBROCIM

Alesd, MOLDETERNIT

Bicaz, VIVANI

Slobozia)

5,0t

În incinta Fermei, pe

suprafata betonata,

in saci din material

plastic in vederea

utilizarii

Deşeuri din activitatea fermei

Dejecţii de pasăre

400

S

02 01 06

-

- 400- se

valorifică ca

fertilizant pentru

terenurile

agricole.

- Stocare temporară pe

platforma amenajată

Cadavre de pasăre 2,5 S 02 01 02 - - - 2,5 – colectare şi

eliminare prin PROTAN,

cf. contract nr. 522 din

26.04.2011

Stocare temporară pe

platforma amenajată

în saci de polietilenă

Deşeuri menajere

1,0

S

20 03 01

- - - 1,0 tone/an-se elimina la

depozitul de deseuri

Brasov

Stocare temporară în

containere metalice

sau pubele

Deşeuri de la

tratamente

sanitar-

veterinare(obiecte

ascuţite)

0,10

S

18 02 02*

H9

- - 0,1 t/an– Colectare de

către o societate

autorizată, eliminare prin

incinerare sau sterilizare

de către societăţi

autorizate


ambalaj, conform

prescripţiilor sanitare

veterinare

Deşeuri şi

ambalaje de

0,3 S, L 15 01 10* H6, H14 Gestionare adecvată posibilităţilor actuale de valorificare sau

eliminare




substanţe utilizate

la dezinfecţie,

Ambalaje returnate

furnizorului

Deşeuri de ambalaje,

colectate de către o

societate autorizată în

vederea distrugerii

Deşeuri de substanţe

stocate în vederea

distrugerii într-o

unitate autorizată

Deşeuri de

medicamente de

uz sanitar-

veterinar

0.015

S

18 02 08

Distrugere printr-o

unitate autorizată

Deşeuri de

medicamente stocate

în vederea

distrugerii

Ambalaje

deteriorate (lăzi

din plastic) de la

transportul puilor

0,90 S 15 01 02 0,9 t/an–

valorificate printr-o

unitate autorizată


magazie

Acumulatori uzaţi 0,06 S 16 06 01* H14 0,06 t/an –

valorificare printr-o

unitate autorizată

Stocate temporar în

magazie, cu capacele

montate pentru a

preveni scurgerile

accidentale de acid

pe sol

Uleiuri uzate 0,036 L 13 02 08* H14 0,036 t/an –

valorificate printr-o

unitate autorizată

Stocate temporar în

butoaie metalice, cu

rezistenţa mecanică

corespunzătoare,

închise, depozitate

în spaţii amenajate

în care să fie

asigurată protecţia

împotriva scurgerilor

accidentale pe sol

Anvelope uzate 0,03 S 16 01 03 0,03 t/an –

valorificate în

industria cimentului

Stocate temporar pe

platforma betonată

NOTA * ) În conformitate cu lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, prevazută în anexa nr.2 la HG 856/2002.

**) OUG nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor,cu modificările şi completările ulterioare



71

Principiile unei gestionări corespunzătoare a deşeurilor vizează în special maximizarea

randamentelor de utilizare a energiei, indiferent de forma în care se află şi minimizarea

cantităţilor de reziduuri rezultate. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor urmăreşte pe cât

posibil neutralizarea, reciclarea acestora şi minimizarea cantităţilor depozitate pe rampe.

Aceste metode au în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol

sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, ca urmare a producerii şi eliminării deşeurilor

specifice din industrie.

Titularul activităţii va trebui să ia măsuri legate de prezenţa azbestului (conform HG

124/2003), pentru a se asigura că:

- demolarea structurilor care conţin azbest nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare a

mediului cu fibre sau praf de azbest;

- transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf sau fibre de azbest nu sunt însoţite de

emisii de praf sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide care conţin fibre

de azbest.

Managementul dejecţiilor

Documentul de referinţă BREF, Codul bunelor practici agricole precum şi legislaţia privind

reducerea poluării cu nitraţi: Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional

de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea

aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitrati; Ord.

296/2005 – Programul cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în

zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, stabilesc criterii pentru reducerea

emisiilor în domeniul managementului dejecţiilor.

Deşeurile de la creşterea la sol a păsărilor sunt evacuate cu ajutorul tractorului cu remorcă în

afara halei la sfârşitul unei serii, de unde sunt preluate direct şi utilizate ca îngrăşământ pentru

terenurile agricole învecinate sau sunt depozitate pe platforma betonată amenajată.

Managementul dejecţiilor se axează pe:

- strategia de hrănire;

- formula alimentelor (nivelul de proteine);

- tipul aşternutului;

- adăparea şi sistemul de adăpare;

- sistemul de depozitare a dejecţiilor;

- împrăştierea pe câmp a dejecţiilor.

Controlul sistemului de hrănire

Un înalt nivel de proteine în alimentaţie, conduce la un nivel înalt de azot în dejecţii.

Reducerea nivelului de proteine în hrană reduce emisiile de amoniac.

Controlul sistemului de adăpare, respectiv a pierderilor de apă

Emisiile de amoniac sunt ridicate în cazul unui aşternut umed.



72

Tipul aşternutului

La realizarea aşternutului se folosesc coji de seminşe de floarea soarelui şi paie. Grosimea,

modul de aplicare, ţin de practica agricolă.

Sistemul de depozitare a dejecţiilor

Dejecţiile solide sunt transportate şi stocate pe o suprafaţă impermeabilă în depozite deschise

sau închise. Sistemul de stocare poate fi prevăzut cu pereţi, pentru a preveni împrăştierea

gunoiului sau a apei de ploaie. Construcţia are deseori ataşat un rezervor pentru stocarea

fracţiei lichide, care poate fi transportată regulat într-un sistem de stocare a nămolului. În

unele ţări se cere fermierilor să acopere depozitul (Documentul BREF cap. 2.5.3.).

Ord. 296/2005 art. 2.6., prevede necesitatea etanşării platformei sau a bazinului de stocare a

dejecţiilor. Capacitatea de stocare a dejecţiilor de la fermele zootehnice, trebuie să acopere

perioadele de interdicţie a aplicării şi care şin cont de riscurile suplimentare datorate

condiţiilor meteorologice, de posibilităţile tratării sau evacuării fără riscuri pentru calitatea

apelor.

Recomandări privind realizarea capacităţii de stocare conform Codului bunelor practici

agricole:

• Capacitatea de stocare este capacitatea necesară pentru perioada în care nu se face

administrarea îngrăşămintelor, respectiv capacitate suficientă care să nu conducă la poluare.

Se preconiează contrucţia unei platforme care să permită stocarea dejecţiilor timp de 4 luni

Cantitatea maximă de dejecţii este de 400 t/an, respectiv aprox. 600 m3/an, la o densitate de

0,66 t/mc.

Suprafaţa minimă a platformei va fi: 600 :12luni/4 = 200 mc, la o înălţime a pereţilor laterali

de 1,5 m, suprafaţa va fi de133 mp. Bazinul de colectare a percolatului - aprox.10 mc.

Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor

Se va avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile, după decembrie 2010 va

fi de 170 kg/ha.

Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune practici

agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, suprafaţa de

teren de pe care se pot împrăştia dejecţiile este de 0,0021 ha/pasăre.



73

Tabel 4.2.2. Tabele nr. 3, 4 conform Ordin nr. 1182/2005. Suprafaţa de teren (în ha) necesară

pentru animalele crescute în sistem intensiv sau gospodăresc

Încărcatura de animale per ha ce corespunde unor doze

anuale de azot de 210 kg/ha şi 170 kg/ha Suprafaţa de teren (în ha) necesară pentru un animal crescut

în sistem intensiv sau gospodăresc

┌──────────────────────────┬─────────┬────────────────────┬────────────────────┐

│ │ │In cazul aplicarii a│In cazul aplicarii a│

│ Specia │Greutatea│ 210 kg N/ha │ 170 N kg/ha │

│ │ ├────────┬───────────┼────────┬───────────┤

│ │ │intensiv│gospodaresc│intensiv│gospodaresc│

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vitei sugari │ 0-50 │ 10,5 │ 13,6 │ 8,5 │ 11,0 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vitei (0,3-1 an) │ 50-250 │ 2,6 │ 3,4 │ 2,1 │ 2,7 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Bovine (1-2 ani) │ 250-600 │ 3,8 │ 4,9 │ 3,1 │ 4,0 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vaci de lapte │ > 400 │ 6 │ 7,8 │ 4,9 │ 6,4 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci │ 98 │ 16,1 │ 20,9 │ 13 │ 16,9 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci la ingrasat │ 68 │ 19 │ 24,7 │ 15,4 │ 20,0 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci la ingrasat │ 90 │ 14 │ 18,2 │ 11,3 │ 14,7 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Scroafe gestante │ 125 │ 21 │ 27,3 │ 17 │ 22,1 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Scroafe cu purcei │ 170 │ 5,5 │ 7,1 │ 4,5 │ 5,8 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vieri │ 160 │ 16,1 │ 20,9 │ 13 │ 16,9 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Oi │ 45 │ 30 │ 39 │ 24,2 │ 31,4 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Pasari reproductie │ 1,8 │ 583 │ 758 │ 472 │ 613 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Pasari ingrasate │ 0,9 │ 583 │ 758 │ 472 │ 613 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Cai │ 450 │ 4,7 │ 6,1 │ 3,8 │ 4,9 │

└──────────────────────────┴─────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

┌──────────────────────────┬─────────┬────────────────────┬────────────────────┐

│ │ │In cazul aplicarii a│In cazul aplicarii a│

│ Specia │Greutatea│ 210 kg N/ha │ 170 N kg/ha │

│ │ ├────────┬───────────┼────────┬───────────┤

│ │ │intensiv│gospodaresc│intensiv│gospodaresc│

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vitei sugari │ 0-50 │ 0,0952 │ 0,0735 │ 0,1176 │ 0,0904 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vitei (0,3-1 an) │ 50-250 │ 0,3846 │ 0,2958 │ 0,4761 │ 0,3662 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Bovine (1-2 ani) │ 250-600 │ 0,2631 │ 0,2024 │ 0,3225 │ 0,2480 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vaci de lapte │ > 400 │ 0,1667 │ 0,1282 │ 0,2040 │ 0,1569 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci │ 98 │ 0,0621 │ 0,0478 │ 0,0769 │ 0,0591 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci la ingrasat │ 68 │ 0,0526 │ 0,0404 │ 0,0649 │ 0,0499 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Porci la ingrasat │ 90 │ 0,0714 │ 0,0549 │ 0,0885 │ 0,0680 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Scroafe gestante │ 125 │ 0,0476 │ 0,0366 │ 0,0588 │ 0,0452 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Scroafe cu purcei │ 170 │ 0,1818 │ 0,1398 │ 0,2222 │ 0,1709 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Vieri │ 160 │ 0,0621 │ 0,0478 │ 0,0769 │ 0,0591 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Oi │ 45 │ 0,0333 │ 0,0256 │ 0,0413 │ 0,0317 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Pasari reproductie │ 1,8 │ 0,0017 │ 0,0013 │ 0,0021 │ 0,0016 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Pasari ingrasat │ 0,9 │ 0,0017 │ 0,0013 │ 0,0021 │ 0,0016 │

├──────────────────────────┼─────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┤

│Cai │ 450 │ 0,2127 │ 0,1636 │ 0,2631 │ 0,2023 │

└──────────────────────────┴─────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┘

Ţinând seama de numărul de pui de carne de 140.000, necesarul de teren agricol pentru

împrăştierea dejecţiilor este de 294 ha (considerat 0,0021 ha/ cap pui), teren pentru care

titularul va încheia contracte.

Fertilizarea cu dejecţii animaliere se va face respectând în mod obligatoriu prevederile:

- „Codul bunelor practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din

surse agricole”, aprobat prin ordinul comun al MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr.

1270/2005;

- „Codul de bune practici în ferma”, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006.



74

5. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

5.1. Apa

5.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului

Reţeaua hidrografică cu o densitate ce variază între 0,1 – 0,4 km/kmp, este reprezentată în

principal de cursul inferior al Văii Jiului care străbate partea de est a judeţului Dolj şi implicit

a municipiului Craiova. Jiul străbate judeţul de la nord la sud, colectând o serie de afluenţi

(Amaradia, Argetoaia, Rasnic).

5.1.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane în zona amplasamentului

Jiul este principalul râu al Olteniei, care se situează în imediata vecinătate şi marchează

amplasarea şi dezvoltarea habituală, geodemografică şi economică a municipiului Craiova.

Principale surse de poluare (cf. Raport anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Dolj

pentru anul 2009) cu impact major asupra calităţii apelor de suprafaţă în teritoriul urban şi

periurban al municipiului Craiova, au fost stabilite în urma analizelor fizico-chimice efectuate

la evacuările efluenţilor de pe teritoriul urban al municipiului Craiova. O situaţie mai specială

o prezintă pârâul Amaradia ale cărui ape se încadrează în categoria II şi III de calitate, cu

degradări accentuate, ca urmare a antrenării de pe versanţi a clorurilor de către precipitaţiile

abundente, mai ales în perioada de vară.

În cadrul bazinului hidrografic Jiu, prezentarea apelor freatice se realizează pe subunităţi

geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale acestora sunt

condiţionate de subunitatea geomorfologică în care sunt cantonate, creând discontinuităţi în

dezvoltarea lor regională. Subunităţile geomorfologice în care se dezvoltă corpul de ape sunt:

Câmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici.

În aprecierea calităţii apelor freatice s-a mai ţinut cont şi de o serie de componenţi, care prin

conţinutul lor ridicat, peste limitele de potabilitate admise de Legea apei potabile nr.

458/2002, depreciază calitatea apei. În acest sens s-au considerat ape nepotabile, apele cu

conţinuturi mai ridicate decât limitele admise la ionii: Fe2+

- 0,2 mg/l, Mn2+

- 0,05 mg/l, NO-2 -

0,5 mg/l, NO-3 - 50 mg/l.

Din analiza datelor existente, se constată ca majoritatea apelor freatice din bazinul inferior al

Jiului prezintă reziduu fix cuprins între 271-1129 mg/l.

Pe direcţia afluxului subteran, apele se îmbogăţesc în săruri şi reziduu fix creste.

Se remarcă totodată că în zonele cu regim hidrodinamic mai lent (cu pante mici de curgere), la

care se mai adaugă şi factorul evaporaţie din strat, când nivelul hidrostatic este aproape de

suprafaţă (sub 3 m), apele sunt mai mineralizate.

Valorile reziduului fix fiind strâns legate şi de constituţia litologică a complexului acvifer, vor

fi diferite şi de la un caz la altul. În zonele în care apa este cantonată în formaţiuni grosiere

(nisipuri cu pietrisuri si bolovanis), reziduu-ul fix prezintă valori scăzute, spre deosebire de



75

zonele cu strate acvifere alcătuite din depozite cu granulometrie mai fină (nisipuri fine,

prăfoase, argiloase), reziduu fix este mai ridicat.

S-au înregistrat ape nepotabile cu reziduu fix peste limitele admisibile (reziduu fix 1200

mg/l), în Lunca Jiului, aval de combinatul chimic Craiova, precum şi aval de municipiul

Craiova, la care concură factorii litologic şi cel al evaporaţiei, dar şi poluarea antropică.

De asemenea, în apele freatice din Lunca Jiului, conţinutul în fier este depăşit, cauza fiind

naturală.

Monitorizarea apelor freatice din acest corp de ape subterane de către D.A. Jiu, se realizează

în forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de monitorizare a apelor freatice, care

captează apele subterane cantonate în depozitele detritice ale teraselor şi luncilor Jiului şi

afluenţilor.

Obiective şi măsuri privind calitatea apelor

În vederea protecţiei calităţii apelor subterane şi de suprafaţă din bazinul hidrografic Jiu şi

îmbunătăţirea calităţii acestora, se impune: cunoaşterea şi evidenţa exploatărilor din subteran

caracterizate printr-o serie de acţiuni, care concură la gospodărirea judicioasă a resurselor de

apă subterane şi măsuri care să asigure conservarea şi protecţia resurselor de apă;

Pentru o gospodărire raţională a surselor de apă subterană va trebui să se actioneze pentru:

- stabilirea tuturor surselor de apă subterană în funcţiune şi sursele scoase din funcţiune;

- folosirea apelor subterane cu calităţi inferioare în industrie, spălarea oraşelor;

- în apropierea surselor potenţiale de poluare se impune organizarea unui sistem de

supraveghere a calităţii apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de

control;

- realizarea de instructaje periodice cu gospodarii de apă abilitaţi pentru control în domeniul

apelor, pentru pregătirea continuă şi specializare pe plan legislativ.

Apele subterane freatice sunt monitorizate de SGA Dolj pe baza analizelor fizico-chimice şi

bacteriologice.

5.1.3 Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a fermei (pentru consum menajer, tehnologic) se realizează din două

foraje de apă, unul în incinta fermei, iar celălalt în afara incintei, prin intermediul a două

cămine de apometru.

Caracteristicile forajelor:

F1: Q=1,3 l/s, Dn=200 mm, H=40m, NHd=9m, sist. de coordonateX=306,397,Y=414,397

F2: Q=0,83 l/s, Dn=200 mm, H=80m, NHd=19,5m, sistem de coordonate

X=306,405,Y=414,166

Forajele sunt echipate în vederea explorării cu câte o electropompă submersibilă, instalaţie

hidraulică, instalaţie electrică şi cabină din beton armat.



76

Alimentarea cu apă potabilă: adăpare pui şi nevoi igienico –sanitare

Volumele şi debitele de apă autorizate:

- zilnic maxim 29 mc/zi (0,335 l/s);

- zilnic mediu 24 mc/zi (0,280 l/s);

- zilnic minim 10 mc/zi(0,115 l/s);

- anual 8,7 mii mc.

Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei

- conducte de oţel de 2” si PEIH de 32 mm

- 2 rezervoare de înmagazinare din material plastic de 500 mc

Reţeaua de distribuţie

- conducta de PEID Dn=40mm spre sediul administrativ

- conducta PEID Dn =40mm spre hale şi filtru sanitar

Funcţionarea fermei este permanentă 365 zile/an, 24 ore/zi.

Alimentarea cu apă tehnologică

Volumele şi debitele de apă autorizate:

- zilnic maxim 20,12 mc/zi (0,232 l/s);

- zilnic mediu 16,8 mc/zi (0,194 l/s)

- zilnic minim 6,72 mc/zi(0,08l/s).

Funcţionarea fermei este permanentă 365 zile/an, 24 ore/zi.

Sursa Performanţa fermei

BAT – apă pentru adăpare

7,6 - 8,0 l apa/cap/serie pentru pui de carne =

1120 mc/serie x 5 serii/an = 5600 mc/an

BAT – apă pentru spălare hale

(cu profijetul)

0,00533 m3/m

2 x 2000 m

2 x 4 hale = 42,64

m3/serie

:



77

5.1.4. Managementul apelor uzate

Din halele de creştere păsări şi obiectele anexe, în incintă se vor colecta următoarele ape

uzate :

a) ape uzate menajere provenite din sediul administrativ şi filtre sanitare colectate

prin conducte de PVC Dn = 160 mm;

Apele menajere sunt evacuate într-un bazin vidanjabil de 64 mc(X=306,391, Y=

414,112)

b) ape uzate tehnologice de la spălarea halelor, colectate prin conducte metalice Dn =

160 mm;

Evacuarea apelor uzate provenite din spălarea halelor la finalul unui ciclu, se va

realiza prin rigolele de la nivelul pardoselii, care vor dirija apele spre bazinele

etanşe vidanjabile existente, prin intermediul conductelor exterioare de racord

existente. Bazinele etanse vidanjabile (2 bazine) au o capacitate de 64 mc fiecare

(.X=306,483, Y= 414,120 si X=306,519, Y= 414,176).

c) ape pluviale

Apele pluviale de pe suprafaţa construcţiei se vor colecta în sistem gravitaţional şi

vor fi conduse la teren prin jgheaburi şi burlane.

d) apa de infiltraţie de la platforma de dejecţii este colectată în bazinul platformei de

dejecţii şi este împrăştiată pe câmp, fără a se supune regulilor stabilite în zonele

vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi poate fi aplicata în orice moment, pe orice fel

de sol, dar ţinând cont de Codul Bunelor Practici Agricole.

DIAGRAMA CIRCUITELOR APEI

Folosinţă menajeră

Folosinţă tehnologică pentru spălare hale

CAPTARE APĂ Folosinţă tehnologică pt. adăpare BAZINE VIDANJABILE

SUBTERANĂ TRANSPORT LA O STAŢIE

DE EPURARE

(0,01 l/s)

Nu sunt admise recirculări ale apei în tehnologie deoarece:

- sunt evacuate doar ape uzate menajere şi tehnologice – de spălare din hale;

- nu sunt justificate cheltuielile cu un sistem de epurare a apelor uzate care ar putea fi

ulterior utilizate doar pentru spălarea halelor în perioada de vid sanitar

- nu se acceptă ca tehnică reutilizarea apei pentru efectuarea unor operaţii de dezinfecţie,

dezinsecţie, deratizare.

Tabel nr. 5.1.4.1. Bilanţul consumului de apă (m3 /zi; m

3/an)

Proces

tehnologic

Sursa de

apă (furnizor)

Consum

total de

apă

Apa prelevată din sursă Recirculată/

reutilizată

(m3/an)

Comenta

rii



78

autorizat

m3/an)

Total

(m3/an)

Consum

menajer

şi

tehnologic

(m3/an)

Consum industrial (m3/an) Apă de

la

propriul

obiectiv

Apă de

la alte

obiective Apă

subterană

Apă

de

suprafaţă

Pentru compensarea

pierderilor în sisteme cu

circuit închis

Apa

subterana

Apa de

Suprafata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Ferma de

păsări

Reţeaua

existentă 8.700 8700 8.700

8700

-

-

-

-

-

-

Tabel nr. 5.1.4.2. Bilanţul apelor uzate Sursa apelor

uzate, proces

tehnologic

Total

ape uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre

reutilizare/recirculare

Comentarii

m3/an

Menajere Tehnologice Pluvia

le

În acest obiectiv Către alte

obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/a

n

l/s

m3/zi m3/an m3/zi m3/a

n

1 2

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Spălarea

spaţiilor de

producţie şi a

utilajelor,

utilizarea apei

în scopuri

igienico-sanitare

5445

7

2555

64

2890

225

-

-

-

-

Apele tehnologice

sunt încorporate în

dejecţii care după

perioada de

fermentare sunt

utilizate ca fertilizant

5.1.5. Prognozarea impactului

5.1.5.1 Surse de poluare a apelor

Surse specifice perioadei de construcţie:

Pot afecta în special apa subterană şi pot fi reduse printr-un management corespunzător în

perioada organizării de şantier.

o Deşeuri depozitate necorespunzător

o Apa uzată menajeră evacuată necontrolat

o Produse petroliere, uleiuri evacuate în cazul scăparilor accidentale

Surse specifice perioadei de funcţionare

Posibilele descărcari accidentale de substanţe periculoase în corpurile de apă provenite din:

o Dejecţii ( plaforma de stocare),

o Apa uzată tehnologică (conducte, bazine de stocare),

o Apa uzată menajeră din folosinţa angajaţilor (bazin, conducte),

o Agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive.



79

Apele uzate fecaloid – menajere colectate în bazinul vidanjabil sunt încărcate în general cu

substanţe organice, compuşi ai azotului şi fosforului.

Referitor la calitatea apelor uzate menajere, indicatorii principali de poluare pentru aceste ape

sunt: materiile în suspensie şi CBO5.

Gradul de biodegradabilitate al unei ape reziduale, respectiv posibilitatea de epurare mecano –

biologică se măsoară prin raportul CBO5/CCO-Cr, care trebuie să fie cel puţin 0,4. Având în

vedere că acest raport este de 0,4 – 0,45 în cazul apelor reziduale fecaloid – menajere, acestea

sunt foarte biodegradabile putând fi folosite ca generatoare de nămol activ, respectiv ca

iniţiatoare a procesului de epurare biologică, împreună cu alte ape mai puţin active.

Apele uzate tehnologice de la spălarea halelor au un impact potenţial major dacă sunt

evacuate imediat în emisarul natural. Impactul se datorează în special încărcăturii organice

ridicate, a azotului amoniacal ridicat şi a fosforului.

Raportul CBO5/CCO este mai mic de 0,4 ceea ce indică o biodegradabilitate redusă.

Prezenţa dezinfectanţilor şi detergenţilor creează un potenţial risc. Aplicarea lor prin

termonebulizare şi pulverizare, în soluţii diluate (0,5 -1%) permite utilizarea în cantităţi mici,

diluţia lor în apa de spălare este sub 0.02%. Aceasta face ca riscul să fie scăzut. Problema pH-

ului (utilizarea varului, a sodei la spălare), valorile ridicate pentru CCO-Cr şi azot amoniacal

conduce la un impact potenţial în cazul evacuării acestor ape în ape de suprafaţă. Documentul

de referinţă recomandă evacuarea apelor uzate tehnologice într-o staţie de epurare.

Acţiunea poluatoare a dejecţiilor

Agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive, se pot acumula în cantităţi ce

depăşesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane.

Printre aceşti agenţi poluanţi pot fi consideraţi: reziduurile zootehnice care pot conţine peste

limitele maxim admisibile compuşi ai azotului şi fosforului (nitraţi şi fosfaţi) etc., dar şi

diferiţi agenţi patogeni.

Printre consecinţele nocive ale acestor substanţe mentionăm în mod special: acumularea în

verigile lanţului trofic, toxicitate mare etc., toate contribuind la perturbarea gravă a

echilibrului natural.

Nitraţii pot genera nitriţi, care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane. De

asemenea, dacă fosfaţii şi nitraţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la

producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determină degradarea

acestora şi distrugerea parţială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea

unor compuşi chimici nocivi.

Metalele grele sunt, conform definiţiei comune, acele metale care au o densitate mai mare de

5 g/cm3. Elementele care aparţin acestui grup sunt nutrienţi esenţiali cu Cu, Cr, Fe, Mn, Ni şi

Zn, dar care mai conţin şi Cd, Hg, Pb, dar care nu sunt elemente esenţiale. Pe lângă o

concentraţie anumită, care este specifică, aceste elemente devin toxice pentru

microorganisme, animale şi plante, dar şi lipsa totală a acestora poate conduce la deficienţe

ale solului.

Există mai multe surse responsabile pentru intrările de metale grele în ferme precum:

- din emisiile atmosferice,



80

- import de material furajer,

- aditivi în furaje şi medicaţia veterinară.

În Germania, un studiu asupra metalelor grele în agricultură a arătat că cea mai importantă

sursă de metale grele apare prin transferul atmosferic de (Cd, Pb si Zn) şi îngrăşăminte

organice (Cr si Cd), precum şi asa zisa “emisie difuză” determinată de dejecţii (Cu, Zn si Ni).

Conform studiului, se prezintă următoarele date:

Tabel 5.1.5.2.2. Conţinutul de metale grele al dejecţiilor (documentul de referinţă, tab. 3.40)

Tipul

de dejecţii

Metale grele (mg/kg material uscat)

Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Dejecţii de pui,

pH = 6,4

<5 <5 147,1 7,7 <5 465,9

În ultima perioadă în Europa şi în ţara noastră se încearcă utilizarea pe scară mai mare a

îngrăşămintelor organice, deoarece în comparaţie cu îngrăşămintele chimice, acestea nu

distrug solul, ci dimpotrivă, activează viaţa bacteriilor din sol, asigurând astfel formarea

humusului şi restabilirea fertilităţii solurilor afectate. Îngrăşământul organic conţine toată

gama de substanţe nutritive în proporţia biologică echilibrată: macro- şi microelemente (uşor

biogegradabile şi dizolvabile în apă), substanţe biologice active complet necesare plantelor şi

capabile să mărească suficient fertilitatea solului. (Aceste substanţe nutritive sunt foarte

importante. Lipsa lor poate perturba procesele bio-chimice care au loc în plante, ceea ce duce

la pierderile calitative ale producţiei obţinute.)

5.1.6. Măsuri de diminuare a impactului

în perioada de execuţie a investiţiei

- organizarea corespunzătoare de şantier;

- prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere, ape

menajere) în apa subterană sau de suprafaţă;

- prevenirea încărcării reţelei de apă pluvială cu suspensii.

în perioada de funcţionare

- respectarea prevederilor avizului şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- execuţia reţelelor, a bazinelor de colectare în conformitate cu proiectele de execuţie;

- verificarea tehnică periodică a reţelelor, bazinelor, a etanşării acestora;

- măsuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea

volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de

apă, întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor;

- prevenirea evacuării accidentale de substanţe periculoase (produse petroliere,

substanţe de dezinfecţie) în apa subterană sau de suprafaţă;

- monitorizarea periodică a apei pluviale evacuate.

În vederea evitării poluării solului şi apelor cu substante toxice prin activităţile desfăşurate în

cadrul exploataţiilor agrozootehnice este necesar ca:



81

- depozitarea şi folosirea substanţelor chimice cu efect decontaminant, dezinfectant să se

facă în condiţiile prevăzute de lege, în spaţii încuiate, bine aerisite, gestionate de o

persoană cu pregătirea corespunzătoare;

- prevenirea scurgerilor accidentale a apelor uzate din canale şi bazinele de stocare;

bazinele de stocare trebuie să fie impermeabilizate;

- practicarea unei gestiuni corespunzătoare a dejecţiilor şi respectarea bunelor practici

agricole la împrăştierea gunoiului pe câmp; avizarea folosirii dejecţiilor se face numai

după trecerea perioadei de fermentare.

5.1.7. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului produs s-a făcut pentru:

Faza de realizare a investiţiei

Factor de

mediu/resursă

Impact potenţial Măsuri de

reducere a

impactului

(M)

Impact

prognozat

(mărime,

extindere,

tip)

Impact

rezidual

Ape

subterane

Pierderi accidentale de produse

petroliere şi uleiuri minerale, posibile

infiltraţii în sol, subsol, freatic

Conform

punctului

5.1.6

N – pe o

arie redusă

şi timp

limitat

n/M

Ape de

suprafaţă

Apele uzate sunt colectate în bazine

vidanjabile, care sunt evacuate la staţia

de epurare Craiova

NA

În faza de operare a obiectivului

Factor de

mediu/

resursă

Impact potenţial Condiţii existente Măsuri de

reducere a

impactului (M)

Impact

prognozat

(mărime,

extindere, tip)

Impact

rezidual

Ape

subterane

Ca urmare a unor pierderi

accidentale de produse

petroliere şi uleiuri

minerale, substanţe

chimice, evacuări

necontrolate de ape uzate,

dejecţii; posibile infiltraţii

în sol-subsol, freatic.

Alimentarea cu

apă se va face din

reţeaua existentă.

Prin proiect se

preconizează un

sistem etanş de

canale, conducte,

bazine de stocare

(dejecţii şi ape

uzate).

Conform

punctului 5.1.6

N n/M

Ape de

suprafaţă

Asupra staţiei de epurare

orăşeneşti

Apele uzate sunt

colectate în

NA



82

bazine

vidanjabile care

sunt evacuate la

staţia de epurare

Craiova

Semnificaţia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o

îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a

factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau

o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de

mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului

de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

n – impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de

mediu sau o distrugere minimă a acestui factor din perspectiva protecţiei mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului.

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ

sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

Concluzie – Impactul funcţionării fermei modernizate asupra apei este nesemnificativ.



83

5.2. Aerul

5.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament

Câmpia Română are un climat cu medii termice anuale ridicate (10-11 0C), înscriindu-se în

zona cu cele mai ridicate valori din ţară, dar cu precipitaţii reduse (450-600 mm/an) şi secete

frecvente.

Se constată o accentuare a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales în

privinţa precipitaţiilor, care scad de la 600 mm la mai puţin de 500 mm în Bărăgan.

Continentalismul termic accentuat este dat de diferenţa dintre temperaturile medii ale lunilor

extreme. Pe cuprinsul Câmpiei Române se manifestă trei feluri de influenţe submediteraneene

în Câmpia Olteniei (cu ploi de toamnă şi ierni blânde).

Perimetrul locaţiei fermei este încadrabil climatului continental temperat al României,

caracterizat de următorii parametrii:

- temperatura medie anuală: 10 – 11,5 0C;

- valoarea maximă absolută: 42 0C (august 1952);

- valoarea minimă absolută: -35,5 0C (ianuarie 1963);

- media precipitaţiilor anuale: 486-600 mm;

- maxima de precipitaţii scăzute în 24 ore: 62,0 mm (septembrie 1945);

- frecvenţa medie a vântului pe direcţii:

- E: 24,6 %

- V: 10 – 20 %;

- SE: 20,1 %.

Vitezele medii anuale variază între 1,2 – 4,3 m/sec.

5.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă

În imediata vecinătate, spre drumul judeţean este amplasată o fabrică de betoane. Principalele

emisii sunt pulberile în suspensie şi sedimentabile.

Zona amplasamentului este o zonă de zootehnie, culturi agricole şi păşuni. Sursele de poluare

sunt:

- cele specifice activităţilor zootehnice: amoniacul NH3, metanul CH4, oxizii de azot,

mirosurile specifice.

- cele specifice agriculturii: amoniacul (NH3 – 20000 – 40000 g/t îngrăşământ) în cazul

utilizării fertilizatorilor, protoxidul de azot (N2O – 2500 g/ha) pentru suprafeţele fără

fertilizatori;

O imagine asupra emisiilor din halele de creştere a păsărilor este oferită în tabelul 3.34 din

BAT.

Producerea de oxid nitric (NO), metan (CH4) şi materii volatile nonmetanice( NMVOC) este

asociată cu modul de stocare al gunoiului şi nivelurile acestora în hale se pot considera

scăzute când gunoiul este în mod frecvent scos. Sulfura de hidrogen (H2S) este prezentă în

cantităţi foarte scăzute (adică 1 ppm) (Italia). Cuantificarea concentraţiilor şi emisiilor de NH3



84

, CO2 şi praf au fost înregistrate la găinile ouătoare şi pui de îngrăşat (Institutul de Cercetări

Silsoe). Este de menţionat că, concentraţia de amoniac poate ajunge la o formă de vârf de 40

ppm -uri (g/m3) în halele de pui de îngrăşat, dar aceasta s-a considerat a fi datorată proastei

organizări. Nivelurile de emisii NH3 înscrise în tabela 3.34 sunt raportate din Olanda.

Nivelurile de NO3 şi CH4 constatate de Institutul de Cercetări arată niveluri mai mici.

Nivelurile de praf care poate fi inspirat sunt de la 2 - 10 mg/m3 şi nivelurile respirabile sunt de

la 0,3 la 1,2 mg/m3.

În general, nivelele de praf sunt mai ridicate în sisteme bazate pe aşternut decât în sisteme cu

cuşti. Din moment ce funcţiile prafului au fost stabilite ca şi purtător pentru o parte din

emisiile din aer, nivelele mai ridicate pentru compuşi gazoşi, cum ar fi CH4 şi NO2 sunt

asociate cu sisteme bazate pe aşternut. De asemenea, nivelele găsite în acea analiză au arătat

o mare variaţie: de la zece ori nivelele din tabel, la nivelele care nu au fost detectabile sau

doar puţin mai ridicate faţă de concentraţiile ambientale.

Pui NH3 CH4 N2O Praf

Inspirabil Respirabil

De carne 0,005 – 0,315 0,004 – 0,006 0,009 – 0,024 0,119 – 0,182 0,014 – 0,018

Valorile sunt aproximative, derivate din rezultatele măsurate (127 Silsoe Research Institute,

1997)

5.2.3. Surse şi poluanţi generaţi

S-au luat în considerare cele două faze de activitate:

realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorită următoarelor surse care apar în timpul

realizării proiectului:

mijloace auto şi utilitare în incintă – gaze de eşapament,

lucrări de reabilitare construcţii – particule în suspensie şi sedimentabile.

Efectele vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local.

În această fază emisiile nu pot fi cuantificate.

în timpul funcţionării fermei

S-au identificat următoarele surse de emisii:

Surse fixe:

♦ dirijate

- Emisii de gaze din hale – evacuarea forţată a aerului prin sisteme de ventilaţie.

♦ nedirijate (difuze)

- Emisiile de la platforma de depozitare a dejecţiilor



85

Surse mobile

Emisii de gaze de eşapament în incintă şi drumurile conexe.

POLUANT SURSĂ

Amoniac (NH3) - Hale pentru creşterea păsărilor de carne

- Evacuarea de dejecţii din adăposturi în perioada de vid sanitar

Metan (CH4) - Hale pentru creşterea păsărilor de carne


Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru creşterea păsărilor de carne


Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru creşterea păsărilor de carne

- Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S) - Hale pentru creşterea păsărilor de carne

- Evacuarea de dejecţii din adăposturi în perioada de vid sanitar,

bazine de depozitare dejecţii

Praf (pulberi sedimentabile

şi în suspensie, PM10,

PM2,5)

- Transportul şi manipularea furajelor în incintă,

- Hale pentru creşterea păsărilor de carne


Gaze de eşapament (SOx,

NOx, CO, particule, COV,

PAH)

- Mijloace de transport în incintă (pentru furaje şi dejecţii)

- Utilitare în incintă pentru evacuare dejecţii din adăposturi

Încălzirea halelor Încălzirea se realizează cu corpuri radiante cu infraroşu, cu

funcţionare pe bază de gaz metan.

►Emisii din adăposturi şi din managementul dejecţiilor

Amoniacul

Emisiile de amoniac de la creşterea păsărilor de carne sunt surse minore în comparaţie cu cele

de la creşterea oilor, de exemplu. Amoniacul se elimină în special prin managementul

dejecţiilor.

Printre consecinţele negative ale emisiilor de amoniac sunt poluarea aerului, poluarea apelor

de suprafaţă şi subterane.

Reducerea emisiilor de amoniac în adăposturi se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săracă în proteine), hrănirea pe faze;

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţia naturală şi

mecanică, menţinerea uscată a aşternutului din hale;

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe

câmp a dejecţiilor;

- reducerea emisiilor în timpul stocării apelor uzate – bazine din beton,

acoperite.

Metanul

Cantitatea de metan depinde de producţia de dejecţii pe cap de animal, de numărul de animale

şi de sistemul de management al dejecţiilor. Temperatura şi timpul de retenţie în unitatea de

stocare are efect asupra producerii metanului. În cazul descompunerii aerobe se produc



86

cantităţi reduse de metan. În afară de problemele legate de inflamabilitatea metanului, acesta

este un gaz cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice.

Protoxidul de azot

Sunt cunoscute puţine date cu privire la emisiile de protoxid de azot. Alături de metan, acesta

este un gaz cu efect de seră.

Compuşii volatili nemetanici (NM VOC)

Sunt cunoscuţi aproximativ 200 de compuşi care intră în această categorie, din care 20 sunt

mai importanţi. Emisiile includ alcooli, aldehide, acizi, sulfaţi şi fenoli. Importanţi sunt

compuşii cu sulf, precum dimetildisulfat de la păsări. Tehnicile de reducere a amoniacului

pot fi considerate eficiente şi în reducerea NMVOC din creşterea animalelor. Importanţa

acestor compuşi constă în formarea ozonului şi reactivitatea cu radicalii OH. NMVOC

împreună cu NOx sunt principalele surse de ozon troposferic în mediul rural. Studiile

demonstrează că fluxul de NMVOC de la bazinele adânci sau platformele de dejecţii sunt de

500 – 5700 ori mai mari decât de la sursele biogenice. De asemenea, studiile de laborator

arată că ratele de emisii ale NMVOC nu sunt importante la emisiile de pe câmp. Emisiile de

acizi graşi volatili şi fenol, scad cu creşterea perioadei de stocare.

Tabel 5.2.3.2. Surse şi procese de formare a compuşilor NMVOC (metodologia CORINAIR

tab. A2-1)

NMVOC Precursori sau procesarea

aminoacizilor

Proces

Metanol Nu aminoacidul ca sursă Demetilarea pectinei

Etanol Nu aminoacidul ca sursă Fermentaţie

Acetaldehida Nu aminoacidul ca sursă Fermentaţie

Acid acetic Nu aminoacidul ca sursă Metabolismul grăsimilor

Acetona Nu aminoacidul ca sursă Metilarea azotului

anorganic

Trimetilamina Toate

Acidul 2-metil propanoic Valina

Acid 3-metil butanoic Isoleucina

Acid 2- metil butanoic Leucina

Metanetiol Metionina

Dimetil sulfat Cisteina

4-metil fenol Tirosina

4-etil fenol Tirosina

indol Triptofan

3– metil indol Triptofan

Praful în adăposturi

Emisiile de praf în cazul creşterii puilor pe aşternut sunt importante. Praful este un vector de

transport al mirosului.

Intervalul de praf inspirabil se află între 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 – 1,2

mg/mc, la adăposturile de păsări, în general. Pentru oameni, la expunerea pe termen lung,

limita maximă de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc.



87

O rată mare de ventilaţie duce la scăderea acestor concentraţii în microclimatul adăpostului.

Emisiile fugitive de gaze şi pulberi sunt mai semnificative în perioadele de vid sanitar, când

dejecţiile sunt evacuate din adăposturi, mecanizat şi manual. Aceste dejecţii sunt încărcate

direct în mijloacele de transport ale beneficiarilor sau în remorci sau sunt transportate la

platforma de stocare a dejecţiilor din fermă.

Emisiile de gaze de eşapament datorate mijloacelor auto.

Cei mai importanţi poluanţi emişi de vehiculele rutiere şi utilajele de construcţii pe bază de

motorină sunt:

Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC)

Gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O)

Substanţe acidifiante (NH3, SO2)

Particule materiale (PM)

Substanţe carcinogene (PAH, POP)

Substanţe toxice (dioxine şi furani)

Metale grele

5.2.4. Impactul potenţial

Manipulare / transport materii prime şi materiale în perioada de construcţie

- particulele minerale în suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar şi într-o

atmosferă stabilă. Se estimează emisiile de praf de aproximativ 1kg/t de deşeuri

manipulate (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).

- gazele de eşapament din funcţionarea utilajelor şi a mijloacelor de transport.

Emisii de poluanţi prin gazele de eşapament

Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de eşapament sunt:

oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuată este la mersul în ralanti al motorului şi

în momentul demarajelor);

oxizi de azot, respectiv mono şi dioxidul de azot;

hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante);

suspensiile formate în special din particule de carbon, care absorb o serie din gazele

eliminate (hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);

dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conţintul de sulf al

motorinei.

Gradul ridicat de uzură al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creşte mult

cantitatea de poluanţi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificările tehnice ale

acestora se supun în cea mai mare parte reglementărilor RNTR1 ale Registrului Auto Român.

Pentru determinarea poluanţilor de la mijloacele de transport şi de la utilajele de lucru

(buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaţi de metodologia CORINAIR



88

pentru autovehicule grele pe motorină şi motoare staţionare pe motorină, făcându-se o

aproximare globală pentru consumul orar de motorină şi energia consumată.

Datele din literatură (CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t)

indică următoarele:

Tabel 5.2.4.1.Emisii de poluanţi de la autovehicule:

Poluantul Rata de emisie g/kg

combustibil

CO 18,6

NOx 36,1

COV 8,1

Suspensii 2,9

S-a estimat consumul de combustibil în zona de lucru la 0,5 kg/oră (0,227 kg/km x 1,2 km/h

= 0,25 kg/h), pentru orele şi perioadele de vârf, cu opriri şi porniri frecvente:

De unde rezultă emisiile principalilor poluanţi pentru o oră:

Tabel 5.2.4.2.

Sursă/poluant NOx

(g/h / g/s)

COV

(g/h / g/s)

CO

(g/h / g/s)

Particule

(g/h / g/s)

Gaze eşapament 9,0 /0,0025 2,02/0,00055 4,65/0,0013 0,72/0,0004

Se aproximează concentraţia SOx – 0,0001 g/s (CORINAIR cap.8.9, rel 13.- 2 x conţinut S x

consum = 2 x 0,05 x 0,25 = 0,025g/h)

Tabel 5.2.4.3.Emisii de poluanţi de la motoarele DIESEL staţionare (CORINAIR tab. 3.4 -1)

Poluantul Rata de emisie

kg/kWh

NOx - necontrolat 0,0145

CO 0,0033

SOx 0,0073 (1,5% S)

CO2 0,705

PM 0,00042

TOC (ca CH4) 0,00042

S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru (asimilate ca motoare staţionare) la 30kWh

rezultând:



89

Tabel 5.2.4.4.


kg/h

Rata de emisie

g/s

NOx - necontrolat 4,35 0,120

CO 0,99 0,0275

SOx 2,19 0,06

CO2 211,5 5,875

PM 0,126 0,0035

TOC (ca CH4) 0,126 0,0035

Pentru perioada de activitate Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR 2009 şi Ghidul IPPC 2006, Cap.

10 – emisii de la creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor.

Tabel 5.2.4.5. Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8

pentru amoniac.

Cod Tip

animal

Perioada

în

adăpost

Nex Proporţie

din TAN

Tip

dejecţie

EF

adăpost

EF

curte

EF

stocare

EF

împrăştiere

100908 Pui de

carne

365 0,36 0,7 Solid 0,28 NA 0,17 0,66

Nota. TAN – total azot amoniacal

Emisia poluant-animal = AAPanimal x EF poluant-animal, unde

AAPanimal = numărul animalelor din fiecare categorie care este prezent, în medie, în

timpul unui an

Calculând valoarea AAP după Inventarul IPPC 2006, Cap 10:

- pentru pui de carne

AAP = zile ciclu x nr. animale pe ciclu/365 x nr. cicluri = 6x7 x 140.000/365 x 5 = 80.578

nr. mediu capete.

- pentru pui de carne

TAN = 0,36 x 0,7 = 0,252kg/an.

Tabel 5.2.4.6. Emisia de amoniac

Cod Tip

animal

Tip

dejecţie

TAN

kg/an

E

adăpost

E

stocare

E

împrăştiere

100908 Pui de

carne

Solid 0,252 0,28 x 0,252 =

0,0756 kg/cap,an;

0,0756 kg/cap,an

x 80.578 cap/an

= 6091kg/an

6091 kg/an : 8760 =

ore/an = 0,695 kg/h

0,17 x 0,252 =

0,04284 kg/cap,an;

0,04284 kg/cap,an

x 80.578 cap/an

= 3452kg/an

3452 kg/an : 8760 =

ore/an = 0,394kg/h

0,66 x 0,252 =

0,16632 kg/cap,an;

0,16632 kg/cap,an

x 80.578 cap/an

= 13402 kg/an



90

= 0,193 g/s = 0,109 g/s

Valori la emisie pentru amoniac, continuare

Cod Tip animal Tip dejectie E

adapost

Limita la emisie

conform ord.

462/93

100908 Pui de carne Solid 0,28 x 0,252 = 0,0756

kg/cap,an;

0,0756 kg/cap,an

x 80.578 cap/an

= 6091kg/an

6091 kg/an : 8760 =

ore/an = 0,695 kg/h

1,847 kg/h : (363140

mc/h x 4 hale ) = 1,27

mg/mc

30 mg/mc

Valorile la emisie sunt mult mai mici decât limita admisibilă

Tabel 5.2.4.7. Emisii de la sistemele de încălzire

Consumator Destinaţie Bucăţi Debit nominal

(mc/h)

Debit total

(mc/h)

Masină de gătit tip aragaz Preparare hrană 2 0,67 1,34

Centrală termică 20 kW filtre

sanitare


Centrală termică 24 kW sediu

administrativ


Tub radiant: 57 bucăţi pentru

fiecare hală de creştere

Încălzire hală 228 0,6 136,8

Poluant de

interes

Factor de emisie conform

metodologiei CORINAIR,

Debit de

gaz

Echivalent

GJ (1 mc =

Emisii



91

Instalaţii mici de ardere 1-a-

4, cod SNAP 020305 –

Agricultură, silvicultură,

acvacultură tab 3.3, pg. 52

metan

(mc/h)

0,03556787

GJ) g/h g/s

NOx de la

centrale

termice

70 g/GJ 6,8 0,24 16,8 0,0047

CO de la

centrale

termice

30 g/GJ 6,8 0,24 7,2 0,002

NOx din halele

de creştere

70 g/GJ 102,6 4,86 340,6 0,094,

respectiv

0,024

/hală

CO din hale de

creştere

30 g/GJ 102,6 4,86 145,8 0,0405,

respectiv

0,01/hală

Debitul de aer evacuat din adăposturi: 8 ventilatoare de capăt cu 40.630 mc/h, 2

ventilatoare cu 19.050 mc/h. Debitul de aer este reglat pe calculator. Debitul total de calcul

– 363.140 mc/h /hală.

Tabel 5.2.4.8. Factorii de emisie luaţi în considerare conform Ghid IPPC 2006, tab. 10.15

pentru metan

Cod Tip animal Factor de emisie/emisia de la

managementul dejecţiilor

100908 Pui de carne 0,02 kg/cap/an x 80.578 cap/an

= 1612kg/an

Tabel 5.2.4.9. Factorii de emisie luaţi în considerare conform CORINAIR, tab. B-14, B-15,

pentru NMVOC

Cod Tip animal Factor de emisie

general Tier 1

Emisia anuală

100908 Pui de carne 0,1 kg/an 0,1 kg/cap/an x 80.578 cap/an = 8058

kg/an

8058 kg/an: 8760 ore/an = 0,919

kg/h = 0,255 g/s

din care 0,22 se consideră din

adăposturi şi 0,235 de la stocarea

dejecţiilor şi împrăştiere



92


pentru NO

Cod Tip animal Factor de emisie

general Tier 1

Emisia anuală

100908 Pui de carne 0,001 kg/an 0,001 kg/cap/an x 80.578 cap/an =

80,6 kg/an


pentru pulberi PM10

Cod Tip animal Factor de emisie /emisie Valoarea

limită la

emisie

conform

Ord. 462/93

100908 Pui de carne 0,052 kg/cap/an x 80.578

cap/an = 4190 kg/an

4190kg/an : 365: 24:8 =

0,159 kg/h/hală

0,059 kg/h : 363.140

mc/h = 0,164 mg/mc

50 mg/mc

Rezultă că valorile la emisie sunt mult mai mici decât limita admisibilă

Tabel 5.2.4.12. Centralizarea emisiilor dirijate

Indicatori Concentraţia

poluantului la

emisie

(kg/h)

Concentraţia

poluantului la

emisie

(mg/Nmc)

Valori limită,

conform Ord.

462/93

(mg/Nmc)

Descrierea

generală a sursei

Emisii dirijate din adăposturi

Amoniac NH3

- Creşterea puilor

de carne

0,695

0,575

30 sistemul de

ventilaţie al

halelor

Metan CH4

- Creşterea puilor

de carne

0,186

-

-

Oxid de azot NO

din hale

- Creşterea puilor

de carne

0,0092

-

-

Pulberi din hale

- Creşterea puilor

de carne

0,059

0,164

50

Emisii de la sistemele de încălzire din hale(emisii de interes)

Oxizi de azot NOx 0,340 0,936 350 sistemul de



93

Oxid de carbon CO 0,1458 0,401 100 ventilaţie al

halelor

Emisii dirijate de la centralele termice (emisii de interes)

Oxizi de azot NOx 16,8 g/h 37,3 350 Sistem turbo

Oxid de carbon CO 7,2 g/h 16 100

NOTĂ

1. Valorile în emisie pentru poluanţi sunt mai mici decât limitele admisibile.

5.2.5. Prognozarea poluării aerului

La determinarea imisiilor se va realiza dispersia poluanţilor din surse staţionare fixe, dirijate,

respectiv a emisiilor din adăposturi şi a celor de la centralele termice şi compararea acestora

cu standardele de mediu.

Măsurile de stocare a dejecţiilor fac ca aceste emisii să fie reduse şi din acest motiv vor fi

prezentate ca rate de emisie. În mod similar vor fi prezentate şi emisiile din împrăştierea

dejecţiilor pe câmp.

Dispersia poluanţilor în atmosferă este un fenomen complex. În acest domeniu au fost

obţinute numeroase rezultate practice, în cazul unui teren plat, dar apar numeroase probleme

care încă sunt în faza de cercetare în cazul difuziei în relief complex, difuzia în mediul urban,

difuzia poluanţilor care suferă transformări etc..

Mediul în care se desfăşoară procesul de difuzie fiind aerul atmosferic, poluantul emis este

influenţat de fenomenele care au loc în Stratul Limită Atmosferic (SLA):

→ turbulenţa;

→ stratificarea aerului;

→ parametrii meteorologici.

Au fost elaborate numeroase modele pentru dispersie, dar având în vedere dificultăţile

menţionate, o bază importantă o constituie compararea valorilor concentraţiilor măsurate cu

rezultatele modelelor teoretice(1).

Majoritatea modelelor de dispersie se bazează pe modelul gaussian, a cărui bază fizică este

presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de formula gaussiană a penei de

poluant şi care permite:

luarea în considerare a aportului mai multor surse la concentraţia totală pentru un

receptor;

permite estimarea concentraţiilor pe termen scurt şi lung;

este aplicabil surselor continue punctiforme şi de suprafaţă.

Termenul de model gaussian provine din faptul ca distribuţia pe verticală şi orizontală ale

concentraţiilor sunt distribuţii normale, deviaţiile lor standard σy si σz fiind în funcţie de

distanţa faţă de surse şi de situaţia meteorologică (1).



94

Modelele de tip gaussian sunt modele tridimensionale, care permit calcularea concentraţiei de

poluant la o anumită înălţime şi la o anumită distanţă de sursă.

În prezentul studiu s-a utilizat programul SIMGP v. 4.1.

Programul permite calcularea dispersiei pentru o sursă, pentru un timp de mediere de scurtă

durată şi utilizează un model climatologic pentru calcularea dispersiei pentru n surse.

Pentru a răspunde cerinţelor prezentului studiu, s-au realizat următoarele tipuri de dispersie:

Dispersia pentru un timp de mediere de 24 ore pentru NOx din hale;

Dispersia pentru un timp de mediere de 24 h pentru amoniac.

Pentru platforma de dejecţii s-a utilizat un model de dispersie pentru surse de suprafaţă.

Pornind de la emisiile de poluanţi putem determina concentraţiile în imisie, după ce poluanţii

au suferit fenomenul dispersiei atmosferice, utilizând relaşia de calcul pentru surse de

suprafaţă sau liniare dată de lucrarea „ ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT –

Larry W.Canter University of Oklahoma:

C x,0,0 = Q/ Π(σ y2 + σ y0

2)

1/2 σ z u unde:

C x,0,0 = concentraţia de bază a gazelor sau particulelor mai mici de 20 microni, pe direcţia

vântului, la distanţa x de sursă, în μg/m3

Q = rata de emisie a gazelor sau a particulelor, în μg/s

σ y, σ z = coeficienţii de dispersie în plan orizontal şi vertical

σ y0 = un sfert din lărgimea ariei de emisie a sursei de suprafaţă sau liniare în lungul axei care

coincide cu axa vântului (m)

u = viteza vântului (3m/s)

Se va calcula concentraţia poluanţilor până la 300 m de platforma de stocare, pentru zona

caselor mai apropiate de fermă, clasa de stabilitate: neutru (C)


g/s

Concentraţiile poluanţilor

la distanţa de 300m de

sursă, pe direcţia vântului

(μg/m3)

Concentraţii maxime

admisibile conform STAS

12574/87

(μg/mc)

NH3 0,41 33 100 media zilnică

NMVOC 0,9 72

Date ajutătoare de calcul:

Coeficienţii de

dispersie

(m)

Clasa de

stabilitate C

σ y 30

σ z 20

σ y0 40



95

Ipoteze simplificatoare adoptate în studiul de dispersie:

Ca poluanţi de interes s-au luat în calcul amoniacul şi oxizii de azot

Gruparea surselor.

Sursele NH3 şi NOx din hale au fost grupate pe fiecare hală, considerându-se un punct de

emisie.

Emisiile de la centralele termice au fost grupate pe un punct de emisie. S-au calculat valorile

medii orare pentru NOx (poluantul cu concentraţia cea mai mare) deoarece emisia nu este

continuă.

Date pentru dispersie

Tabel 5.2.5.1. Tabel de calcul

Poluant Sursă Concentraţia

poluantului

la emisie

(g/s)

Timp de

mediere

Concentraţia

admisibilă

(μg/m3)

Datele

sursei

Coordonatele

sursei

Amoniac

de la

halele de

pui

Hala C1 0,695/4

=0,173

Media

zilnică

100 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5000

Y=5000

Partea de N

a primei hale

Hala C2 0,173 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5028

Y=5028

Hala C3 0,173 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5056

Y=5056

Hala C4 0,173 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5084

Y=5084

NOx de la

halele de

pui

Hala C1 0,085 Media

anuala

40 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5000

Y=5000

Partea de N

a primei hale

Hala C2 0,085 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5028

Y=5028

Hala C3 0,085 H=4m

Dech=2,6m

V=19m/s,

temperatura

200C,

X=5056

Y=5056

Hala C4 0,085 H=4m

Dech=2,6m

X=5084

Y=5084



96

V=19m/s,

temperatura

200C,

Tabel 5.2.5.2. Date atmosferice

N NE E SE S SV V NV CALM

Frecvenţa, % - - 24,6 20,1 - - 19,3 - 35,3

Viteza medie

m/s

- - 2,3 3,4 - - 2,6 -

.



97

Modelarea dispersiei



98



99

Dispersia NO2 de la centralele termice



100

SURSE STAŢIONARE DIRIJATE

Tabel 5.2.5.5.Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere, provenite de la

ferma de păsări studiată

Poluant Concentraţia maximă Concluzii privind

dispersia polanţilor

Cmax

(µg/mc) conform

graficelor dispersiei

Prag de

alertă

(µg/mc)

Valoare limită cf. STAS

12574/87 pentru NH3 si

L104/2011 pentru ceilalţi

poluanţi (µg/mc)

NH3

din halele de păsări

1,8 la 500 m E

1,3 la 500 m V

100/ 24h

Concentraţia maximă este

mai mică decât limita

admisibilă

NOx hale de păsări 0,85 la 500 m E

0,6 la 500 m V

400

40 /an – pentru protecţia

sănătăţii

30/an – pentru protecţia

vegetaţiei



admisibilă pentru protecţia

sănătăţii umane şi pentru

protecţia vegetaţiei

NOx de la centralele

termice

23,69 la 19 m pe

direcţia vântului

200/ 1h



admisibilă



101

Tabel 5.2.5.6. Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită

Sursa, poluant Plaja de concentraţii/

distanţa de la sursă

(µg/mc)

(conform tabelului

dispersiei)

Pragul de alertă

pentru sănătate

(PA) (µg/mc)


12574/87 pentru NH3

şi L 104/2011 pentru

ceilalţi poluanţi

(µg/mc)

Valoarea limită de

protecţie a

vegetaţiei/

ecosisteme

(µg/mc)

Observaţii

NH3

din halele de

păsări

Media zilnică

- O zonă cu raza între 500 –

1000 m, cu concentraţii

cuprinse între 0,3 -1,8 µg/mc,

cu centrul la 500 m E de

fermă





fermă

100/ 24h

Valorile se

încadrează în

limitele admisibile

NO x hale de

păsări

Medii anuale



cuprinse între 0,25-0,85

µg/mc, cu centrul la 500 m E

de fermă



cuprinse între 0,25 -0,60


de fermă

400 40/an 30/an Valorile se

încadrează în

limitele admisibile

NOx centrale

termice

Medii orare

1,57 – 23,69 la distanţe între

19 şi 616 m de fermă pe

direcţia vântului

200/ 1h

Valorile se

încadrează în

limitele admisibile



102

SURSE STAŢIONARE NEDIRIJATE

Tabel 5.2.5.7.

Denumirea sursei Poluant Debit masic

(kg/an)

Platforma de

dejecţii

NH3 3452

CH4 1612

NMVOC 4058 (stocare şi

împrăştiere)

Împrăştiere

dejecţii

NH3 13.402

SURSE MOBILE

Tabel 5.2.5.8.

Poluantul În perioada de construcţie *In perioada de

funcţionare

De la utilaje

kg/h

De la mijloacele de

transport

g/h

De la mijloacele de

transport

g/h

NOx - necontrolat 4,35 9,0 9,0

CO 0,99 4,65 4,65

SOx 2,19 0,025 0,025

CO2 211,5

PM 0,126 0,72 0,72

TOC (ca CH4), COV 0,126 2,02 2,02

Nota:* in perioada de funcţionare se consideră aceleaşi valori ale poluanţilor proveniţi de la

mijloacele de transport ca şi în perioada de construcţie



103

EMISII DE MIROS

Mirosul asociat cu emisia de amoniac

Se asociază mirosul cu conţinutul de amoniac. Amoniacul se face simţit la concentraţii

cuprinse între 5 – 25 ppm (4 – 20 mg/mc), limitele în imisie sunt de 0,3 mg/mc, limita la

jumătate de oră şi 0,1 mg/mc media zilnică. Concentraţia admisibilă la locul de muncă este

15 mg/mc. Concentraţia de 4 mg/mc poate fi considerată ca pragul de disconfort. Deci limitele

în imisie, care sunt mult mai mici, garantează mărimea zonei în care nu se va produce

disconfort pentru populaţie. Ţinând seama de dispersia poluanţilor se observă că valorile

maxime – 0.0018 mg/mc sunt la o distanţă de 500 m sud de fermă, deci din punct de vedere

al amoniacului nu se produce disconfort zonei locuite.

Mirosul asociat cu emisia de compuşi organici volatili

Metodologia CORINAIR 2009, tab. A2-1, listează câţiva din compuşii volatili importanţi

proveniţi din creşterea animalelor: methanol, etanol, acetaldehida, acid acetic, acetone,

trimetilamina, acid 2 metil propanoic, acid 3 metil butanoic, acid 2 metil butanoic, metanetiol,

dimetil sulfura, 4 metil fenol, 4 etil fenol, indol, 3 metil indol.

Dispersia NMVOC care urmează aceeaşi zonă ca şi amoniacul, deci valorile maxime

se regăsesc în zona E-V, afectând mai puţin locuinţele mai apropiate din zona SE.

Ghidul IPPC H4 privind mirosul, tab. A10.1 indică valorile prag de miros pentru substanţele

odorante comune, determinate utilizând testul de recunoaştere. Pentru trimetilamina limita

de miros este 2,6 μg/mc.

Dacă se consideră procentul de trimetilamină de 2-5%, în mod normal mirosul nu ar trebui să

deranjeze vecinătăţile, mai ales că direcţia vântului este preponderentă E- V, SE spre zona cu

locuinţele cele mai apropiate concentraţiile sunt minime. Desigur, rămân în discuţie şi alţi

compuşi urât mirositori care dau un grad de incertitudine aprecierii.

Evaluare conform TA Luft 5.4.7.1.

Documentul menţionează următoarele surse de impact în cazul creşterii animalelor, surse care

impun necesitatea unei zone de protecţie în jurul fermei:

•Mirosul

•Amoniacul

•Pulberile

•Bioaerosolii, germenii,viruşii

Documentul se referă la curbele distanţelor minime. Se transformă numărul de păsări în

unitate animală (GV) = 500 kg masă de animal viu.

Pentru pui GV = 0,0024,

140.000 x 0,0024 = 336 GV

Din tabelul distanţelor minime rezultă o distanţă necesară de 360 m, pentru partea

locuită a comunei.



104

porci

păsări

Fig. 5.2.5. Distanţa de la halele fermei la receptorii sensibili

.



105

Distanţa faţă de receptorii sensibili indicată de TA LUFT nu este respectată.

Nu este respectată nici distanţa recomandată de 1000 m, indicată de Ord. 536//97 – Ordin al

Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul

de viaţă al populaţiei. Acest ordin prevede stabilirea mărimii zonei pe baza studiilor de impact

asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Există totuşi nişte condiţii care fac ca impactul să fie redus:

Graficele de dispersie, funcţie de direcţia predominantă a vânturilor (direcţia

predominantă a deplasării maselor de aer este : dinspre vest şi est, dinspre

SE spre NV, deci mai puţin preponderentă spre SE unde sunt locuinţele cele

mai apropiate.

Sistemul de ventilaţie a halelor, care face ca praful, amoniacul, mirosul din

hale să se disperseze, este situat în partea opusă satului, deci distanţa se

măreşte practic cu încă 112 m, cât este lungimea halelor (rezultând o distanţă

de 342 m).

Platforma de dejecţii se va amplasa în colţul de nord a amplasamentului,

către terenurile agricole, nu către sat.

Construcţia cea mai apropiată, situată la 100 m de fermă, are destinaţia

initială agricolă.

De asemenea, TA Luft menţionează că această distanţă se poate modifica în

condiţiile existenţei:

- măsurilor primare

- dacă gazul poate fi tratat într-o instalaţie de tratare a gazelor.

Măsurile primare de reducere a emisiilor sunt luate prin modernizarea fermei conform

cerinţelor din UE.

În aceste condiţii se poate considera că din punct de vedere al protecţiei mediului, ferma este

la distanţa de protecţie necesară. Mai mult, ferma funcţionează de 40 de ani pe acest

amplasament şi nu au fost înregistrate prejudicii aduse populaţiei limitrofe.

Locuinţele noi din partea de est şi mai puţin cele din partea de sud – est, pot fi supuse, în

anumite condiţii atmosferice nefavorabile dispersiei si ocazionale, de lucru (scoaterea

dejecţiilor din hale) unui impact negativ temporar privind mirosul.

5.2.6. Măsuri de reducere a impactului

Instalaţii propuse pentru controlul emisiilor – nu sunt prevăzute în proiect.

5.2.6.1. În perioada de construcţie



106

- se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare bună de funcţionare şi

cu toate reviziile făcute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului pentru

evitarea ridicării prafului în timpul perioadei de decopertare şi construcţie;

- se va face curăţarea zilnică a căilor de acces din vecinătatea şantierului – îndepărtarea

nisipului, a pământului, pentru prevenirea ridicării prafului.

5.2.6.2. În perioada de funcţionare

► Reducerea emisiilor de amoniac în adăposturi, care se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrană săracă în proteine);

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaţia mecanică,

evitarea umezirii aşternutului;

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe

câmp a dejecţiilor;

- reducerea emisiilor în timpul stocării dejectiilor: bazine de colectare a apelor

de infiltraţie;

► Reducerea emisiilor de metan la stocarea dejecţiilor

- În cazul descompunerii aerobe se produc cantităţi reduse de metan.

► Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili, respectiv a mirosului

- Tehnicile de reducere a amoniacului pot fi considerate eficiente şi în reducerea

NMVOC din creşterea păsărilor

- Evitarea manipulării dejecţiilor în perioade defavorabile dispersiei (inversiuni

termice, ceaţă), când mirosul poate fi transportat pe distanţe lungi.

► Reducerea emisiilor de la sistemele de încălzire

- utilizarea eficientă a energiei termice, izolarea termică a încăperilor de lucru,

izolarea conductelor de transport a agentului termic;

- verificarea anuală a eficienţei arderii, verificarea aportului de oxigen pentru

arderea completă a compuşilor din combustibil;

► Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;



107

- curăţarea zilnică a căilor de acces;

- menţinerea în bună stare a căilor rutiere în zonă.

► Reducerea emisiilor de poluanţi de la mijloacele auto

- întreţinerea corespunzătoare a vehiculelor;

- se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare bună de funcţionare

şi cu toate reviziile tehnice la zi.


Valorile în imisie şi compararea cu standardul de mediu, ne permite să concluzionăm că nu se

poate înregistra un impact negativ dat de depăşirea acestuia pentru emisiile din timpul

funcţionării instalaţiei.

Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, în urma aplicării măsurilor de reducere a

impactului:

Faza de construcţie

Tabel 5.2.7.1.

Factor de

mediu sau

resursă

Impact potenţial Condiţii existente Impact prognozat

(mărime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

aerului

Pulberi în

suspensie şi

sedimentabile,

NOx, SOx, CO,

COV

- emisii de la

manipularea şi

transportul

pământului şi a

materialelor de

construcţie;

- emisii gaze de

eşapament de la

utilajele rutiere şi

nerutiere.

N – pe o arie

redusă şi timp

limitat

M -

punctul

5.2.6.

n/M

Faza de funcţionare

Tabel 5.2.7.2.

Factor de

mediu sau

resursă

Impact potenţial Condiţii existente Impact prognozat

(mărime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

aerului

NOx, CO, COV,

particule

- gaze de ardere de

la centrala termică;

- emisii fugitive;

-emisii de la

mijloacele de

transport.

n – pe o arie de

extindere medie,

permanent

N – pe o arie de

extindere medie,

permanent

M -

punctul

5.2.6.

n

n/M

NH3, N2O,

NMVOC

Emisii din

adăposturi şi din

managementul

dejecţiilor.

N n/M



108


IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o

îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a

factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau

o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de

mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului

de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

n – impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de

mediu sau o distrugere minimă a acestui factor din perspectiva protecţiei mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului.

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ

sau semnificativ.


Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiţiile

respectării măsurilor de reducere a impactului menţionate în acest capitol.

Modernizarea fermei, prin sistemul de ventilaţie al halelor, prin sistemul de stocare a

dejecţiilor şi de împrăştiere pe câmp, va reduce considerabil poluarea asupra aerului.



109

5.3. Solul și subsolul

5.3.1. Consideraţii geomorfologice şi geologice

Solurile specifice comunei sunt cele brun roşcate (inclusiv de tranziţie) şi solurile brun –

roşcate de tranziţie. Pânza de apă freatică se găseşte la adâncime mai mare de 20 m.

Apele freatice

Apele freatice sunt cantonate în depozitele fluviatil-lacustre, fluviatile şi aluviodeluviale, de

vârstă cuaternară. Dintre depozitele capabile să cantoneze ape freatice în cantităţi însemnate,

menţionam pe cele de vârsta Pleistocen inferior (stratele acvifere din terasele înaltă,

superioară şi inferioară a Jiului) şi Holocen (stratele acvifere din terasa joasă şi lunca Jiului).

Apele subterane de adâncime

Apele subterane de adâncime din perimetrul cercetat sunt cantonate în depozite de vârstă

diferită. Cele mai importante acumulări acvifere în depozitele permeabile sunt ale

Pleistocenului inferior (Stratele de Candesti), levantinului şi Dacianului.

5.3.2. Poluarea în zonă

În jurul fermei, pe direcţia vest, nord şi est sunt terenuri agricole iar sud, sud - est se

desfăşoară satul Coşoveni.

Halele exitente au fost construite în perioada 1960 – 1970. În anul 2007 ferma a fost

cumpărată de SC VITALL SRL de la SC VIPROMAX SRL, după care au început lucrările de

modernizare şi de populare a fermei.

Folosinţa îndelungată a terenului la creşterea puilor de carne, cu o perioadă de scădere a

intensităţii de creştere după 1990, presupune existenta unei poluări uşoare a solului cu carbon

organic şi oxidarea amoniacului la azotiţi şi azotaţi.

5.3.3. Surse de poluare a solului şi subsolului şi impactul potenţial


- prin deversări accidentale de produse petroliere şi/sau uleiuri minerale,

- prin eventuale depozitări necontrolate.

Surse specifice perioadei de funcţionare:

- manipularea, depozitarea şi transportul dejecţiilor;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar şi a produselor utilizate în perioada de

vid sanitar;

- depozitarea şi gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar şi

de la produsele utilizate pentru dezinfecţie;

- depozitarea uleiurilor uzate;

- depozitarea deşeurilor infecţioase de la tratamente şi cadavre de animale;



110

- lucrări de reparaţii întreţineri.

5.3.4. Măsuri de diminuare a impactului

În timpul realizarii investiţiei:

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal

de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat în funcţie de

cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor

specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile

specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la

finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări.

În timpul funcţionării instalaţiei

- desfăşurarea activităţii pe suprafeţe betonate;

- asigurarea colectării apelor uzate, dirijare către reţeaua internă de canalizare, care le

direcţionează spre bazinele vidanjabile;

- descărcarea aşternutului din hale, la terminarea unui ciclu de producţie, direct în

mijloacele de transport ale beneficiarilor, sau transportarea acestuia direct pe

platforma amenajată pentru stocarea dejecţiilor solide;

- execuţia lucrărilor de etanşare a bazinelor de colectare a apelor uzate şi a platformei de

colectare a dejecţiilor;

- utilizarea materialelor de absorbţie în cazul scăpărilor accidentale de produse

petroliere sau substanţe chimice, pe căile de acces. Aceste materiale vor fi colectate în

containere şi ulterior transportate la o instalaţie de incinerare;

- depozitarea corespunzătoare a cadavrelor de păsări: în pungi de material plastic, în

containere etanşe, la rece (lăzi frigorifice amplasate în spaţiul aferent al fermei 3),

până la preluarea lor de către o societate specializată cu care societatea va încheia

contract (PROTAN).

► Managementul corespunzător al dejecţiilor de pasăre

Fertilizarea cu dejecţii animaliere se va face respectând în mod obligatoriu prevederile:

- „Codul bunelor practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din

surse agricole”, aprobat prin ordinul comun al MMGA nr. 1182/2005 şi MAPDR nr.

1270/2005;

- „Codul de bune practici în ferma”, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1234/2006.

► Reducerea poluării solului s-a realizat prin construcţia unui sistem etanş de canale şi bazine

de colectare de dejecţii

Platforma de dejecţii trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă de

interdicţie a împrăştierii pe câmp.

► Prevenirea şi reducerea efectelor poluării cu produse petroliere (conform OM 1246/2006).



111

Când se produc pierderi apreciabile de produse petroliere, prima măsura este aceea de a

reduce riscul de incendiu şi de a preveni pătrunderea acestora în canalizare, cursuri de apă sau

în apa subterană. Următorul pas este acela de a înlătura cât mai mult posibil din materialul

împrăştiat, astfel încât cantitatea rămasă să poată fi descompusă de microorganisme sau să se

volatilizeze. Materialul recuperat se depozitează în locuri destinate unor deşeuri speciale sau

se tratează.

Următoarea etapă de remediere a solului constă în crearea unor condiţii favorabile pentru ca

resturile de reziduuri rămase în sol să fie descompuse de microorganisme, respectiv un pH

peste 7, o temperatură corespunzătoare şi un conţinut adecvat de apă, oxigen şi elemente

nutritive. Descompunerea este favorizată de lucrarea superficială a solului şi de fertilizarea

minerală cu azot şi fosfor, măsuri care asigură microorganismelor mai mult oxigen şi

nutrienţi.

Recuperarea completă a terenurilor poluate cu produse petroliere poate dura 2 ani în cazul

celor cu textura grosieră şi până la 5 ani în cazul celor cu textura fină, în funcţie de tipul de sol

şi metoda de remediere folosită.

► Prevenirea poluării cu substanţe chimice utilizate în operaţiunea de dezinfecţie

Spaţiul pentru depozitare trebuie să fie asigurat permanent prin încuietori, iar cheile se

păstrează numai de către responsabilul desemnat de beneficiar, care va ţine o evidenţă a

consumurilor.

► Verificarea periodică a tuturor instalaţiilor şi construcţiilor din incinta fermei;

► Adoptarea unor tehnici de nutriţie prin care să se reducă canităţile de azot şi fosfor din

dejecţiile de pasăre şi implicit emisiile de azot şi fosfor în sol.


Cuantificarea impactului asupra solului s-a făcut pentru:

Faza de construcţie

Factor de

mediu

sau

resursă

Impact

potenţial

Condiţii existente Impact

prognozat

(mărime,

extindere,

tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

solului şi

subsolului

Distrugere a

structurii

superficiale a

solului

Spaţii de producţie

şi platforme

betonate, zona

verde

n n

Faza de funcţionare



112

Factor de

mediu sau

resursă

Impact

potenţial

Condiţii

existente

Impact

prognozat

(mărime,

extindere,

tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

solului şi

subsolului

- posibile

evacuări

accidentale

produse

petroliere şi

chimice

- posibile

depozitări

necontrolate

de dejecţii

- platforme şi căi

de acces betonate

- sistem etanş de

construcţie a

canalizării şi

bazinelor

- sistem adecvat

de depozitare a

materiilor prime

a dejecţiilor şi

apelor uzate

N M n


IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau

o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente

a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia

existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a

factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a

factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minora a calităţii existente a

factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor din perspectiva protecţiei

mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ,

negativ sau semnificativ.


Impactul prognozat este nesemnificativ datorită dotărilor şi măsurilor de siguranţă

luate.



113

5.4. Geologia

Ferma studiată este situată în NV Câmpiei României pe terasele de pe stânga Jiului la

altitudinea de 100 m.

Din punct de vedere geologic, locaţia face parte din Platforma valahă. Soclul platformei

valahe a fost întâlnit până la adâncimea de 3000 m unde s-au întâlnit şisturi cristaline

epimetamorfice reprezentate prin sisturi clorito cuartitice cloritosoluri. Sisturilor cristaline li

se asociază corpuri magmatice reprezentate prin granitoide şi gabbrouri.

Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii

geologice a regiunii ca urmare a amenajărilor acestui obiectiv şi nici nu se prevede

manifestarea altor fenomene care să afecteze structura geomorfologică a zonei, ca: alunecări

de teren, surpări, drenări etc..

5.5. Biodiversitatea

Generalităţi

Vegetaţia naturala, în cea mai mare parte înlocuită de culturi cuprinzând: pajişti stepice cu

graminee (pauisul, colilia, negara, pirul etc.).

Doar în sudul comunei se întâlnesc pâlcuri de păduri de cer şi garniţă. Pajiştile secundare sunt

puternic stepizate, alcătuite din asociaţii de ierburi xerofite.

Fauna este reprezentată prin rozătoare (iepurele de câmp, şoarecele de câmp, popândăul etc.),

păsări, insecte, reptile.

În jurul amplasamentului se pot evidenţia:

- ecosistemul agrotehnic;

- ecosistemul legat de aşezările umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole şi de livezile de pomi fructiferi

(pruni), fiind amenajat în scopul exploatării producătorilor primari.

Producătorii primari mentionaţi sunt supuşi concurenţei din partea unor plante spontane, de

tipul buruienilor. Mediul de cultură îmbogăţit în azotaţi şi fosfaţi este astfel disputat între cele

două categorii de plante, la care se mai adaugă şi o altă categorie de factori ecologici

dezavantajoşi pentru producătorii primari cultivaţi şi anume cea datorată consumatorilor de

ordinul unu, desemnaţi cu numele de dăunători: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezările umane a apărut odată cu formarea unor aglomerări a populaţiei

în spaţii mici. O aşezare umană, redusă numeric în privinţa locuitorilor, cu inerente influenţe

asupra mediului, nu se individualizează ca sistem ecologic. Numai o grupare umană de tip

urban, implicând preluarea unui spaţiu destul de mare din natură, modificând specificul

mediului prin construcţii, conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific.



114

Locuinţele constituie locuri predilecte pentru existenţa şi proliferarea unui număr de specii,

mai ales microbiologice – bacterii, drojdii şi fungi – caracterizate prin specificaţii geografice.

Reţeaua "Natura 2000"

Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene pentru

conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe

teritoriul Uniunii Europene, în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la

nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii

Europene, denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în

legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011.

La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCAs)

desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele Directivei

Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia

speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul

Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de

Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de

Importanţă Comunitară.

Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura

2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a

fost transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din

România vor trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000,

planuri care vor include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea

habitatelor şi speciilor protejate.

Datorita capitalului natural deosebit de valoros pe care il deţine România (două bioregiuni noi

pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate,

etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în

raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reţeaua Natura 2000

este unul semnificativ.

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe

baza Directivei Păsări, respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen

lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost

desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit,

România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la

îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei

specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei, respectiv schimbarea mărimii populaţiilor.

Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost

desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea



115

cazurilor, impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi

implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

Scurtă descriere a siturilor Natura 2000 din vecinătatea obiectivului

Obiectivul „FERMA DE CREŞTERE PUI DE CARNE în localitatea Coşoveni” se află în

vecinătatea Sitului de Importanţă comunitară “Coridorul Jiului”, la o distanţă de aproximativ 6

km.

Fig. 1. Relaţia proiectului cu SCI Coridorul Jiului

Aria se întinde pe teritoriul administrative al judeţelor Gorj şi Dolj, pe o suprafaţă de 71.394

ha. Teritoriul este situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului şi include unul dintre

cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată.

SCI “Coridorul Jiului” a fost desemnat pentru conservarea a 14 habitate de importanţă

comunitară (dintre care 4 prioritare): 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu

vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase

cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6260 * - Pajişti panonice şi vest-pontice pe

nisipuri; 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis); 1530* - Pajişti şi mlaştini saraturate panonice şi ponto-

sarmatice; 6520 - Fâneţe montane; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170- Păduri

de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91 I0 * - Vegetaţie de

silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91 M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0

- Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, 91F0-Păduri



116

ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).

Situl îşi propune să mai conserve 2 specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândău),

Lutra lutra (vidra), 2 specii de amfibieni: Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) şi

Emys orbicularis (ţestoasa de apă), 4 specii de peşti: Sabanejewia aurata (avat), Cobitis taenia

(zvârluga), Alosa pontica (scrumbie de Dunăre) şi Gobio albipinnatus (porcuşor de şes)

Aspius aspius (avat), Rhodeus sericeus amarus (boarta),Misgurnus fossilis (ţiparul),

Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel (pietrar),Zingel streber (fusar mic) precum şi 4 specii

de nevertebrate: Carabus hungaricus,, Leucorrhinia pectoralis, Coenagrion mercuriale,

Coenagrion ornatum.

Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din care multe elemente

submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate

remarcabilă, evidenţiată prin:

- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă interferenţa

elementelor termofile sudice cu cele central-europene;

- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la

margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dalga, Tuglui,

Bucovat) sau insularizate antropic (stejarul brumariu din Padurea Branistea Bistretului etc.);

-adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror conservare necesită,

conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare. Valorificarea durabilă a acestui

patrimoniu natural de excepţie justifică şi impune: - utilizarea pădurii naturale ca etalon de

gestiune pentru silvicultura practică apropiată de natură;

- conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale relictare şi a unui rezervor local de gene

valoroase;

- gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a celui forestier, în

special;

- menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă de seducţie.

Obiectivul „FERMA DE CREŞTERE PUI DE CARNE în localitatea Coşoveni” se află în

vecinătatea Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică “Confluenţa Jiu-Dunăre” la o distanţă de

aproximativ 6 km.



117

Fig. 2. Relaţia proiectului cu SPA Confluenţa Jiu – Dunăre

SPA “ Confluenţa Jiu - Dunăre” a fost desemnată pentru conservarea unor populaţii

semnificative aparţinând următoarelor 32 specii enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE.



118

Lista speciilor pentru care a fost propus SPA “Confluenţa Jiu - Dunăre”

Nr.

crt.

Cod

Natura

2000

Nume specie Denumire

populară

Mărimea

estimată a

populaţiilor

rezidente

Clocitoare

Oaspeţi

de

iarnă

Pasaj Populaţie Conservare Izolare Evaluare

globală

1. A229 Alcedo

atthis

Pescăraş

albastru 6-8 i D C C C

2. A255 Anthus

campestris Fasa de camp 10-20 p D B C C

3. A089 Aquila

pomarina

Acvila

ţipătoare mică 4-8 p D C C C

4. A029 Ardea

purpurea Stârcul roşu

10-30

i D C C C

5. A133 Burhinus

oedicnemus

Pasărea

ogorului 2 C B C B

6. A403 Buteo

rufinus

Şorecar

mare C B C B

7. A224 Caprimulgus

europaeus Caprimulg D C C C

8. A196 Chlidonias

hybridus

Chirighiţa cu

obraz alb

200-

300 i D C C C



119

9. A197 Chlidonias

niger

Chirighiţa

neagră

50-

100 i D C C C

10. A031 Ciconia

ciconia

Barza

albă D C C C

11. A030 Ciconia

nigra

Barza

neagră C B C B

12. A081 Circus

aeruginosus

Erete de

stuf D C C C

13. A122 Crex

crex

Cristel de

câmp D C C C

14. A238 Dendrocopos

medius

Ciocanitoare

de stejar D C C C

15. A429 Dendrocopos

syriacus

Ciocanitoare

de grădini D C C C

16. A027 Egretta

alba Egreta mare

20-30

i D C C C

17. A026 Egretta

garzetta Egreta mică

150-

200 i D C C C

18. A321 Ficedula

albicollis Muscar gulerat D C C C



120

19. A075 Haliaeetus

albicilla Codalb D C C C

20. A131

Himantopus

himantopus

Piciorong

20-30

i D C C C

21. A177

Larus

minutus

Pescăruş

mic

100-

150 i D C C C

22. A246

Lullula

arborea

Ciocârlie de

pădure D C C C

23. A073

Milvus

migrans

Gaie

neagră D C C C

24 A132

Recurvirostra

avosetta

Ciocîntors

30-40

i D C C c

25. A193

Sterna

hirundo

Chira de baltă

150-

250 i D C C c

26.

A166 Tringa

glareola

Fluierar de

mlaştină

1000-

2000

i

D C C c

27. A021 Botaurus

stellaris

Buhai de baltă D B C B

28.. A231 Coracias

garrulus

Dumbrăveanca D C C C



121

29. A022 Ixobrychus

minutus

Stârc pitic D B C B

30. A020 Pelecanus

crispus

Pelican creţ

30-70

i B B C A

31. A393 Phalacrocorax

pygmeus

Cormoran mic 40-70i C B C B

32. A034 Platalea

leucorodia

Lopătar

150-

200 i D C C C




Importanţa desemnării SPA “Confluenţa Jiu - Dunăre” constă în faptul că un număr de

specii, 32, se regăsesc în anexa 1 a Directivei Păsări, 77 sunt specii migratoare, listate

în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 5 specii sunt ameninţate la

nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii:

Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia si Burhinus oedicnemus. În perioada de

migraţie situl adăposteşte populaţii însemnate ale următoarelor specii: Tringa

glareola, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia şi Plecadis falcinellus.

Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ceea ce priveşte habitatele, aici

întâlnindu-se păduri de luncă şi zăvoaie, livezi, pajişti, teren agricol, zone umede - bălţi

şi canale şi numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaţă,

astfel că se întrepatrund, iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Se remarcă prezenţa

speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiţii de viaţă şi reproducere.

Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a păsărilor

(drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionant de păsări, împreună cu

cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii

avifaunistice semnalate în Romania, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi

comunitare.

Identificarea şi analiza poluanţilor periculoşi ce pot produce efecte negative asupra

speciilor/habitatele de interes conservativ pentru care a fost declarate ariile naturale

sau siturile Natura 2000

I. Poluarea apei: azotul şi fosforul sunt răspunzătoare pentru eutrofizarea apelor.

Eutrofizarea apei duce la creşterea explozivă a numărului de alge, scăderea

populaţiilor de peşti, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în

apă.

II. Poluarea microbiologică: Şlamul reprezintă o mixtură de dejecţii solide, lichide şi

apă. Acesta dacă nu este fermentat corespunzător conţine microorganisme ca:

Staphylococcus sp., streptoscopi fecali, Escherichia coli, rubella baccilli, tipuri

diferite de ciuperci şi parazişi. Şlamul colectat şi sterilizat biologic timp de 180 de

zile se poate utiliza la fertilizarea terenurilor agricole.

III. Poluarea aerului: Dejecţiile animale reprezintă o problemă spinoasă pentru protecţia

mediului. Produc mirosuri nedorite, din cauza amoniacului şi a hidrogenului sulfurat,

poluează solul şi apa şi produc gaze cu efect de seră (un raport recent al FAO arată că

zootehnia produce cu 18% mai multe gaze cu efect de seră decât transporturile). Cel

mai cunoscut gaz cu efect de seră este dioxidul de carbon (CO2), dar mult mai

dăunătoare sunt metanul (CH4), care are un efect de seră de 21 de ori mai puternic

decât CO2 şi oxidul nitros (NO2), cu efect de seră de 300 de ori mai puternic decât

CO2. În mod obişnuit, problema acumulării dejecţiilor într-o fermă se rezolvă prin

împrăştierea lor pe suprafeţe agricole, obţinându-se un îngrăşământ ieftin şi, totodată,

se înlătura pericolul poluării apelor prin şiroire. Numai că cercetarile demonstrează că

aplicarea gunoiului proaspăt are multe probleme: din cauza descompunerii directe în

sol, nutrienţii sunt eliberaţi foarte încet, nu sunt accesibili plantelor imediat şi există

multi agenţi patogeni în stare vie în gunoiul proaspăt. De asemenea, de cele mai multe

ori, gunoiul de grajd se administrează în cantităţi excedentare pe soluri, excesul care

nu poate fi metabolizat de plante este spălat de ploaie şi ajunge în aceeaşi apă freatică

pe care am vrut să o protejăm, împiedicând şiroirea de la suprafaţă.




IV. Localizarea fermei în apropierea sau în siturile Natura 2000, în zone sensibile

la nitrificarea solului: fertilizarea terenurilor cu gunoi de pasăre poate duce la

degradarea solului prin nitrificare.

Analiza impactului proiectului asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the

„Habitats‟ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1

pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia în

considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi implicit asupra

habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al

speciilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci

se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod

direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină etc.).

Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi în

calcul.

Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de obiectivele de

conservare ale ariei, cât şi în general de totalitatea aspectelor ariei naturale protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menţinută coerenţa

structurii ecologice şi a funcţiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a habitatelor, complexului de

habitate şi/sau a populaţiilor de specii pentru care aria naturală protejată a fost constituită.

O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de integritate atunci când

respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi capacitatea de autoregenerare în

contextul unor condiţii dinamice este menţinută, fiind necesare doar un minimum de

intervenţii din exterior care vizează managementul conservării.

Structura şi funcţiile ariilor naturale protejate şi obiectivele acestora de conservare sunt cele

de care trebuie să se ţină cont când se evaluează efectele semnificative ale unui plan,

program, proiect.

În cazul siturilor Natura2000, obiectivele de conservare fac trimitere directă la speciile şi/sau

habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul de faţă specii de păsări prioritare

alături de habitatele folosite de acestea.

Ţinând cont de definiţiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunţate anterior,

posibilele impacte pe care activitatea societăţii le are asupra integrităţii siturilor analizate,

sunt următoarele:

I. Degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;

II. Disturbarea speciilor de interes conservativ.




I. Degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ

Din activitatea de creştere a animalelor rezultă emisii de amoniac şi gaze de fermentare din

dejecţiile animalelor.

Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere, provenite „FERMA DE

CREŞTERE PUI DE CARNE în localitatea Cosoveni”

Astfel, compuşi precum NH3, NOx , favorizează apariţia ploilor acide. În schimb, generarea

de CO2 este favorabilă procesului de fotosinteză.

Probabilitatea de producere în zonă a unor ploi acide ca efect al exploataţiei agricole ca şi

probabilitatea de a se depăşi valorile recomandate drept concentraţii ghid pentru protecţia

plantelor şi a culturilor din zonă (pentru menţinerea constantă a producţiei agricole) este

foarte mică.

Sursă, poluant Plaja de concentraţii/

distanţa de la sursă

(µg/mc)

(conform tabelului

dispersiei)

Pragul de alertă

pentru sănătate

(PA) (µg/mc)


12574/87 pentru NH3

şi L 104/2011 pentru

ceilalţi poluanţi

(µg/mc)

Valoarea limită de

protecţie a

vegetaţiei/

ecosisteme (µg/mc)

Observaţii

NH3

din halele de

păsări

Media zilnică





fermă

- O zona cu raza între 500 –




fermă

100/ 24h

Valorile se

încadrează

în limitele

admisibile

NO x hale de

păsări

Medii anuale



cuprinse între 0,25-0,85


de fermă



cuprinse între 0,25 -0,60


de fermă

400 40/an 30/an Valorile se

încadrează

în limitele

admisibile

NOx centrale

termice

Medii orare

1,57 – 23,69 la distanţe între

19 şi 616 m de fermă pe

direcţia vântului

200/ 1h

Valorile se

încadrează

în limitele

admisibile




Fig. 3. Relaţia obiectivului cu habitatele din vecinătate

Chiar dacă nu sunt toxice pentru speciile de plante şi animale, aceste gaze pot, prin sinergism

cu alte substanţe (efect sinergic), să determine modificări climatice cu influenţă şi asupra

componentelor biocenozelor locale. Totusi, riscul unor modificări de microclimat local

este minim.

În timpul perioadei de operare a „FERMA DE CREŞTERE PUI DE CARNE în localitatea

Coşoveni” habitatelor de interes conservativ pentru care au fost declarate siturile Natura 2000

– SCI ”Coridorul Jiului” si SPA ”Confluienta Jiu - Dunare” nu li se pot produce

modificări, datorită faptului că activitatea se desfăşoară la o distanţă apreciabila de situri, mai

mare de 6 km. Dacă luăm în calcul caracteristicile substanţelor prezente pe amplasament şi

probabilitatea redusă a acestora de a ajunge în ariile naturale protejate, considerăm că nu se

poate produce un impact semnificativ asupra speciilor vizate şi implicit asupra habitatelor de

hrănire şi/sau reproducere. Pentru a preveni degradarea habitatelor, se interzice fertilizarea

terenurilor agricole din ariile naturale protejate cu dejecţii de animale provenite de la fermă.

II. Disturbarea speciilor de interes conservativ

Factor disturbator: zgomotul.

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu. Deşi este foarte greu

de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii majori

de poluare.




În câmp deschis, zgomotul utilajelor este influenţat de mediul de propagare a acestuia,

respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între surse şi punctele de

măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct

de vedere acustic în arealul unui obiectiv, sunt prevăzute în STAS 10009/88 (Acustica urbană

- Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se referă la limitele admisibile

de zgomot în zonele urbane şi pe categorii tehnice de străzi. Se estimează că în condiţii

normale de funcţionare a utilajelor, nivelele de zgomot în zona fronturilor de lucru vor varia

între 70-100dB.

Zgomotul produs de utilaje nu va afecta speciile ţintă pentru care a fost declarat SPA

”Confluienta Jiu - Dunare”, deoarece acesta se găseşte la o distanţă de aproximativ 6 km de

sit.

Măsuri de diminuare a posibilelor impacturi asupra mediului în perioada de

construcţie, respectiv operare

Se interzice aplicarea apelor uzate tehnologice şi a dejecţiilor rezultate din fermă,

fără a fi efectuat un studiu pedologic al solului şi fără respectarea Codul Bunelor

Practici Agricole;

Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

suprafeţelor vegetale;

Restrângerea la minimul posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier;

Şantierul, drumurile de acces şi cele tehnologice, şi toate suprafeţele a căror înveliş

vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale;

Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele

destinate pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienţi goliti şi

depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de

polietilenă;

Se vor stabili măsuri de protecţie împotriva poluării ecosistemelor acvatice, o

atenţie specială trebuie acordată poluării cu substanţe solide sedimentabile în

timpul lucrărilor de construcţie;

Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru

funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul

minimizării impactului acustic asupra speciilor/habitatelor de importanţă

comunitară;

Concluzii:

Lucrările proiectate să fie construite şi apoi exploatate nu modifică suprafaţa zonelor

protejate;

Realizarea investiţiilor prevăzute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct

asupra speciilor/habitatelor de interes conservativ;

Impactele identificate sunt nesemnificative şi nu au ca rezultat modificarea statutului

de conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;

Pentru eliminarea oricăror impacte accidentale posibil să apară în perioada de

executie, respectiv operare se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul

raport.




BIBLIOGRAFIE

o Aden, A., M. Ruth, K. Ibsen, J. Jechura, K. Neeves, J. Sheehan, and B. Wallace

from National Renewable Energy Laboratory; L. Montague, A. Slayton, and J. Lukas

from Harris Group – Seattle, Washington. “Lignocellulosic Biomass to Ethanol

Process Design and Economics Utilizing Co-Current Dilute Acid Prehydrolysis and

Enzymatic Hydrolysis for Corn Stover. National Renewable Energy Laboratory

Contract No. DE-AC36-99-GO10337. June 2002. NREL/TP-510-32438, pg. 5–36.

o Best P., “Doubts over ethanol‟s feed cost effect”, Pig International. Vol. 36. No.5.

June 2006, pg. 4.

o BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

o Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in

Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the

species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tirgu Mures;

o Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser,

London;

o Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and

mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics.

- Transportation Research Part D 11: 264–276;

o Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency

and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

o Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of

highway verges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta

Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13;

o Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul pasarilor clocitoare din Romania – Publ. Soc.

Ornitologica Romana Nr. 16, Cluj Napoca;

o http://www.europa.eu.int/comm/energy/res/sectors/bioenergyen.

5.6. Peisajul

Modificările propuse prin proiect influenţează peisajul existent prin transformarea unor hale

deteriorate în hale moderne, dotate cu o nouă tehnologie, potrivit standardelor europene.

Având în vedere peisajul natural din vecinătate, considerăm ca obiectivul se încadrează în

specificul zonei.

Ferma este îngrijită, pe terenul limitrof halelor sunt plantaţi pomi fructiferi.




Fig. 5.6. Zona limitrofă a fermei

5.7. Mediul social şi economic

Ferma analizată este o fermă existentă din anii 70, modernizată conform cerinţelor actuale.

Impactul prognozat este pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă. Impactul asupra zonei

locuite este redus.

Nu este afectată nici o clădire cu regim de protecţie.

5.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În vecinătate nu sunt monumente protejate. În zona comunei există o biserică fondată la 1794

de moşneni.




6. SITUAŢII DE RISC

6.1. Pericole de risc major în care sunt implicate substanţe periculoase

Ferma nu deţine atât în prezent, cât şi în viitor, substanţe periculoase care să impună intrarea

obiectivului sub Directiva SEVESO.

6.2. Evaluarea factorilor de risc asupra mediului

Studiul prognozează posibilele impacturi ale obiectivului urmărit, se caută modalităţile de

reducere şi se prezintă prognoze şi opţiuni factorilor de decizie.

Sunt căutate răspunsuri la întrebările:

Poate funcţiona în condiţii de siguranţă, fără riscul major de accidente sau efecte asupra

sănătăţii pe termen lung?

Va intra amplasarea proiectului în conflict cu destinaţia terenului din împrejurimi sau va

exclude dezvoltările viitoare din zonă?

Ce resurse umane va necesita sau va înlocui şi ce efecte sociale poate avea asupra

comunităţii?

Ce pagube accidentale poate provoca valorilor naţionale, cum sunt pădurile, zonele

turistice, istorice sau culturale?

La primele trei intrebari, analiza de până acum ne permite să dam următoarele răspunsuri:

- Obiectivul nu intră sub incidenţa Directivei SEVESO, deci nu prezintă riscul

unor accidente majore.

- Cantităţile de substanţe periculoase aflate pe amplasament, nu intră în

conflict cu destinaţia terenului din împrejurimi şi nu exclude dezvoltările

viitoare din zonă.

- Efectul social este pozitiv.

Termenul de „securitate” (siguranţă în funcţionare) s-a utilizat preferenţial în strategiile de

prevenire a accidentelor de muncă. Acesta s-a extins şi în domeniul securităţii proceselor.

“Securitatea” sau “prevenirea pierderilor” este prevenirea accidentelor prin utilizarea

metodelor adecvate de identificare a hazardurilor staţiei de distribuţie şi de eliminare a

acestora înainte de producerea accidentelor.

“Hazardul” se identifică cu orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.

“Riscul” este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme într-un accident.

Astfel, riscul se defineşte sub forma unor pierderi probabile anuale de producţie sau accidente

umane ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevăzute.




R = F x C

Unde:

R: riscul, pierderi (t/an) sau accidente umane;

F: frecvenţa, probabilitatea (nr. evenimentelor/an);

C: consecinţa, gravitatea, pierderea medie (t/eveniment).

Dependenţa riscului de frecvenţe şi gravitatea evenimentelor

Risc = Frecventa x Consecinte

consecinte

8 +

0

RISC

● Identificarea riscurilor:

posibil incendiu Măsuri de reducere:

Sursele de aprindere – principalele surse de aprindere sunt: echipamentele electrice,

electricitatea statică, flacăra deschisă şi surse întâmplătoare. Măsura de siguranţă care se ia

este eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere.

Planul general al întregii incinte: trebuie să asigure funcţionalitatea tehnologică, dar şi

securitatea zonei.

Acesta este determinant în: diminuarea riscurilor, minimizarea locurilor vulnerabile, limitarea

expunerilor periculoase, construcţii sigure şi eficiente, proiectarea sistemelor de control,

planuri de urgenţă, facilităţi de luptă contra incendiilor, accesul la servicii de urgenţă.

Este important ca ferma să fie asigurată împotriva unor acte de vandalism.

Estimarea frecvenţei mică, datorită unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei.

Estimarea consecinţelor mari pentru incinta fermei.

Posibile scurgeri accidentale

o scurgeri de la bazinele de ape uzate;

Frecventa mare

Consecinte mici

= RISC MIC

Frecventa mica

Consecinte mari

= RISC MIC

Frecventa medie

Consecinte medii

= RISC MARE




o pierderi de produse petroliere pe sol.

Firma va elabora un Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale potrivit

Ordinului MAPPM nr. 278/1997 privind Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de

prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare.

În acest plan vor apărea toate situaţiile de urgenţă, modul de comunicare în fermă, personalul

care trebuie să ia deciziile şi măsurile ce se impun în fiecare din aceste situaţii, inclusiv

lucrările de mentenanţă pentru prevenirea defecţiunilor şi instruirea personalului pentru

reducerea acţiunilor necontrolate.

Estimarea frecvenţei mică, datorită unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei.

Estimarea consecinţelor medii pentru incinta fermei şi în exterior.

Posibile îmbolnăviri ale animalelor (epizootii), pot produce în mod indirect

afectarea mediului

Pentru prevenirea unei astfel de situaţii S.C. Romad S.R.L. va elabora Planul de

biosecuritate. Acest plan este aprobat şi controlat de autoritatea sanitar - veterinară.

Estimarea frecvenţei foarte mică, datorită amplasamentului, a unei supravegheri şi

exploatări corespunzătoare a fermei.

Estimarea consecinţelor mari pentru fermă şi vecinătăţi.

6.3. Cuantificarea riscului

Se iau în considerare frecvenţa aproximată de manifestare a hazardului şi gravitate în cazul

producerii accidentului.

Conform diagramei, în cele trei situaţii menţionate mai sus, riscul este mic.

NIVELE DE RISC ŞI SECURITATE

S-au considerat nivelurile de risc peste 4 ca fiind inacceptabile.

Nivelul 7 de risc reprezintă nivelul critic, dincolo de această limită siguranţa tinde către zero.

Normativele din majoritatea ţărilor nu permit atingerea stadiului critic. Se stabilesc pentru

indicatorii de risc limite maxime admisibile sub formă de valori pentru cei măsurabili şi sub

formă de interdicţii pentru ceilalţi.

Analiza riscului şi efectului indică pentru aceasta activitate – RISC MIC şi nivel de securitate

MARE. NIVELE DE RISC ŞI SECURITATE – 3 , acceptabil.

6.4. Măsuri pentru limitarea riscurilor

Măsurile generale pentru limitarea riscului în baza de producţie pornesc de la reguli simple în

ideea că o neglijenţă minoră poate duce la declanşarea unui accident cu consecinţe extrem de

grave asupra angajaţilor, comunităţii din localităţile învecinate şi mediului. Se consideră că

Nivel de risc

(Ni)

minim foarte

mic mic mediu mare foarte mare maxim

Nivel de

securitate (Si)

maxim foarte

mare mare mediu mic foarte mic minim

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 Nivel 6 Nivel 7




probabilitatea de manifestare a riscului este minimizată prin măsurile stricte impuse la nivelul

organizaţiei:

Securitatea obiectivului este strict asigurată prin:

este restricţionat accesul în incintă şi se face identificarea eventualilor vizitatori şi a

scopului vizitei pe amplasamentul bazei de producţie;

se asigură iluminatul la obiectivele importante şi pe căile de acces;

paza obiectivului este asigurată non-stop de personalul angajat, în scopul prevenirii

producerii unor accidente ca urmare a intrării persoanelor străine pe amplasament;

protecţia reţelelor electrice şi a corpurilor de iluminat exterioare şi interioare s-a

realizat în faza de construcţie. Reţelele electrice vor fi periodic verificate şi întreţinute

de profesionişti.

gospodărirea internă corespunzătoare este considerată o necesitate pentru diminuarea

riscului de accident;

materialele inflamabile, vor fi pastrate conform normativelor specifice;

căile de evacuare şi acces sunt permanent ţinute libere;

nu se creează depozite haotice pentru deşeurile rezultate din activităţile de

întreţinere/reparaţii a mijloacelor auto proprii, acestea constituind deseori cauze

pentru producerea de incendiu;

dejecţiile, apele uzate, cadavrele de animale sunt păstrate corespunzător;

este asigurat controlul şi asistenţa sanitară – veterinară;

instalaţiile vor fi periodic verificate, ca şi echipamentele de întreţinere şi intervenţie;

se păstrează permanent legătura cu echipele externe de intervenţie, în special corpul

de pompieri şi protecţia civilă;

întreţinerea permanentă a echipamentelor de intervenţie în caz de incendiu (hidranţi,

extinctoare, lopeţi, găleţi, nisip etc.);

în caz de accident se iau următoarele măsuri:

- în caz de accident minor se realizează intervenţia locală cu resurse proprii şi

sunt informate autorităţile locale interesate. Intervenţia se face de către

personalul instruit din unitate, responsabilităţile fiecaruia fiind bine definite.

- în caz de autosesizare a unui accident, transmiterea informaţiei autorităţilor

competente se realizează telefonic de către persoana responsabilă cu siguranţa,

protecţia mediului, muncii şi PSI în unitate.

În privinţa pregătirii angajaţilor se fac următoarele precizări:

Pregătirea angajaţilor se face în primul rând la angajare şi se urmăreşte în primul rând

expunerea situaţiei prezente în organizaţie privind pericolul producerii unor accidente

grave ca urmare a unor neglijenţe minore;

După angajare, se face instruirea periodică a acestora, după o programă bine stabilită,

urmărindu-se în special formarea deprinderilor în manipularea echipamentului de

intervenţie în caz de accident;

Echipa este formată din angajaţii din unitate şi este pregatită în scopul alarmării şi

intervenţiei rapide în caz de accident, se vor fixa responsabilităţile pentru fiecare

persoană şi procedurile de acţiune pe fiecare sector de activitate;

Alarmarea serviciilor de intervenţie din exterior se face de către responsabilul cu

siguranţa din unitate, iar activităţile de combatere în scopul minimizării efectelor se

desfăţoară în colaborare cu echipele externe de intervenţie.




7. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa “0”

Situaţia existentă în care ferma nu se modernizează, rămâne nepopulată, clădirile existente

urmând a fi demolate, cu pierderi economice.

Varianta “1” (propusă)

Repopularea fermei în condiţiile respectării proiectului şi a recomandărilor din acest studiu va

avea un impact asupra mediului înconjurător în limitele admise.

Ferma deţine dotările necesare desfăşurării activităţii de creştere intensivă a păsărilor.

Amplasamentul beneficiază de facilităţile oferite de reţelele de distribuţie a utilităţilor.

Construirea fermei în condiţiile respectării proiectului şi a recomandărilor din acest studiu va

avea un impact asupra mediului înconjurător în limitele admise.

Ferma va deţine dotările necesare desfăşurării activităţii de creştere intensiva a păsărilor.

Înfiinţarea şi organizarea fermei de păsări are întotdeauna o motivaţie comercială iar la baza

unei astfel de afaceri stau câteva considerente:

- existenţa în zonă a unor suprafeţe teren care se pretează pentru cultura cerealelor care

folosite la cresterea păsărilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decât dacă acestea ar fi

vândute ca atare;

- existenţa surselor financiare certe, fondurile FEADR prin Masura 121 şi fonduri

proprii/credit bancar, care pot fi investite într-o ferma de creştere şi îngrăşare păsări şi care

pot aduce venituri suplimentare faţă de investirea în afaceri din alt domeniu al economiei;

- existenţa în zonă a forţei de muncă disponibile şi calificate pentru astfel de activităţi

de creştere şi îngrăşare a păsărilor;

- utilităţile existente în zonă sunt: apa, energie electrică, telefonie.

Realizarea modernizării fermei prezintă un avantaj net din punct de vedere al protecţiei

mediului faţă de menţinerea situaţiei existente.




8. MONITORIZAREA

Programul de monitorizare a activităţilor desfăşurate pe amplasament va cuprinde

următoarele:

- ţinerea evidenţei gestiunii deşeurilor ;

- evidenţa consumurilor de apă potabilă şi de energie electrică, gaze naturale;

- ţinerea evidenţei buletinelor de analiză;

- raportarea la autorităţile competente pentru protecţia mediului:

- inventarul Emisiilor de poluanţi ;

- darea de seamă privind gestiunea deşeurilor;

- informaţii relevante solicitate de autorităţile pentru protecţia

mediului.




9. GREUTĂŢI ÎNTÂMPINATE, RECOMANDĂRI

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice şi să stabilească în

conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative,

principale şi secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileşte măsurile de prevenire, reducere şi, unde este

posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de

mediu (fiinţe umane, faună, floră, sol, apă, aer, climă şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu

cultural, interacţiunea dintre aceşti factori) şi contribuie la luarea deciziei de

emitere/respingere a acordului de mediu.

Dificultăţi tehnice nu au fost întâmpinate.

Dificultăţile se referă la estimarea cuantificată a efectelor, unde s-a folosit o metodă de

apreciere.

Dificultăţi au fost întâmpinate la stabilirea impactului mirosului, deoarece există prea puţine

date cu privire la substanţele urât mirositoare şi concentraţiile lor în compuşii emişi din

dejecţiile de pasăre. Gradul de încredere a metodelor evaluative utilizate poate fi considerat

satisfăcător.

Recomandări

1.Titularul va solicita Primăriei introducerea în PUG-ul comunei, a zonei de

protecţie a fermei de minim 200 m faţă de limita amplasamentului, pe întreg

conturul, aşa cum este în prezent. Aceasta înseamnă că orice cerificat de

urbanism care se va elibera pentru acest perimetru va stipula pericolele

existente prin funcţionarea unei ferme: •Mirosul

•Amoniacul

•Pulberile

•Bioaerosolii, germenii, viruşii

2. Platforma de colectare temporară a dejecţiilor se va amplasa în partea de vest

sau nord a fermei, pentru a asigura o distanţă cât mai mare faţă de zona locuită

existentă a satului Coşoveni.




10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

a) Descrierea activităţii

Prezentul Raport la studiu de evaluare a impactului s-a întocmit pentru proiectul

„Modernizare fermă pui de carne, comuna Coşoveni, jud. Dolj”.

Beneficiarul (S.C. VITALL S.R.L.) investiţiei urmăreşte obţinerea de fonduri structurale

(FEADR).

Profilul de producţie

Activitate principală desfăşurată:

cod CAEN 0147 -Creşterea păsărilor (CAEN nou 2008 0124)

Prin prezentul proiect se propun următoarele obiective:

► Amenajare spaţii pentru creşterea puilor de carne în construcţii existente (C, C3).

► Înlocuire învelitori din plăci de azbociment cu învelitori din panouri termoizolante la

clădirile C1, C2, C3. ► Refacere pardoseli la clădirile C1, C2, C3, C4.

► Refacere finisaje la clădirile C2, C3.

Modernizarea fermei va afecta numai clădirile C1, C2, C3, C4 – hale (blocuri) creştere

păsări.

Capacităţi de producţie existente

Două hale creştere pui de carne cu capacitatea de 37.000 capete pe ciclu (C1 şi C4) şi 5

cicluri pe an. Acestea fac obiectul Autorizaţiei integrate de mediu nr. 56 din 16.12.2009.

Descrierea procesului tehnologic

Puii de carne sunt transferaţi de la staţiile de incubaţie ale furnizorilor, în mijloacele de

transport ale acestora şi apoi în halele de creştere ale S.C. VITALL S.R.L.. Creşterea puilor

de carne de la o zi, la 40 † 45 zile se face în halele existente şi cele modernizate conform

proiectului. Puii urmează să fie menţinuţi şi crescuţi în condiţii de microclimat controlat, până

la atingerea parametrilor de tăiere.

Durata de ocupare a unei hale de creştere cu o serie de pui de la o zi la 40 ÷ 45 zile, urmate de

7-21 zile de vid sanitar, 5 cicluri/an.

Densitatea puilor din halele de creştere pentru cele 2 hale este aproximativ: 16 -18 pui/mp.

Sistemul de creştere a păsărilor este la sol, pe aşternut permanent uscat. Soluţia prezintă

avantaje atât din punct de vedere ecologic (obţinându-se deşeuri uscate), cât şi din punct de

vedere tehnologic, pentru că se obţine o mai bună calitate a cărnii.

Acţiunile de decontaminare, dezinsecţie şi deratizare reprezintă principalele măsuri care se

impun pentru prevenirea şi combaterea nespecifică a vectorilor sau a microorganismelor şi a

paraziţilor care pot determina la om sau animale boli transmisibile sau disconfort. În acest

scop, se organizează până la 3 săptămâni de vid sanitar după fiecare depopulare. Dezinfecţia

se va realiza cu mijloace proprii, iar dezinsecţia, deratizarea va fi realizată de firme

specializate.




Halele de creştere a puilor vor fi echipate cu:

- sisteme automate pentru furajare,

- sisteme de adăpare,

- sisteme de ventilaţie,

- sisteme de iluminat artificial,

- sisteme de încălzire.


Cantitatea de hrană adminstrata puilor, precum şi ponderea diferitelor componente în furajul

administrat puilor sunt corelate cu vârsta acestora.

Hrănirea puilor se face cu un sistem de transport mecanic al furajelor, de la buncărele

principale de stocare.

Acţionarea sistemului de transport al furajelor din buncărul de stocare la liniile de hrănire a

puilor se face cu motoare electrice.

Pentru a reduce pierderile de furaj, funcţionarea dozatoarelor de furaj, ampalsate la capătul

fiecărei linii de hrănire a puilor, este corelată printr-un sistem automatizat, cu sistemul de

acţionare a liniilor de hrănire. Astfel, linia de hrănire a puilor este echipată cu senzori care

sesizează prezenţa sau absenţa furajelor de pe linia de hrănire, comandând încărcarea liniilor

de hrănire cu furaj sau oprirea încărcării cu furaj a liniilor de hrănire.

Linia de hrănire conţine farfurii aşezate la 4 linii, la o distanţă de 75 cm şi prevăzute cu sistem

de ridicare manual. Cu excepţia liniilor de hrănire care au o suprafaţă liberă ce permite

accesul puilor la furaje, toate celalalte operaţii de transport a furajelor (inclusiv cea de

descărcare din autobene în buncărele de stocare) se fac prin conducte închise care nu permit

pierderi de furaj sau emisia de pulberi în atmosferă, fiind protejaţi factorii de mediu.

Cântărirea puilor pentru controlul sporului în greutate se va realiza săptămânal, se vor face

cântăriri de control cu un sistem de cântărire automat pe fiecare hard dotat cu computer şi

platformă de cântărire.

Sistemul de adăpare

Adăparea puilor se face cu apă potabilă asigurată de priza de alimentare cu apă a halei.

Sistemul de adăpare a puilor este constituit dintr-o serie de adăpătoare individuale, amplasate

de-a lungul halelor de creştere. Sistemul de adăpare este dotat cu cupe în care se colectează

eventualele scurgeri de apă. Adăparea de face cu 5 linii de adăpare cu cupe şi cu picurători pe

hală, fiind prevăzute pipete pentru adăpare, aşezate la 20 cm una de cealaltă, iar înălţimea

acestora se reglează în funcţie de vârsta puilor. Liniile de adăpare sunt suspendate, având

posibilităţi de reglare a înălţimii în funcţie de vârsta puilor. În fiecare hală este prevazută o

linie de alimentare cu apă a instalaţiilor de adăpare prevăzute cu filtru de apă, regulator de

presiune, apometru, dozator de medicamente.

Sistemul de ventilaţie este prevăzut cu un sistem electronic de monitorizare a

microclimatului din hale şi acţionează permanent ferestrele de admisie menţinând o

temperatură constantă în hale. Echipamentul de automatizare (care include şi senzori pentru

concentraţia de CO2 din halele de creştere) acţionează în funcţie de valorile programate

simultan asupra:




- debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea turaţiei clapetelor de pe

secţiunile de admisie a aerului proaspăt din halele de creştere;

- instalaţiilor de încălzire, comandând pornirea/oprirea acestora (va fi amplasat un

senzor la 10 – 25 cm deasupra patului de creştere);

Sistemul de iluminat artificial

Iluminatul va fi artificial, economic şi va fi compus din lămpi, diminuator de intensitate şi

cablu.

Sisteme de încălzire

Temperatura din halele de creştere a puilor este controlată atât prin utilizarea unor sisteme de

încălzire locală (radiante – pe timp de iarnă) cât şi prin reglarea nivelului de ventilaţie (pe

timpul verii).

Nivelul temperaturii şi al umidităţii din halele de creştere va fi controlat de un echipament

automatizat (câte unul pentru fiecare hală) asistat de un calculator, care este programat să

menţină temperatura şi umiditatea din halele pentru puii în creştere.

Colectarea şi depozitarea dejecţiilor

Puii sunt crescuti la sol pe un aşternut din coji de floarea soarelui în sezonul mai cald al anului

şi pe aşternut de paie în perioadele mai reci ale anului.

Dejecţiile de pui împreună cu aşternutul provenit din faza populării sunt evacuate din halele

de creştere periodic, la sfârşitul perioadei de creştere, după depopularea halelor.

Dejecţiile sunt încorporate în cojile de seminţe de floarea-soarelui şi paiele care constituie

patul de creştere. Pe lângă dejecţii, patul de creştere care se evacuează din hale mai conţine şi

resturi de furaj. Patul de creştere uzat are o umiditate de cca. 55 – 65 %. Gunoiul rezultat din

halele de creştere va fi preluat pe bază de contract de o societate în vederea adminstrării ca

amendament pe terenurile agricole sau de către producatori individuali. În acest sens,

societatea deţine un contract de prestări servicii pentru prelucrarea gunoiului de grajd. De

asemenea, gunoiul este distribuit şi fermierilor individuali, pe baza unor bonuri de livrare,

existând o cerere importantă în acest sens.

În afara proiectului, societatea va realiza o plaformă de depozitare a dejecţiilor, în perioada

când acestea nu sunt împrăştiate pe câmp.

Capacitatea de producţie

Nr.

crt.

Hală Nr. de pui/hală Nr. de pui pentru 5

serii /an

Hale amenajate conform proiectului

1 C2 33.000 165.000

2 C3 33.000 165.000

Hale existente

C1 37.000 185.000

C4 37.000 185.000

TOTAL 140.000 700.000




Modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se face din reţeaua existentă, din două puţuri forate, unul în incintă şi

unul în afara ei.

Canalizarea

În proiect au fost prevăzute următoarele:

- instalaţii de evacuare a apei uzate tehnologice;

- instalaţii de evacuare a apelor menajere;

- instalaţii pentru evacuarea apei meteorice.

Evacuarea apelor uzate tehnologice

Canalizarea apelor uzate tehnologice de la spălarea halelor se va realiza în rigole de scurgere

de tip prefabricat, cu grătar din fontă. Rigola se va racorda la sistemul de canalizare existent

cu deversare în 2 bazine vidanjabile de 64 mc fiecare, câte 2 pentru fiecare hală.

Evacuarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere de la sediul administrativ şi filtrul sanitar sunt colectate într-un bazin de

64 mc şi sunt vidanjate de către SC Compania de Apă Oltenia SA Craiova şi evacuate la staţia

de epurare orăşenească.

Evacuarea apelor meteorice

Apele pluviale sunt evacuate prin burlane de pe acoperişul clădirilor, la sol.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a fermei este asigurată din reţeaua de medie tensiune

20/0,4kV – 250 kVA existentă în incintă.

Pentru cazurile de avarie ale alimentării cu energie electrică din sistemul energetic, este

prevăzut un grup electrogen de 400 kVA. Tabloul aferent grupului electrogen va avea două

căi de alimentare: una direct din tabloul general şi cea de-a doua de la grup, comutarea între

surse făcându-se automat.

De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de joasă tensiune (amplasat în

clădirea postului de transformare) este asigurată alimentarea cu energie electrică a tuturor

halelor şi anexelor. Pentru fiecare hală va fi prevăzut un tablou electric propriu de distribuţie

din care se vor alimenta consumatorii aferenţi halei: iluminat, circuite de prize, instalaţii de

termoventilatie şi condiţionare.

Accesul la obiectiv

Accesul în incinta fermei se poate realiza de pe DJ (3) Craiova Coşoveni, care se află la

aproximativ 400 m faţă de fermă şi printr-un drum de aces din drumul judeţean către fermă.




b) Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

Ţinând seama de datele furnizate de titularul proiectului şi de documentele de referinţă

utilizate în UE, privind cele mai bune tehnici în domeniu, a fost estimat impactul asupra

factorilor de mediu: apă, aer, sol, peisaj, arii protejate, mediul social. A fost evaluat şi riscul

unor accidente. Evaluarea impactului s-a realizat pe baza tabelelor de estimare pentru fiecare

factor de mediu, subliniindu-se impactul rezidual, după luarea măsurilor de diminuare a

impactului.

c) Impactul prognozat asupra mediului

Apa

Surse de poluare a apelor:

- Apele uzate fecaloid – menajere

- Apele uzate tehnologice de la spălarea halelor

- Apele de infiltraţie de la bazinul de dejecţii

- Apele pluviale

Apele uzate fecaloid – menajere colectate în bazinul vidanjabil sunt încărcate în general cu

substanţe organice, compuşi ai azotului şi fosforului.

Referitor la calitatea apelor uzate menajere, indicatorii principali de poluare pentru aceste ape

sunt: materiile în suspensie şi CBO5.

Gradul de biodegradabilitate al unei ape reziduale, respectiv posibilitatea de epurare mecano –

biologică se măsoară prin raportul CBO5/CCO-Cr, care trebuie să fie cel puţin 0,4. Având în

vedere că acest raport este de 0,4 – 0,45 în cazul apelor reziduale fecaloid – menajere, acestea

sunt foarte biodegradabile putând fi folosite ca generatoare de nămol activ, respectiv ca

iniţiatoare a procesului de epurare biologică, împreună cu alte ape mai puţin active.

Apele uzate tehnologice de la spălarea halelor au un impact potenţial major dacă sunt

evacuate direct în emisarul natural. Impactul se datorează în special încărcăturii organice

ridicate, a azotului amoniacal ridicat şi a fosforului.

Raportul CBO5/CCO este mai mic de 0,4 ceea ce indică o biodegradabilitate redusă.

Prezenţa dezinfectanţilor şi detergenţilor creeaza un potenţial risc. Aplicarea lor prin

termonebulizare şi pulverizare, în soluţii diluate (0,5 -1%) permite utilizarea în cantităţi mici,

diluţia lor în apa de spălare este sub 0.02%. Aceasta face ca riscul să fie scăzut. Problema pH-

ului (utilizarea varului, a sodei la spălare), valorile ridicate pentru CCO-Cr şi azot amoniacal

conduce la un impact potenţial în cazul evacuării acestor ape în ape de suprafaţă. Documentul

de referinţă recomandă evacuarea apelor uzate tehnologice într-o staţie de epurare.

Evacuarea apelor uzate provenite din spălarea halelor la finalul unui ciclu, se va realiza prin

rigolele de la nivelul pardoselii, care vor dirija apele spre bazinele etanşe vidanjabile

existente, prin intermediul conductelor exterioare de racord existente.

Apele pluviale de pe suprafaţa construcţiei se vor colecta în sistem gravitaţional şi vor fi

conduse la teren prin jgheaburi şi burlane.

Apele de infiltraţie de la platforma de dejecţii sunt colectate în bazinul platformei de dejecţii

şi sunt împrăştiate pe câmp, fără a se supune regulilor stabilite în zonele vulnerabile la




poluarea cu nitraţi şi poate fi aplicată în orice moment, pe orice fel de sol, dar ţinând cont de

Codul Bunelor Practici Agricole.

Aerul

S-au luat în considerare cele două faze de activitate:

realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorită următoarelor surse care apar în timpul

realizării proiectului:

mijloace auto şi utilitare în incintă – gaze de eşapament,

lucrări de reabilitare construcţii – particule în suspensie şi sedimentabile.

Efectele vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local.

În această fază emisiile nu pot fi cuantificate.

în timpul funcţionării fermei

S-au identificat următoarele surse de emisii:

Surse fixe

Emisii de gaze din hale – evacuarea forţată a aerului prin sisteme de ventilaţie.

Emisii de la incineratorul de cadavre

Emisiile de bazinele de depozitare a dejecţiilor şi a apelor uzate

Surse mobile

Emisii de gaze de eşapament în incintă şi drumurile conexe.

POLUANT SURSĂ

Amoniac (NH3) - Hale pentru păsări


Metan (CH4) - Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejecţii în perioada de vid sanitar

Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru păsări


Dioxid de carbon (CO2) - Blocuri pentru păsări

- Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S) - Hale pentru păsări

- Evacuarea de dejecţii în perioada de vid sanitar, bazine de

depozitare dejecţii

Praf (pulberi sedimentabile

şi în suspensie, PM10,

PM2,5)

- Transportul şi manipularea furajelor în incintă,

- Hale pentru păsări


Gaze de eşapament (SOx,

NOx, CO, particule, COV,

PAH)

- Mijloace de transport în incintă (pentru furaje şi dejecţii)

- Utilitare în incintă pentru evacuare dejecţii din adăposturi

Încălzirea halelor - Încălzirea se realizează cu radiante cu infraroşu, respectiv

turbosuflante cu funcţionare pe bază de gaz metan.




Mirosul este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe masură ce creşterea

intensivă de animale se dezvolta. Prezenţa vecinătăţilor fermelor este de aşteptat să ducă la

creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problemă de mediu.

În fermă, mirosul este emanat de surse staţionare cum ar fi halele pentru păsări, dar şi la

evacuarea dejecţiilor din adăposturi.

Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu în imprejurimile fermelor, dar poate

provoca neplăceri când masele de aer se deplasează pe direcţia localităţilor sau a

altor receptori sensibili. În interiorul adăposturilor pentru păsări, praful este

recunoscut ca şi contaminant care poate afecta respiraţia animalelor şi

angajaţilor.

Cu privire la emisiile dirijate, acestea sunt datorate sistemelor de ventilaţie care

asigură condiţiile optime de microclimat în adăposturi.

Prin utilizarea unei atmosfere controlate în interiorul halelor (controlul se face cu

echipament de sistem automatizat) posibilitatea de fermentare a dejecţiilor este

mică, astfel cantitatea de emisii în atmosferă va fi redusă la minim.

Producerea N2O, metan CH4 şi a produşilor volatili nemetanici (NMVOC), este asociată cu

depozitarea în adăposturi a dejecţiilor în amestec cu aşternutul, iar nivelul lor în adăposturi

poate fi considerat foarte scăzut atunci când adăposturile sunt ventilate corespunzător.

Solul şi subsolul


- prin deversări accidentale de produse petroliere şi/sau uleiuri minerale,

- prin eventuale depozitări necontrolate.

Surse specifice perioadei de funcţionare:

- producerea dejecţiilor în adăposturi;

- evacuarea şi stocarea dejecţiilor în bazinul vidanjabil;

- evacuarea gunoiului din adăposturi;

- depozitarea pe platformele de gunoi, a dejecţiilor solide;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar şi a produselor utilzate în perioada de

vid sanitar;

- depozitarea şi gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar şi

de la produsele utilizate pentru dezinfecţie;

- depozitarea uleiurilor uzate;

- depozitarea deşeurilor infecţioase de la tratamente şi cadavrele de animale;

- lucrări de reparaţii, întreţineri.




Biodiversitatea

Având în vedere faptul că cea mai apropiată arie protejată se află la peste 6 km faţă de ferma

studiată, putem spune că nu există impact asupra unei arii protejate sau sit NATURA 2000.

Peisajul

După terminarea lucrărilor, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil îmbunătăţit.

Mediul social şi economic

Impactul este pozitiv prin locurile de muncă oferite.

Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În zonă nu se află monumente istorice sau social-culturale care să impună o protecţie specială

din punct de vedere al protecţiei mediului.

Deşeurile

Deşeuri rezultate în perioada de execuţie a investiţiei:

- deşeuri de construcţii;

- deşeuri menajere,

Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare:

- deşeuri menajere amestecate;

- ambalaje deteriorate;

- dejecţii de la animale;

- cadavre de animale;

- deşeuri şi ambalaje de substanţe utilizate la dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare;

- deşeuri din activitatea medicală;

- anvelope uzate;

- acumulatori uzaţi;

- uleiuri uzate.

Managementul dejecţiilor se axează pe:

strategia de hrănire;

formula alimentelor (nivelul de proteine);

adăparea şi sistemul de adăpare;

sistemul de depozitare a dejecţiilor.

Situaţii de risc

Sursele de aprindere

Principalele surse de aprindere sunt: echipamentele electrice, electricitatea statică, flacăra

deschisă şi surse întâmplătoare.

Măsuri de siguranţă - eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere.




- ferma să fie asigurată împotriva unor acte de vandalism.

Estimarea frecvenţei - mică, datorită unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei.

Estimarea consecinţelor - mari pentru incinta fermei.

Posibile scurgeri accidentale

Principalele surse sunt: evacuări necontrolate de ape uzate tehnologice, pierderi de produse

petroliere pe sol.

Măsuri de siguranţă - managementul corespunzător al dejecţiilor;

- prevenirea evacuării accidentale de produse petroliere;

Estimarea frecvenţei - mică, datorită unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei;

Estimarea consecinţelor - medii pentru incinta fermei.

Posibile îmbolnăviri ale animalelor (epizootii)

Măsuri de siguranţă – controlul sanitar – veterinar;

Estimarea frecvenţei – foarte mică, datorită amplasamentului, a unei supravegheri şi

exploatări corespunzătoare a fermei;

Estimarea consecinţelor – mari pentru fermă.

Analiza riscului şi efectului indică pentru această activitate – RISC MIC şi nivel de securitate

MARE. NIVELE DE RISC ŞI SECURITATE – 3, acceptabil.

d) Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Impactul asupra apei de suprafaţă şi subterane se manifestă doar în cazul evacuării

necontrolate de ape uzate menajere şi tehnologice.

Impactul asupra solului se manifestă în cazul pierderii etanşeităţii bazinelor de

colectare apă tehnologică şi apă uzată menajeră. Se manifestă de asemenea în cazul

nerespectării bunelor practici agricole la împrăştierea gunoiului pe câmp.

Impactul asupra aerului se manifestă preponderent în zona de est şi vest, ţinând seama

de deplasarea maselor de aer. Concentraţiile poluanţilor sunt sub limitele admisibile.

În condiţii defavorabile dispersiei, la scoaterea dejecţiilor din hale, locuinţele din

imediata vecinătate pot resimţi mirosul specific.

e) Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

APA

Asupra apelor de suprafaţă

- respectarea parametrilor de stocare în bazinul vidanjabil;

- apele tehnologice şi menajere se vor evacua la o staţie de epurare;

- se vor lua măsuri de reducere a impurificării apelor pluviale printr-un management

corespunzător al dejecţiilor;




- măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în perioada de execuţie a

investiţiei;

- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol şi substanţe chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale atât în perioada de

execuţie a investiţiei cât şi în perioada de funcţionare a fermei;

Asupra apelor subterane

- impermeabilizarea rigolelor şi a bazinelor pentru prevenirea impurificării solului şi apelor

subterane;

- prevenirea supraîncărcării bazinului cu apele uzate menajere şi ape tehnologice;

- se vor lua măsuri de reducere a impurificării apelor pluviale printr-un management

corespunzător al dejectiilor;

- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol şi substanţe chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale, atât în perioada de

execuţie a investiţiei cât şi în perioada de funcţionare a fermei;

- măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi al rigolelor,

precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt

depozitate substanţele periculoase;

AER

Impactul principal al emisiilor în aer de la fermele de creştere a puilor se referă la mirosul

care însoţeşte aceste emisii şi la emisiile de amoniac. În aceste condiţii măsurile de reducere

se vor referi la:

Măsuri pentru reducerea mirosului

măsuri de prevenire a umezirii aşternutului;

un sistem de ventilaţie corespunzător, evacuarea aerului la înalţime (utilizarea

ventilatoarelor de acoperiş);

distanţa suficientă între fermă şi locuinţe, pe direcţia vântului;

reducerea emisiilor de miros de la locaţiile de stocare a dejecţiilor prin poziţionarea

corespunzătoare a acestora, ţinând seama de direcţia vântului, prezenţa arborilor sau a

zidurilor înalte între depozit şi locaţiile sensibile; bazinul de depozitare se va amplasa

în fermă în colţul de nord, la distanţă de zonele locuite (aprox. 450 m);

bazinele de stocare a apelor uzate menajere şi de la spălarea halelor vor fi acoperite.

Măsuri pentru reducerea emisiilor de amoniac




măsuri de prevenire a umezirii aşternutului;

hrănirea pe faze, conţinut redus de proteine în hrană.

SOL ŞI SUBSOL

În timpul realizării investiţiei:

- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal

de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat, în funcţie de

cerinţele de lucru;

- societăţile care asigură construcţia obiectivului şi montajul instalaţiilor

specifice îşi asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile

specifice din construcţii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la

finalizarea lucrărilor terenul va fi curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;

În timpul funcţionării instalaţiei

- desfăşurarea activităţii pe suprafeţe betonate

- descărcarea aşternutului din hale, la terminarea unui ciclu de producţie, direct în

mijloacele de transport ale beneficiarilor, sau transportarea acestuia direct în bazinul

amenajat pentru stocarea dejecţiilor solide;

- execuţia lucrărilor de etanşare a bazinului de colectare a apelor uzate şi a dejecţiilor;

- refacerea rigolelor acolo unde este cazul,

- utilizarea materialelor de absorbţie în cazul scăpărilor accidentale de produse

petroliere sau substanţe chimice, pe căile de acces. Aceste materiale vor fi colectate în

containere şi ulterior transportate la o instalaţie de incinerare;

- depozitarea corespunzătoare a cadavrelor de păsări: în pungi de material plastic, în

containere etanşe, la rece (lăzi frigorifice în camera de colectare – hala nr. 3), până la

preluarea de către Protan.

f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului

Prin măsurile luate prin proiect şi în desfăşurarea activităţii, impactul asupra factorilor de

mediu este nesemnificativ.

g) Prognoza asupra caliăţii vieţii/standardul de viaţă şi asupra condiţiilor

sociale în comunităţile afectate de impact

Proiectul are un efect benefic prin crearea de noi locuri de muncă, reabilitarea unor clădiri

degradate.

Distanţa faţă de receptorii sensibili indicată de TA LUFT nu este respectată.

Nu este respectată distanţa recomandată de 1000 m indicată de Ord. 536//97 – Ordin al

Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul

de viaţă al populaţiei. Acest ordin prevede stabilirea mărimii zonei pe baza studiilor de impact

asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.




Există totuşi nişte condiţii care fac ca impactul să fie redus:

Graficele de dispersie, în funcţie de direcţia predominantă a vânturilor (direcţia predominantă

a deplasării maselor de aer este: dinspre vest şi est, dinspre SE spre NV, deci mai puţin

preponderentă spre SE unde sunt locuinţele cele mai apropiate.

Sistemul de ventilatie a halelor care face ca praful, amoniacul, mirosul din hale să se

disperseze este situat în partea opusă satului, deci distanţa se măreşte practic cu încă 112 m,

cât este lungimea halelor (rezultând o distanţă de 342 m).

Platforma de dejecţii se va amplasa în colţul de nord a amplasamentului, către terenurile

agricole, nu către sat.

Construcţia cea mai apropiată, situată la 100 m de fermă are destinaţia initială agricolă.

De asemenea, TA Luft menţionează că această distanţă se poate modifica în condiţiile

existenţei:

- măsurilor primare

- dacă gazul poate fi tratat într-o instalaţie de tratare a gazelor.

Măsurile primare de reducere a emisiilor sunt luate prin modernizarea fermei conform

cerinţelor din UE.

În aceste condiţii se poate considera că din punct de vedere al protecţiei mediului, ferma

este la distanţa de protecţie necesară. Mai mult ferma funcţionează de 40 ani pe acest

amplasament şi nu au fost înregistrate prejudicii aduse populaţiei limitrofe.

Locuinţele noi din partea de est şi mai puţin cele din partea de sud - est pot fi supuse în

anumite condiţii atmosferice nefavorabile despersiei şi de lucru (scoaterea dejecţiilor din hale)

unui impact negativ temporar privind mirosul.

h) Enumerarea după caz, a altor avize acorduri obţinute

În curs de obţinere.




ANEXA 1 Planuri

Plan de situaţie, Plan hală




ANEXA 2

Certificat de înregistrare, Certificat constatator, Certificat de

urbanism, Extras CF




ANEXA 3

Autorizaţie de gospodărire a apelor




ANEXA 4

Contracte




ANEXA 5

Specificaţie tehnică – reţete hrănire

Fişa tehnică de securitate

arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/49936_SI ferma Cosoveni , Final.pdfarpmdj.anpm.ro

Documents

Transcript of arpmdj.anpm.roarpmdj.anpm.ro/upload/49936_SI ferma Cosoveni , Final.pdfarpmdj.anpm.ro