Infiintare ferma melci

of 32 /32
Managementul proiectelor …

Transcript of Infiintare ferma melci

Page 1: Infiintare ferma melci

Managementul proiectelor …

Page 2: Infiintare ferma melci

Înființare fermă de melci (model proiect)

Beneficiarul proiectului va deschide o Societate Comercială cu Răspundere Limitată

spre a demara o afacere în domeniul agricol și va accesa fonduri nerambursabile, prin măsura

121 din PNDR, în vederea înființării fermei de creștere a melcilor.

Ca și obiect de activitate, societatea comercială activează în domeniul creșterii animalelor

și activității în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). Cod CAEN:

0125 Creșterea altor animale, 0130 Activități în ferme mixte.

Beneficiarul proiectului va deține documente de proprietate pentru o suprafață de teren

extravilan de 10.000 mp.

Beneficiarul nu are pierderi financiare (SRL nou înființată), nu are datorii sociale și

fiscale și nici nu are obligații către instituții finanțatoare.

Denumirea proiectului propus va fi: “Înființare fermă pentru producerea melcilor în

ciclu biologic”.

Investiția constă în achiziționarea de plasă Helitex pentru îngrădirea straturilor,

achiziționarea sistemului de irigație prin microaspersiune, achiziționarea materialului semincer

necesar producerii hranei pentru melci, dotarea cu utilaje necesare desfășurării activității

helicicole și achiziționarea stolului matricol (melcii) pentru intrarea în producție. Îngrădirea

terenului se va realiza din fonduri proprii ale beneficiarului și nu face obiectul prezentului

proiect.

Zona va permite creșterea melcilor, fapt demonstrat și de probele de sol prelevate din

locul amplasării viitoarei ferme și se pretează la culturile ce fac obiectul hranei melcilor.

Amplasarea fermei helicicole se încadrează în standardele naționale de mediu și sanitar -

veterinare, conform anexelor atașate.

Investiția propusă oferă oportunități de muncă pentru persoanele din mediul rural,

facilitându-le posibilitatea de a obține venituri alternative.

Zona este una propice creșterii melcilor, mai ales în contextul actual când piața de

desfacere este în plină ascensiune, nu neaparat în plan local sau național, ci mai degrabă în plan

european și mondial, cererea de melci depășind oferta existentă pe piață la această oră.

Numărul actual al fermelor de creștere a melcilor este extrem de mic față de

posibilitățile existente.

Fiind o investiție nouă, reprezintă o diversificare față de veniturile înregistrate până în

prezent.

2

Page 3: Infiintare ferma melci

În urma relizării fermei pe suprafața de 3000 mp se obține ca produs melcul pentru

consum în cantitate medie de 5000 kg/an, de la aproximativ 3600 kg în primul an, 3932 kg în

anul al doilea, până la 5000 kg în anul 4. Producția medie la metrul pătrat este de 1,6 kg melci.

Prețul pe kg va fi de aproximativ 14,4 lei/kg.

În cadrul acestui proiect vor fi implicați doar membrii familiei. În timp numărul acestora

poate să crească pe măsură ce ferma se va extinde.

Persoanele implicate în proiect vor urma cursuri de specializare în acest domeniu, în

urma cărora vor obține atestate de agricultor culturi câmp și crescător de animale. Personalul este

necesar pentru efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor prevăzute de tehnologia de

creștere și producție.

Valoarea totală a proiectului va fi de 10000 euro, din care: valoarea eligibilă a

proiectului va fi de 6000 euro.

Sursele de finanțare ale proiectului sunt următoarele: surse proprii (total) 4000 euro;

fonduri publice nerambursabile 6000 euro.

Dotările ce vor fi achiziționate pentru lucrul în fermă sunt: motocultor; coasă elecrică

(trimer); roabă; cântar electronic; pompă manuală de stropit. Total 2000 euro.

Anual se vor consuma următoarele resurse pentru obținerea resursei în cadrul fermei:

insecticid; îngrășaminte; sămânță Brassica napus, Beta vulgaris, Latuca sativa, Helianthus

annuus, Trifolium ssp.

Consum energie electrică: 1367 kw/lună.

Consum apă: 1000 mc/lună.

Avizele și acordurile emise de organele în drept, conform legislației în vigoare existau

deja la data începerii proiectului și sunt dispuse în anexă, în copie.

Construcții și instalații

Instalaţie irigat prin microaspersiune: procurat ţeavă PEID D25 PN6-600 m; piese

branşare D40 x ¾-6 buc; procurat ţeavă PEID D40 PN6-222 m; racord compresiune tip fe D40 x

¾-6 buc x; racord compresiune tip fe D25 x ¾`` - 6 buc; robinet “R” fi-fi cu levier D 1``¼ - 3

buc; teu D40- 5 buc; dop compresiune D=25- 12 buc; manşon redus 40-25-6 buc; pompa ASPRI

35-5 -1 buc; microaspersor 3002/0070- 216 buc; furtun spaghetti 3080/0307-532 m; adaptor

spaghetti 7 mm -532 buc; preducea 4 mm -1 buc; adaptor 6 mm 3054/0006-216 buc x. Total:

1290 euro. Montaj instalaţie irigare: 194 euro. TOTAL instalaţie irigare: 2000 euro.

Dotări plasă Helitex + manoperă montaj. Total: 4000 euro.

3

Page 4: Infiintare ferma melci

Aprovizionarea melcilor 2000 euro.

Total final 10000 euro.

Proces tehnologic pe o perioadă de 4 ani de la înființare. Acest proces technologic poate

aduce profit după primul an de la data populării fermei cu melci reproducători (melci maturi).

Vânzarea melcilor este asigurată în baza unui contract cu prelucrători.

Firma se va înființa cu scopul de produce și promova carnea de melc din producția

fermei. Fabrica se va construi în comuna Teliu județul Brașov la cele mai înalte standarde

europene, utilarea și operarea ei fiind guvernate de normele ISO 22.000, HACCP și cerințele

impuse de EcoCert International, organism de certificare BIO.

Produsele finite au ca destinație piața europeană și cea nord-americană și constau în

carne de melc sub formă de conserve, pachete înghețate și semipreparate. Pentru a satisface

diversitatea cerințelor, firma se adresează tuturor celor 3 sectoare ale pieții: consumatorii

comerciali (restaurante); consumatorul casnic; consumatorul de produse Gourmet.

Piața melcilor

Din analiza datelor zilnice ale pieței, alături de informațiile provenite de la firme

alimentare din acest sector, se poate afirma că, în ultima perioadă s-a asistat la o creștere

neașteptată a cantităților vândute. Este verificat ca într-adevăr melcii sunt un aliment consumat

cu precădere în casă și în familie și că se cumpără mai ales ca produs proaspăt, curățat, dar care

trebuie însă preparat. Numeroase date recente confirmă ca, făcând o comparație între melcii

culeși și cei crescuți, consumatorii îi consideră pe cei din urmă de o calitate mai bună decât

ceilalți, datorită gustului cărnii și pentru o mai ușoară și mai rapidă modalitate de preparare.

4

Page 5: Infiintare ferma melci

Această analiză este foarte importantă deoarece ea confirmă faptul că produsul de import,

cules din natură și deci, crescut pe baza plantelor neselecționate, este absolut inferior din punct

de vedere calitativ produsului provenit din crescătorie. Cotațiile melcilor în ultimii 10 ani au

înregistrat creșteri de 8-10% anual și se semnalează o substanțială uniformizare a prețurilor în

diversele anotimpuri și nu mai există astfel dezechilibre majore între produsul cules vara sau

toamna și cel cules în starea de hibernare, iarna.

Menținerea unui preț stabil este semnul unei pieți mai extinse, mai continue și legată în

principal de organizații cu structuri și sisteme industriale. În plus a existat și o mare schimbare în

direcția tendinței consumului diverselor specii. Până acum 7-8 ani, datele pieței erau în principal

legate de Helix pomatia, care era melcul cel mai cunoscut și cu care se lucra cel mai mult, odată

cu trecerea anilor, alte specii, considerate până atunci minore, au luat avânt, răsturnând situația

anterioară, astfel a fost necesară o reevaluare a prețurilor din ce în ce mai marcate de melcii de

talie mică, în raport cu cei de talie mai mare. În anii 1998-2000, comercializarea totală pe aceste

pieţe a fost de 400000 de tone pe an; s-a redus cu 10-15% faţă de anii 1990 din cauza diminuării

produsului din natură care reprezintă încă cu preponderenţă oferta anuală.

Ţara cu piaţa cea mai importantă este fără îndoială Franţa care gestionează singură 40%

din întreaga cantitate de melci comercializaţi în întraga lume.

În Franţa sunt situate cele mai importante firme comerciale care eticheteză produse

congelate, pregătite sau conservate în cutii provenind din alte ţări în care are loc culesul din

natură şi prepararea (ex. Turcia, Grecia, Tunisia). în apropiere de Paris, în sud la Rungis are loc

în fiecare zi, pe lângă piaţa de alimente, sectorul de peşte, cea mai mare piaţă de melci din lume.

Preţul de la Rungis este o cotaţie de referinţă pentru toate ţările şi pieţele. Chiar şi în

Italia preţul grosiştilor pe piaţă şi din negocierile dintre fabrici şi producători ţine cont de

evaluarea înregistrată pe această piaţă pariziană.

La nivel de crescătorii, în mod contrar, francezii nu sunt pe primul loc şi procentul de

melci de crescătorie pe întregul segment este de doar 3%. Se deschid noi şi importante pieţe de

vânzare în Statele Unite şi Japonia. Aceste două mari popoare au descoperit bucătăria

mediteraneană şi, în mod deosebit, cea italiană, care a devenit după cea chineză a doua ca

difuzare în lume. Melcii meditarenieni au găsit o desfacere importantă încât au creat linii noi de

export din Italia către ţări care se inspiră din metodele şi civilizaţia acesteia.

Prețurile en-gros indicative întâlnite pe piețele generale sunt următoarele (oscilațiile sunt

datorate formei de prezentare și calității produsului):

Helix pomatia: de la un minim de € 3,70 la un maxim de € 5,20/Kg.

Helix lucorum: de la un minim de € 2,50 la un maxim de € 3,70/Kg.

5

Page 6: Infiintare ferma melci

Helix aspersa: de la un minim de € 3,90 la un maxim de € 5,70/Kg. (în funcție de

anotimp și de gradul de uscare).

Cotația pentru cantitățile mici vândute de către crescătorii restaurantelor este, în mod

normal superioară cu 40-50% prețurilor prezentate mai sus. Din acest motiv, și mai ales din

cauza limitanței disponibilități de produs raportată la cererea remarcabilă, crescătorul care

operează pe porțiuni mici de teren alege al doilea mod de vânzare deoarece este mai profitabil.

Prețul produsului transformat este diferit și dificil de cuantificat, deoarece produsul

existent în comerț este de cele mai multe ori deja preparat în diferite moduri, iar melcii reprezintă

doar o parte din greutatea totală a felului de mâncare. În mod indicativ se consideră că prețurile

devin de 4 ori mai mari decât cele ale produsului viu, pentru aceeași cantitate, datorită scăderii în

greutate a melcului pe parcursul prelucrării lui.

Dacă în primii ani ai istoriei helicicole era foarte dificil să se reusească obținerea unei

constante a producției pe unitatea de măsură a unei crescătorii, odată cu perfecționarea tehnicilor

și sistemelor putem avea acum date ale producției nu foarte discordante și destul de constante.

Căștigul mediu în cazul unei gestionări corecte este undeva în jurul a 15-20 exemplare

potențial a fi vândute provenite de la fiecare reproducător selecționat introdus în crescătorie, ceea

ce corespunde aproximativ la 1000-1200 grame, pentru fiecare metru pătrat de pământ (măsura

considerată din mărimea totală a parcelei, incluse fiind spațiile destinate serviciilor). La cotațiile

en-gros actuale, căștigul brut anual de pe 5000 mp pământ este aproximativ de 15000-20000

euro.

Costurile de producție sunt destul de joase, deoarece nu sunt costuri cu achiziția hranei și

în costuri figurează în principal mâna de lucru pentru gestiunea crescătoriei și culegere, precum

și amortizarea costurilor “constuirii” locației și a micilor achiziții anuale de semințe, substanțe

împotriva rozătoarelor și antiparaziților. Controale atente asupra bilanțelor firmelor, având în

vedere toate cheltuielile, confirmă faptul că produsul obținut nu ajunge niciodată să coste mai

mult de 40% decât cotația actuală a pieței en-gros.

Rolul și locul melcilor în alimentație și medicină

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au utilizat în alimentația lor, printre numeroasele

componente și melci de apă sau terestre. Descoperirea cochiliilor de melci cu ocazia săpăturilor

arheologice nu fac decât să confirme faptul că melcii erau folosiți în alimentația omului din

6

Page 7: Infiintare ferma melci

vremuri preistorice. În cavernele locuite de strămoșii noștri primitivi, s-au descoperit munți de

cochilii care atestă că melcii erau consumați încă din acea vreme.

Carnea melcilor, asemănătoare cu carnea de pește, este foarte săracă în lipide (0,5–0,8%)

și relativ săracă în calorii (60-80 kcal/100g.), în schimb este bogată în proteine cu înaltă valoare

biologică (12-16%), în substanțe minerale (1,5%) și în azot (2,5%).

Pe bună dreptate se pune întrebarea dacă ne aflăm sau nu în fața unui remediu miraculos

care ne scapă de atâtea probleme, sau sunt doar speculații de ordin gastronomic și comercial.

Cercetările mai recente au confirmat însușirile miraculoase ale cărnii de melc. Astfel s-a

constatat că aminoacizii conținuți în proteinele cărnii de melc și în saliva acestora, contribuie la

reconstituirea în întregime a tesutului gastric și deci la vindecarea ulcerului. Ei lubrifiează căile

respiratorii, contribuind la vindecarea afecțiunilor pulmonare, a bronhiilor și gâtului. Tusea

convulsivă este combătută de complexul glucoprotidic numit helicină. Aminoacizii din

proteinele melcului catifelează și favorizează eliminarea celulitei și a varicelor. Foarte bogați în

calciu, melcii consumați sunt indicați în combaterea rahitismului și a altor cazuri în care

organismul are nevoie de acest element. Datorită bogației în acizi grași polisaturați, consumul

cărnii de melc combate acumularea de colesterol, iar datorită conținutului ridicat în săruri

minerale și fier, este deosebit de util în timpul sarcinii și alăptării. Fiind săracă în lipide, carnea

de melc poate fi recomandată în meniurile celor care suferă de boli ale ficatului, arteroscleroza,

obezilor, batrânilor, celor cu regim dietetic impus.

Nu în ultimul rând melcii sunt utilizați în industria cosmetică, sau ca furaj pentru o serie

de animale de blană, de companie și păsări.

Proaspeți sau congelați, sub formă de semipreparate sau conserve, astăzi nimeni nu poate

contesta gustul deosebit de rafinat al melcilor, produs gastronomic nelipsit din restaurantele vest-

europene, dar mai ales franceze și italiene, asiatice sau americane.

Plinius cel Bătrân, marele istoric român, descrie consumul melcilor de grădină cu peste

2000 de ani în urmă, precum și atenția pe care o dădeau romanii întreținerii și consumului cărnii

de melc. Alte lucrări de specialitate relevă aprecierea de care s-au bucurat melcii încă din

antichitate, datorită gustului și efectele benefice pe care o avea carnea acestei specii asupra

organismului uman.

Celebrul erudit roman Marcus Varo, în tratatul despre agricultură, menționează cu lux de

amănunte interesul pe care-l acordau romanii melcilor colectați și întreținuți în parcuri speciale,

numite «cochlariae», înconjurate de canale de apă pentru a împiedica evadarea acestora.

În alte lucrări științifice sau istorice se menționează consumul melcilor de către

numeroase popoare europene, cu predilecție în perioada posturilor religioase. Printre

7

Page 8: Infiintare ferma melci

consumatorii de melci sau alte moluște, sunt menționați călugării diferitelor mănăstiri din Franta,

Spania, Grecia etc., oaze de adevarate culturi și civilizații.

Carnea foarte savuroasă, bogată în proteine și foarte hrănitoare, săracă în lipide, cu

proprietăți medicamentoase deosebite și benefice pentru frumusețea și sănătatea fiecăruia, este

tot mai căutată, mai apreciată și recomandată de specialiștii în nutriția umană.

Cu o piață estimată între 35-40 mii tone de melci vii, Franța și Italia rămân astăzi cei mai

importanți consumatori din lume, iar Grecia este principalul furnizor de melci pentru Franța.

Statele Unite, un alt important consumator de melci, pe lăngă producția proprie, importă

anual cca. 500 tone de carne conservată de melc de pe piața europeană.

Pe lângă Franta, SUA, Italia, Germania, și Anglia astăzi și alte țări sunt preocupate de

acest aliment de lux, consumat de tot mai mulți oameni cu pretenții gastronomice, iar procesul

tehnologic de creștere sau de prelucrare a cărnii de melc are în vedere o tehnologie tot mai

exactă, mai sigură, care să respecte condițiile de calitate, igienă și siguranță alimentară.

În România, melcii de grădină au început să fie consumați după anul 1848 și mai ales

după primul război mondial, îndeosebi la restaurantele din București si în orașe transilvănene.

Varietăţi de melci folosite

Atunci când se achiziționează ouă de melci, trebuie știut precis cărei varietăți le aparțin,

pentru a nu risca creșterea a niște specii neaclimatizate la noi și care cu siguranță vor muri.

Specii din Europa:

- Micul cenușiu (Helix aspersa Muller): are o talie

de 28-35 mm și o greutate adult, de la 7 la 15 g, repartiția

geografică fiind de majoritatea țărilor mediteraniene, coasta

atlantică a Franței și Africa de Nord, melcul se pretează

creșterii în fermă, prețul, circa 5 euro/kg.

- Melc turcesc (Helix lucorum): are o talie de 40-55

mm și o greutate adult, de la 25 la 45 g, repartiția geografică

Turcia și Balcani, melcul se pretează creșterii în fermă și se

folosește ca produs finit în conserve.

8

Page 9: Infiintare ferma melci

- Melcul de livadă (Helix pomatia): are o talie de 40-

55 mm și o greutate adult, de la 25 la 45 g, repartiția

geografică Europa de vest și Europa de est, melcul se

pretează creșterii în fermă și se exportă ca produs finit în

conserve, preț de circa 3 euro/kg.

- Marele cenușiu (Helix aspersa maxima): are o talie de 40-45

mm și o greutate adult, de la 20 la 30 g, repartiţia geografică Algeria,

Africa de Nord, melcul se pretează creșterii în fermă, prețul circa 5

euro/kg.

Creșterea melcilor în aer liber

Creșterea melcilor în aer liber este ceea a ciclului biologic complet, care implică un grad

de complexitate mai ridicat în ceea ce privește realizarea propriu-zisă. Este cel mai răspândit și

cel mai simplu de realizat în raport cu costurile și rezultatele obținute.

Acest sistem de creștere se realizează exclusiv direct pe pământ, fără să fie acoperit și

fără să se utilizeze protecție suplimentară.

Metoda constă în introducerea în straturile specifice, a melcilor destinați să se

împerecheze și să se reproducă. Vânzarea produsului este costituită din melcii care se nasc din

reproducători și care cresc în perioda de “îngrășare”.

Într-o crescătorie helicicolă în aer liber, straturile împrejmuite devin structurile cele mai

importante și necesare pentru desfășurarea corectă și economică a producției. Conceptul după

care se ghidează helicicultura actuală este de fapt acela de a avea la dispoziție o crescătorie

structurată în așa fel încât să ceară doar minimum necesar de muncă și cât mai puțin timp acordat

de către crescător. Cum timpul de producție este destul de lung (de la 12 la 18 luni, incluse fiind

perioadele de hibernare estivale sau iernatice), nu este convenabil, pentru a obține un rezultat

economic profitabil, să se muncească zilnic sau continuu pentru a ajunge la rezultatul dorit.

Straturile împrejmuite, cu tot ceea ce derivă din aceste sisteme, devin astfel structura -

cheie pentru reușita proiectului. Împrejmuirea trebuie să împiedice fuga melcilor, să protejeze

9

Page 10: Infiintare ferma melci

crescătoria de pătrundere a prădătorilor, să facă distincție între diferitele momente de creștere ale

ciclului melcilor (nașterea și îngrășarea) și trebuie să permită o respirație corespunzătoare

melcului, atât de mult deranjată de aciditatea terenului și împiedicată în creșterea sa de emanare

de dioxid de carbon chiar și din pământ.

Despărțirea în straturi a perimetrului izolează parcela de teren dedicată heliciculturii și

împiedică intrarea numeroșilor și variaților prădători a melcului. Înălțimea din afara terenului a

acestei structuri în mod normal nu este mai mica de 60/70 cm, iar în pământ vine îngropată cel

puțin 40 cm pentru a evita intrarea rozătoarelor (cârtiță și șoarece).

În plus, materialul trebuie să fie neted pentru a împiedica urcarea și intrarea unor insecte

mergătoare (care nu zboară) dușmane și trebuie să fie rezistent la condiții climaterice ostile

pentru mulți ani.

Interiorul unei crescătorii trebuie să fie subdivizat în mai multe sectoare. Aceste sectoare

sunt denumite straturi împrejmuite: acestea sunt despărțite de pasaje defrișate largi de 80-100

cm, care devin la rândul lor zone de serviciu indispensabile pentru a se putea efectua toate

operațiunile necesare. De fapt, crescătorul, mergând și lucrând în aceste zone, nu va călca peste

melc, va putea afectua un control rapid al diferitelor situații și îi va fi facilitată operațiunea de

culegere a melcilor.

În ultimii ani, forma straturilor împrejmuite a fost uniformizată pentru diversele sectoare

de reproducere și de finisaj, în general sectoarele nu depășesc lungimea de 70/80 metri, cu o

lățime de 3/4 metri. Aceste dimensiuni previn concentrarea periculoasă a melcilor de-a lungul

“plasei”, permit tăierea cu ușurință a vegetației din interiorul straturilor și facilitează

administrarea hranei. În Italia peste 90%, iar în alte țări 100% din aceste împrejmuiri ale

straturilor se face cu plasă Helitex.

Helitex este un produs fabricat în Italia, din polietilenă 100%, de culoare neagră, proiectat

în mod special pentru a împiedica ieșirea melcilor, pentru a ușura urcarea lor și pentru a le

proteja cu ajutorul celor două cute, de păsările prădătoare. Înălțimea plasei este de 106 cm, cu

două cute la 40 și la 75 cm de la sol, care sunt înclinate la 45° pentru a evita fuga melcilor. Plasa

este susținută de piloni de lemn sau PVC foarte ușori, în timp ce pilonii de fier sau din ciment

sunt excluși, deoarece sunt materiale care conduc căldura melcilor.

După ce am stabilit sistemul de creștere în aer liber va trebui să stabilim și ce specie de

melci să creștem. În rândul primelor crescătorii au existat multe falimente din cauza utilizării

unor specii de o anumită calitate, care, deși apreciate pentru gustul cărnii, nu aveau

caracteristicile biologice necesare pentru a avea un ciclu lung de producție în captivitate. În ciuda

tradiției anumitor zone de a consuma o anumită specie de melci, acestea au trebuit să se adapteze

10

Page 11: Infiintare ferma melci

factorilor naturali, luând astfel naștere noile “ferme” elicicole care se axau pe creșterea acestor

specii: Helix Pomatia, Helix Aspersa și Helix Lucorum.

Modul de însămânțare a melcilor

Trifoiul se seamănă în spațiu îngrădit, în apropriere de plasă, singur dar nu amestecat cu

alte semințe, ci trebuie amestecat cu nisip (2 părți nisip, 1 parte sămânță). Rapița și sfecla se

seamănă împreună. Un amestec ideal de sămânță (semănată uniform) după cum urmează: 1 kg

Brassica napus + 0,600 Beta vulgaris + 4 kg nisip. Floarea soarelui trebuie semănată în rânduri la

cuib (2 sau 3 seminte). În staturi largi de 3,5 m se formează 2-3 rânduri în partea centrală, cu

distanța între rânduri de 15-20 cm. Se are în vedere, o rezervă de 15-20% sămânță pentru

completarea în zonele în care vegetația n-a rodit prea bine.

După semănat se face irigarea prin aspersiune pentru stimularea creșterii plantelor.

Pe straturile interioare construite se întinde plasa Helitex pentru împiedicarea ieșirii

melcilor și împotriva mucozității, plasa fiind aprovizionată cu două opritoare. Se întinde imediat

după semănatul vegetației în straturi.

Când vegetația va fi de 10-15 cm înălțime (aprilie-mai) se introduc melci de reproducere–

cuibul matricol și anume 22 buc la 1 mp spațiu semănată pentru reproducție.

Pe spațiul complementar în afara crescătoriei în zona nefolosită se seamănă floarea

soarelui fiind necesară alimentarea suplimentară în lunile următoare. Pentru alimentație

suplimentară se asigură teren cu suprafață totală de 3000 mp care reprezintă suprafața

convenabilă pentru alimentația suplimentară. Suprafaţa se însămânţează cu 2,5 kg sămânță

floarea soarelui sau mixt cu rapiță și sfeclă.

În iulie și august se începe pregătirea semănatului în primele straturi pentru creștere, și

când are înălțimea potrivită (septembrie) sunt transferați indivizii din straturile pentru

reporducție în straturile pentru creștere.

Hrana melcilor

11

Page 12: Infiintare ferma melci

În luna februarie-martie, al anului doi de la înființarea fermei de melci, se vor semăna

straturile cu plante. Printr-o bună alimentație se obțin melci maturi pentru vânzare într-un timp

mult mai scurt.

Plantele corect semănate produc o vegetație de bună calitate, creează un mediu natural

bun și asigură melcilor un ciclu biologic liniștit. Astăzi se aplică tehnica semănatului în rânduri

pentru ca melcii să găsească toate tipurile de plante semănate și astfel se evite pierderea de

energie și reducerea greutății.

Perioada de semănat se face în luna februarie, pentru a se obține în luna aprilie vegetația

care este în stare să primească melcii și să-i ocrotească de soare. Semănatul târziu duce la

amănarea introducerii melcilor pentru reproducție pentru luna iunie, perioadă în care activitatea

și alimentarea biologică este mai lentă din cauza temperaturilor mai înalte.

Cu ocazia alegerii plantelor pentru însămânțare și creștere trebuie respectate următoarele

scopuri:

- alimentare suficientă și adecvată;

- protecția de razele soarelui sau precipitațiile atmosferice cu ajutorul foliilor laminate,

după posibilitate;

- posibilitatea de urcare și căutare de adăpost când umiditatea solului este majorată

excesiv.

Semănarea vegetației în straturi trebuie efectuat cel târziu până în luna martie.

Rapița de ulei și varza – (Brassica napus – Crucifere): acestea sunt plante rustice, ale

cărei frunze superioare le plac melcilor în mod deosebit. Ele servesc ca un bun adăpost de razele

soarelui, (raze care usucă epidermul melcului). Plantele se taie în decursul anului.

Sfecla – (Beta vulgaris – Chenopodiacee): aceasta este o plantă doar pentru alimentație în

perioada de vară. Are multe frunze alungite, astfel că poate asigura o bună protecție de razele

ultraviolete ale soarelui. În nervura frunzelor se adună picaturi de apă folosite de melci în

decursul nopții și dimineții. La melci le place planta înreagă. Frunzele abundente și dese prezintă

un mare rezervor de apă. Planta se taie în decursul anului.

Trifoiul – (Trifolium repens – Leguminoase): este o plantă perenă având înălțimea

maximă de 20 cm. Sistemul de rădăcini nu este prea adânc. La melci nu le place prea mult

trifoiul, însă este folositor fiindcă asigură prospețime și umezeală. Trifoiul se seamănă la 20 cm

de plasă. Nu este indispensabil să se cosescă trifoiul în decursul anului fiindcă niciodata nu

depășește înălțimea de 20 cm.

12

Page 13: Infiintare ferma melci

Floarea soarelui – (Heliantus annuus –Composite): este o plantă necesară pentru că are

frunze mari și tulpină lungă. Se folosește și floarea care în mod deosebit le place melcilor tineri.

Funcția florii soarelui în alimentația complementară care se asigură din afară, este de o mare

importanță și din această cauză această plantă se seamănă de mai multe ori pe an, în etape

diferite. Planta nu se taie. Planta trebuie lăsată să crească și înflorească, fiindcă doar când

înflorește are cel mai bun gust.

Biologia melcului

Melcii (speciile comestibile: Helix Pomatia, Helix Aspersa și Helix Lucorum) sunt

moluște gasteropode, cefalopode și pulmonate. Din punct de vedere sexual melcul este un

hermafrodit insuficient (de la fiecare pereche fecundată se obține o dublă depunere de ouă).

Numărul împerecherilor care pot avea loc în decursul unui an poate varia de la minim una

până la maxim trei, cu o depunere teoretică de circa 40-80 de ouă pentru fiecare melc la fiecare

împerechere.

În realitate, din anumite motive, numărul de melci care vor putea fi îngrășați și crescuți

este mult mai mic. Cauzele fiind sterilitatea momentană și împerecherea nereușită, clima,

altitudinea, zona geografică și specia crescută influențează considerabil producția totală.

În funcție de clima și de poziția geografică, atât perioda reproductivă, cât și cea de

îngrășare pot varia în mod semnificativ. În locurile cu climă rigidă, ciclul adecvat variază din

luna martie până în luna octombrie inclusiv, cu o perioadă de “hibernare”, proprie și

indispensabilă din punct de vedere fiziologic tuturor speciilor de melci, în timpul lunilor mai

friguroase. În locurile cu climă temperată, ciclul adecvat variază din luna februarie până în luna

noiembrie inclusiv, urmat fiind de o perioadă de hibernare în lunile mai friguroase. În zonele în

care predomină clima foarte caldă, caracterizate de ierni scurte și veri foarte lungi, ciclul adecvat

va începe în timpul iernii, primăvară și iarnă, cu o perioadă de hibernare în lunile cele mai

călduroase.

Cochilia și conținutul ei

Cochilia reprezintă un con calcaros de formă concavă, spiralat în sens invers faţă de acele

de ceasornic, formând 3–4 spire. Este acoperită de un înveliş subţire denumit cuticulă sau

periostracum, care conferă culoarea exemplarului. Este desparţită prin ganglioni poziţionaţi de-a

lungul mantalei, tegumentul, care acoperă masa viscerală.

13

Page 14: Infiintare ferma melci

Cochilia este alcătuită din 3 straturi principale, periostracumul extern ce conţine un

compus organic denumit conchiolin, cel de-al 2-lea strat, ceva mai gros e format din 3 straturi de

carbonat de calciu cristalin bazat pe o matrice organică. Stratul aflat la interior este cunoscut

drept sidef, fiind baza de colorare a perlelor, fiind întâlnit mai ales la moluştele marine.

Structura cochiliei este un împăienjeniş proteic de grosime 1-2 mm, impregnat cu

carbonat de calciu (98–99%). Deţine o deschidre ale cărei muchii sunt cunoscute drept peristom,

nefiind prea bine format şi nici calcifiat până la stadiul în care melcul devine adult. La

maturitate, melcilor li se formează o muchie sau o buză. Din totalul greutăţii melcului, cochilia

reprezintă o treime. Deschiderea melcului poate să prezinte uneori o membrană denumită

operculum. Aceasta se poate detecta atunci când melcul este în hibernare sau se odihneşte.

Creşterea cochiliei nu este regulară. Formarea cochiliei este influenţată de un număr de

factori ce include tipul hranei, disponibilitatea, temperatura şi mediul relativ, hormonii de

creştere, culoarea şi designul de bază fiind predeterminate genetic. Pot apărea variaţii, fiind

influenţate de hrană şi de temperatură, dar şi de predispoziţia genetică pe care un crescător îl va

putea manipula apoi.

Melcii mari împerecheaţi cu alţii de acelaşi talie, vor produce melci şi mai numeroşi după

cochilie poate fi citită vârsta melcului şi gradul de maturitate la care a ajuns.

Corpul

Corpul este format din 3 părţi: capul, piciorul şi masa viscerală

Capul cuprinde 2 perechi de tentacule, cele 2 tentacule oculare fiind localizate deasupra,

iar cele 2 tentacule mici care servesc pentru pipăit sunt situate dedesubt. Gura se află sub

tentacule şi conţine 1 dinte de formă circulară şi limba sau radula (organ de masticaţie la

gastropode) care e acoperit de un dinte sub formă de corn. Falca superioară este în fapt un dinte

continuu utilizat pentru tăierea şi curăţirea hranei în gură. Melcii îşi consumă hrana prin mişcări

de răzuire la nivelul radulei, limba ca o pilă. care conţine şi dinţi, macină alimentele prin

mişcarea limbii înainte-înapoi. Orificiul genital este localizat pe partea dreaptă în spatele capului.

Scrotul, conţinând şi vaginul, penisul şi săgeata calcaroasă se află în interiorul acestui orificiu.

Piciorul susţine corpul şi permite melcului locomoţia. Există 2 deschideri practicate în

regiunea superioară a piciorului în apropierea buzei sau muchiei cochiliei; una dintre acestea

reprezintă orificiul respirator, cealaltă fiind anusul. Forma locomotoare a melcului este regulată,

o mişcare de alunecare continuă.

Melcii produc o spută (un amestec de proteine apă/mucus) prin care corpul se umezeşte

înlesnind locomoţia. Această spută ajută în protejarea melcului împotriva paraziţilor şi iritanţilor.

Mucusul este produs pe toată lungimea corpului, permiţând îndepărtarea iritanţilor. Producerea

14

Page 15: Infiintare ferma melci

mucusului reduce cantitatea de evaporaţie de pe suprafaţa corpului melcului. Sputa este compusă

în mare parte din apă, aceasta fiind cauza pentru care melcii sunt mult mai activi în timpul sau

după ploaie sau în condiţii de umezeală. Acest mediu este cel mai prolific pentru melci,

înlesnindu-le deplasarea.

Masa viscerală

Masa viscerală conţine organele respiratorii, circulaţia, digestia şi reproducerea. Masa

viscerală este înglobată în cochilie, acesta fiind învelişul ce protejează organele vitale în faţa

oricărui pericol.

Sistemul respirator include plămânul alcătuit din capilare care pompează oxigenul în

sistemul circulator.

Circulaţia la melc se realizează printr-un sistem sangvin deschis prin care sângele nu

urmează o curgere liniară prin tuburi, ci una dispersată la nivelul ţesuturilor. Astfel, sângele

ajunge în cavităţile corpului.

Sistemul digestiv porneşte de la nivelul capului, continuă cu gură, esofag şi guşă,

stomacul şi apoi intestinul, partea finală fiind anusul localizat înaintea cavităţii mantalei.

Melcul deţine un sistem nervos foarte bine dezvoltat. Creierul este compus din mulţi

ganglioni contopiţi ce înconjoară masa cavităţii bucale. Sistemul nervos periferic ce porneşte de

la creier este conectat cu organele senzitive, adică ochii şi organele de simţ pentru miros şi

echilibru. Sistemul nervos ajunge până peretele corpului melcului.

Factorii de mediu în creșterea melcilor

Controlul umidităţii şi al temperaturii, a luminii, trebuie să fie în permanenţă realizat.

Aceşti factori şi un mediu sănătos sunt coordonatele esenţiale pentru derularea procesului

reproductiv la melc, jucând un rol însemnat şi în clocirea ouălelor depuse de melci.

Umiditatea: melcul trebuie să-şi menţină un echilibru permanent între apa din ţesuturi şi

umiditatea relativă a mediului pentru realizarea unor condiţii optime de reproducere şi de

creştere. Melcul este capabil să absoarbă şi să elimine apa prin porii aflaţi în piele, acest

comportament declanşându-se imediat în funcţie de condiţiile la care este supus. Eşecul în

creşterea melcilor poate surveni dacă nu sunt întrunite în permanenţă condiţiile de umiditate

necesare.

Temperatura: controlul temperaturii reprezintă un alt factor critic capabil să influenţeze

activitatea melcului. Helix aspersa preferă condiţiile de 20°C iar la o temperatură care depăşeşte

15

Page 16: Infiintare ferma melci

30°C acesta îşi va înceta activitatea prin secreţia unui mucus ce închide cochilia cu un acoperiş

temporar denumit operculum. Acest comportament se petrece şi în cazul în care temperaturile

scad sub 6°C, iar la 0°C melcul îşi va întrerupe orice funcţie, putând chiar să moară.

Lumina: influenţează comportamentul melcilor în relaţie cu anotimpurile, aşa încât în

raport cu procesul reproductiv reprezintă un factor important care este necesar a fi controlat.

Durata iluminării trebuie să fie de 18 ore în perioada reproducerii.

Hibernarea: ciclul de viaţă al melcului include o perioadă de hibernare. Atunci când

temperaturile ajung la 6-7°C concomitent cu scăderea perioadei de insolaţie zilnică, melcul îşi va

întrerupe activitatea, pregătindu-se pentru un somn prelung pe tot parcursul iernii.

Combinarea dintre scurtarea duratei unei zile şi scăderea temperaturilor reprezintă

indicatorii care determină pregătirea pentru lunile reci ce vor urma. Melcul se va îngropa în sol la

o adâncime de 3-6 cm sau se va ascunde în crăpături sau sub roci etc; melcul îşi acoperă

deschiderea cochiliei cu o membrană care îi protejează pe parcursul hibernării. Membrana ce

acoperă cochilia se numeşte operculum. Aceasta este o secreţie ce se întăreşte prin contactul cu

aerul, acoperind întreaga deschidere. În această perioadă digestia se întrerupe datorită absenţei

hranei, astfel încât şi schimbul de gaze se reduce la minimum.

Metabolismul melcului este încetinit la un nivel de hibernare care durează 6 luni. În acest

timp melcul recurge la rezervele proprii de hrană şi pierde din greutate simţitor cu cât perioada

aceasta se prelungeşte. Unii melci nu supravieţuiesc datorită vârstei înaintate sau condiţiilor

murind în decursul hibernării.

Hibernarea joacă un rol semnificativ în ceea ce înseamnă capacitatea de creştere a

melcului, de dezvoltare şi de reproducere. Studiile realizate au indicat că perioada de hibernare

este obligatorie pentru a obţine exemplare de calitate bună.

Melcii care au fost selectaţi pentru montă în sezonul ce urmează sunt plasaţi în coşuri din

plastic perforate, fiind depozitaţi într-o cameră răcoroasă ce menţine temperatura la un nivel

constant de 5°C, în condiţiile unei umidităţi de 85%. Este necesară prevederea spaţiului cu un

sistem de iluminare programat să funcţioneze într-un ciclu de 6 ore lumină diurnă şi 18 ore

întuneric.

Coşurile pot fi suprapuse cu intercalarea unei table de lemn între rânduri pentru a permite

ventilarea. Menţinerea unei ventilări corespunzătoare este esenţială în supravieţuirea melcilor

aflaţi în hibernare. O aerare bună în coşuri ajută şi în menţinerea unui nivel de umiditate ce

îndepărtează dăunătorii şi bolile ce ar putea ataca vieţuitoarele aflate în acest mediu închis.

16

Page 17: Infiintare ferma melci

Dăunătorii melcilor

Adevărații neprieteni ai melcilor sunt Stafalindele, insecte care zboară cu aripi atrofiate,

înăpândate pentru zbor. Insectele adulte ating 4-6 cm și sunt de culoare neagră. Modul de atac

este unic și foarte caracteristic: insectul urcă pe cochilie și de sus roade capul moluștei care

imediat reacționează prin excretarea mucoasei până nu se epuizează pe deplin și repede moare

din cauza deshidratării. Atunci răpitoarea eliberează victima și caută una nouă, revine după

câteva zile pentru a se hrăni cu melcul putred. Perioadele de cea mai mare activitate sunt legate

de perioada de reproducție și anume în lunile în care temperatura nu-i prea înaltă (mai,

septembrie și octombrie).

Există și alte insecte cu aripi solide care aparțin familiilor Carabida, Calosoida,

Lampyrida, Sylfida care pot produce pagube.

Apărarea: prima și principala apărare de acest tip împotriva răpitoarelor este gardul

extern din tablă dar mai principală este plasa Helitex și preventiv și în mod deosebit combaterea

chimică a insectelor pe spațiu destinat pentru fermă.

Dezinsecția preventivă și specifică pe terenul fermei este de cea mai mare importanță la

începutul activității, care se aplică cu 60 de zile înainte de introducerea melcilor pentru

reproducție, și aceasta de două ori. În continuare se recomandă că și fie primăvara de-a lungul

gardului extern să se efectueze dezinsecția eficace pentru că peste tot în jurul fermei să se

formeze un cerc sanitar și de protecție.

Pe gardul întins nu este permisă prezența nici celei mai mici fisuri prin care ar putea trece

aceste răpitoare, care mereu sunt atrase de o astfel de concentrare de melci.

Apărarea împotriva răpitoarelor nu este ușoară, fiindcă întinderea plasei peste întregul

obiect nu este posibilă din cauza riscului de a se reduce concentrația de rouă, aceasta fiind

deosebit de importantă pentru pășunea melcilor. Se utilizează un mod foarte simplu care nu

periclitează umezeală vegetației și anume: stalpusorii finali care sprijină gardul exterior se pot

depune la înălțimea de până la 220 cm, la care se poate acrosa sârma sau sfoara de nailon care

încrucișându-se de mai multe ori, dar și diagonal închid întreaga fermă, fapt prin care se

formează plasa variată care în cele mai dese cazuri este suficientă pentru disturbarea zborului sau

asaltarea păsărilor răpitoare.

Apărarea principală împotriva rozătoarelor (șoareci și șobolani) prezintă gardul exterior

din tablă și de aceea se așează la adâncimea de 25-30 cm în pământ pentru a împiedica trecerea

rozătoarelor pe sub pământ.

17

Page 18: Infiintare ferma melci

Prelucrarea cărnii de melc

Întrucât este vorba despre un aliment de lux, consumat în ţări cu mari pretenţii

gastronomice, precum Franţa, Italia, Germania sau Statele Unite, procesul tehnologic de

prelucrare a cărnii de melc trebuie să se facă cu multă atenţie şi să respecte cu stricteţe condiţiile

igienice şi sanitare. Toate utilajele cu care se prelucrează carnea de melc trebuie să fie

inoxidabile, iar spaţiile de lucru trebuie să aibă pereţi impermeabili, pentru a nu fi afectaţi de

aburul care se emană în cantităţi foarte mari în timpul operaţiunilor de prelucrare, în care se

foloseşte foarte multă apă.

Toate utilajele care se folosesc pentru prelucrarea cărnii de melc se pot obţine, la

comandă, la o întreprindere specializată din ţară, sau se pot importa, noi sau la mâna a doua, din

străinătate. Este vorba, în principal, de o bandă de sortare, cazane de fierbere şi clătire a cărnii de

melc şi selector pentru calibrarea cărnii pe dimensiuni. De asemenea, pentru că este o carne

foarte perisabilă, spaţiile de prelucrare nu trebuie să aibă instalaţii de încălzire.

Prima operaţiune în prelucrarea melcior constă în depunerea acestora pe mese de inox,

unde sunt daţi cu sare, astfel încât melcul să-şi introducă întreg corpul în cochilie, operaţiune

care se numeşte încochiliere. Acest procedeu este finalizat în momentul în care talpa melcului

este perfect retrasă în cochilie, acoperită de o peliculă albă de spumă. Acest lucru este necesar

pentru protejarea cărnii în timpul următoarei operaţiuni, opărirea.

După ce s-au sărat şi s-a realizat încochilierea, melcii sunt luaţi de pe mesele de inox şi

sunt aşezaţi pe o bandă transportoare, tot din inox, care are o mişcare de dute-vino. Deasupra

benzii se află dispozitivul de opărire, un tub prevăzut cu găuri, prin care se eliberează aburul

fierbinte sau apă fiartă, care opăreşte melcii. Un melc se opăreşte timp de aproximativ un minut,

cât durează trecerea pe sub opăritor.

După ce au trecut de opăritor, melcii cad pe banda de selecţie, împărţită în două sectoare,

loc în care are loc decochilirea: carnea de melc este scoasă din cochilie, cu ajutorul unei furculiţe

speciale. Carnea se aşează în sectorul extern al benzii, iar în următorul sector, spre interior,se

af1ă două ieşiri, una pentru carne, iar cealaltă pentru cochilii, care cad în lăzile colectoare,

plasate sub gurile de ieşire.

Carnea de melc este transportată apoi pe alte mese de prelucrare, se îndepărtează aparatul

digestiv şi organele interne ale melcului, cu ajutorul unui foarfece special. În acest moment,

putem spune că am obţinut carnea de melc curată, gata pentru a fi pregătită în vederea

consumului.

18

Page 19: Infiintare ferma melci

Pregătirea cărnii începe cu fierberea ei timp de aproximativ 20-25 de minute, într-un

cazan obişnuit, în care se pot pune cantităţi mari de carne de melc: 25-50 sau chiar 100 de

kilograme. După ce a fost fiartă, carnea trece prin două operaţiuni de clătire succesive, în apă

rece, operaţiuni care se efectuează într-o maşină de spălat circulară (ea dispune de un tambur

care se învârte circular).

În acest moment, prelucrarea cărnii a luat sfârşit, ea urmând să fie sortată într-un aparat

de calibrare (selector), sub forma unui cilindru, care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de

zvântare şi uscare a cărnii. Cilindrul este dotat în interior cu mai multe spirale care împrăştie

carnea uniform pe întreaga sa suprafaţă exterioară, pe care se af1ă orificii rotunde, de diferite

dimensiuni, prin care se sortează carnea. Există mai multe calibre standard de sortare, de 3-5

grame, 5-7 grame, 7-9 grame pentru fiecare bucată de carne de melc sau alte dimensiuni, în

funcţie de cerinţele clienţilor. Fiecărei categorii îi corespunde o gură de ieşire, direct în lăzile de

colectare.

După finalizarea procesării cărnii de melc, aceasta se păstrează, în lăzile speciale, timp de

8 ore, în camera frigorifică, la o temperatură de 1-2 grade Celsius, pentru e1iminarea

conţinutului de apă. Ulterior, carnea se pune în saci de plastic a câte cinci kilograme şi se

congelează la -30 de grade Celsius, timp de opt ore, sau la -18, -20 de grade Celsius, timp de

aproximativ 24 de ore. Congelarea se face într-un timp mai lung sau mai scurt, în funcţie de

performanţele tunelului de congelare. După congelare, carnea se pune la păstrat în camera

frigorifică la o temperatură de -1 8 grade Celsius, până în momentul când se strânge o cantitate

de carne suficient de mare pentru un transport. Carnea de melc se ambalează în saci de plastic de

câte cinci kilograme, iar apoi în cutii din carton în care încap patru pungi a câte cinci kilograme.

Transportul se face cu camioane frigorifice, în care se păstrează o temperatură de -18 grade

Celsius, un camion având o capacitate de 18-19 tone de carne. Transportul către beneficiari se

plăteşte de către producătorul de carne de melci şi reprezintă un cost de aproximativ 0,16 euro pe

kilogramul de melci.

Bibliografie

www.gazetadeagricultura.info

19