1

RAPORT

privind impactul asupra mediului pentru obiectivul Construire un grajd maternitate �i două grajduri tineret – S.C. EUROSPATIAL S.R.L.

Revizuit martie 2012

2

CUPRINS Pag.

1. Informa�ii generale ............................................................ 3 2. Procese tehnologice ....................................................... 17 3. De�euri ........................................................................... 31

4. Impactul poten�ial inclusiv cel trasfrontier asupra componentelor mediului �i măsuri de reducere a acestora .... 38

4.1. Apa ................................................................. 38 4.2. Aer ................................................................. 48 4.3. Sol �i subsol ....................................................... 64 4.4. Biodiversitate ...................................................... 66 4.5. Peisaj ................................................................. 67 4.6. Mediu social �i economic .................................. 68 4.7. Condi�ii culturale �i etnice, patrimoniu cultural .... 69

5. Analiza alternativelor ....................................................... 69 6. Monitorizarea ................................................................. 70 7. Situa�ii de risc ................................................................ 72 8. Descrierea dificultă�ilor ............................................ 74 9. Rezumat fără caracter tehnic ........................................... 76 10 Bibliografie ..................................................................... 88 Anexe: - Plan amplasament - Plan încadrare în zonă - Certificat de urbanism nr. 6/2011 - Planuri grajd maternitate - Planuri grajd tineret - Buletine de analiză apă - Aviz CEZ Distribu�ie nr. 541/2011 - Notificare DSP Olt nr. 382/2011 - Aviz sanitar veterinar nr. 3/2011 - Fi�ă tehnică de securitate FRANBACTOL

3

RAPORT

privind impactul asupra mediului pentru obiectivul Construire un grajd maternitate �i două grajduri tineret

1. Informa�ii generale 1.1. Titularul proiectului: S.C. EUROSPATIAL S.R.L. com. Tufeni , jud. Olt Adresa:comuna Tufeni, jude�ul Olt Telefon: 0249483668 E-mail: eurospatial@hotmail.com Registrul Comer�ului: J28/232/1999 CIF RO 12531642 Persoană de contact: Marcel Raad Administrator: Marcel Raad Autorul atestat al Raportului la Studiul de evaluare a impactului: Ing. Dumitriu Elvira Adresa: Râmnicu Vâlcea, Aleea Rozelor, nr. 2, vila 2, jude�ul Vâlcea Telefon: 0350.411248 Persoană înregistrată în Registrul Na�ional al Elaboratorilor pentru Studii pentru Protec�ia Mediului la poz. 45 pentru: RM, RIM, BM, RA, RS

1.3. Denumirea proiectului: Construire un grajd maternitate �i două grajduri tineret – Ferma Tufeni

1.4. Descrierea proiectului a. Situa�ia existentă Profilul de activitate al Societă�ii Comerciale EUROSPA�IAL S.R.L.

este cre�terea intensivă a porcilor (selec�ia, reproduc�ia, cre�terea �i îngră�area porcilor în sistem intensiv industrial), ceea ce conform Anexei nr. 1 din OUG 152/2005 privind prevenirea �i controlul integrat al poluării se

4

încadrează la pct. 6.6 ”Instala�ii pentru cre�terea intensivă a porcilor având o capacitate mai mare de:

- 2.000 locuri pentru porci de produc�ie (cu o greutate ce depă�e�te 30 kg.);

- 750 locuri pentru scrofe. Cod CAEN 0146- cresterea porcilor Conform O.M. nr. 1144/2002: Cod NOSE-P: 110.04; 110.05; Cod SNAP-2: 1004; 1005. Pentru activitatea desfă�urată societatea de�ine A.I.M. nr.

28/11.12.2006 emisă de ARPM Craiova .În prezent pe amplasament sunt următoarele capacită�i:

- ingrasatorie: 6 grajduri a 3 camere a 200 capete = 3600; 1 grajd a 4 camere a 150 capete = 600; 2 grajduri a 6 camere a 200 capete = 2400; 5 grajduri a 5 camere a 200 capete = 5000 Total capacitate = 11600 capete - tineret: 2 grajduri a 2 camere a 200 capete = 800; 1 grajd a 4 camere a 200 capete = 800; 2 grajduri a 4 camere a 200 capete = 3200 Total capacitate = 4800 capete - scroafe maternitate: 3 grajduri a 80 locuri = 240; 1 grajd a 80 locuri = 80 Total capacitate = 320 capete - scroafe gestatie: 1 grajd a 900 locuri; 1 grajd a 300 locuri; 1 grajd a 200 locuri Total capacitate = 1400 capete TOTAL capacitate complex = 18120 capete Suprafa�a totală a fermei este de 93.518 mp, suprafa�a construită de

28.424,48 mp ceea ce înseamnă un grad de ocupare a terenului de 30,39%. b. Situa�ia propusă Construc�ie

5

S.C. EUROSPATIAL SRL a preluat în anul 2001 prin contract de vânzare-cumpărare – Incheiere de autentificare nr.704/26.03.2001 terenul + grajduri aferent Fermei de porci. Societatea î�i propune extinderea activită�ii prin construirea unui grajd maternitate �i a două grajduri pentru tineret. Capacitatea acestora va fi:

- 80 capete scroafe; - 1728 capete tineret./grajd

Grajdul destinat maternită�ii va avea: suprafa�a construită = 527,04mp; suprafa�a utilă = 506,8mp. Grajdurile destinate tineretului vor avea: suprafa�a construită = 717,6 mp; suprafa�a utilă = 673,2mp. Solu�ia constructivă aleasă pentru cele trei grajduri este pe funda�ii din beton armat, zidărie portantă cu sâmburi din beton �i acoperi� din lemn + tablă. Grajdurile pentru tineret vor avea câte 4 camere x 12 boxe/cameră= 48 boxe fiecare grajd; capacitatea unei boxe este de 36 purcei, deci 48 boxe x 36 purcei = 1728 purcei/ grajd. Suprafa�a unei boxe este de 13,18 mp. cu podea din grătare de plastic pe suport de fibră carbon sau inox. Sub grătarele de plastic, pe toată suprafa�a utilă a grajdului este spa�iul de colectare dejec�ii cu înăl�imea de 0,8 m, cu podea de ciment cu pantă de 0,5% spre canalul de evacuare dejec�ii care este pe toată lugimea grajdului �i care este legat la o conductă de PVC cu Dn 250 mm. Furajul este asigurat de o hrănitoare la 2 boxe (24 hrănitori pe grajd). Alimentarea cu apă se face cu adăpători cu suzetă, 4/boxă. Pe toată perioada ciclului, dejec�iile se colectează sub grătarele de PVC sub care există un spa�iu cu h=80 cm . La depopulare evacuarea dejec�iilor se face prin intermediul colectorului de PVC (Dn=250 mm) în prefosa de dejec�ii cu dimensiunile l=4m; L=5m; h=4m. (V=80mc). Această prefosă este existentă, comună pentru ambele grajduri de tineret precum �i pentru o parte din grajdurile existente. De aici sunt pompate cu o pompă FLYGT FP3120LT de 3,1kw, n=1440rot/min. în bazinul de stocare finală a dejec�iilor. Grajdul destinat maternității va avea 80 de boxe amplasate pe 4 rânduri (20/rând). Suprafa�a unei boxe este de 4,55mp. cu pardoseală din grătare metalice cu structură de plastificare. Fiecare boxă este echipată cu o hrănitoare Sistemul de adăpare la maternitate este cu suzete din inox ,câte 2 pe boxă.. Pe toată perioada ciclului, dejec�iile se colectează sub grătarele de PVC sub care există un spa�iu de 40 cm la extremită�i , având o pantă de 0,5% către două canale de evacuare care sunt pe toată lungimea grajdului dotate cu colectoare din PVC de Dn 250mm. La depopulare evacuarea dejec�iilor se face prin eliberarea sifoanelor celor două colectoare, prin cădere liberă într-o prefosă de

6

dejec�ii ovală, cu dimensiunile: S=350m2, H=4m. Fosa este existentă �i comună pentru alte grajduri . De aici sunt pompate cu o pompă FLYGT FP3120LT de 3,1kw, n=1440rot/min. în bazinul de stocare finală a dejec�iilor. Fiecare grajd va fi echipat cu: - instala�ii de iluminat; - instala�ii de ventila�ie; - instala�ii automate de hrănire; - instala�ii de adăpare; - instala�ii de încălzire. Prin realizarea acestor construc�ii suprafa�a totală construită cre�te cu 1962,24mp ajungându-se la 30.386,72 mp ceea ce înseamnă cre�terea gradului de ocupare al terenului de la 30,39% la 32,49 %.

Func�ionare Timp de func�ionare: 24 ore/zi, 365 zile/an.

Demontare/dezafectare/închidere/post închidere Durata de func�ionare a fermei este nedeterminată. Dacă însă, va exista o conjunctură nefavorabilă care să impună închiderea fermei �i dezafectarea ei procesul de aducere a terenului la starea ini�ială - teren agricol sau pentru o alta folosinţă ulterior stabilită va presupune elaborarea unui plan de închidere care să demonstreze că societatea işi înceteaza activitatea în condiţii de siguranţă pentru factorii de mediu şi că va readuce zona la o stare satisfăcătoare. Planul de închidere va cuprinde următoarele aspecte: -golirea grajdurilor de animale; - sistarea aprovizionării cu furaje �i lichidarea eventualelor stocuri prin vânzare; - spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere; - spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor, căminelor, utilajelor, bazinelor de stocare dejec�ii; - oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

- demontarea utilajelor �i echipamentelor �i valorificarea lor fie prin reutilizare fie ca de�euri ce se vor vinde către firme specializate de reciclare;

- demolarea clădirilor �i transportul de�eurilor rezultate în locuri special amenajate de către agen�i autoriza�i. - se va elabora un bilanţ de mediu şi un raport de amplasament pentru a se stabili prin analize calitatea terenului, gradul de poluare al solului şi apelor freatice şi necesitatea oricărei remedieri în vederea reconstrucţiei ecologice.

În starea actuală a fermei, pe amplasament nu se găsesc PCB, azbest sau alte substanţe periculoase care să necesite eliminare.

7

- în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de instalaţie. Planul de închidere va cuprinde �i: - măsuri specifice pentru prevenirea poluării apei freatice ,a aerului, solului de evitare a oricărui risc de poluare a mediului pe perioada lucrărilor de demolare; - măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate cu precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare şi a responsabilităţilor.

Operaţiunile de demontare/dezafectare se vor face cu firme specializate. Durata de func�ionare - nelimitată.

1.5. Informa�ii privind produc �ia care se va realiza �i resursele energetice folosite

Produc�ia Resurse folosite Denumire Cantitate Denumire Cantitate/an Furnizor Tineret 16590 capete/an

(3456x4,8 serii /an) Scroafe 1168

capete/an (80 x 14,6 serii/an)

Energie electrică

Energie termică

233 Mwh

33,44Mwh

SC CEZ DISTRIBUTIE SA

Centrala ecologică proprie existentă pe amplasament (care poate arde masă biologică) marca REKA cu Pinst= 300kwh.

Recomandări BAT

BAT recomandă reducerea consumul de energie prin aplicarea bunelor practici în fermă începând de la proiectarea �i execu�ia adăposturilor până la operarea �i mentenan�a echipamentelor consumatoare de energie.

Cerin�a BAT Maternitate+tineret Sistemele de adapostire

a) pentru scroafele cu purcei:

- Adăposturi cu izolare termică cât mai bună

a) un grajd cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă, cu pardoseală

8

- boxa cu podea complet perforate din metal sau plastic cu: • O combinatie de canal de apa si dejectii ; sau • Sistem de spalare cu rigole de dejectare ; sau • Jgheab pentru dejectii pe sub podea ; b)pentru purcei în�ărca�i:

- Adăposturi cu izolare termică cât mai bună

un tarc sau padoc cu podea complet perforată sub care exista o podea de ciment inclinată spre canalul de evacuare dejec�ii

din grătare metalice cu structură de plastificare, cu canale de evacuare dejec�ii. b) 2 grajduri cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă cu pardoseală din grătare plastic pe suport de fibră carbon sau inox, cu o podea de ciment inclinata spre canalul de evacuare dejec�ii

Sistem de ventila�ie automatizat pentru a oferi un control bun al temperaturii si pentru a realiza o ventilatie minima iarna

Sistem de climatizare asistat pe calculator(ventila�ie, căldură,absorb�ie aer).prevăzut cu sistem de alarmă

Mentenan�a echipamentelor �i utilajelor consumatoare de energie; preveniriea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectarea frecventă si curatarea conductelor si suflantelor.

Se va elabora un program de control, revizie �i repara�ii pentru motoarele cu care sunt echipate buncărele exterioare de furaje, ventilatoarele, etc.

Aplicarea iluminarii cu consum energetic redus.

Iluminatul se face cu lămpi fluorescente.

În documentul de referinţă consumurile energetice realizate de unele state din UE sunt:

9

− purcei 0,108Kwh/cap/zi − ferma integrată 0,117kwh/cap/zi

Consumuri energetice Maternitate+tineret

ferma integrată 0,117kwh/cap/zi 0,066 kwh/cap/zi

1.6. Informa�ii privind materiile prime �i substan�ele sau

preparatele chimice 1. Materiale folosite pentru realizarea proiectului Nr crt

Denumire U.M. Cantitatea prevăzută în proiect

Categorie P / N

Fraze de risc

1 Bol�ari buc 6710 . N - 2 Ciment To 60,6 N - 3 Pietri� To 530 N - 4 Nisip To 220 N - 5 Tencuieli To 7,9 N - 6 Izola�ie termică de

1/2,5mp buc 269 N -

7 Tablă de1/8mp buc 193 N - 8 Grinzi brad mc 22,83 N - 9 Fier beton diverse

dimensiuni to 1,2 N -

2. Materii prime �i substan�e utilizate în timpul func�ionării 1 Scroafe gestante cap/an 1168 N - 2 Tineret cap/an 16590 N - 3 Apă mc/an 4788 N -

4 Energie electrică Mwh/an 233 N - 5 Energie termică pt care

se vor consuma: Mwh/an 33,44 N -

lemn sau t/an 8,4 N cereale (porumb) t/an 4,8 N 6 Furaje (porumb, �rot de

soia, concentrat proteino-vitamino-mineral

t / an 25 N -

10

7 Substan�e pentru dezinfec�ie �i tratamente

- franbactol t/an - / 0,085 P R 20/22; R34;

R 42/43; R50

- medicamente.* fl 300 N - vaccinuri.* fl 600 N

*- Valoarea este orientativă ; se vor consuma după necesită�i

Modul de depozitare Denumire Modul de depozitare

Materiale utilizate la realizarea construc�iilor

Pe suprafe�ele betonate existente ce se vor cură�a la terminarea lucrărilor

Furaje În buncăre exterioare halelor de produc�ie Medicamente Se aduc în fermă numai în momentul

utilizării; se stochează temporar într-o încăpere specială amplasată în clădirea filtrului sanitar;

Dezinfectan�i Se aduc în fermă numai în momentul utilizării

Vaccinuri Se aduc în fermă numai în momentul utilizării; se stochează temporar într-o încăpere specială amplasată în clădirea filtrului sanitar dotată cu frigider;

1.7. Informa�ii despre poluarea fizică �i biologică generată de activitate Poluan�ii de natură fizică �i biologică pot genera efecte de poluare grave în

cazul în care prezen�a acestora în mediu depă�e�te limita de suportabilitate. Având în vedere tipul activită�ii pot să apară două tipuri de poluan�i:

A. fizici – zgomot; B. biologic – epizootii (epidemia la animale) �i zoonoze (boală infec�ioasă

sau parazitară la animale transmisibilă la om). A .Zgomotul poate apare atât în faza de construc�ie cât �i în exploatare. a). În timpul lucrărilor de construc�ii . Zgomotul este dat de utilajele de construc�ii utilizate: - 1 excavator;

11

- 1 compactor; - autoîncărcător - o macara - un mijloc de transport (tractor cu remorcă, autocamion) În tabelul de mai jos se dau nivelele de presiune pentru aceste utilaje:

Utilajul Nivel de presiune dB(A)

excavator 93 autoîncărcător 101 compactor 101 macara 101 tractor cu remorcă 95 autocamion 95

Pentru a vedea impactul pe care îl are executarea construc�iilor asupra

receptorului (prima casă din comuna Tufeni) se aplică formula: Lp =Lw-10 lg4πr2, unde Lp = puterea acustică a sursei; R = distan�a dintre sursă �i receptor; Lp = nivelul de presiune acustică.Se consideră sursa de zgomot cea mai

puternică, punctiformă iar distan�a până la receptor liberă, fară posibilitate de ecranare/absorb�ie a zgomotului

Lp = 101 – 10 lg (4x3,14x6702 ) = 33,35 dB fată de 65 dB admis. Concluzie: În timpul constructiei grajdurilor ,activitatea nu va fi percepută

de receptor ca o sursă de zgomot b. în timpul funcționării . Principalele surse de zgomot sunt conform BAT, Tab. 3.44:

Sursa Durata Frecven�a

Activitate zi / noapte

Nivel de presiune dB(A)

Echivalent continuu

dB(A) Nivel normal din adăposturi

Continuu Continuu zi 67

Ventilatoare hală

Continuu

Tot anul Zi /noapte 43

Livrare hrană în buncăr

1h 2-3 ori /săptămâ

zi 92

12

nă Hrănire animale - porci - scroafe

1 h zilnic zi 93 99

87 91

Populare / depopulare hale

2h zi 90-110

Cură�are bălegar

2h zi 88 (85-100)

Nivelul de zgomot zi-seară-noapte se defineşte prin relaţia:

L = 10 lg 1/24(12 * 10Lzi/10 + 4 * 10 (Lseară+5)/10 + 8 * 10 (Lnoapte+10)/10) HG 321/2005 modificat de HG 674/2007 transpune directiva 2002/49/CE –

Ghidul privind metode interimare de calcul ale indicatorilor de zgomot produs de activităţile industriale, trafic rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor.

Se apreciază următoarele niveluri de zgomot: Lzi =67dB – nivelul mediu aproximat pentru zi; Lseară = 48 dB – nivelul mediu aproximat pentru activităţile care au loc seara; Lnoapte = 43dB – nivelul mediu aproximat pentru activităţile care au loc

noaptea. În aceste condiţii relaţia de mai sus devine:

Lmediu = 10lg 1/24(12*1067/10 + 4*1053/10 + 8*1053/10) = 64,1 dB ~ 64dB Având în vedere că locuinţele sunt amplasate la cca. 650m de fermă, zgomotul produs de activitatea fermei nu va modifica nivelul presiunii acustice în zonă. Se subliniază şi faptul că activităţile care produc mai mult zgomot se efectuează pe timp de zi şi au o durată limitată.

Pentru a vedea impactul pe care îl are func�ionarea asupra receptorului (prima casă din comuna Tufeni) se aplică formula:

Lp =Lw-10 lg4πr2, unde Lp = puterea acustică a sursei; R = distan�a dintre sursă �i receptor; Lp = nivelul de presiune acustică.Se consideră sursa de zgomot cea mai

puternică, punctiformă iar distan�a până la receptor liberă, fară posibilitate de ecranare/absorb�ie a zgomotului

Lp = 64 – 10 lg (4x3,14x6702 ) = 0 dB. Concluzie: În timpul funcționării, activitatea nu va fi percepută de receptor

ca o sursă de zgomot.

13

Poluare calculată produsă de activitate �i măsuri de eliminare Pe zone reziden�iale de

recreere sau alte zone protejate cu luarea în considera�ie a

poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluarea maximă permisă

Poluare de fond Pe zona

obiectivului Pe zona de protec�ie/ restric�ie aferentă obiectiv

conf. Legisla�ie

i în vigoare

Fără măsuri de eliminare a

polării

Cu implement-area măsurilor de eliminare a

poluării

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

ventilatoare 19 -

Mutare lot Livrare hrană

Hrănire animale - porci - scroafe

zgomot

Cură�are bălegar

65 dB Cz60 la limita incintei

cf. STAS 10009/88, 50

dB pentru receptori sensibili

(locuin�e) cu 10 dB mai pu�in pe

timpul nop�ii

Lechiv este

estimat la 50 dB

64 dB

-

Locuin�e la cca. 670m

Obiectivul nu modifică

zgomotul de fond în zona reziden�ială,

0 dB

Toate activită�ile care produc zgomot mai

mare func�ionează pu�in timp,

ziua

14

Recomandări privind minimizarea zgomotului în zonă. a. În timpul lucrărilor de construc�ie

Implementarea proiectului presupune execuţia unor lucrări care necesită utilizarea de utilaje grele de construcţii (excavatoare, buldozere, macarale, etc.) care să funcţioneze timp cca 8 ore /zi. A�a cum reiese din calcule, se apreciază că zgomotul în perioada de construc�ie a obiectivului nu va fi factor de stres pentru zonă.Ca măsură preventivă:

- se vor utiliza numai echipamente verificate tehnic. b. În timpul funcţionării :

Cu toate că în zona limitrofă nu sunt locuinţe, acestea sunt amplasate la distanţă de fermă, pentru evitarea producerii oricărui disconfort este necesar să se ia o serie de măsuri:

- hrănirea la timp a porcilor deoarece s-a constatat că maximul de zgomot se înregistrează în apropierea halelor care a�teaptă hrana;

- activitatea de hrănire se va desfă�ura când toate deschiderile majore ale grajdului (u�i, ferestre) sunt închise;

- evitarea func�ionării transportoarelor cu �nec în gol, fără încărcătură;

- amplasarea buncărelor lângă grajd; - limitarea vitezei de acces în fermă; - instruirea personalului asupra obligaţiei de a executa operaţiunile

tehnologice la un nivel cât mai scăzut de zgomot; - întreţinere utilajelor în mişcare pentru a genera un nivel minim de

zgomot în timpul utilizării. B. Poluarea biologică În ceea ce prive�te riscul apari�iei unei epizotii, acesta poate fi nul dacă

se respectă Norma sanitară veterinară privind regulile generale de biosecuritate în exploata�iile de porcine autorizate /înregistrate sanitar veterinar aprobate prin Ordinul 63/3.07.2008.

Pentru a preveni apari�ia epizootiilor ANSVSA impune măsuri: - supravegherea anatomopatologică a efectivelor de animale;

- împrejmuirea exploata�iilor de animale astfel ca în incintă să nu intre decât persoanele care au legătură cu procesul tehnologic; intrarea se face obligatoriu prin filtru sanitar;

- interzicerea aducerii în fermă a altor animale care nu au legătură cu exploata�ia sau desfă�urarea altor activită�i nespecifice activită�ii de bază;

Medicul fermei va inspecta zilnic exploata�ia pentru a sesiza orice neconformitate legată de starea de sănătate, igienă a grajdurilor. În cazul apari�iei unor îmbolnăviri este necesar:

15

- să se izoleze animalele bolnave; - să se păstreze cadavrele; - să se păstreze furajele care se presupun a fi contaminate; - să nu se permită accesul persoanelor în halele (locurile) presupuse

contaminate. - In scopul prevenirii introducerii de boli infectocontagioase,

proprietarul exploatatiei de porcine inregistrate/autorizate sanitar-veterinar trebuie sa intocmeasca si sa implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri, care sa cuprinda si alte masuri suplimentare specifice exploatatiei, avizat de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteană.

1.8. Alternative studiate de titularul proiectului Alternativele luate în calcul au fost:

a)alternativa ”0”; b) construirea grajdurilor pe un amplasament nou;

c)construc�ia pe amplasamentul existent. Motivele care au stat la baza alegerii solu�iei propuse au avut la bază

criterii economice. a)Alternativa ”0” presupunea păstrarea amplasamentului la dezvoltarea

actuală. b)Construirea grajdurilor pe un amplasament nou

Această variantă ne este benefică pentru mediu - se ocupa inutil un teren agricol- �i este neeconomică ridicând costurile investi�iei pentru:

- achizi�ia de teren pentru amplasarea grajdurilor; - execu�ia instala�iilor pentru utilită�i (apă, energie electrică, canalizare); - execu�ia filtrului sanitar, imprejmuirii terenului, etc. Varianta studiată este neeconomică �i din punctul de vedere al

exploatării noilor capacită�i prin: - suplimentarea personalului de exploatare �i pază; - cre�terea volumului de transport pentru asigurarea necesarului de

furaje �i pentru mi�carea animalelor (tineretul ajuns la greutate mutat în grajdurile pentru porci la îngră�at existente).

c). Construirea pe acelați amplasament A fost aleasă această variantă care prezintă următoarele avantaje:

- cre�te gradul de ocupare a terenului, terenul fiind liber de orice constructii;

- nu este necesară coonstruc�ia a noi instala�ii de asigurare a utilită�ilor, capacitatea celor existente fiind suficientă pentru acoperirea nevoilor de exploatare în condi�iile cre�terii efectivelor de animale în

16

fermă; noile grajduri se vor racorda la re�elele de alimentare cu energie electrică, apă �i canalizare existente;

- se elimină pierderile de furaje prin reducerea volumului de transport fiind asigurate din gospodăria de furaje existentă; se vor gestiona eficient furajele, medicamentele, vaccinurile, etc.

- se reduce volumul de transport la mi�carea animalelor în fermă la trecerea dintr-un ciclu de produc�ie la altul;

- nu este necesar personal cu studii superioare de specialitate suplimentar pentru exploatarea noilor grajduri; - nu este necesară extinderea construc�iilor necesare pentru filtru sanitar, grupuri sanitare, birouri, �i nu vor cre�te cheltuielile cu administra�ia fermei; - nu este necesară construirea de drumuri noi de acces.

Localizarea geografică �i administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect Ferma de porci apar�inând S.C.EUROSPATIAL SRL este amplasată pe

teritoriul administrat de Primaria Comunei Tufeni, la o distan�ă de cca. 670 m de zona locuibilă. Comuna Tufeni este o asezare tipică de campie, făcând parte din câmpia Gavanul-Burdea din marea unitate geomorfologica Câmpia Română, situată in marginea răsăriteană a judetului Olt la locul de întâlnire a trei judete: Olt, Arges si Teleorman.Coordonatele geografice ale comunei Tufeni sunt: 44022’latitudine nordică �i 24047’longitudine estică. Asezată de-a lungul DJ25 intre km 48 si 58, comuna Tufeni are ca vecini satele de pe malul raului Vedea, la V si SV Icoana, Serbănesti, Crâmpoia si Ghimpeteni iar la N satele Mozăceni si Bădesti de pe valea râului Cotmeana, afluent al râului Vedea in amonte de comuna Tufeni. Comuna este situată pe malul stâng al raului Vedea..

Amplasamentul fermei este pe un teren plat, fără pericol de inundabilitate fiind la o distan�ă de cel pu�in 600 m de malul stâng al râului Vedea. Terenul ocupat de fermă este la nord, nord –vestul comunei Tufeni.

Alegerea acestei alternative se datorează faptului că investi�ia reprezintă extinderea unei activită�i existente cu acela�i profil.

De asemenea amplasamentul nu este în zona de arie protejată �i nu are în apropiere monumente istorice, culturale, arheologice .

1.10. Documente / recomandări privind planificarea / amenajarea

teritorial ă în zona amplasamentului proiectului Pentru implementarea proiectului S.C. EUROSPATIAL S.R.L.

de�ine:

17

- Certificat de urbanism nr. 6/14.06.2011 eliberat de Primăria com. Tufeni ,Jud. Olt;

- Aviz sanitar veterinar de principiu emis de DSVSA Olt nr. 11231 /11.08.2011;

- Notificarea nr. 382/08.07.2011 emisă de DSP Olt ; - Aviz de amplasament favorabil nr.541/11.07.2011emis de CEZ

Distribu�ie SA; - Aviz favorabil nr 11575/2810.2011 emis de O.M.V.Petrom. 1.11 Modalit ă�i propuse pentru conectare la infrastructura existentă Ferma de porci a func�ionat fiind conectată la căile de comunica�ii

rutieră, la re�eaua na�ională de energie existente în zonă, telefonie,etc Fiind o extindere a unei activită�i existente, conectarea la infrastructură

se va face prin bran�amente la: -re�eaua electrică pentru care există avizul favorabil al SC CEZ

DISTRIBUTIE SA. Accesul la căile de comunicatie rutieră este comun cu cel existent - nu sunt necesare drumuri noi.

- alimentarea cu apă potabilă se va face de la re�eaua de apă potabilă a societă�ii. Apa este captată din subteran din 2 foraje amplasate în incinta fermei. Pu�urile au următoarele caracteristici:

Forajul nr. 1 H = 45m, Qex = 2l/s.; Forajul nr. 2 H = 150 m, Qex =3,0 l/s. -re�eaua de canalizare. Pentru preluarea apelor rezultate din

spălări,igienizări �i dejec�iile se utilizează prefosele �i bazinul de stocare finală a dejec�ilor existente.

Nu există o re�ea de ape pluviale. - accesul la căile de comunicatie rutieră este comun cu cel existent - nu

sunt necesare drumuri noi.

2.Procese tehnologice 2.1. Descrierea procesului tehnologic În grajduri se desfă�oară următoarele activită�i: - pregătirea grajdurilor pentru populare;

- popularea grajdurilor cu animale func�ie de destina�ia lor în cadrul procesului de cre�tere intensivă;

- aprovizionarea cu furaje a buncărelor exterioare halelor;

18

- hrănirea; - adăparea; - asigurarea microclimatului; - depopularea grajdurilor.

2.1.1.Pregătirea grajdurilor pentru populare În situa�ia primei utilizări sau după depopulare grajdurile se pregătesc

pentru repopulare. Fiecare hală trebuie să fie cură�ată, dezinfectată �i uscată.

La prima utilizare, grajdurile de tineret �i maternitate trebuie cură�ate de resturi de materiale de construc�ii �i executată o dezinfec�ie.

La finalul ciclului de produc�ie, după depopulare - atăt pentru grajdurile de tineret cât �i pentru maternitate - se fac următoarele opera�ii:

- se evacuează dejec�iile din canale; - se înmoaie �i apoi se spală cu jet de apă sub presiune întreaga

suprafa�ă a halei; - se spală �i se dezinfectează toate păr�ile componente ale

echipamentelor de hrănire �i adăpare. - după spălare se face dezinfec�ia grajdurilor cu o solu�ie de Franbactol

(Fran�a), produs cu efect bactericid,virulicid �i fungicid. După terminarea opera�iunilor Direc�ia Sanitar Veterinară prelevează

probe �i în func�ie de rezultate se continuă dezinfec�ia sau se trece la opera�iunile tehnologice următoare.

Compararea cu cerin�ele BAT arată că cele 3 grajduri ca sistem de adăpostire este conform, fără măsuri suplimentare de conformare.

Cerin�a BAT Maternitate+tineret

Sistemele de adapostire a) pentru scroafele cu

purcei: - Adăposturi cu izolare

termică cât mai bună - boxa cu podea complet perforate din metal sau plastic cu: • O combinatie de canal de apa si dejectii ;sau • Sistem de spalare cu rigole de dejectare ;sau • Jgheab pentru dejectii pe sub

a)un grajd cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă, cu pardoseală complet perforată, din grătare metalice cu structură de plastificare, sub care exista o podea de ciment inclinată spre canalele de evacuare dejec�ii �i apă de spălare

19

podea ; b)pentru tineret - Adăposturi cu izolare

termică cât mai bună - cu podea complet perforată sub care exista o podea de ciment inclinată spre canalul de evacuare dejec�ii

b) 2 grajduri cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă ,cu pardoseală din grătare plastic pe suport de fibră carbon sau inox, sub care exista o podea de ciment inclinată spre canalul de evacuare dejec�ii

2.1.2.Popularea grajdurilor a) Popularea maternită�ii

Pentru populare maternitatea se pregăte�te prin executarea următoarelor opera�iuni:

-se face o verificare riguroasă a func�ionării sistemelor de hrană, adăpare �i de men�inere a microclimatului.

- preîncălzirea spa�iului de lucru la o temperatură de cca. 18 – 200C. Scroafele gestante se transferă din sectorul montă – gesta�ie. În ziua

fătării scroafelor li se va administra numai apă iar, a doua zi după fătare li se va administra 1,0 kg furaj/animal. Cantitatea de furaje va cre�te treptat astfel încât în ziua a �aptea să se ajungă la 3,5 – 4,5 kg furaje/animal, cantitate maxim administrată până în ultima zi de lacta�ie. În ziua în care se face în�ărcarea nu se administrează furaje. Re�etele de furaje se administrează în func�ie de perioada scursă de la fătare. Re�etele de furaje se compun din cereale, nuclee proteice, premixuri vitamino-minerale.

Apa de băut se asigură în permanen�ă, la nivelul necesarului. În timpul fătării se asigură în maternitate o temperatură de 22 – 240C iar

în zona culcu�ului purceilor, deasupra covora�ului o temperatură de 30 – 320C care va scădea odată cu înaintarea în vârstă. Pentru evitarea curen�ilor �i accidentarea purceilor, în primele 4 zile de via�ă, la boxele cu grătar total se asigură obligatoriu covora�e de plastic în zona de grătar în care sunt caza�i purceii.

Imediat după fătare purceilor li se taie ombilicul la 4 – 5 cm lungime �i se tamponează cu tinctură de iod sau alcool, se �terge bine de mucozită�i zona nazală �i cavitatea bucală precum �i întreg corpul cu tifon sau prosop curat. Aceste opera�ii se fac pentru stimularea respira�iei �i activarea circula�iei.

După fătare, la purcei se efectuează următoarele opera�iuni:

20

- tăierea col�ilor; - dirijarea la supt (cei mai mici la sfârcuri pectorale); - codotomia (practicată de obicei la a doua sau a treia vertebră codală); - administrarea fierdextranului. Purceii se repartizează pe sfârcuri după ce acestea au fost verificate prin

scoaterea primelor jeturi de lapte. Această repartizare obi�nuie�te purceii cu locul lor de odihnă pe covora�, sub becul de raze infraro�ii. Numărul de purcei este în func�ie de greutatea corporală a scroafei �i capacitatea de produc�ie.

După încheierea compartimentelor de maternitate se completează fi�a de lot care se �ine la zi până la în�ărcare.

La vârsta de 10 – 15 zile de la fătare se face castrarea masculilor destina�i îngră�ării iar la trei săptămâni se însemnează scrofi�ele pentru reproduc�ie. Începând cu cu vârsta de 14 – 15 zile în hrana purceilor se administrează furaje combinate din re�eta 0-1, în cantită�i mici pentru a se păstra prospe�imea.

Pe parcursul perioadei de alăptare se fac uniformizări �i se lotizează exigent purceii. În ziua în�ărcării se eliberează întreg compartimentul pentru a fi supus programului de cură�are �i dezinfec�ie. Dacă este necesar se fac repara�ii la utilaje �i instala�ii �i se înlocuiesc cele necorespunzătoare.

Un ciclu durează 25 de zile.; sunt 14,6 cicluri pe an. b)Popularea grajdurilor de tineret

Pentru populare grajdurile de tineret se pregătesc prin executarea următoarelor opera�iuni:

-se face o verificare riguroasă a func�ionării sistemelor de hrană, adăpare �i de men�inere a microclimatului.

- asigurarea unei temperaturi în mediul ambiant de cca. 25 – 270C. Tineretul în�ărcat se transferă din maternitate. După populare �i încheierea compartimentului se întocme�te fi�a de lot care se �ine la zi pe toată perioada de cre�tere.

Densitatea la populare este de 0,16 – 0,20 mp/cap Distibu�ia furajelor în grajduri se face mecanizat cu lan� transportor de

furaje casetat. Un ciclu durează 76 de zile; sunt 4,8 cicluri pe an . 2.1.3. Aprovizionarea cu furaje a buncărelor exterioare grajdurilor Fiecare grajd are montat în exterior un buncăr cu capacitatea de 9 t,

amplasat pe o funda�ie din beton armat, destinat depozitării de furaje. Furajele sunt aduse din incinta fermei cu mijloace de transport auto tip buncăr. Furajele vor fi pe bază de re�ete care �in seama de faza de

21

dezvoltare a animalelor. Descărcarea furajelor din mijlocul de transport auto în buncăr se realizează mecanic (�nec).

2.1.4. Hrănirea animalelor Din buncărul exterior furajele sunt preluate de un lan� transportor

casetat, care nu permite difuzia furajului în aer sau căderea pe sol. Transportorul introduce furajul în interiorul halei. În grajdurile de tineret furajul este asigurat de o hrănitoare la 2 boxe (24 hrănitori pe grajd). În grajdul maternitate fiecare boxă este echipată cu o hrănitoare. Furajarea este de tip fazial �i se face cu re�ete echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral.

Tipurile de re�ete sunt, în conformitate cu BAT în func�ie de faza de dezvoltare

Materiile prime care intră în compozi�ia furajelor administrate în fermă sunt următoarele(%):

component/categorie lactatie

grau 20.090 porumb 25.000

orz 10.000 sorg 6.000

srot rapita 6.000 srot floare 4.000

ulei 2.050 soia 14.660 ovaz 8.000

Sepiolite Premix P0 Premix P1 Premix P2 Premix P3 Premix P4

Premix carantina Premix gestatie Premix lactatie 4.200 Premix vieri

total % 100.000

22

Măsurile de hrănire includ diete pe bază de substan�e nutritive

digerabile pe bază de aminoacizi cu con�inut scăzut de proteine �i diete pe bază de fitaza cu cantită�i scăzute de fosfor sau fosfa�i alimentari anorganici care se digeră aproape în întregime. Folosirea aditivilor alimentari îmbunătă�e�te reten�ia substan�elor nutritive �i diminuează cantitatea de dejec�ii.

Cele mai bune practici de nutri�ie aplicate excre�iei de azot urmăresc reducerea acestuia. Dietele cu con�inut scăzut de proteină brută ajută la scăderea excre�iei de azot. Dieta trebuie să fie sus�inută printr-o suplimentare optimă cu aminoacizi (lysină, metionină, teroninină, triptofan). Con�inutul în proteină poate fi redus cu 2 până la 3 % (20-30g/kg de hrană) cu administrarea de aminoacizi adecvat echilibra�i.

În ceea ce prive�te reducerea fosforului, acesta se poate face folosind diete succesive cu con�inut scăzut de fosfor total utilizând furaje bogate în fitază �i/sau fosfa�i anorganici integral digerabili. Reducerea fosforului de 0,03 până la 0,07% (0,3 până la 0,7g/kg furaj) se poate face utilizând fitaza sau fosfa�i alimentari anorganici puternic digestibili.

Cele mai bune tehnici disponibile indică următoarele nivele pentru con�inutul proteinei crude �i al fosforului în alimenta�ie:

Faza Con�inutul proteinei crude (% în

furaj)

Observa�ii

< 10kg 19 – 21 Tineret < 25kg 17,5 - 19,5

Scroafe lacta�ie 16 -17

Hrana cu aminoacizi adecvat

echilibra�i �i optim digestibili

Faza Con�inutul total în

fosfor (% în furaj) Observa�ii

< 10kg 0.75 – 0.85

Tineret

< 25kg 0.60 – 0.70 Scroafe lacta�ie 0,57 – 0,65

Hrana cu fosfor digestibil adecvat utilizând fosfa�i

sau fitaze anorganice puternic

digestibile În Ferma Tufeni

Categoria de animale

Faza Con�inutul proteinei crude (% în furaj)

Con�inutul total în fosfor (% în furaj)

23

< 10kg 20 0,53 Tineret < 25kg 17,1 0,55

Scroafe lacta�ie 16,5 0,55 Comparând cu valorile prezentate anterior în re�etele de furaje utilizate

se constată încadrarea proteinei crude în intervalele recomandate de documentul de referin�ă.

In ceea ce prive�te con�inutul de fosfor acesta este mai scăzut decît recomandarea BAT, fiind specific unor tehnici nutri�ionale utilizate în Germania (BREF-Tab.4.7.- Managementul nutri�ional în Belgia , Fran�a �i Germania).

Con�inutul de Ca �i P recomandat în hrana: Scroafe lactante În Ferma

Tufeni Ca % 0,75-1,0 0,8 P % 0,55 – 0,8 0,55

Recomandări privind balan�a aminoacizilor în % în nivelul lysinei

Scroafe lactante Tineret

trionina: lizina 65 –72 60 – 72

metionina+cistina:lizina 53-60 50-64 Tryptofhan : lysină

18-20 18-20

Valina : lysină 69-100 58-75 Isoleucina : lysină 53-70 50-60 Arginină : lysină 67-70 18-45

Consumul de furaj mediu:

Categoria de animale

U.M Recomandare BAT Ferma Tufeni

Scroafe lactante

Kg/cap/zi 2,4-7,2 3,3

Tineret până la 25kg

Kg/cap/zi la discre�ie la discre�ie

2.1.5. Adăparea

24

Sistemul de adăpare asigură accesul nerestricţionat al animalelor la apă. Sistemul de adăpare la maternitate este cu suzete din inox ,câte 2 pe boxă. Sistemul de adăpare la tineret este cu suzete din inox ,câte 4 pe boxă. Recomandarea BAT de a nu restricţiona accesul la apă este respectat.

2.1.6. Asigurarea microclimatului Pentru ca purceii să se dezvolte normal �i în timp tehnologic optim

pentru fiecare grajd are implementat un sistem automat de ventila�ie , încălzire �i absorb�ie aer care să asigure un climat propice dezvoltării �i cre�terii în greutate. Tot sistemul de climatizare va fi asistat pe calculator prevăzut cu sistem de alarmă.

Ventilația este asigurată astfel: -de 8 ventilatoare tip Big Dutchman,cu tura�ie variabilă, montate pe

acoperi� cu puterea de 0,8 kw.pentru fiecare grajd de tineret; debitul de aer ventilat este de 9000mc/h./ventilator (pe grajd debitul total de aer ventilat este de 72000mc/h);

- de către 3 ventilatoare tip Big Dutchman , cu tura�ie variabilă, montate pe acoperi� cu puterea de 0,8 kw pentru maternitate; debitul de aer ventilat este de 9000 mc/h./ventilator (pe grajd debitul total de aer ventilat este de 27000 mc/h).

Încălzirea fiecărui grajd se va face cu agent termic recirculat în panouri radiante din aluminiu, amplasate pe orizontală de-a lungul zidurilor iar în boxe la purceii nou făta�i cu becuri cu infraro�ii de 175 w. Agentul termic este apa caldă produsă de o centrală ecologică (care poate arde masă biologică) marca REKA cu o putere instalată de 300kwh.Evacuarea gazelor arse se face printr-un co� cu H=8m, construit din segmen�i ceramici cu armătură de beton la exterior .Inainte de a fi evacuate gazele trec printr-un captator de condens; temperatura la evacuare este de 1800C.

Iluminatul în hale este asigurat prin lămpi fluorescente de 36w, 1 la 28mp.

2.1.7. Depopularea grajdurilor Depopularea grajdurilor se face pe baza unui program stabilit conform

fluxului tehnologic pe fermă �i al corelării spa�iilor de produc�ie între maternitare �i cre�ă. În cadrul fermei se aplică metoda ”totul plin – totul gol”. După spalare �i dezinfec�ie un grajd este în repaus o perioadă de maximum 3 zile.

Pentru asigurarea condi�iilor sanitare impuse de normativele legale pentru cre�terea porcilor cele trei grajduri vor beneficia de dotările existente în fermă:

- camera pentru depozitarea temporară a cadavrelor prevăzută cu instala�ie de frig pentru cadavre;

25

- incinerator cu arzător pe gaz cu o capacitate de 250kg/h. - filtrul sanitar care are rolul de a controla accesul personalului în fermă

�i de a asigura că respectă regulile de intrare �i ie�ire din incintă, eliminând pericolul de a contamina efectvele sau de a contracta boli ce se pot transmite popula�iei. În clădirea filtrului sanitar este amenajat filtru pentru bărba�i �i filtru pentru femei, fiecare cu du�uri, vestiare, sală de mese, grup sanitar �i birouri al administra�iei fermei. Tot în această clădire se asigură un spa�iu destinat special pentru depozitarea temporară a medicamentelor �i vaccinurilor necesare tratării efectivelor de porci. dotat cu frigider.

Pentru asigurarea energiei electrice în caz de întrerupere accidentală a furnizării de la re�eaua na�ională, ferma este dotată cu un generator cu putere de 500kVA,de rezervă. Generatorul este antrenat de un motor diesel care se porne�te automat în caz de avarie. Carburantul (motorina) necesar func�ionării generatorului este stocată în rezervorul acestuia (volum = 800 l).

26

2.1.8.Valori limită ale parametrilor relevan�i. Valori limită Parametru / unitatea de

măsură Categoria de

animale Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai

bune practici de

mediu/limite Porci < 10kg Porci < 25kg

2 grajduri cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă cu pardoseală din grătare plastic pe suport de fibră carbon sau inox, sub care exista o podea de ciment cu pantă 0,5% spre canalul de evacuare dejec�ii

a)pentru tineret - Adăposturi cu

izolare termică cât mai bună

- cu podea complet perforată sub care exista o podea de ciment inclinată spre canalul de evacuare dejec�ii

Sistem de adăpostire

Scroafe un grajd cu pere�i din zidarie portantă, izola�ie termică

b) pentru scroafele cu purcei: - Adăposturi cu

27

ziduri cu tabla cu izola�ie poliuretanică, acoperis format din lemn �i tablă, cu pardoseală complet perforată, din grătare metalice cu structură de plastificare, sub care exista o podea de ciment cu pantă 0,5% spre canalele de evacuare dejec�ii �i apă de spălare

izolare termică cât mai bună - boxa cu podea complet perforată din metal sau plastic cu: • O combinatie de canal de apa si dejectii ;sau • Sistem de spalare cu rigole de dejectare ;sau • Jgheab pentru dejectii pe sub podea ;

20 19 – 21 Porci < 10kg Porci < 25kg 17,1 17,5 - 19,5

- Tehnici de nutri�ie Proteină crudă(%în furaj)

Scroafe 16,5 16 -17 - 0,53 0.75 – 0.85

Porci < 10kg Porci < 25kg

0,55 0.60 – 0.70

- Tehnici de nutri�ie Fosfor (%în furaj)

Scroafe 0,55 0,57 – 0,65 - Consum de energie ferma

integrată 0,066 kwh/cap/zi

0,117kwh/cap/zi -

Consum de apă (mc) Porci < 10kg 3 - -

28

Porci < 25kg Scroafe 35 25-40(fără limite) - Porci < 10kg Porci < 25kg

La discre�ie La discre�ie - Consum de furaje

Scroafe 3,3Kg/cap/zi 2,4-7,2 Kg/cap/zi - Porci < 10kg Porci < 25kg

Sistem de ventila�ie automatizat pentru a oferi un control bun al temperaturii si pentru a realiza o ventilatie minima iarna

Sistem de climatizare asistat pe calculator (ventila�ie, căldură,absorb�ie aer).prevăzut cu sistem de alarmă

- Condi�ii microclimat

Scroafe Sistem de ventila�ie automatizat pentru a oferi un control bun al temperaturii si pentru a realiza o ventilatie minima iarna

Sistem de climatizare asistat pe calculator

(ventila�ie, căldură,absorb�ie aer).prevăzut cu sistem de alarmă

-

Porci < 10kg Porci < 25kg

6,2 - NH3

mg/mc Scroafe 3,1 -

Emisii de

poluan�i Pulberi(PM10)

mg/mc Porci < 10kg Porci < 25kg

1,3 -

29

Scroafe 0,35 - Porci < 10kg Porci < 25kg

0,21 - Pulberi(PM2,5) mg/mc

Scroafe 0,05 - Porci < 10kg Porci < 25kg

10 - NMVOC

Scroafe 7,9 - Porci < 10kg Porci < 25kg

1,8 1,4-2,3 - Dejec�ii

Scroafe 13,3 10,9-15,9 - Împră�tiere dejec�ii Impră�tierea în bandă

(suprafa�ă) �i/sau încorporare în sol

Încorporarea în sol Imprastierea in banda si integrarea intr-un

interval de 4 ore

30

2.2. Activit ă�i de dezafectare Investiţia propusă nu presupune lucrări de dezafectare/demolare a unor instalaţii/construcţii existente, terenul fiind liber de orice constructii. Durata de funcţionare a obiectivului este nedeterminată. Dacă însă, va exista o conjunctură nefavorabilă care să impună închiderea fermei �i dezafectarea ei procesul de aducere a terenului la starea ini�ială - teren agricol sau pentru o altă folosinţă ulterior stabilită - va presupune elaborarea unui plan de închidere care să demonstreze că societatea işi încetează activitatea în condiţii de siguranţă pentru factorii de mediu şi că va readuce zona la o stare satisfăcătoare. Planul de închidere va cuprinde următoarele aspecte: -golirea grajdurilor de animale; - sistarea aprovizionării cu furaje �i lichidarea eventualelor stocuri prin vânzare; - spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere; - spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor, căminelor, utilajelor, bazinelor de stocare dejec�ii; - oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

- demonatarea utilajelor �i echipamentelor �i valorificarea lor fie prin reutilizare fie ca de�euri ce se vor vinde către firme specializate de reciclare;

- demolarea clădirilor �i transportul de�eurilor rezultate în locuri special amenajate de către agen�i autoriza�i. - se va elabora un bilanţ de mediu şi un raport de amplasament pentru a se stabili prin analize calitatea terenului, gradul de poluare al solului şi apelor freatice şi necesitatea oricărei remedieri în vederea reconstrucţiei ecologice.

În starea actuală a fermei, pe amplasament nu se găsesc PCB, azbest sau alte substanţe periculoase care să necesite eliminare. - în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de instalaţie. Planul de închidere va cuprinde �i: - măsuri specifice pentru prevenirea poluării apei freatice ,a aerului, solului de evitare a oricărui risc de poluare a mediului pe perioada lucrărilor de demolare; - măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate cu precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare şi a responsabilităţilor.

Operaţiunile de demontare/dezafectare se vor face cu firme specializate.

31

3.De�euri

Având în vedere că obiectivul presupune două faze: (execu�ie lucrări de construc�ii �i func�ionare) rezultă două categorii de de�euri specifice fiecărei faze:

- de�euri de construc�ii – gestionate de firma constructoare (pământ excavat, deseuri din construc�ii, de�euri menajere) care se vor elimina astfel încât la terminarea lucrărilor amplasamentul să fie curat; - de�euri în timpul functionării

o dejec�ii de porc; o de�euri de �esuturi animale; o ambalaje de la medicamente �i vaccinuri; o de�euri de medicamente; o De�euri de la tratamente; o ambalaje de la substan�ele utilizate la igienizare contaminate

cu substan�e periculoase; o de�euri metalice din activitatea de mentenan�ă; o de�euri de echipamente electrice �i electronice; o uleiuri rezultate din mentenan�a utilajelor în mi�care; o de�euri menajere.

Analizând activitatea fermei rezultă că cea mai mare cantitate de deşeuri o reprezintă dejecţiile. Cantitatea anuală de gunoi de porc ,urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adăpare aplicat, precum si in raport cu stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism.

De�eurile menajere sunt generate de personalul suplimentar care va lucra -2 persoane. Conform metodologiei cantitatea generată într-o zi se calculează cu rela�ia:

Qmed.zi = N x Cmed, în care; Qmed.zi – cantitatea medie de de�euri într-o zi; N - numărul de salaria�i; Cmed. – cantitatea medie produsă de o persoană = 0,6 kg/zi; Qmed.zi = 2x0,6 kg/zi =1,2 kg/zi Anual se produc cca. 0,28t de�euri menajere. Acestea se vor colecta

într-un tomberon împreună cu cele generate de activitatea existentă, care va fi preluat periodic de firma de salubritate cu care S.C. Eurospa�ial are contract.

a. In timpul realizarii lucrarilor de construc�ie Managementul deseurilor

t/an Denumirea deseului

Cantitatea prevăzută

a fi generată

t

Starea fizică

Cod deseu

Cod privind

principala proprietate periculoasă

Valorificată

Eliminată

Rămasă în stoc

Mod de stocare temporara

Pământ excavat 735 S 17 05 04 735 - - Se va folosi pentru terasament,umplutură între grajduri iar stratul vegetal în zonele verzi ale amplasamentului

Deseuri din activitatea de constructie

1 S 17.01.07 1 Prin agenti specializati Container metalic si se elimina prin grija constructorului pe depozite conforme

Deseuri menajere

0,3 S 20.03.99 0,3 Prin agenti specializati tomberon

Referitor la de�eurile rezultate din activitatea de construc�ie se precizează următoarele:

A) Terenul pe care se construie�te a�a cum s-a precizat, este liber de orice sarcină deci nu sunt necesare demolări;

B) De�eurile rezultate în timpul construc�iei depind de modul de organizare al constructorului care poate aduce betonul gata preparat(deci nu rezultă ambalaje de la ciment), fierul beton gata fasonat (nu rezultă de�euri metalice)

33

b. In timpul functionarii Managementul deseurilor

t/an Denumirea

deseului Cantitatea prevăzută a fi generată

t/an

Starea fizică

Cod deseu

Cod privind principala proprietate periculoasă

Valorificată Eliminată Rămasă în stoc

Mod de stocare temporara

În exploatare Dejec�ii de porc

29,4

SS

02.01.06

- Pe terenurile proprii �i arendate

Se stocheaza în fermă în 2 prefose �i bazinul de stocare finală construit din beton armat �i protejat

De�euri de �esuturi animale

2,0 S 02.01.02 In incineratorul propriu

Camera frigorifică existentă dacă instala�ia de

incinerare nu este în func�iune

Ambalaje (medicamente, vaccinuri)

0,3 S 15.01.10* 0,3 agen�i

autoriza�i (contract

SC SIGMA FLEX)

Container plastic etans,de 200 l

De�euri de medicamente

0,005 l 18 02 08 0,005 agenti

Se stochează temporar într-o

34

autorizati încăpere specială amplasată în clădirea

filtrului sanitar Ambalaje de la substante de dezinfectie

0,05 S 15.01.10* 0,05 agenti

autorizati

Spatiu acoperit inchis

De�euri de la tratamente

0,004 S 18 02 02* 0,004 agenti

autorizati

Ambalaj special, spatiu acoperit inchis

Deseuri menajere

0,28 S 20.03.99 0,28 firma de

salubritate

Pubelă

Din activitatea de mentenan�ă De�euri metalice(din activitatea de mentenan�ă

0,1 S 02.01.10 0,1 agenti

autorizati

Platforma betonata

Ulei uzat

0,2 L 13.02.06* 0,2 agenti

autorizati

Butoi metalic (generat in timpul

reviziilor) De�euri de echipamente electrice �i electronice

0,050 S 16 02 14 0,050 agenti

autorizati

Platforma betonata

S- solida; SS- semisolidă ;L- lichida

35

Analizând activitatea fermei rezultă că cea mai mare cantitate de deşeuri o reprezintă dejecţiile. Cantitatea anuala de gunoi de porc, urină si slam variază in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport cu stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism. Compozitia gunoiului de porcine este :

Compozi�ia chimică%

Apă Materii organice

N P2O5 K2O CaO

72 25 0,45 0,19 0,6 0,18

Managementul acestora este o problemă importantă atât pentru producător cât şi pentru a asigura o bună protejare a mediului în zona obiectivului. Soluţia adoptată de producător este de a le utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole . În acest sens societatea a cumpărat 200ha �i a arendat 1800ha. Pe baza studiilor agrochimice ale solurilor efectuate de Oficiul Jude�ean pentru Studii Pedologice �i Agrochimice Olt dejec�iile sunt utilizate ca îngră�ământ.

Sub aspect legislativ, utilizarea dejecţiilor în agricultură este reglementată prin Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/2005 şi al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1270/2005 privind Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

In OM MMDD/MADR nr 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localită�ilor unde există surse de nitra�i din activită�i agricole localitatea Tufeni nu este men�ionată.

Calculul suprafeței necesare pentru împrățtierea dejecțiilor de porc s-a făcut în mai multe ipostaze: a)Utilizând datele din BREF; b)Utilizând datele din Codul de bune practici agricole; a) Utilizând datele din EMEP / EEA CORINAIR 2009 updatate iulie

2010.

Cantitatea de îngră�ământ organic aplicată pe unitatea de suprafa�ă nu trebuie să depă�ească 170 – 210 kgN/ha.an

a) Utilizând datele din BREF; Conform cap.3.3.1.2. tab 3.27 din BREF excre�ia de gunoi este:

Categoria Produc�ia de gunoi (kg/cap/zi)

36

scroafe cu purcei 10,9 – 15,9 porci la sacrificat 3 - 7,2 tineret 1,4-2,3

În Ferma Tufeni s-a considerat Categoria Produc�ia de gunoi (kg/cap/zi) scroafe cu purcei 13,4 porci la sacrificat 5,1 tineret 1,8

La capacitatea actuală a fermei se produc: - dejec�ii scroafe = 8412 t/an; - dejec�ii tineret = 2903 t/an; - dejec�ii îngră�ătorie = 20706t/an. În conformitate cu tab. 3.33 din BREF con�inutul de N total în

dejec�ii de porc �i scroafe este de: - porci – 7,2 kg N/ 1000 kg dejec�ii; - scroafe – 4,2 kg N / 1000 kg dejec�ii. Cantitatea totală de N în dejec�ii este de 205315kg / an (169985

kg/an de la porci �i 35330 kg/an de la scroafe) pentru care sunt necesare: - 1207,7ha pentru aplicarea a 170 kg N/ha/an; - 977,7 ha pentru aplicarea a 210 kg N/ha/an. Prin extinderea activită�ii fermei la cantitatea actuală de dejec�ii se

mai adaugă: - 2090t dejec�ii/an de la tineret ; - 328t dejec�ii/an de la scroafe. Cantitatea de N total con�inut în aceste dejec�ii este de: - dejec�ii tineret = 15048kg/an; - dejec�ii scroafe = 1377 kg/an. Prin realizarea extinderii rezultă un plus de N total de 16425kg/an

pentru care mai sunt necesare 96,6ha teren agricol în cazul aplicării a 170 kgN/ha/an sau 78,2ha în cazul aplicării a 210 kgN/ha/an.

Deci suprafetele totale necesare în urma extinderii sunt: - pentru aplicarea a 170 kg N/ha/an 1304,3 ha; - pentru aplicarea a 210 kg N/ha/an 1055,9 ha.

b)Utilizând datele din Codul de bune practici agricole . Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole indică următoarele suprafaţe de teren (în ha) necesare pentru un animal crescut intensiv:

37

În cazul aplicării a 210

kg/ha În cazul aplicării a 170

kg/ha

Categoria intensiv intensiv

Porci la îngră�at 68 kg

0,0526 0,0649

Scroafe lactante 0,18 0,2222 Calculând pe baza efectivelor totale rezultă ca necesară o suprafa�ă

de 1368,4ha în cazul aplicării a 210kgN/ha.an �i 1688,7 ha în cazul aplicării a 170 kg.N/ ha.an. c)Utilizând datele din EMEP / EEA CORINAIR 2009 updatate iulie 2010.

Acest mod de calcul este cel mai exact deoarece �ine seama de emisiile de NH3 în grajduri, la stocare �i la împră�tiere. S-a aplicat următoarea formulă, atât pentru situa�ia actuală cât �i după extindere:

Cantitatea de N din dejec�ii = Cantitatea de N excretat – (Cantitatea emisii hale + Cantitatea emisii stocare + Cantitatea emisii împră�tiere) Situa�ia actuală – Suprafa�a de teren agricol necesară la dezvoltarea actuală:

Total N2 excretat: scroafe = 1720*34,5 = 59340 kg porci = 16400*12,1 = 198440kg Azotul rămas în gunoi după scăderea emisiilor(vezi pct. 4.2.):

Scroafe 59340kg– (9138,4kg + 4569,2kg + 12046kg) = 33586 kg/an Porci 198440kg – (39022kg + 19511kg + 55746kg) = 84161 kg/an Total = 117747 kg/an

În situa�ia actuală complexul are nevoie de următoarele suprafe�e agricole: - în cazul administrării a 210 kgN/an = 560,7 ha; - în cazul administrării a 170 kgN/an = 692,6ha;

Situa�ia extinderii cu noile grajduri – Suprafa�a de teren agricol necesară:

Scroafe 80*34,5 = 2760 kg N total Purcei 3456*12,1 = 41818 kg N total

Azotul rămas în gunoi după scăderea emisiilor: Scroafe 2760kg – 1255kg = 1505 kg/an

38

Porci 41818kg –23988,7= 17829,3 kg/an

În urma extinderii mai sunt necesare următoarele suprafe�e agricole: - în cazul administrării a 210 kgN/an = 92ha; - în cazul administrării a 170 kgN/an = 113,7 ha;

Situația finală după dezvoltare – Complexul va avea nevoie de următoarele suprafețe agricole:

- în cazul administrării a 210 kgN/an = 560,7+92 = 652,7 ha; - în cazul administrării a 170 kgN/an = 692,6 + 113,7 ha = 806,3 ha; Concluzie.Prin toate cele 3 metode de calcul rezultă o suprafață

necesară împrăstierii dejecțiilor sub nivelul celei deținute.Având în vedere că societatea realizează producție agricolă pe o suprafață de 2.000 ha (teren agricol deținut sau luat în arendă), extinderea capacității fermei nu impune achiziționarea sau contractarea de noi suprafețe de teren pentru împrățtierea dejecțiilor.

Transportul deşeurilor se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare atât în ceea ce priveşte utilajele de transport cât şi autorizaţiile necesare. Împră�tierea dejec�iilor. Pentru această opera�ie societatea este dotată cu două utilaje cu următoarele caracteristici:

1. Categorie = Remorca agricola cu tripla axa Caroserie = Vidanja Marca = PICHON TCI / TRUDEM Capacitate = 30 m³ Caracteristici = are doua posibilitati de imprastiere a dejectiilor : a. cu rampa de distributie la suprafata, cu latime de lucru pe doua

variante : 24 m latime si 8 m latime. b. cu dispozitiv de incorporare a dejectiilor in sol, dotat cu dinti

flexibili de tip VIBROFLEX, cu latime de lucru 6 m. 2. Categorie = Remorca agricola cu dubla axa Caroserie = Vidanja Marca = JOSKIN / TYP 18000 TS / QUDRA Capacitate = 18 m³ Caracteristici = are o singura posibilitate de imprastiere a dejectiilor :

la suprafata, cu latime de 8 m.

4. Impactul poten�ial inclusiv cel transfrontieră asupra componentelor mediului �i măsuri de reducere a acestora. 4.1. Apa 4.1.1. Date generale

39

Ferma de porci Tufeni este amplasată în bazinul hidrografic Vedea. Reţeaua hidrografică a bazinului Vedea are o densitate foarte mică ce variază de la 0,4 km/km2 în partea superioară a bazinului, la 0,2 – 0,3 km/km2 în partea centrală şi ajunge la 0,1 km/km2 în partea inferioară. Reţeaua este formată din 81 cursuri de apă ce totalizează 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Bazinul hidrografic Vedea are resurse de suprafaţă reduse şi nu dispune de lucrări hidrotehnice; acest fapt determină ca asigurarea alimentărilor cu apă să fie făcută în exclusivitate din surse subterane.Acest lucru a determinat �i solu�ia adoptată de alimentare a fermei Tufeni cu apă din foraje de adancime. Corpul de apă subterană de tip poros permeabil este dezvoltat în lunca şi terasele râurilor Vedea şi Teleorman şi este de vârstă cuaternară Acviferul freatic este constituit din depozite fluvio-lacustre (nisipuri şi pietrişuri) cu grosimi de 1,5-10 m. In şesul aluvionar, acviferul freatic are nivelul piezometric situat la adâncimi cuprinse între 2-10 m, fiind constituit din nisipuri cu pietrişuri şi lentile de argilă. Debitele obţinute prin forajele de captare sunt de circa 1-6 l/s/foraj. In general, luncile şi terasele acestui bazin hidrografic apar ca deficitare în ape freatice, atât cantitativ, cât şi calitativ. Terasele râurilor, constituite din pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri sunt acoperite de o pătură destul de groasă de loess, iar debitele sunt de aproximativ 0,2-2 l/s/foraj. Stratul acoperitor este constituit din sisturi nisipoase argiloase, iar grosimea acestuia poate atinge 30 m în zonele de interfluvii. Direcţia de curgere este aproximativ nord – sud în cursul superior pentru ca la intrarea în câmpia Găvanu Burdea să-şi schimbe direcţia de curgere spre SE, iar la intrarea în zona câmpiei înalte a Burnasului să-şi reia cursul nord-sud. Permeabilitatea depozitelor acvifere freatice are valori cuprinse între 20-100 m/zi, valori ce cresc treptat spre zonele de terase şi lunci. Valori mai mici (sub 20 m/zi) se remarcă pe interfluviile din câmpiile Boianu, Burdea, estul câmpiei Vedea. In general, luncile şi terasele acestui bazin hidrografic apar ca deficitare în ape freatice, atât cantitativ, cât şi calitativ. Din punct de vedere al apei subterane forajele Fermei se alimentează din din corpul de apă subterană ROGWAG09.

. Stabilirea corpurilor de apă subterană s-a făcut tinând cont de următoarele criterii:

- geologic;

40

- hidrodinamic; - starea corpului de apă (calitativă �i cantitativă).

Criteriul geologic se referă la vârsta stratelor purtătoare de apă. Criteriul hidrodinamic se referă la extinderea corpului de apă (corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, cele subterane se pot extinde �i în afara acestuia). Corpurile de apă subterane care se dezvoltă în zona de grani�ă �i se continuă pe teritoriul altei �ări sunt definite ca transfrontaliere.

Corpul de apă ROGWAG09. nu intră în această categorie. În anul 2010 pentru stabilirea calită�ii apei din corpul de apă

subterană ROGWAG09 au fost analizate 47 foraje de observatie care au condus la concluzia că se consideră corpul de apă subterană ca fiind în stare chimică bună.

Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă a grajdurilor nou costruite se va face din sursa

existentă care alimentează în prezent Ferma de porci, autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor ( Autoriza�ia de gospodărire a apelor nr.212/ 04.10. 2006).

Sursa este constituită din 2 foraje hidrogeologice cu următoarele caracteristici:

F1 cu H = 45m, Qex = 2l/s. echipat cu o pompă submersibilă Q=7mc/h, H= 43,5mCA. Forajul F1 este în conservare.

F2 cu H = 150 m, Qex =3,0 l/s. echipat cu o pompă submersibilă Q=3,0l/s, H=60 mCA.

Apa extrasă din foraje este distribuită prin 2 sta�ii hidrofor (V1=1000 l, H1p=3,5mCA, Q1p=1,94 l/s; V2=500 l, H2p=60mCA, Q2p=3,0 l/s). Fiind de bună calitate apa se utilizează la :

- adăpat - scop menajer – la filtrul sanitar; - în scop industrial – spălare hale;

Re�eaua de distribu�ie confec�ionată din PEHD Dn 75 – 110 mm asigură alimentarea tuturor consumatorilor.. Sistemele de adăpare din grajduri sunt echipate cu suzete cu supapă pentru eliminarea pierderilor de apă.

În documentul de referin�ă (BREF European IPPC Bureau) se indică următoarele consumuri: Categorie Faza Ra�ia apă/furaj

(l/kg) Consum apă l/cap/zi

porci tineri 2,5 - scroafe lacta�ie 15-20 25-40(fără

41

limite) Pentru spălare se indică următorele consumuri:

Tipul Consum Pardoseală par�ial perforată 0,005mc/cap/zi Pardoseală total perforată 0,0 Pardoseală continuă 0,7 mc/cap/an Ferme de crestere 0.7 m3/head/year

Ferme pentru sacrificare 0.07 – 0.3 m3/cap/an Consumul biologic de apă pentru cele trei grajduri Categoria de animale număr Indice

consum Nr. cicluri Consum

anual (mc) Scroafe lacta�ie 80 35 14,6 858

Tineret 3456 3 4,8 3843 Pentru spălare �i igienizare pardoseala fiind total perforată, consumul

apei de spălare dat de BAT este zero. Se consumă apă la depopulare, pentru spălare �i îndepărtarea dejec�iilor din canal. În consecin�ă s-a luat cantitatea de 0,005 mc/cap/zi numai la depopulare, din care rezultă:

- pentru scroafe: 0,005 *80*14,6= 5,84mc/an; - pentru tineret: 0,005 *3456*4,8= 82,9 mc/an. Rezultă că zilnic consumul mediu total de apă (biologic �i spălare) este

de 13,1mc. Debitul mediu zilnic aprobat prin autoriza�ia de gospodărire a apelor nr.

212 / 04.10.2007 este de 419,04 mc/zi respectiv 4,85 l/s. Din datele puse la dispozi�ie de operator rezultă că în prezent consumul mediu lunar de apă este de 4500 mc, cca. 150 mc/zi.

În consecin�ă, prin punerea în func�iune a celor trei grajduri volumul mediu zilnic de apă consumat va fi de 163,1 mc, sub nivelul de consum autorizat.

Comparând cu valorile din documentul de referinţă se constată că activitatea fermei se încadrează în limitele impuse. Încadrarea în norme se datoreşte utilizării pardoselilor complet perforate, a unor echipamente performante în procesul de adăpare şi de spălare a canalelor, după depopulare. Sistemul de adăpare constă din linii care sunt amplasate pe toată

42

lungimea halei şi echipate cu suzete. Spălarea se face cu jet sub presiune care asigură un consum mic pe suprafaţa de pardoseală.

Calitatea apei care se va utiliza în noile grajduri este corespunzătoare având în vedere că se foloseşte apă din aceeaşi sursă care alimentează toate capacităţile de producţie ale S.C. EUROSPATIAL SRL.

(Se anexează buletine de analiză). Cerin�e BAT pentru reducerea consumului de apă �i aplicarea lor

Tehnici BAT Maternitate + grajduri tineret - apa trebuie să fie disponibilă fără restric�ii; - sisteme de adăpare etan�e; - contorizarea apei; - detectarea �i eliminarea pierderilor de apă; - la spălarea halelor utilizarea jeturilor sub presiune.

- apa este disponibilă fără restric�ii; - sistem de adăpare automat care asigură continuu necesarul de apă; - sistem cu suzetă; - se controlează u�or, prevenindu-se pierderile; - apa se contorizează; - spălarea se face cu jet sub presiune ceea ce reduce consumul de apă.

44

Bilan�ul consumului de apă mii mc/ an

Apa prelevată din sursă Recirculare / reutilizare

Consum industrial Pentru compensarea pierderilor în sistem

cu circuit închis

Proces

tehnologic

Sursa de apă

Consum total

total Consum

menajer Apă subterană

Apă de suprafaţă

Apă subterană

Apă de suprafaţă

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

Adăpare Gospodărie apă existentă

4,7 4,7 4,7

Spălare hală

Gospodărie apă existentă

0,088 0,088 0,088

TOTAL Gospodărie apă existentă

4,788 4,788 4,788

45

Managementul apelor uzate Descrierea surselor de generare a apelor uzate.

Având în vedere activităţile ce se desfăşoară în cele trei grajduri rezultă următoarele categorii de ape uzate: - la depopulare apele de la spălarea şi dezinfecţia grajdurilor de tineret vor fi evacuate ca �i dejec�iile prin intermediul unui colector de PVC, Dn=250 mm în prefosa de dejec�ii cu dimensiunile: l=4m; L=5m; h=4m. (V=80mc). Această prefosă este existentă, comună pentru ambele grajduri de tineret precum �i pentru o parte din grajdurile existente. De aici sunt pompate împreună cu dejec�iile cu o pompă FLYGT FP3120LT de 3,1kw, n=1440 rot/min. în bazinul central. - la depopulare apele de la spălarea şi dezinfecţia grajdului maternitate vor fi dirijate ca �i dejec�iile prin eliberarea sifoanelor celor două colectoare, prin cădere liberă într-o prefosă de dejec�ii ovală, cu dimensiunile: S=350m2, H=4m.(V=1400mc)Fosa este existentă �i comună pentru alte grajduri . De aici sunt pompate cu o pompă FLYGT FP3120LT de 3,1kw, n=1440rot/min. în bazinul central.

Bazinul de stocare final are Dn=30m �i H=6m, (V= 4240mc) este suprateran, executat din beton armat protejat pentru a se evita coroziunea �i deci exfiltra�iile . Evacuarea dejec�iilor din bazin se face cu mijloace proprii , pe terenurile agricole proprii (200ha) sau pe terenurile luate în arendă (1800ha).

Apele uzate tehnologice din grajduri rezultă periodic, numai la spălarea halelor.

46

Bilan�ul apelor uzate Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre

recirculre/reutilizare

Totalul apelor uzate generate menajere industriale pluviale În acest

obiectiv În alt

obiectiv

Sursa apelor uzate

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

comentarii

Ape uzate tehnologice din grajduri

0,24

88

-

-

0,24

88

-

-

-

-

-

-

Apele de la spălare sunt preluate cu dejec�iile �i stocate în 2 prefose �i bazinul final, existente.

47

Refolosirea apelor uzate. Luând în considerare încărcătura cu substan�e organice a apelor rezultate

din procesul de spălare a halelor acestea nu se pot refolosi. 4.1.2. Prognozarea impactului A. în timpul realizării investiției Lucrările care se execută nu generează ape uzate. Pot să rezulte numai ape

menajere datorită prezen�ei personalului care execută lucrările de construc�ii. Gestionarea apelor menajere rezultate va fi identică cu gestiunea apelor menajere rezultate în timpul func�ionării fermei.

Impactul este ”nesemnificativ”. B. în timpul funcționării . Necesarul de apă pentru cele 3 grajduri este asigurat din gospodăria de apă

existentă. Apele uzate au în principal încărcare organică �i sunt stocate împreună cu dejec�iile. Faptul că nu sunt deversate în ape de suprafa�ă �i volumul mic reduce impactul la ”nesemnificativ”. Această solu�ie elimină orice influen�ă asupra ecosistemelor din zonă acvatice sau terestre).

Concluzie.Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra apelor subterane si de suprafață este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

4.1.3. Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele

negative asupra factorului de mediu apă. A. în timpul realizării investiției - evitarea pierderilor de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje

care prin precipita�ii sau spălări pot să ajungă în apa freaticăpe sol; B. în timpul funcționării a. asupra apelor subterane: - controlul periodic al etan�eită�ii canalelor de evacuare din grajduri,a

re�elei de canalizare, a rezervoarelor de stocare dejec�ii; - gestionarea corectă a de�eurilor pentru a preveni impurificarea apelor

pluviale; - gestionarea corectă �i eliminarea pierderilor substan�elor utilizate la

igienizarea, deratizarea, dezinsec�ia grajdurilor; - evitarea pierderilor de carburan�i �i uleiuri ce pot proveni de la

mijloacele de transport,; - depozitarea în condi�ii de siguran�ă a materialelor necesare igienizării

halelor pentru a se evita deversări pe sol sau infiltra�ii.

48

b. asupra apelor de suprafață: Nu este cazul. Râul Vedea este la o distan�ă de cca. 500 m de amplasament.

Nu se poate produce o poluare accidentală având în vedere modul de stocare al apelor uzate �i al materialelor (substan�elor) cu care se operează pe amplasament.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale. Condi�ii de climă �i meteorologice pe amplasament / zonă.

Judeţul Olt se înscrie în sectorul cu climă continentală, mai umedă în nord, în zona Piemontului Getic şi cu caracter mai uscat în zona sudică de câmpie. Aerul tropical din sud – vest determină o vreme călduroasă şi secetoasă, efect care se diminuează spre nordul judeţului, în zona subcarpatică. Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează printr-o interferenţă a curenţilor de aer din estul Câmpiei Române cu cei specifici din vestul acesteia. Vânturile care caracterizează clima judeţului sunt: - Crivăţul, care iarna aduce viscol şi zăpadă, primavara ploaie şi vara secetă (iarna bate din est şi nord-est); - Austrul (vara bate din sud-vest şi vest) un vânt secetos; - Băltăreţul care aduce ploaie.

Viteza medie a vântului este de 5 m/s. Regimul eolian influenţează direct pierderile de apă prin evaporare, accentuând deficitul de umiditate din sol în special în sudul judeţului.

Valorile temperaturii aerului înregistrate la Sta�ia meteorologică Slatina în anul 2010 sunt redate în tabelul următor: luna Temperatura

aerului media lunară (C)

Temperatura aerului maxima lunară (C)

Temperatura aerului minimă lunară (C

I -2,8 12,5 -20,0 II 0,5 14,1 -12,5 III 5,7 21,1 -5,8 IV 11,8 23,1 2,2 V 16,7 28,4 6,6 VI 21,0 35,1 9,6 VII 22,9 33,7 12,6 VIII 21,2 36,1 12,8 IX 17,5 30,5 6,9 X 8,6 18,4 -3,1

49

XI 9,7 25,0 -1,5 XII -0,5 14,5 -17,6 Med./Max./Min.Anuală 11,3 36,1 20,0

În zona în care este amplasat obiectivul clima este continentală determinată de aerul tropical din sud- vest care determină o vreme călduroasă �i secetoasă..

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare sta�ionare �i mobile existente în zonă

Terenul pe care este amplasată ferma are ca vecinătă�i terenuri agricole

proprietate privată. Suprafa�a de teren ocupată de fermă este de 93518mp din care, suprafa�ă construită va fi de 30588,74 după realizarea investi�iei.

În zona limitrofă nu există alte obiective economice generatoare de emisii. 4.2.3. Surse �i poluan�i genera�i de activitatea obiectivului

Având în vedere specificul activită�ilor desfă�urate pe amplasament sursele de poluarea aerului se vor analiza în două situa�ii.

A. în timpul realizării investiției cu activită�i de transport materiale, săpături, realizare umpluturi, turnare funda�ii, zidărie, văruire, montaj utilaje �i echipamente ca urmare a utilizării de echipamente ce includ combustia apar emisii de poluan�i care constau în:

- pulberi în suspensie �i sedimentabile de la lucrările de construc�ii, care nu pot fi cuantificate;

- gaze arse de la motoarele echipamentelor utilizate. S-au calculat emisiile orare considerând că se vor utiliza următoarele utilaje:

a) excavator; b) compactor; c) încărcător frontal d) macara e) mijloc de transport (2 autobasculante) Calculul emisiilor pentru surse mobile are la bază rela�ia: E = Q comb*FE, în care, E = emisia de poluant, g. Qcomb = cantitatea de combustibil, kg. FE = factor de emisie, g/kg Factorii de emisie pentru motoare diesel conform CORINAIR 2009 cu completări în august 2010 (tab. 3-5, 3-6, 3-7) sunt:

50

CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 8 37 1,6 1,2 0,14 0,61 3140 0,0006

Emisiile calculate pentru utilajele men�ionate mai sus (g/h):

a) pentru excavator se consideră un consum mediu de 23 l/h CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 151 699 30,2 59 2,6 11,5 59346 0,0113 b)pentru mai compactor se consideră un consum mediu de 1 l/h

CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 6,56 30,3 1,3 0,98 0,11 0,5 2575 0,0005

c) pentru încărcătorul frontal se consideră un consum mediu de 25 l/h. CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 164 758,5 32,8 24,6 2,87 12,5 51496 0,0123

d) pentru macara se consideră un consum mediu de 20 l/h. CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 131 606,8 26,2 19,7 2,29 10,0 64370 0,0098

e.) pentru două autobasculante consum mediu de 14 l/h pe fiecare CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2

183,2 847,3 36,64 27,48 3,2 7,0 71906 0,013 Emisiile fiind fugitive nu se pot compara cu limitele impuse de Ordinul 492/1993. Datorită faptului că limitrof nu sunt locuin�e, emisiile pe perioada lucrărilor de construc�ii nu vor afecta receptorul uman din zonă. Tabel centralizator al surselor mobile în faza de construc�ie sursa CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2

a 151 699 30,2 59 2,6 11,5 59346 0,0113 b 6,56 30,3 1,3 0,98 0,11 0,5 2572 0,0005 c 164 758,5 32,8 24,6 2,87 12,5 51496 0,0123 d 131 606,8 26,2 19,7 2,29 10,0 64370 0,0098 e 183,2 847,3 36,64 27,48 3,2 7,0 17906 0,013

B. în timpul funcționării s-au identificat următoarele surse:

- surse fixe, nedirijate – ventilatoarele aferente grajdurilor; - surse mobile – mijloace de transport auto.

51

Aceste surse generează următorii poluan�i: Poluant Locul generării

Amoniac Grajduri de animale, stocarea si imprastierea dejec�iilor Metan Grajduri de animale, stocarea dejec�iilor Protoxid de azot (N2O)

Grajduri de animale, stocarea si imprastierea dejec�iilor.

Dioxid de carbon (CO2)

Grajduri de animale, stocarea dejec�iilor Arderea carburan�ilor în motoarele mijloacelor de transport

Miros (NH3, H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea dejec�iilor Praf (pulberi sedimentabile)

Gestionarea furajelor. Mijloace de transport

NOx, CO, SO2, NMVOC,

Mijloace de transport

Descrierea surselor

Principala sursă de emisie în activitatea desfă�urată o constituie dejec�iile fie că sunt în grajduri, stocate sau împră�tiate.

a. pe amplasamentul fermei. - dejec�iile din grajduri; - rezervoare de stocare. b. în afara amplasamentului fermei.

- împră�tierea dejec�iilor pe terenul de aplicare. Principalul poluant emis de dejec�ii este amoniacul.

Amoniacul Emisia de amoniac depinde de mai mul�i factori:

- con�inutul de azot în hrana consumată; - eficien�a transformării azotului di hrană în azot în carne; - sistemul de depozitare a dejec�iilor; - condi�iile de microclimat din halele de produc�ie.

Excre�ia de azot �i deci emisia de NH3 variază între diferite specii de animale. Cea mai importantă măsură preventivă de reducere a poluării este managementul nutriţional fie prin limitarea intrării în exces a nutrientelor şi/sau îmbunătăţind eficienţa utilizării nutrientului de către animal.Efectul este de reducere a nivelului de emisie a N din adăpost, depozitare, şi aplicare şi reducere a poluării solului, apei, şi aerului, incluzând �i reducerea mirosurilor.

Excre�ia de azot este direct legată de consumul de proteină crudă (tab. 4.6 –document de referin�ă BAT).

52

Categoria de animale Excre�ia de N brut

Kg/animal/an

Excre�ia de P2O5 Kg/animal/an

Purcei de la 7-20kg Y= 0,13X- 2,293 Y=2,03X- 1,114 Porci de la 20-110 kg Y= 0,13X- 3,018 Y=1,92X-1,204 Scroafe cu purcei <7kg Y= 0,13X+0,1161 Y=1,86X+0,949

în care: X = consumul de proteină crudă. De asemenea, emisia de NH3 diferă dacă dejec�iile sunt solide sau lichide.

Pot să existe �i procese intermediare în care N se pierde ca NO, N2O �i N2. Protoxidul de azot se produce la nitrificare. Cre�terea nitrificării are loc la

aplicarea dejec�iilor pe teren. NMVOC (compuți organici volatili nonmetanici) se produc prin digestia

proteinelor care se descompun în dejec�ii. Există cca. 200 de compu�i identifica�i din care cca. 20 sunt considera�i importan�i. Prezen�a NMVOC depinde de factorii climatici, de tipul de adăpostire, de tipul de depozitare dejec�ii, de perioada de depozitare

În tabelul A2-1 – EMEP/EEA CORINAIR 2009 update iulie 2010 se indică sursele �i procesele pentru formarea NMVOC.

NMVOC aminoacid Precursor sau proces Metanol NA Pectină Etanol NA Fermenta�ie

Acetaldehidă NA Fermenta�ie Acid acetic NA Fermenta�ie

Acetonă NA Metabolismul grăsimilor Trimetil amină Toate Azot organic metilat

Acid 2 metil propanoic Valină Acid 3 metil butanoic Izoleucină Acid 2 metil butanoic Leucină

Metaetiol Metionină Dimetilsulfid Cisteină 4,metilfenol Tirosină 4,etilfenol Tirosină

Indol Triptofan 3,metil indol triptofan

NA- nu este sursa

53

Particule în suspensii pot să apară în procesul de hrănire (80-90% din totalul emisiei). În cresterea porcilor particulele în suspensie nu constituie un poluant important, de obicei ele nu depă�esc amplasamentul fermei.

Emisia de poluant pe animal se calculează (conform IPPC 2006) cu formula: Emisia = AAP * EFpoluant, în care: AAP - numărul mediu de animale care este prezent în medie într-un an AAP = (zile ciclu * număr animale /an)/365 AAP tineret = (76X 16590)/365 = 3454 capete AAP scroafe = (25x1168)/365 =80 EFpoluant – factor de emisie al poluantului TAN – azot amoniacal total TAN tineret = 12,1X 0,7 = 8,47Kg/an TAN scroafe = 34,5X 0,7 = 24,15Kg/an Factorii de emisie prezenta�i în CORINAIR 2010, tab. 3.8.

Cod SNAP

Categorie animal

Perioada de

adăpost

Nex Propor�ie în TAN

Tip dejec�ie

EF NH3

adăpost EF NH3 stocare

EF NH3

împră�tiere

100903 Porci de la 8-110kg

365

12,1 0,7 Semisolid (nămol)

0,28 0,14 0,4

100904 Scroafe �i purcei până

la 7 kg

365 34,5 0,7 Semisolid (nămol)

0,22 0,14 0,29

54

Calculul emisiei de amoniac la noile grajduri.

Cod SNAP

Categorie animal

TAN Emisia în hale Emisia la stocare Emisia la împră�tiere

Emisia în afara halei

Valoarea limită

Ordin 462/1993

100903 Porci de la 8-110kg

8,47 8,47*0,28*3454= 8191kg/an = 0,93 kg/h

8,47*0,14*3454 = 4095,7kg/an = 0,46 kg/h

8,47*0,4*3454= 11702 kg/an

0,93 kg/h: 74900 mc/h= 12,4mg/mc= 6,2 mg/mc/grajd

30 mg/mc

100904 Scroafe �i purcei

până la 7 kg

24,15 80*24,15*0,22 = 425 kg/an = 0,048 kg/h

24,15*0,14*80 = 270 kg/an = 0,03 kg/h

24,15*0,29*80 = 560 kg/an

0,048 kg/h : 15100mc/h = 3,1mg/mc

30 mg/mc

55

Factorii de emisie pentru porci �i pentru scroafe (tab. B8 respectiv tab .B10– CORINAIR 2009 update iulie 2010) sunt reda�i mai jos:

SNAP Categoria de animal

NMVOC kg/cap/an

NO kg/cap/an

PM10

kg/cap/an PM2,5

kg/cap/an 100.903 Porci de la

8 – 110 kg 3,9 0,001 0,5 0,08

100.904 Scroafe �i purcei până

la 7 kg

13,3 0,004 0,58 0,09

Calculul emisiilor de pulberi în suspensie

Cod SNAP

Categoria animal

Factor de emisie

Emisia Valoarea limită Ordin

462/1993 PM10 = 0,5 kg/cap/an

3454*0,5 = 1727kg/an = 0,19 Kg /h 0,19 kg/h:74900 mc/h = 2,6 mg/mc =1,3mg/mc/grajd

50 mg/mc 100.903

Porci de la 8 – 110 kg

PM2,5 = 0,08 kg/cap/an

3454*0,08 =276,3kg/an= 0,031kg/h 0,031kg/h:74900 mc/h = 0,42 mg/mc= 0,21 mg/mc/grajd

PM10 = 0,58 kg/cap/an

80*0,58 = 46,4 kg/an =5,3 g/h 5,3 g/h:15100 mc/h =0,35 mg/mc

50 mg/mc

100.904 Scroafe �i purcei

până la 7 kg PM2,5 = 0,09

kg/cap/an 80*0,09 =7,2 kg/an = 0,82 g/h 0,82 g/h:15100 mc/h = 0,05mg/mc

Calculul emisiei de NMVOC

Cod SNAP

Categoria de animal

Factor de emisie

Emisia Valoarea limită Ordin

462/1993 100.903 Porci de la

8 – 110 kg 3,9

kg/cap/an 3454*3,9= 13470,6kg/an = 1,5 kg/h 1,5kg/h:74900 mc/h = 20mg/mc=10mg/mc/grajd

100 mg/mc

100.904 Scroafe �i purcei până

la 7 kg

13,3 kg/cap/an

80*13,3=1064kg/an=120 g/h 120 g/h:15100 = 7,9mg/mc

100 mg/mc

Calculul emisiei de NO

Cod SNAP

Categoria de animal

Factor de emisie

Emisia Valoarea limită Ordin

56

462/1993 100.903 Porci de la

8 – 110 kg 0,001

kg/cap/an 3454*0,001= 3,454 kg/an = 0,39 g/h

0,39g/h:74900 mc/h = 0,005mg/mc= 0,0025 mg/mc/grajd

-

100.904 Scroafe �i purcei până

la 7 kg

0,004 kg/cap/an

80*0,004=0,32kg/an=36,5 mg/h 36,5 mg/h:15100 mc/h = 0,002 mg/mc

-

Calculul emisiei de metan (factor de emisie conform BREF)

Cod SNAP

Categoria de animal

Factor de emisie

Emisia Valoarea limită Ordin

462/1993 100.903 porci

în�ărca�i 3,3kg/cap/an 3454*3,3= 11398kg/an = 1,3k g/h

1,3 kg/h:74900 mc/h = 17,4mg/mc=8,7 mg/mc/grajd

-

100.904 Scroafe lactante

Nu sunt date -

NOTÂ Emisia la grajduri provine dintr-o sursă fixă nedirijată.Legislația nu prevede limite pentru aceste surse. Valorile limită din Ordinul nr462/1993 s-au trecut numai pentru orientare

Calculul emisiilor generate de surse mobile Pentru aprovizionarea cu furaje, a celor 3 grajduri societatea folose�te un

utilaj specializat pentru transport furaje echipat cu buncăr din care se descarcă în buncărele de furaje ale halelor. Pentru aprovizionarea cu medicamente vaccinuri, solu�ii dezinfectante nu se fac transporturi speciale. Acestea se aduc odată pentru toată ferma . Calculul emisiilor pentru surse mobile are la bază rela�ia: E = Q comb*FE, în care, E = emisia de poluant, g. Qcomb = cantitatea de combustibil, kg. FE = factor de emisie, g/kg Factorii de emisie pentru motoare diesel conform CORINAIR 2009 cu completări în august 2010 (tab. 3-5, 3-6, 3-7) sunt:

CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 8 37 1,6 1,2 0,14 0,61 3140 0,0006

Emisiile calculate:

57

Pentru utilajul de transport furaje se consideră un consum mediu de 25 l/h; CO NOx NMVOC PM NH3 NO2 CO2 SO2 164 758,5 32,8 24,6 2,87 1,25 64370 0,0123

Surse sta�ionare nedirijate în afara amplasamentului

Denumirea sursei Poluant Debit masic kg/an Nămol împră�tiere pe

teren agricol amoniac 12262

Mirosul Emisiile de miros sunt măsurate în Europa cu unită�i de miros (ou). Intensitatea mirosului în cazul fermei este dată de compozi�ia furajului care ac�ionează asupra dejec�iilor �i de tehnicile utilizate la manipularea �i stocarea dejec�iilor. Conform datelor experimentale o dietă cu nivel de proteină scăzut duce la scăderea intensită�ii mirosului.

Emisia Proteină scăzută Proteină normală Unită�i de miros (ou/s) 371 949

Substan�ele care provoacă miros sunt: amoniacul �i NMVOC. Limitele de miros pentru amoniac sunt considerate între 4 �i 20 mg/mc, limita la locul de muncă fiind de 15 mg/mc. Pentru celelalte substan�e cuprinse în categoria NMVOC se va considera ca limita la emisie să se încadreze în Ordinul 462/1993. Prognozarea poluării aerului

A�a cum a reie�it din calcule, nivelul emisiei de poluan�i din cele 3 grajduri este mai mic decât limitele admise .ceea ce conduce la concluzia că impactul asupra aerului va fi minor.

Poluant Valoarea calculată

emisie mg/mc

Valoare emisie cf. Ord.

462/1993 mg/mc

Valoarea imisiei cf.

STAS 12574/87

Porci de la 8 – 110 kg

5,7 30 0,3 Amoniac

Scroafe �i purcei până la 7

kg

3,1 30 0,3

Porci de la 8 – 110 kg

12,1 50 0,5 PM10

Scroafe �i purcei până la 7

kg

0,35 50 0,5

58

Porci de la 8 – 110 kg

0,18 50 0,5 PM2,5

Scroafe �i purcei până la 7

kg

0,05 50 0,5

Porci de la 8 – 110 kg

9,5 100 0,035 NMVOC

Scroafe �i purcei până la 7

kg

7,9 100 0,035

Având în vedere că noua investiție reprezintă o extindere a activității

actuale este necesar să se evalueze calitatea aerului ținând cont de situația reală care se va crea. Efectul emisiei de la noile grajduri este cumulativ cu emisiile din activitatea existentă.

Din acest considerent s-au calculat emisiile de amoniac la activitatea existentă

Emisia de poluant pe animal se calculează (conform IPPC 2006) cu formula:

Emisia = AAP*EF poluant, în care: AAP scroafe = 365*1720/365 = 1720capete; AAP tineret =76*23040/365 = 4797 capete

AAP îngră�ătorie = 131*32480/365 = 11657 capete În acest caz totalul porcilor la îngră�at la dezvoltarea actuală este de 16454 capete.

59

Calculul emisiei de amoniac la dezvoltarea actuală

Cod SNAP

Categorie animal

TAN Emisia în hale Emisia la stocare Emisia la împră�tiere

Emisia în afara halelor

100903 Porci de la 8-110kg

8,47 8,47*0,28*16454 = 39022 kg/an = 4,45kg/h

8,47*0,14*16454 = 19511 kg/an = 2,22kg/h

8,47*0,4*16454=55746 kg/an

4,45kg/h:1287500mc/h = 3,45mg/mc

100904 Scroafe �i purcei

până la 7 kg

24,15 1720*24,15*0,22 = 9138,4 kg/an = 1,04 kg/h

24,15*0,14*1720 = 4569,2 kg/an = 0,5 kg/h

24,15*0,29* 1720 = 12046 kg/an

1,04kg/h:272500 mc/h = 3,8mg/mc

60

Pentru simularea dispersiei gazelor poluante s-a folosit programul de modelare

Meti-Lis dezvoltat de cercetătorii japonezi (Ministerul Economiei, Comer�ului �i Industriei �i Centru de Cercetare pentru Managementul Riscurilor Chimice din Japonia). Se pot face scenarii cu substan�e poluante mai u�oare sau mai grele decât aerul la intervale definite de timp �i la diferite concentra�ii ale gazelor în pana de dispersie. Calculele dispersiei se fac în func�ie de condi�iile atmosferice (direc�ia �i viteza vântului, stabilitatea atmosferică, nivelul radia�iei solare). Imisia poate fi stabilită pentru diferi�i receptori afla�i la distan�e variabile fa�ă de sursă. Pozi�ia receptorilor se alege în program astfel încât să se realizeze o prognozare a concentra�iei poluan�ilor la obiectivele dorite a fi protejate. Programul folose�te o distribu�ie gaussiană a densită�ii concentra�iilor probabile pe direc�ia vântului �i pe verticală.

S-a făcut modelarea dispersiei pentru amoniac care este poluantul principal. Întrucât programul se aplică la surse fixe dirijate iar sursele din complex sunt fixe nedirijate ,pentru modelare s-a considerat întreaga fermă ca o singură sursă iar emisia a fost considerată ca fiind formată din emisia de la grajduri �i emisia din bazinele de stocare nămol. S-a considerat cantitatea de amoniac emisă din ferma egală cu 9678g/h, ceea ce reprezintă emisia la capacitatea actuală la care se adaugă �i emisia de la viitoarele grajduri ce urmează a fi construite.

Modelarea s-a făcut spre a da o imagine asupra probabilită�ii de a polua receptorul sensibil din zonă- comuna Tufeni Pentru a simula dispersia imisiilor de poluan�i în zonele adiacente Fermei Tufeni s-au folosit o gamă variată de parametrii. Pentru durata de func�ionare – mediere s-a folosit un an s-au o oră. Pentru a determina pasul grilei receptorului s-au folosit mărimi a segmentului de hartă de 1000 m. Vitezele vântului folosite au fost: 0 m/s, 2m/s, 5 m/s în conformitate cu înregistrările făcute în anul 2009 de institu�iile specializate din jude�ul Olt. Similar s-au folosit ca parametrii de intrare direc�iile predominante ale vântului (din direc�iile NE (Crivăţul, care iarna aduce viscol şi zăpadă, primavara ploaie şi vara secetă) �i SV (Austrul, un vânt secetos, care bate vara) �i suplimentar din direc�iile E �i V pentru a simula imisia în satele apropiate de Ferma Tufeni. Clasele de stabilitate atmosferică utilizate au fost C pentru perioada de vară, E pentru perioada de calm atmosferic �i D pentru perioada de iarnă. De asemenea, temperaturile atmosferei la care s-a făcut modelarea dispersiei poluan�ilor au fost: 250C pentru perioada de vară, 150C ca medie anuală �i –100C pentru perioada de iarnă. Înăl�imea co�ului de 6 m a fost considerată înăl�imea la coamă a grajdurilor iar temperatura de evacuare de 250C. Înăl�imea receptorului la care se face măsurarea imisiilor este de 1,5 m.

61

Emisia de amoniac; direc�ia vântului – SV; viteza vântului = 5 m/s; clasa de stabilitate atmosferică – C, temperatura = 250C; timp de func�ionare = 1 an, 24 h/zi.

62

Emisia de amoniac; direc�ia vântului – NE; viteza vântului = 5 m/s; clasa stabilitate atmosferică – D, temperatura = -100C; timp de func�ionare = 1 an, 24 h/zi.

Emisia de amoniac; viteza vântului = 0 m/s; clasa stabilitate atmosferică – E, temperatura = 150C; timp de func�ionare = 1 an, 24 h/zi.

63

Emisia de amoniac; direc�ia vântului – E; viteza vântului = 2 m/s; clasa stabilitate atmosferică – C, temperatura = 150C; timp de func�ionare = 1 an, 24 h/zi.

Emisia de amoniac; direc�ia vântului – V; viteza vântului = 5 m/s; clasa

stabilitate atmosferică – C, temperatura = 150C; timp de func�ionare = 1 an, 24 h/zi.

Modelarea indică faptul că la receptorii afla�i în zonă se înregistrează valori sub limita impusă de STAS 12574/1987 în toate condi�iile atmosferice.

Concluzie.Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării

investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra aerului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

4.2.4.Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele

negative asupra factorului de mediu aer. Pentru diminuarea impactului se vor lua următoarele măsuri: A. în timpul realizării investiției

-utilizarea de ehipamente performante �i verificate tehnic pentru a reduce consumul de combustibil

B. în timpul funcționării

64

- aplicarea unei diete cu con�inut mic de proteină crudă �i fosfor; - func�ionarea continuă a ventilatoarelor pentru evitarea acumulării de poluan�i în hală;

- func�ionarea corectă, fără pierderi a sistemului de alimentare cu furaje pentru a se evita producerea pulberilor;

- revizia periodică a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor.

- împrastierea dejectiilor cât de aproape posibil de momentul de maximă crestere a cerealelor si cand este preluata substanta nutritiva. - Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acaasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare publica, luand in considerare directia vantului raportata la casele oamenilor din vecinatate.

- împră�tierea pe terenuri agricole să se facă pe timp răcoros cu încorporare în sol prin arătură imediată(emisiile se pot reduce până la 80%).

4.3. Solul �i subsolul

4.3.1. Date generale. Terenul de pe raza comunei Tufeni se află situat la contactul dintre partea de

nord – est a Câmpiei Boianului �i partea de nord vest a Câmpiei Burdea(despăr�ită de Vedea).Solurile existente în zonă fac parte din clasa cambisoluri cu eutricambisoluri;clasa luvisoluri cu preluvisoluri �i luvisoluri; clasa pelisoluri cu vertisol.

Ferma ocupă un teren în suprafa�ă de 93518mp din care 30588,74mp va fi suprafa�ă construită. Circula�ia în fermă se face pe alei carosabile din beton. Suprafa�a care nu este ocupată cu construc�ii este înierbată.

4.3.2. Surse de poluare a solului. A. în timpul realizării investiției Surse poten�iale de poluare a solului pot fi: - pierderi de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje �i care prin

precipita�ii sau spălări pot să ajungă pe sol; - depozitări neconforme de materiale care de�i nepericuloase pot să

deterioreze calitatea solului; - depozitări neconforme de de�euri; B. în timpul funcționării

În func�ionare posibilită�ile de poluare a solului sunt reduse ca urmare a naturii activită�ii desfă�urate. În activitatea fermei trebuie să se �ină o eviden�ă exactă a tuturor mi�cărilor de materii prime, materiale, produs finit �i de�euri ca parte a eficientizării produc�iei. În aceste condi�ii prin

65

regulamente nu se admite risipa. Totu�i, în caz de for�ă majoră, pierderile la principalele materiale manevrate nu afectează solul.

Materia primă care se manipulează (hrană pentru porci) este biodegradabilă; de asemenea, de�eurile rezultate din grajduri sunt biodegradabile. Medicamentele �i vaccinurile sunt în cantită�i mici, au o strictă gestiune �i nu pot să genereze poluarea semnificativă a solului.

Surse poten�iale de poluare a solului pot fi: - pierderi de produse petroliere (motorină, ulei) pe alei de la auto

vehiculele care deservesc activită�ile din fermă �i care prin precipita�ii sau spălări pot să ajungă pe sol;

- pierderi de ape uzate în cazul înfundării rigolelor din grajduri �i care pot deversa în afară pe sol;

- depozitarea neconformă de substan�e utilizate la igienizarea, deratizarea �i dezinsec�ia halelor;

- depozitări neconforme de de�euri; - neetan�ietă�i la bazinele de stocare nămol �i re�elele de canalizare;

- împrastierea – neatentă sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole poate duce la poluarea solurilor. Gunoiul de porc este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de emisii poluante. Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu azot si fosfor �i posibil cu metale grele.

Metale grele (mg/kg material uscat)

Tipul de

gunoi Cd Cr Cu Ni Pb Zn 0.50 –1.8 2.2 – 14.0 250 – 759 250 – 759 7.0 – 18.0 691 – 1187

4.3.3. Prognozarea impactului.

A. în timpul realizării investiției. În faza de realizare a investiției. se prognozează un impact minim ca

urmare a lucrărilor de construcții. B. în timpul funcționării

Activitatea din cele 3 grajduri va avea un impact nesemnificativ asupra solului dacă se vor respecta măsurile de diminuare a impactului.

Concluzie.Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra

66

solului ți subsolului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

4.3.4. Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele negative asupra factorului de mediu sol.

.A. în timpul realizării investiției. - stocarea materialelor pe suprafe�e betonate; - depozitarea în spa�ii acoperite a materialelor ce sunt degradate de

intemperii; - gestionarea de�eurilor în conformitate cu natura lor fără a fi depozitate

temporar pe teren; - executarea lucrărilor cu personal calificat pentru a reduce pierderile; - circula�ia se va face obligatoriu pe aleile existente pentru a se evita

degradarea inutilă a terenului. B. În timpul funcționării - respectarea programelor de între�inere �i repara�ii a utilajelor �i

echipamentelor din grajduri �i verificări periodice pentru eliminarea pierderilor;

- interzicerea accesului în incinta fermei a autovehicolelor cu defec�iuni mecanice;

- gestiunea corespunzătoare a de�eurilor, substan�elor utilizate pentru igienizare, deratizare, dezinsec�ie, etc.;

- utilizarea materialelor absorbante în cazul pierderilor de produse petroliere pe alei; se interzice spălarea cu apă a petelor de ulei sau motorină;

- împră�tierea dejec�iilor numai pe baza unui studiu agrochimic.

4.4. Biodiversitatea 4.4.1. Situa�ia existentă. Amplasamentul este localizat în intravilanul comunei Tufeni, zonă

dominată de terenuri agricole, proprietă�i particulare care sunt cultivate sau înierbate natural. Amplasamentul nu este limitrof unei arii protejate �i nu este în vecinătatea unui traseu de migra�ie. Fauna este reprezentată de vertebrate �i nevertebrate. Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste , insecte, arahnide diverse.Vertebratele sunt reprezentate de animale �i păsări comune, specifice zonelor cu terenuri agricole: de amfibieni (broasca bruna de pamant, salamandra, brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul,etc), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua,soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita) ,mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de camp,iepurele,etc).

67

Vegeta�ia este sau cultivată (porumb, grâu, etc.) sau spontană pe terenurile necultivate. Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, scaietele, spinul, brusturul. 4.4.2. . Prognozarea impactului.

A. în timpul realizării investiției. Nivelul zgomotului �i al emisiilor va avea un impact nesemnificativ asupra vegeta�iei �i faunei din zonă.

B. în timpul funcționării In capitolele anterioare s-a apreciat că aportul adus de construirea celor trei grajduri nu modifică calitatea aerului din zonă nici intensitatea zgomotului. Deoarece activitatea de crestere a porcilor în ferma se desfasoara in spatii inchise, precum si datorita masurilor de biosecuritate specifice, nu va apare un impact advers asupra biodiversitatii avifaunistice. In ce priveste impactul asupra vegetatiei, se apreciaza ca activitatea fermei nu va avea impact din motivele enumerate in continuare: - poluantii cu efecte negative pentru vegetatiei sunt SO2, si NOx care pot genera ploi acide. Din calcule a reie�it că se vor înregistra nivele foarte scăzute care nu influien�ează dezvoltarea vegeta�iei; - în ce priveste amoniacul, in urma efectuarii studiilor de dispersie se constata ca in zonele limitrofe �i rezidentiale nu se ating valorile critice.

Biodiversitatea existentă în zona nu va fi afectată de punerea în func�iune a obiectivului.

Concluzie.Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra biodiversității este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

4.5. Peisajul Amplasamentul Fermei Tufeni este pe teren agricol. Cele trei grajduri se

încadrează în spa�iul fermei deja func�ionale �i nu va influien�a peisajul. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales.

Suprafa�a, mp Utilizarea terenului Înainte de punerea în

aplicare a proiectului După punerea în

aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură - teren arabil - grădini - pă�uni Păduri

68

Drumuri Zone construite 28424,48 30386,72 Ape Alte terenuri - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit 65093,52 63131,28

TOTAL 93518,00 93518,00 În jurul fermei nu sunt spa�ii de recreere sau agrement. Concluzie.Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării

investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra peisajului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

4.6. Mediul social �i economic Comuna Tufeni (la nivelul anului 2010) are o popula�ie de 3013locuitori.

Structura: 1493 se sex masculin �i 1520 de sex feminin. Comuna este preponderent agricolă, de aceea popula�ia are tendin�a de migrare.

Existen�a Fermei de porci a însemnat asigurarea unor locuri de muncă pentru locuitorii comunei Tufeni. Realizarea proiectului va fi benefică din punct de vedere social �i economic; va duce la crearea de noi locuri de muncă calificată pentru popula�ia din zonă �i la dezvoltarea unei ramuri importante a economiei locale – zootehnia.

Indirect, necesitatea aprovizionării cu furaje, medicamente, vaccinuri, substan�e pentru igienizare, dezinfec�ie �i dezinsec�ie, utilizarea unui număr sporit de mijloace de transport va duce la mărirea volumului de activitate �i a altor sectoare.

Func�ionarea la capacitate a fermei va asigura o resursă importantă pentru a practica o agricultură ecologică prin folosirea dejec�iilor de porc ca îngră�ământ natural. Cre�terea profitului firmei va duce �i la cre�terea surselor de finan�are a bugetului local �i de stat.

Se recomandă, pentru protec�ia obiectivului �i pentru a nu creea artificial public nemul�umit să nu se elibereze autoriza�ii de construire pe terenurile agricole limitrofe Fermei de porci.

Prin măsurile luate impactul poten�ial al proiectului asupra condi�iilor de locuit va fi nesemnificativ. În condi�ii de exploatare normale este de a�teptat să nu existe public nemul�umit; din contră, posibilitatea de găsi un loc de muncă la o distan�ă minimă de locuin�ă, posibilitatea de a achizi�iona

69

îngră�ământ natural pentru nevoile gospodăriei sunt aspecte care ridică gradul de mul�umire a locuitorilor din zonă.

Concluzie Respectarea condițiilor de funcționare vor avea asupra mediului social ți economic un impact pozitiv, schimbările calității mediului nefiind importante.

4.7. Condi�iile culturale �i etnice, patrimoniu cultural Realizarea proiectului nu va afecta condi�iile culturale �i etnice din zonă. În perimetrul amplasamentului �i în zonele limitrofe nu sunt semnalate

monumente istorice, situri arheologice care să necesite asigurarea unor perimetre cu interdic�ie de construire.

5. Analiza alternativelor Alternativele luate în calcul au fost:

a) alternativa ”0”; b) construirea grajdurilor pe un amplasament nou; c) construirea pe acela�i amplasament

Motivele care au stat la baza alegerii solu�iei propuse au avut la bază criterii economice.

a) Alternativa ”0” presupunea păstrarea amplasamentului la dezvoltarea actuală care presupunea o serie de dezavantaje: - păstrarea nivelului for�ei de muncă; - nevalorificarea masei vegetale din zonă; - păstrarea nivelului taxelor la bugetul local �i de stat.

b)Construirea grajdurilor pe un amplasament nou

Această variantă este neeconomică ridicând costurile investi�iei pentru: - achizi�ia de teren pentru amplasarea grajdurilor; - execu�ia instala�iilor pentru utilită�i (apă, energie electrică, canalizare); - execu�ia filtrului sanitar, imprejmuirii terenului, etc. Varianta studiată este neeconomică �i din punctul de vedere al

exploatării noilor capacită�i prin: - suplimentarea personalului de exploatare �i pază; - efectuarea de cheltuieli suplimentare pentru asigurarea necesarului de

furaje, medicamente �i pentru mi�carea animalelor (tineretul ajuns la greutate mutat în grajdurile pentru porci la îngră�at existente).

c). Construirea pe acela�i amplasament A fost aleasă această variantă care prezintă următoarele avantaje:

70

- cre�te gradul de ocupare a terenului; - nu este necesatr coonstruc�ia a noi instala�ii de asigurare a

utilită�ilor, capacitatea celor existente fiind suficientă pentru acoperirea nevoilor de exploatare în condi�iile cre�terii efectivelor de animale în fermă; noile grajduri se vor racorda la re�elele de alimentare cu energie electrică, apă �i canalizare existente;

- se elimină pierderile de furaje prin reducerea volumului de transport fiind asigurate din gospodăria de furaje existentă; se vor gestiona eficient furajele, medicamentele, vaccinurile, etc.

- se reduce volumul de transport la mi�carea animalelor în fermă la trecerea dintr-un ciclu de produc�ie la altul;

- nu este necesar personal suplimentar cu studii superioare pentru exploatarea noilor grajduri; - nu este necesară extinderea construc�iilor necesare pentru filtru sanitar, grupuri sanitare, birouri, �i nu vor cre�te cheltuielile cu administra�ia fermei.

6. Monitorizarea

Pe timpul realizării lucrărilor de construc�ie a obiectivului nu este necesară monitorizarea având în vedere că se generează noxe în principal din arderea combustibilului.( utilaje �i echipamente).

Având în vedere că noua investi�ie este o dezvoltare pe acela�i profil cu

activitatea existentă , nu se poate face o monitorizare exclusivă a noilor grajduri.

Monitorizarea se va face numai după darea în exploatare a obiectivului. Monitorizarea se va face la nivel de fermă �i va consta în : a. Monitorizarea aerului �i a zgomotului sunt necesare pentru a dovedi

performan�ele fermei �i conformarea cu tehnicile BAT �i legisla�ia na�ională. b.Monitorizarea de�eurilor – se vor raporta la APM /ARPM cu frecven�a impusă prin actul de reglementare

c.Se vor raporta anual emisiile (PRTR). d.Monitorizarea apei freatice

e.Monitorizarea calită�ii terenurilor pe care se face împrăstierea dejec�iilor prin elaborarea de studii agrochimice. Se propune următorul plan de monitorizare:

71

Plan de monitorizare

Poluantul Monitorizare Frecven�a Locul prelevării probei Momentul AER

Amoniac STAS 10812-76 anual La limita incintei - în func�ionare normală; - la depopulare

Pulberi PM10

SR EN 14902:2006 anual La limita incintei

APA CCO SR ISO6060:1996 Amoniu SR ISO 7150-1:2001 Nitra�i SRISO 7890-3:2000 Nitri�i SR ISO 13395:2002

anual Foraje proprii - în func�ionare normală

SOL pH SR 7184/13-2001 Azot total SR ISO 14255:2000 Cadmiu SR ISO 11047:1999 Cupru SR ISO 11047:1999 Nichel SR ISO 11047:1999 Zinc SR ISO 11047:1999

anual Terenul pe care se face împrăstierea

- în func�ionare normală

ZGOMOT Zgomot SR ISO 1996-2:2008 anual La limita incintei - în func�ionare normală;

- la depopulare DE�EURI

De�euri eviden�a lunar Pentru toată Ferma Tufeni

- în func�ionare normală

72

7. Situa�ii de risc A. Riscuri naturale. Inunda�ii, alunecări de teren. Ferma este amplasată pe un teren plat, la o distan�ă de cca 500m de cursul

de apă Vedea. În acest caz obiectivul nu este supus alunecărilor de teren �i pericolului de inunda�ie.

Cutremure.

Amplasamentul corespunde macrozonei de seismicitate 7 în conformitate cu SR11100/1/93(Zonarea seismică- Macrozonarea teritoriului României).

Macrozonarea de seismicitate 7 corespunde unei zone de intensitate 7 pe scara MSK. Perioada de control a spectrului de răspuns Tc (sec) este de 1,0s iar valoarea de vârf a accelera�iei terenului pentru intervalul mediu de recuren�ă (IMR+100ani) estede 0,16 ag.

Din punct de veder constructiv, structura de rezisten�ă la ac�iuni seismice s-a făcut conform Cod proiectare seismică Partea I-a :Prevederi de proiectare clădiri Indicativ P100/1/2006.Grajdurile fiind executate pe funda�ii din beton

73

armat �i pere�i portan�i din zidărie, sunt proiectate să reziste la cutremure de amplitudini consemnate în zonă, la vânt �i căderi de zăpadă.

B. Accidente poten�iale (analiză de risc). Riscul este definit ca probabilitatea apari�iei unui efect negativ într-o

perioadă de timp specificată �i este redat de ecua�ia: Risc = Pericol X Expunere

Evaluarea riscului are ca obiectiv prevederea apari�iei unui risc prin identificarea:

- agen�ilor poluan�i de pe amplasament; - receptorii expu�i riscului, - mecanismul prin care se produce riscul; - măsurile pentru reducerea riscului la un nivel acceptabil.

Considerăm că pentru activitatea desfă�urată în grajdurile proiectate trebuie analizate producerea următoarelor riscuri: a. Risc chimic Activitatea nu intră sub inciden�a Directivei Consiliului Europei 96/82/CE (SEVESO) transpusă în HG 804/2001. Pe amplasament nu sunt substan�e cu grad mare de periculozitate �i în cantită�i apreciabile. Probabilitatea apari�iei: 0 Gravitatea 0 Risc chimic = P*G = 0 b. Risc de incendiu, Apari�ia unui astfel de fenomen este posibilă datorită existen�ei

următoarelor surse: - re�ele electrice; - surse cu flacără deschisă (lucrări de sudură în perioada de repara�ii);

Măsuri pentru evitarea producerii: - efectuarea reviziilor la re�elele electrice �i a reviziilor �i repara�iilor

la consumatorii de energie electrică; - evitarea efectuării lucrărilor de sudură în apropierea materialelor

combustibile; - interzicerea fumatului în incinta fermei; - instruirea personalului.

Posibilitatea apari�iei: mică Gravitatea:majoră– pierderi materiale �i posibile accidente umane.

Risc incendiu = P*G = 1*3 = 3 c. Risc epidemiologic – apari�ia unor îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor sanitar – veterinare. Măsuri pentru evitare:

- respectarea tehnologiei de igienizare grajduri;

74

- respectarea normelor sanitar – veterinare �i a igenei personale a angaja�ilor la intrarea �i părăsirea fermei;

- respectarea normelor sanitar – veterinare privind intrarea în fermă a persoanelor străine de activitatea fermei;

- interzicerea aducerii de alte animale în incinta fermei; - verificarea zilnică a integrită�ii împrejmuirii.

Probabilitatea apari�iei: mică Gravitatea: majoră

Risc epidemiologic = P*G = 1*3 = 3 Clasificarea probabilită�ii �i gravită�ii permit aprecierea mărimii riscului.

Clasificarea probabilită�ii Clasificarea gravită�ii Mare = 3 Majoră = 3 Medie = 2 Medie = 2 Mică = 1 U�oară = 1

Inexistentă = 0 Nesemnificativă = 0

Nivelul riscului. 0 1 2 3 4 6 9

inexistent f. mic mic acceptabil mediu mare f. mare Pentru cazurile expuse mai sus pentru grajdurile proiectate rezultă următoarele:

Nivel risc inexistent f.mic mic acceptabil mediu mare f.mare Chimic 0 Incendiu 3

Epidemiologic 3 Din analiza de risc rezultă că acesta are un nivel acceptabil, local, cu probabilitate mică de apari�ie, cu efect local putând fi evitat prin respectarea măsurilor de prevenirea riscurilor. Nu se pune problema unui efect transfrontalier. Analiza situațiilor de risc comparativ pentru fiecare alternativă la proiect. S-au prezentat 3 alternative la proiect. Riscul în alternativa ”0” ar fi fost nul. Riscul în alternativa alegerii unui alt amplasament ar fi fost cel pu�in egal cu riscul variantei propuse. Alegerea unui alt amplasament ar fi putut cre�te riscul dacă terenul ales ar fi fost în pantă cu pericol de alunecare de teren sau expus pericolului de inunda�ii, etc.

75

8. Descrierea dificultă�ilor Beneficiarul a pus la dispoziţie toate datele tehnice şi economice, informaţiile şi documentele solicitate de elaboratorul Studiului de Impact, asigurând condiţiile necesare elaborării prezentei documenta�ii.

Concluzii Obiectivul intra sub incidenta IPPC si activitatea sa respectă prevederile legislatiei nationale care transpune legislatia comunitara: - Directiva 2008/1/CE modificata de Directiva 2009/31/CE, privind IPPC; - Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati; - Directiva 96/62/CEE privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator; - Directiva 94/62/CEE modificata prin Directiva 2004/12/CE si Regulamentul nr. 1882/2003/CE privind ambalajele; - Directiva 2006/12/EEC privind deseurile; - Directiva 2002/49/EC privind zgomotul; - Regulamentul 166/2006/CE privind poluantii emisi si transferati. Tehnologia de crestere a porcilor este în conformitate cu prevederile din documentele de referin�ă. Pe parcursul elaborării Raportului impact de Mediu s-au comparat continuu tehnologia de crestere, consumurile de materii prime , energetice, apă, dejec�ii, tehnologia de împră�tiere a dejec�iilor, etc cu documentele de referin�ă cu standardele în vigoare. Se consideră că realizarea obiectivului de investi�ie propus va avea un impact redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontieră, iar impactul social-economic este pozitiv in ceea ce priveste modul de via�ă, , comunica�iile etc.. în condi�iile respectării procesului tehnologic, monitorizării poluan�ilor �i luării măsurilor de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu. Apreciem că investi�ia propusă îndepline�te condi�iile necesare pentru a se emite Acordul de mediu pentru a putea fi promovată.

ELABORATOR Ing. Elvira DUMITRIU

76

Rezumat fără caracter tehnic

Informa ţii generale

2. Informa�ii generale 1.1. Titularul proiectului: S.C. EUROSPATIAL S.R.L. com. Tufeni , jud. Olt Adresa:comuna Tufeni, jude�ul Olt Telefon: 0249483668 E-mail: eurospatial@hotmail.com Registrul Comer�ului: J28/232/1999 CIF RO 12531642 Administrator: Marcel Raad Autorul atestat al Raportului la Studiul de evaluare a impactului: Ing. Dumitriu Elvira Adresa: Râmnicu Vâlcea, Aleea Rozelor, nr. 2, vila 2, jude�ul Vâlcea Telefon: 0350.411248 Persoană înregistrată în Registrul Na�ional al Elaboratorilor pentru Studii pentru Protec�ia Mediului la poz. 45 pentru: RM, RIM, BM, RA, RS

Descrierea proiectului S.C. EUROSPATIAL SRL a preluat în anul 2001 prin contract de

vânzare-cumpărare – Incheiere de autentificare nr.704/26.03.2001 terenul + grajduri aferent Fermei de porci. Societatea î�i propune extinderea activită�ii prin construirea unui grajd maternitate �i a două grajduri pentru tineret. Capacitatea acestora va fi:

- 80 capete scroafe; - 1728 capete tineret.grajd

Fiecare grajd va fi echipat cu: - instala�ii de iluminat; - instala�ii de ventila�ie; - instala�ii automate de hrănire; - instala�ii de adăpare; - instala�ii de încălzire.

Func�ionare Timp de func�ionare: 24 ore/zi, 365 zile/an.

Pentru implementarea proiectului S.C. EUROSPATIAL S.R.L.

de�ine:

77

- Certificat de urbanism nr. 6/14.06.2011 eliberat de Primăria com. Tufeni ,Jud. Olt;

- Aviz sanitar veterinar de principiu emis de DSVSA Olt nr. 11231 /11.08.2011;

- Notificarea nr. 382/08.07.2011 emisă de DSP Olt ; - Aviz de amplasament favorabil nr.541/11.07.2011emis de CEZ

Distribu�ie SA; - Aviz favorabil nr 11575/2810.2011 emis de O.M.V.Petrom. Motivele care au stat la baza alegerii solu�iei propuse au avut la bază criterii economice. Alternativele luate în calcul au fost:

a)alternativa ”0”; b) construirea grajdurilor pe un amplasament nou;

c)construc�ia pe amplasamentul existent. Motivele care au stat la baza alegerii solu�iei propuse au avut la bază

criterii economice. a)Alternativa ”0” presupunea păstrarea amplasamentului la dezvoltarea

actuală. b)Construirea grajdurilor pe un amplasament nou

Această variantă ne este benefică pentru mediu - se ocupa inutil un teren agricol- �i este neeconomică ridicând costurile investi�iei pentru:

- achizi�ia de teren pentru amplasarea grajdurilor; - execu�ia instala�iilor pentru utilită�i (apă, energie electrică, canalizare); - execu�ia filtrului sanitar, imprejmuirii terenului, etc. Varianta studiată este neeconomică �i din punctul de vedere al

exploatării noilor capacită�i prin: - suplimentarea personalului de exploatare �i pază; - cre�terea volumului de transport pentru asigurarea necesarului de

furaje �i pentru mi�carea animalelor (tineretul ajuns la greutate mutat în grajdurile pentru porci la îngră�at existente).

c). Construirea pe acelați amplasament A fost aleasă această variantă care prezintă următoarele avantaje:

- cre�te gradul de ocupare a terenului, terenul fiind liber de orice constructii;

- nu este necesată coonstruc�ia a noi instala�ii de asigurare a utilită�ilor, capacitatea celor existente fiind suficientă pentru acoperirea nevoilor de exploatare în condi�iile cre�terii efectivelor de animale în fermă; noile grajduri se vor racorda la re�elele de alimentare cu energie electrică, apă �i canalizare existente;

78

- se elimină pierderile de furaje prin reducerea volumului de transport fiind asigurate din gospodăria de furaje existentă; se vor gestiona eficient furajele, medicamentele, vaccinurile, etc.

- se reduce volumul de transport la mi�carea animalelor în fermă la trecerea dintr-un ciclu de produc�ie la altul;

- nu este necesar personal cu studii superioare de specialitate suplimentar pentru exploatarea noilor grajduri; - nu este necesară extinderea construc�iilor necesare pentru filtru sanitar, grupuri sanitare, birouri, �i nu vor cre�te cheltuielile cu administra�ia fermei; - nu este necesară construirea de drumuri noi de acces.

Descrierea procesului tehnologic În grajduri se desfă�oară următoarele activită�i: - pregătirea grajdurilor pentru populare;

- popularea grajdurilor cu animale func�ie de destina�ia lor în cadrul procesului de cre�tere intensivă;

- aprovizionarea cu furaje a buncărelor exterioare halelor; - hrănirea; - adăparea; - asigurarea microclimatului; - depopularea grajdurilor.

Pregătirea grajdurilor pentru populare În situa�ia primei utilizări sau după depopulare grajdurile se pregătesc

pentru repopulare. Fiecare hală trebuie să fie cură�ată, dezinfectată �i uscată. La prima utilizare, grajdurile de tineret �i maternitate trebuie cură�ate de

resturi de materiale de construc�ii �i executată o dezinfec�ie. La finalul ciclului de produc�ie, după depopulare - atăt pentru grajdurile de

tineret cât �i pentru maternitate - se fac următoarele opera�ii: - se evacuează dejec�iile din canale; - se înmoaie �i apoi se spală cu jet de apă sub presiune întreaga suprafa�ă

a halei; - se spală �i se dezinfectează toate păr�ile componente ale echipamentelor

de hrănire �i adăpare. - după spălare se face dezinfec�ia grajdurilor cu o solu�ie de Franbactol

(Fran�a), produs cu efect bactericid,virulicid �i fungicid. După terminarea opera�iunilor Direc�ia Sanitar Veterinară prelevează

probe �i în func�ie de rezultate se continuă dezinfec�ia sau se trece la opera�iunile tehnologice următoare.

.Popularea grajdurilor b) Popularea maternită�ii

79

Pentru populare maternitatea se pregăte�te prin executarea următoarelor opera�iuni: -se face o verificare riguroasă a func�ionării sistemelor de hrană, adăpare �i de men�inere a microclimatului. - preîncălzirea spa�iului de lucru la o temperatură de cca. 18 – 200C.

Scroafele gestante se transferă din sectorul montă – gesta�ie. În ziua fătării scroafelor li se va administra numai apă iar, a doua zi după fătare li se va administra 1,0 kg furaj/animal. Cantitatea de furaje va cre�te treptat astfel încât în ziua a �aptea să se ajungă la 3,5 – 4,5 kg furaje/animal, cantitate maxim administrată până în ultima zi de lacta�ie. În ziua în care se face în�ărcarea nu se administrează furaje. Re�etele de furaje se administrează în func�ie de perioada scursă de la fătare. Re�etele de furaje se compun din cereale, nuclee proteice, premixuri vitamino-minerale.

Apa de băut se asigură în permanen�ă, la nivelul necesarului. În timpul fătării se asigură în maternitate o temperatură de 22 – 240C iar în

zona culcu�ului purceilor, deasupra covora�ului o temperatură de 30 – 320C care va scădea odată cu înaintarea în vârstă. Pentru evitarea curen�ilor �i accidentarea purceilor, în primele 4 zile de via�ă, la boxele cu grătar total se asigură obligatoriu covora�e de plastic în zona de grătar în care sunt caza�i purceii.

Imediat după fătare purceilor li se taie ombilicul la 4 – 5 cm lungime �i se tamponează cu tinctură de iod sau alcool, se �terge bine de mucozită�i zona nazală �i cavitatea bucală precum �i întreg corpul cu tifon sau prosop curat. Aceste opera�ii se fac pentru stimularea respira�iei �i activarea circula�iei.

După fătare, la purcei se efectuează următoarele opera�iuni: - tăierea col�ilor; - dirijarea la supt (cei mai mici la sfârcuri pectorale); - codotomia (practicată de obicei la a doua sau a treia vertebră codală); - administrarea fierdextranului. Purceii se repartizează pe sfârcuri după ce acestea au fost verificate prin

scoaterea primelor jeturi de lapte. Această repartizare obi�nuie�te purceii cu locul lor de odihnă pe covora�, sub becul de raze infraro�ii. Numărul de purcei este în func�ie de greutatea corporală a scroafei �i capacitatea de produc�ie.

După încheierea compartimentelor de maternitate se completează fi�a de lot care se �ine la zi până la în�ărcare.

La vârsta de 10 – 15 zile de la fătare se face castrarea masculilor destina�i îngră�ării iar la trei săptămâni se însemnează scrofi�ele pentru reproduc�ie. Începând cu cu vârsta de 14 – 15 zile în hrana purceilor se administrează furaje combinate din re�eta 0-1, în cantită�i mici pentru a se păstra prospe�imea.

80

Pe parcursul perioadei de alăptare se fac uniformizări �i se lotizează exigent purceii. În ziua în�ărcării se eliberează întreg compartimentul pentru a fi supus programului de cură�are �i dezinfec�ie. Dacă este necesar se fac repara�ii la utilaje �i instala�ii �i se înlocuiesc cele necorespunzătoare.

Un ciclu durează 25 de zile.; sunt 14,6 cicluri pe an. b)Popularea grajdurilor de tineret

Pentru populare grajdurile de tineret se pregătesc prin executarea următoarelor opera�iuni: -se face o verificare riguroasă a func�ionării sistemelor de hrană, adăpare �i de men�inere a microclimatului.

- asigurarea unei temperaturi în mediul ambiant de cca. 25 – 270C. Tineretul în�ărcat se transferă din maternitate. După populare �i încheierea compartimentului se întocme�te fi�a de lot care se �ine la zi pe toată perioada de cre�tere.

Densitatea la populare este de 0,16 – 0,20 mp/cap Distibu�ia furajelor în grajduri se face mecanizat cu lan� transportor de

furaje casetat. Un ciclu durează 76 de zile; sunt 4,8 cicluri pe an .

Aprovizionarea cu furaje a buncărelor exterioare grajdurilor Fiecare grajd are montat în exterior un buncăr cu capacitatea de 9 t, amplasat

pe o funda�ie din beton armat, destinat depozitării de furaje. Furajele sunt aduse din incinta fermei cu mijloace de transport auto tip buncăr. Furajele vor fi pe bază de re�ete care �in seama de faza de dezvoltare a animalelor. Descărcarea furajelor din mijlocul de transport auto în buncăr se realizează mecanic (�nec).

Hrănirea animalelor Din buncărul exterior furajele sunt preluate de un lan� transportor casetat,

care nu permite difuzia furajului în aer sau căderea pe sol. Transportorul introduce furajul în interiorul halei.. Furajarea este de tip fazial �i se face cu re�ete echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral.

Adăparea Sistemul de adăpare asigură accesul nerestricţionat al animalelor la apă.

Sistemul de adăpare la maternitate este cu suzete din inox ,câte 2 pe boxă. Sistemul de adăpare la tineret este cu suzete din inox ,câte 4 pe boxă.. Asigurarea microclimatului

Pentru ca purceii să se dezvolte normal �i în timp tehnologic optim pentru fiecare grajd are implementat un sistem automat de ventila�ie , încălzire �i absorb�ie aer care să asigure un climat propice dezvoltării �i cre�terii în greutate. Tot sistemul de climatizare va fi asistat pe calculator prevăzut cu sistem de alarmă.

81

Încălzirea fiecărui grajd se va face cu agent termic recirculat în panouri radiante din aluminiu, amplasate pe orizontală de-a lungul zidurilor iar în boxe la purceii nou făta�i cu becuri cu infraro�ii de 175 w.

Iluminatul în hale este asigurat prin lămpi fluorescente de 36w, 1 la 28mp. Depopularea grajdurilor Depopularea grajdurilor se face pe baza unui program stabilit conform

fluxului tehnologic pe fermă �i al corelării spa�iilor de produc�ie între maternitare �i cre�ă. În cadrul fermei se aplică metoda ”totul plin – totul gol”. După spalare �i dezinfec�ie un grajd este în repaus o perioadă de maximum 3 zile.

Pentru asigurarea condi�iilor sanitare impuse de normativele legale pentru cre�terea porcilor cele trei grajduri vor beneficia de dotările existente în fermă:

- camera pentru depozitarea temporară a cadavrelor prevăzută cu instala�ie de frig pentru cadavre;

- incinerator cu arzător pe gaz cu o capacitate de 250kg/h. - filtrul sanitar care are rolul de a controla accesul personalului în fermă �i

de a asigura că respectă regulile de intrare �i ie�ire din incintă, eliminând pericolul de a contamina efectvele sau de a contracta boli ce se pot transmite popula�iei. În clădirea filtrului sanitar este amenajat filtru pentru bărba�i �i filtru pentru femei, fiecare cu du�uri, vestiare, sală de mese, grup sanitar �i birouri al administra�iei fermei. Tot în această clădire se asigură un spa�iu destinat special pentru depozitarea temporară a medicamentelor �i vaccinurilor necesare tratării efectivelor de porci. dotat cu frigider.

Pentru asigurarea energiei electrice în caz de întrerupere accidentală a furnizării de la re�eaua na�ională, ferma este dotată cu un generator cu putere de 500kVA,de rezervă. Generatorul este antrenat de un motor diesel care se porne�te automat în caz de avarie.

Activită�i de dezafectare Investiţia propusă nu presupune lucrări de dezafectare/demolare a unor instalaţii/construcţii existente, terenul fiind liber de orice constructii. Durata de funcţionare a obiectivului este nedeterminată. Dacă însă, va exista o conjunctură nefavorabilă care să impună închiderea fermei �i dezafectarea ei procesul de aducere a terenului la starea ini�ială - teren agricol sau pentru o altă folosinţă ulterior stabilită - va presupune elaborarea unui plan de închidere care să demonstreze că societatea işi încetează activitatea în condiţii de siguranţă pentru factorii de mediu şi că va readuce zona la o stare satisfăcătoare. Planul de închidere va cuprinde următoarele aspecte: -golirea grajdurilor de animale;

82

- sistarea aprovizionării cu furaje �i lichidarea eventualelor stocuri prin vânzare; - spălarea şi dezinfectarea halelor de creştere; - spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor, căminelor, utilajelor, bazinelor de stocare dejec�ii; - oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

- demonatarea utilajelor �i echipamentelor �i valorificarea lor fie prin reutilizare fie ca de�euri ce se vor vinde către firme specializate de reciclare;

- demolarea clădirilor �i transportul de�eurilor rezultate în locuri special amenajate de către agen�i autoriza�i. - se va elabora un bilanţ de mediu şi un raport de amplasament pentru a se stabili prin analize calitatea terenului, gradul de poluare al solului şi apelor freatice şi necesitatea oricărei remedieri în vederea reconstrucţiei ecologice.

În starea actuală a fermei, pe amplasament nu se găsesc PCB, azbest sau alte substanţe periculoase care să necesite eliminare. - în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de instalaţie. Planul de închidere va cuprinde �i: - măsuri specifice pentru prevenirea poluării apei freatice ,a aerului, solului de evitare a oricărui risc de poluare a mediului pe perioada lucrărilor de demolare; - măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate cu precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare şi a responsabilităţilor.

Operaţiunile de demontare/dezafectare se vor face cu firme specializate. Având în vedere că obiectivul presupune două faze: (execu�ie lucrări de

construc�ii �i func�ionare) rezultă două categorii de de�euri specifice fiecărei faze:

- de�euri de construc�ii – gestionate de firma constructoare (pământ excavat, deseuri din construc�ii, de�euri menajere) care se vor elimina astfel încât la terminarea lucrărilor amplasamentul să fie curat; - de�euri în timpul functionării

o dejec�ii de porc; o de�euri de �esuturi animale; o ambalaje de la medicamente �i vaccinuri; o de�euri de medicamente o ambalaje de la substan�ele utilizate la igienizare contaminate cu

substan�e periculoase; o de�euri de la tratamente; o de�euri metalice din activitatea de mentenan�ă;

83

o de�euri de echipamente electrice �i electronice o uleiuri rezultate din mentenan�a utilajelor în mi�care; o de�euri menajere.

Analizând activitatea fermei rezultă că cea mai mare cantitate de deşeuri o reprezintă dejecţiile. Cantitatea anuală de gunoi de porc ,urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adăpare aplicat, precum si in raport cu stadiile de productie cu procesul tipic de metabolism.

Managementul acestora este o problemă importantă atât pentru producător cât şi pentru a asigura o bună protejare a mediului în zona obiectivului. Soluţia adoptată de producător este de a le utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole . În acest sens societatea a cumpărat 200ha �i a arendat 1800ha. Pe baza studiilor agrochimice ale solurilor efectuate de Oficiul Jude�ean pentru Studii Pedologice �i Agrochimice Olt dejec�iile sunt utilizate ca îngră�ământ.

Sub aspect legislativ, utilizarea dejecţiilor în agricultură este reglementată prin Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/2005 şi al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1270/2005 privind Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Impactul poten�ial inclusiv cel transfrontieră asupra componentelor mediului �i măsuri de reducere a acestora. Apa Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă a grajdurilor nou costruite se va face din sursa existentă

care alimentează în prezent Ferma de porci, autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor ( Autoriza�ia de gospodărire a apelor nr.212/ 04.10. 2006).

Managementul apelor uzate Având în vedere activităţile ce se desfăşoară în cele trei grajduri rezultă

următoarele categorii de ape uzate: - ape de la spălarea şi dezinfecţia grajdurilor de tineret vor fi dirijate la o

prefosă de beton existentă, în care se colectează �i dejec�iile , amplasată lângă grajduri;

- ape de la spălarea şi dezinfecţia grajdului maternitate vor fi dirijate la o prefosă de beton existent în care se colectează �i dejec�iile , amplasată la mică distan�ă de acesta.

Din ambele prefose, împreună cu dejectiile se pompează într-un rezervor circular cu Dn=30m �i H=6m,executat din beton armat �i amplasat suprateran. Evacuarea dejec�iilor din rezervorul final se face cu mijloace proprii , pe terenurile agricole proprii (200ha) sau pe terenurile luate în arendă (1800ha).

84

Apele uzate tehnologice din grajduri rezultă periodic, numai la spălarea halelor.

Impact prognozat Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra apelor subterane si de suprafață este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele negative asupra factorului de mediu apă.

A. în timpul realizării investiției - evitarea pierderilor de produse petroliere (motorină, ulei) de la utilaje

care prin precipita�ii sau spălări pot să ajungă în apa freatică, pe sol; B. în timpul funcționării a. asupra apelor subterane: - controlul periodic al etan�eită�ii canalelor de evacuare din grajduri,a

re�elei de canalizare, a rezervoarelor de stocare dejec�ii; - gestionarea corectă a de�eurilor pentru a preveni impurificarea apelor

pluviale; - gestionarea corectă �i eliminarea pierderilor substan�elor utilizate la

igienizarea, deratizarea, dezinsec�ia grajdurilor; - evitarea pierderilor de carburan�i �i uleiuri ce pot proveni de la

mijloacele de transport,; - depozitarea în condi�ii de siguran�ă a materialelor necesare igienizării

halelor pentru a se evita deversări pe sol sau infiltra�ii. c. asupra apelor de suprafață: Nu este cazul. Râul Vedea este la o distan�ă de cca. 500 m de amplasament.

Nu se poate produce o poluare accidentală având în vedere modul de stocare al apelor uzate �i al materialelor (substan�elor) cu care se operează pe amplasament.

Aer Surse �i poluan�i genera�i de activitatea obiectivului Având în vedere specificul activită�ilor desfă�urate pe amplasament

sursele de poluarea aerului se vor analiza în două situa�ii. A. în timpul realizării investiției cu activită�i de transport materiale,

săpături, realizare umpluturi, turnare funda�ii, zidărie, văruire, montaj utilaje �i echipamente ca urmare a utilizării de echipamente ce includ combustia apar emisii de poluan�i care constau în:

- pulberi în suspensie �i sedimentabile de la lucrările de construc�ii, care nu pot fi cuantificate;

- gaze arse de la motoarele echipamentelor utilizate.

85

B. în timpul funcționării s-au identificat următoarele surse: - surse fixe, nedirijate – ventilatoarele aferente grajdurilor;

- surse mobile – mijloace de transport Impact prognozat Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării

investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra aerului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

.Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele negative asupra factorului de mediu aer.

Pentru diminuarea impactului se vor lua următoarele măsuri: B. în timpul realizării investiției

-utilizarea de ehipamente performante �i verificate tehnic pentru a reduce consumul de combustibil

B. în timpul funcționării - aplicarea unei diete cu con�inut mic de proteină crudă �i fosfor;

- func�ionarea continuă a ventilatoarelor pentru evitarea acumulării de poluan�i în hală;

- func�ionarea corectă, fără pierderi a sistemului de alimentare cu furaje pentru a se evita producerea pulberilor;

- revizia periodică a mijloacelor de transport pentru a diminua noxele produse prin arderea combustibililor.

- împrastierea dejectiilor cât de aproape posibil de momentul de maximă crestere a cerealelor si cand este preluata substanta nutritiva. - Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acaasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare publica, luand in considerare directia vantului raportata la casele oamenilor din vecinatate.

- împră�tierea pe terenuri agricole să se facă pe timp răcoros cu încorporare în sol prin arătură imediată(emisiile se pot reduce până la 80%).

Sol,subsol Ferma ocupă un teren în suprafa�ă de 93518mp din care 30588,74mp va fi

suprafa�ă construită. Circula�ia în fermă se face pe alei carosabile din beton. Suprafa�a care nu este ocupată cu construc�ii este înierbată.

Impact prognozat Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra solului ți subsolului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului. Măsuri avute în vedere pentru a evita, a reduce ți a remedia efectele negative asupra factorului de mediu sol.

86

.A. în timpul realizării investiției. - stocarea materialelor pe suprafe�e betonate; - depozitarea în spa�ii acoperite a materialelor ce sunt degradate de

intemperii; - gestionarea de�eurilor în conformitate cu natura lor fără a fi depozitate

temporar pe teren; - executarea lucrărilor cu personal calificat pentru a reduce pierderile; - circula�ia se va face obligatoriu pe aleile existente pentru a se evita

degradarea inutilă a terenului. B. În timpul funcționării - respectarea programelor de între�inere �i repara�ii a utilajelor �i

echipamentelor din grajduri �i verificări periodice pentru eliminarea pierderilor;

- interzicerea accesului în incinta fermei a autovehicolelor cu defec�iuni mecanice;

- gestiunea corespunzătoare a de�eurilor, substan�elor utilizate pentru igienizare, deratizare, dezinsec�ie, etc.;

- utilizarea materialelor absorbante în cazul pierderilor de produse petroliere pe alei; se interzice spălarea cu apă a petelor de ulei sau motorină;

- împră�tierea dejec�iilor numai pe baza unui studiu agrochimic. Biodiversitate

Impact prognozat Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra biodiversității este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

Peisajul Amplasamentul Fermei Tufeni este pe teren agricol. Cele trei grajduri se

încadrează în spa�iul fermei deja func�ionale �i nu va influien�a peisajul. Impact prognozat Se estimează că impactul generat atît în timpul realizării

investiției cât ți în timpul funcționării de activitatea noilor grajduri asupra peisajului este nesemnificativ în condițiile respectării procesului tehnologic ți a măsurilor de diminuare a impactului.

Mediul social �i economic Comuna Tufeni (la nivelul anului 2010) are o popula�ie de 3013locuitori.

Structura: 1493 se sex masculin �i 1520 de sex feminin. Comuna este preponderent agricolă, de aceea popula�ia are tendin�a de migrare.

Existen�a Fermei de porci a însemnat asigurarea unor locuri de muncă pentru locuitorii comunei Tufeni. Realizarea proiectului va fi benefică din punct de vedere social �i economic; va duce la crearea de noi locuri de muncă

87

calificată pentru popula�ia din zonă �i la dezvoltarea unei ramuri importante a economiei locale – zootehnia.

Indirect, necesitatea aprovizionării cu furaje, medicamente, vaccinuri, substan�e pentru igienizare, dezinfec�ie �i dezinsec�ie, utilizarea unui număr sporit de mijloace de transport va duce la mărirea volumului de activitate �i a altor sectoare.

Func�ionarea la capacitate a fermei va asigura o resursă importantă pentru a practica o agricultură ecologică prin folosirea dejec�iilor de porc ca îngră�ământ natural. Cre�terea profitului firmei va duce �i la cre�terea surselor de finan�are a bugetului local �i de stat.

Se recomandă, pentru protec�ia obiectivului �i pentru a nu creea artificial public nemul�umit să nu se elibereze autoriza�ii de construire pe terenurile agricole limitrofe Fermei de porci.

Prin măsurile luate impactul poten�ial al proiectului asupra condi�iilor de locuit va fi nesemnificativ. În condi�ii de exploatare normale este de a�teptat să nu existe public nemul�umit; din contră, posibilitatea de găsi un loc de muncă la o distan�ă minimă de locuin�ă, posibilitatea de a achizi�iona îngră�ământ natural pentru nevoile gospodăriei sunt aspecte care ridică gradul de mul�umire a locuitorilor din zonă.

Impact prognozat Respectarea condițiilor de funcționare vor avea asupra mediului social ți economic un impact pozitiv, schimbările calității mediului nefiind importante.

ELABORATOR Ing. Elvira DUMITRIU

88

Bibliografie 1. OUG Nr.195/2005 privind protectia mediului aprobata si modificata de

Legea Nr.265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. 2. HG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

aprobata prin Legea Nr.84/2006. 3. Ordinul 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 4. HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice

�i private asupra mediului 5. Legea Apelor Nr. 107/1996. 6. Ordin Nr.169/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmarii directe,

a Documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile ( BREF ), aprobate de Uniunea Europeana.

7. Legea Nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii apelor Nr.107/1996.

8. Ordin Nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

9. Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/2005 şi al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1270/2005 privind codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

10. Ordin MMGA Nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici in ferma.

11. STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate.

12. STAS 10009/1998 – Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot.

13. O.U.G 78/2000 privind regimul deseurilor. 14. Legea 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000. 15. H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzind deseurile , inclusiv deseurile periculoase. 16. HG. Nr. 621/2005- privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje. 17. HG Nr.1872/2006 pentru modificarea si completarea HG

Nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

89

18. Legea Nr. 655/2001- pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului Nr. 243 /2001 privind protectia atmosferei.

19. HG Nr.674/2007 pentru modificarea si completarea HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

20. Ordonanta Nr.47/2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala.

21. OUG 196/2005 – privind Fondul de Mediu aprobata prin Legea 105/2006.

22. Legea Nr. 458/2002- modificata si completata prin Legea Nr. 311/2004.

23. HG Nr. 878/2005 – privind accesul publicului la informatia privind mediul.

24. CORINAIR EMEP / EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009 update iulie 2010

25. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) Reference Document on Best Available Tehniques, iulie 2003, European Commisison.