MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova...

67
MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI ______________________________________________________________________________________ RAPORT privind IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTI Activitate: CRESTERE PASARILOR Amplasare: IN COMUNA DRAGALINA, JUD. CALARASI ROMANIA Data: Ianuarie 2011

Transcript of MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova...

Page 1: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

______________________________________________________________________________________

RAPORTprivind

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6COSIMBESTI

Activitate: CRESTERE PASARILOR

Amplasare: IN COMUNA DRAGALINA, JUD. CALARASI

ROMANIAData: Ianuarie 2011

Page 2: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

1Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1. INFORMATII GENERALE

1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1.1.1 Denumirea proiectului“MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSAMBESTI” apartinand SCPRIMA NOVA SRL, com Dragalina, jud. Calarasi”.

Prin proiect, se urmareste modernizarea Fermei nr. 6 Cosambesti (9 hale) pentru crestereapuilor de carne. Modernizarea presupune achizitia de echipament specializat precum siefectuarea de lucrari de reparatii constructii.

1.1.2 Titularul de proiect

Titular S.C. PRIMA NOVA S.R.L.Numar de Ordine in Registrul Comertului:J51/192/2002, CUI: RO 14750223

Adresa titularului Sediul social: Calarasi, str.Prelungirea Bucuresti, nr.4,bl. N2, sc 3, ap. 47, judetul CalarasiPunct de lucru: com Dragalina, jud. Calarasi

Reprezentanţi legali/împuterniciţi,cu date de identificare.

Administrator: Taranu Ilisei Gabriela

1.1.3 Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului

S.C. I.C.P.E. Bistrita S.A., Str. Parcului, nr. 7, Bistrita, jud. Bistrita Nasaud, avand nr. deinregistrare 142/29.03.2010 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDIIPENTRU PROTECTIA MEDIULUI, reprezentat de ing Sevastita Vraciu Tel. 0722674890.

1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI

1.2.1 Context

S.C. PRIMA NOVA S.R.L., punctul de lucru Ferma nr. 6 Cosambesti, este amplasat pepartea dreapta a soselei Dragalina - Fetesti (DN 3), in camp deschis, pe un teren plat.

Unitatea avicola se invecineaza:- La nord : Drum national 3 (Bucuresti – Constanta)+ teren arabil (SCAITDragalina)- La sud: teren arabil (SCAIT Dragalina)

Page 3: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

2Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- La est : teren arabil ( SCAIT Dragalina )- La vest : teren arabil ( SCAIT Dragalina ) + drum

Cursuri de ape mai apropiate: Dunarea.

Situatia actualaActivitatea de productie ce urmeaza a se desfasura la punctul de lucru situat in ComunaDragalina, Judetul Calarasi unde S.C. PRIMA NOVA S.R.L detine in proprietate o suprafatade 71556,94 mp din care - suprafata construita existenta in amplasament =8689,75 mp, pecare sunt amplasate un numar de 10 cladiri. (conform act de proprietate atasat).Conform extras Cartea funciară, privind Ferma nr. 6 Cosambesti, corpul de proprietate estereprezentat de un teren intravilan cu construcţii situate pe acest teren:

Nr.crt. Destinatie

Suprafataconstruita la sol

(mp)Nr. etaje

1. Grajd 1.000,50 Parter2. Grajd 1.000,50 Parter3. Grajd 1.000,50 Parter4. Grajd 1.000,50 Parter5. Grajd 1.000,50 Parter6. Grajd 1.000,50 Parter7. Grajd 1.000,50 Parter8. Grajd 830,50 Parter9. Grajd 635,00 Parter10 Filtru sanitar 220,75 Parter

TOTAL 8689,75

Ferma a fost imprejmuita in totalitate cu gard de beton, iar aleile si toate caile de acces suntdin beton.Se va construii o platforma de dejectii în forma rectangulara, cu pereti pe trei laturi (faralatura frontala). Aceasta platforma va avea dimensiunea in plan de 40.00 m. x 10.00 m si vaavea o inaltime de 1.50 m.

Sectorul anexe:o pavilion administrativ,o filtre sanitare,o atelier de intretinere si instalatii de alimentare cu apa si canalizare,o gospodaria de apa.

Obiectivul general al proiectului “MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6COSAMBESTI” il constituie modernizarea 9 hale de crestere pui de carne prin introducereade tehnologie adecvata in vederea aducerii ei la parametrii de functionare si alinierea lanormativele sanitare, sanitar-veterinare si de mediu ale Uniunii Europene.

Page 4: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

3Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Ferma este inchisa in prezent. Capacitatea maxima a fermei este de 936000 capete/an =156000 cap/serie.

Astfel, investiitile propuse a se realiza prin acest proiect vizeaza urmatoarele:

· modernizarea halelor nr. C1 – C9 prin dotarea cu utilaje performante la nivelulstandardelor Uniunii Europene

· efectuarea de lucrari de constructii in toate cele 9 hale, pentru a corespundecerintelor sanitare-veterinare si crearea conditiilor de desfasurare a activitatii inconditii optime.

Proiectul de modernizare apartinand S.C. PRIMA NOVA S.R.L.va realiza infiintareaactivitatii de crestere a puilor de carne la nivelul Normelor si Directivelor Uniunii Europene indomeniul cresterii puilor de carne, respectand in acelasi timp si legislatia in vigoare.Indeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului,de igiena si bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal al S.C. PRIMA NOVAS.R.L.Totodata, proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole,respectand atat standardele nationale cat si pe cele comunitare, precum si indeplinindobiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu.Descrierea sumara a echipamentelor interioare a unei hale de crestere la sol a puilorde carne :

Furajarea : La exteriorul fiecărei hale se va monta câte un buncăr din tablă galvanizatăcu încărcare pneumatică ce va alimenta liniile de hrănire cu capacitatea de 14 t.Adăparea : Halele vor fi echipate cu linii de adăpare, suspendate, cu regulatoare depresiune montate la jumătatea halei, compuse din module, fiecare modul fiind compusdin 8 dispozitive de adăpare.Ventilaţia : Ventilaţia va fi de tip lateral facându-se cu ajutorul unor ventilatoare deperete cu baza tip flanşă şi de tip tunel cu ajutorul unor ventilatoare de coamă.Admisia aerului : Admisia aerului se va face prin intermediul unor ferestre de admisiecu clapet şi a unor jaluzele tip SMT50 pentru ventilaţie de vară, situate simetric pelateralul halelor.Fiecare hală va fi prevazută cu un aparat de măsurare a depresiunii în hală.Sistemul de răcire : Răcirea aerului se va face prin intermediul unui sistem cu faguri înfaţa jaluzelelor, acestea sunt distribuite pe capătul pereţilor laterali şi două pompe derecirculare a apei (nu necesită rezervor)Încălzirea : Încălzirea halelor se va cu ajutorul elemente radiante, suspendate,comandate cu ajutorul calculatorului.

Ferma face parte din categoriile de activitati industriale pentru care este necesară obţinereaautorizaţiei integrate de mediu, incadrandu-se la pct. 6.6. “Instalaţii pentru creştereaintensivă a păsărilor sau a porcilor, cu o capacitate mai mare de a) 40.000 de locuri pentrupăsări;…………”. din Anexa 1 a OUG nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat alpoluarii, cu modificarile ulterioare.

Page 5: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

4Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Situatia in urma realizarii proiectuluiDupa efectaurea lucrarilor de modernizare a halelor din Ferma si dotarea acestora cuechipamente performante, capacitatea de productie va fi de 156000 cap/serie, 6 serii/an.Ferma avicola existenta este incadrata in categoria de activitati pct. 17. Instalaţii pentrucreşterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor având cel puţin: a) 85.000 de locuripentru creşterea păsărilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru păsări ouătoare pelista din Anexa 1 a HG 445/2010 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şiprivate asupra mediului.Proiectul se încadreaza in aceeasi Anexa 1 la pct. 22. “Orice modificare sau extindere aproiectelor enumerate în prezenta anexă, în cazul în care o asemenea modificare sauextindere întruneşte ea însăşi valorile de prag stabilite, după caz, în această anexă.”

Dupa 01.01.2012 normele sanitar veterinare si pentru bunastrarea animalelor prevad noiconditii pentru cresterea puilor de carne la sol.Din punct de vedere al OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluariiCa urmare a realizarii lucrarilor de modificare, ferma va avea caracterul de „instalatie IPPC”.Cele cinci hale vor fi dotate cu instalatii de adapostire a pasarilor (inclusiv incalzire, ventilaresi iluminat), adapare, furajare, colectare si eliminare a dejectiilor si celorlalte deseuri,conforme cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile, iar exploatarea acestor instalatii(activitatea din ferma) va fi in deplina conformare cu toate cerintele care decurg din OUG nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006.Dupa realizarea lucrarilor, se va solicita revizuirea Autorizatiei Integrate de Mediu existente.

1.2.2 Faza de constructie

Prin proiect se propune achizitionarea urmatoarelor utilaje:

Hala C1 – C7 Dimensiuni : 87m x 11,5m x 2.7-3,8m;

FURAJARE:- 3 linii de furajare cu hranitori suspendate- Dispozitiv anticatarat pasari, 0,37KW ; 380 V ; 50 Hz- Senzori electronici pentru fiecare linie- Protectii termice pentru motoare ;- 264 hranitori

ADAPARE- 4 linii de picuratori, suspendate, regulatoare de presiune de linie montate la

jumatatea halei;- Reglarea presiunii in functie de varsta pasarilor- Profil anticatarere pasari- 1320 picuratori- Sistem de reglare a presiunii, apometru cu contacte electrice, dozator de

medicamente, filtru decantor

Page 6: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

5Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

FLEX VEY 75 - 1 transportor de furaj din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajare - actionare si protectie motor 0,75 KW, 400V, 50Hz

BUNCAR EXTERIOR- buncar din tabla galvanizata 11,6 m³ (h=5,4m), scara de vizitare, incarcare

MICROCLIMATPentru un microclimat eficient la acest tip de hala propunem o ventilatie longitudinala situnel, cu racirea aerului PAD (pentru vara).Sistemul este gandit pentru efect maxim de racire a aerului pe timpul verii.Admisia aerului pentru ventilatia Tunel se face prin jaluzele, montate in peretii laterali.Clapele de admisie vor fi distribuite uniform, pe cei doi pereti laterali.Ventilatia lucreaza in depresiune.Calculul s-a facut pentru aprox. 5m³/h/kg carne vie, la o depresiune de –(30-40) Pa.Microclimatul este supravegheat de un calculator care comanda:- admisia- exhaustarea aerului si ventilatia tunel cu racire- alarma- asigura citirea consumului de apaADMISIA AERULUI- 46 clape din material plastic termoizolant, tip flansa- Clapele sunt inchise cu ajutorul unor arcuri- Deschidere diferentiata iarna-vara- Plase antivrabii- Aparat pentru masurarea depresiunii in hala- 10 jaluzele pentru ventilatia de varaEXHAUSTAREA AERULUI- 4 ventilatoare axiale pozitionate vertical in plafon, toate variabile- 6 ventilatoare , 1,5 CP, 42.000m³/h, 380V- Plase si protectii termice pentru motoareINCALZIREA- 14 elemente radiante, suspendate cu comanda prin calculatorCOMANDA MICROCLIMAT- supravegherea microclimatului se realizeaza cu un calculator- comanda exhaustare si ventilatie tunel- senzori de temperatura interioara si exterioara- senzor de umiditate- comanda trecea linia de la ventilatia normala la cea tunel- comutator pentru actionarea grupelor de ventilatie- cablaj electric pentru tot echipamentul livratSISTEM DE ILUMINAT- 2 linii de lumina cu lampi cu becuri verzi si albastre, de 11W, cate 23 de fiecare- sistem de reglare a intensitatii luminoaseALARMA

Page 7: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

6Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- Dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura

RACIREA AERULUI CU SISTEM PADPAD COOLING- sistem cu faguri pentru racirea aerului in fata jaluzelelor- 2x18PAD de 150 mm(gros)x600mm(lung)x1800mm(inalt), distribuite pe capatulperetilor laterali- 2 pompe de recirculare a apei (nu necesita rezervor)

Hala C8 – C9Dimensiuni : 73m x 12m x 2,37-5m;

FURAJARE:- 3 linii de furajare cu hranitori suspendate- Dispozitiv anticatarat pasari, 0,37KW ; 380 V ; 50 Hz- Senzori electronici pentru fiecare linie- Protectii termice pentru motoare ;- 272 hranitori

ADAPARE- 4 linii de picuratori, suspendate, regulatoare de presiune de linie montate la

jumatatea halei;- Reglarea presiunii in functie de varsta pasarilor- Profil anticatarere pasari- 1275 picuratori- Sistem de reglare a presiunii, apometru cu contacte electrice, dozator de

medicamente, filtru decantor

FLEX VEY 75 - 1 transportor de furaj din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajare - actionare si protectie motor 0,75 KW, 400V, 50Hz

BUNCAR EXTERIOR- buncar din tabla galvanizata 11,6m³ (h=5,4m), scara de vizitare,

incarcare

MICROCLIMATPentru un microclimat eficient la acest tip de hala propunem o ventilatie longitudinala situnel, cu racirea aerului PAD (pentru vara).Sistemul este gandit pentru efect maxim de racire a aerului pe timpul verii.Admisia aerului pentru ventilatia Tunel se face prin jaluzele, montate in peretii laterali.Clapele de admisie vor fi distribuite uniform, pe cei doi pereti laterali.Ventilatia lucreaza in depresiune.Calculul s-a facut pentru aprox. 5m³/h/kg carne vie, la o depresiune de –(30-40) Pa.Microclimatul este supravegheat de un calculator care comanda:

Page 8: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

7Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- admisia- exhaustarea aerului si ventilatia tunel cu racire- alarma- asigura citirea consumului de apaADMISIA AERULUI- 56 clape din material plastic termoizolant, tip flansa- Clapele sunt inchise cu ajutorul unor arcuri- Deschidere diferentiata iarna-vara- Plase antivrabii- Aparat pentru masurarea depresiunii in hala- 10 jaluzele pentru ventilatia de vara-EXHAUSTAREA AERULUI- 4 ventilatoare axiale montate in plafon (toate variabile)- 6 ventilatoare , 1,5 CP, 42.000m³/h, 380V- Plase si protectii termice pentru motoareINCALZIREA (cu gaz natural)- 14 elemente radiante, suspendate cu comanda prin calculatorCOMANDA MICROCLIMAT- supravegherea microclimatului se realizeaza cu un calculator- comanda exhaustare si ventilatie tunel- senzori de temperatura interioara si exterioara- senzor de umiditate- comanda trecea linia de la ventilatia normala la cea tunel- comutator pentru actionarea grupelor de ventilatie- cablaj electric pentru toti consumatorii furnizatiSISTEM DE ILUMINAT- 2 linii de lumina cu lampi cu becuri verzi si albastre, de 11W, cate 27 din fiecare- sistem de reglare a intensitatii luminoaseALARMA- Dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura- sirena exterioara

RACIREA AERULUI CU SISTEM PADPAD COOLING- sistem cu faguri pentru racirea aerului in fata jaluzelelor- 2x32PAD de 150 mm(gros)x600mm(lung)x1800mm(inalt), distribuite pe capatulperetilor laterali- 2 pompe de recirculare a apei (nu necesita rezervor)

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR

Încadrarea construcţiei în grupe şi categorii şi stabilirea metodelor de investigareClădirile se încadrează în categoria de importanţă „D”, conform H.G.R. nr. 766/1977.

Page 9: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

8Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Metodele de investigare se stabilesc pe baza următoarelor criterii de încadrare:- zona seismică de calcul: D- perioada în care a fost executată construcţia existentă: anul 1974;- numărul de niveluri al construcţiilor: P;- categoria sistemului structural: cadre din beton armat prefabricat;- clasa de importanţă a construcţiei: III, clădire de importanţă normală, cu

valoarea coeficientului δ=1,00;- interacţiuni posibile cu vecinătăţile: nu este cazul;În conformitate cu normativ P100-92, se adoptă utilizarea a metodei calitativă E1.

Descrierea construcţiei existente din punct de vedere structuralFUNDAŢIITerenul pe care au fost realizate fundaţiile construcţiilor existente, are următoareastratificaţie:

- 0 – 0,80 – sol vegetal- 0,80 – 8 – praf argilor- nivelul apei subterane – 8 m

Fundarea s-a făcut direct pe pământ, la cota -1.50 cm faţă de C.T.A., luându-se în calcul opresiune de 1,8 daN/cmp.Fundaţiile sunt izolate, de tip pahar, prefabricate, armate, la cares-a utilizat un beton C6/7.5 (B100). Între fundaţiile izolate sunt montate grinzi de fundareprefabricate din beton armat.

SUPRASTRUCTURASuprastructura celor 9 hale este din beton armat prefabricat, alcătuită din stâlpi şi grinzi dinbeton armat prefabricat. Acoperişul este de tip şarpantă, cu învelitoare din plăci deazbociment.Învelitoarea realizată din două rânduri de plăci de azbociment, între care există un strattermoizolant, reazemă pe pane din beton armat precomprimat de tip T întors.Închiderile suntrealizate din zidărie de cărămidă.Starea actuală a celor 9 hale, care au suportat până în prezent patru cutremure majore,este bună, nu se observă avarii din cutremur şi din interacţiunea teren-structură,suprastructura fiind intactă, fără fisuri, crăpături, sau alte degradări.Tencuiala închiderilor din zidărie de cărămidă prezintă degradări majore, fiind fisurată,crăpată şi desprinsă (căzută) de pe zidărie, pe suprafeţe mari, mai ales la exterior.Descrierea lucrărilor de intervenţii executate în trecutNu au fost executate intervenţii la structura de rezistenţă.Descrierea degradărilorFundaţia existentă nu prezintă degradări datorate seismelor sau tasărilor.Evaluarea calitativă a siguranţei cu metoda cantitativă E1Modul în care proiectul şi construcţia se încadrează în prevederile reglementărilor tehnice învigoare.

STADIUL FIZIC AL LUCRĂRILORToate halele ce fac obiectul lucrărilor de modernizare prezintă următoarele caracteristici:

Page 10: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

9Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Halele C1 – C9- Structură de rezistenţă: Fundaţie beton armat, stâlpi şi grinzi din beton armat

prefabricat - stare foarte bună - nu se intervine asupra acesteia.- Închiderile sunt realizate din zidărie de cărămidă - stare bună - prin proiect se va

inlocuii tencuiala exterioara in proportie de 80 % şi se va tencuii la interior- Acoperiş - este realizat din două rânduri de plăci de azbociment între care există

un strat termoizolant - degradat - prin proiect se va înlocuii cu panouri sandvich în grosimede 10 cm, de înaltă rezistenţă termică, rezistente la foc, cu putere de autostingere, realizatedin două foi de tablă externă.Prin modernizare, se vor construi într-un capăt al fiecărei hale, o cameră tampon, în care seva monta şi sistemul de monitorizare de creştere a puilor. Construcţia camerei tampon vaavea o structură de zidarie BCA pe fundatie si stilpi de beton armat.Lucrările de modernizare conform cerinţelor de ordin constructiv ale beneficiarului sunturmătoarele, pentru toate cele 9 hale:

1. Desfacerea învelitorii formată din plăci duble de azbociment cu termoizolaţie întreele şi montarea unei noi învelitori din panouri termoizolante în grosime de 10 cm, direct pepanele existente din beton armat precomprimat tip T întors. Prinderea acestei învelitori depane se va face cu elemente metalice (plăcuţe, colţare, etc).

2. Desfiinţarea unor ziduri neportante, de compartimentare interioară.3. Înzidirea unor goluri de uşi pe frontoanele halelor şi a unor goluri de luminatoare şi

ferestre, existente actualmente, pe pereţii laterali cu zidărie din cărămidă plină şi montareatot pe pereţii laterali a unor ferestre de admisie cu clapet pentru ventilaţie de vară.

4. Refacerea tencuielilor la toate faţadele, în proporţie de 80% . La interior, acolounde este cazul, se vor reface tencuielile şi se vor trata în totalitate cu soluţii specialeîmpotriva umezelii.

5. Executarea unei pardoseli armate, având ca strat suport actualele pardoseli.6. Execuţia unei camere tampon în care va funcţiona şi sistemul de monitorizare a

creşterilor puilor, cu structură de zidarie BCA pe fundatie si stilpi din beton armat.7. Execuţia unor anexe metalice scurte, pe ambele părţi laterale ale halelor, în

capătul dinspre camera tampon şi crearea unor goluri de aerare în pereţii de zidărieneportanţi în traveile unde se execută acestea.

8. Execuţia în frontoanele opuse celor ce vor avea anexe metalice a unor goluripentru ventilatoare.

9. Suspendarea de elementele structurale a liniilor de adăpare-furajare (cca 20kg/mp, încărcare practic uniform distribuită).

10. Montarea unor utilaje noi, exclusiv pe pardoseala halelor.Toate cele 10 tipuri de lucrări prezentate pot fi executate, iar la întocmirea

documentaţiei, pentru fiecare din ele, se vor avea în vedere următoarele:- anexele şi camerele tampon se vor executa cu talpa fundaţiilor noi la aceeaşi cotă

cu cele existente şi cu respectarea prevederilor studiului geotehnic.- execuţia golurilor pentru ventilatoare, în frontoane, este posibiliă şi poate fi realizată

în mai multe moduri, funcţie de structura de rezistenţă a frontoanelor (amplasarea stâlpilorşi centurilor din interiorul zidurilor de frontoane, fără afectarea rezistenţei şi stabilităţiiacestora).

Page 11: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

10Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- suspendarea liniilor de adăpare-furajare, se poate face numai de elementelestructurale de rezistenţă (stâlpi, grinzi); soluţiile tehnice de principiu pentru cele de mai suspot fi date printr-o expertiză detaliată în faza P.T., precedând-o şi completând-o pe aceasta;

- toate utilajele de tip uşor ce se montează la cota +/- 0,00, direct pe pardoseală şi nuau nici un fel de legături materiale cu structura de rezistenţă sau cu închiderile, în modevident, nu pot afecta rezistenţa şi stabilitatea halelor respective.

SITUAŢIA PROPUSĂ:

Conform noilor exigenţe profesionale şi cât mai organizate, în scopul obţinerii uneigestionări raţionale, este necesară modernizarea halelor menţionate mai sus.

Obiectivul propus va cuprinde urmatoarele obiecte:

Obiectul hale de crestere pui

ARHITECTURA:Mărimea traveilor este intre 5.80 m şi 7.50 m în funcţie de diminsiunea fiecărei hale.

Înălţimea liberă oscileaza între 3.40 m şi 5.10m în funcţie de tipul halei. Inchiderile suntrealizaţe din zidărie de cărămidă plină în grosime de 37 cm .

Izolaţia acoperişului se va realiza cu panouri sandwich în grosime de 10 cm, de înaltărezistenţă termică, rezistente la foc, cu putere de autostingere, realizate din două foi detablă externă.

Golurile existente vor fi micşorate în vederea montării clapeţilor de admisie a aeruluiproaspăt pentru ventilaţia naturală.

Se vor desface tencuielile in proportie de 80%.Aferent fiecarei hale va fi amenajat la exterior un compartiment tehnic în care va fi

amplasata aparatura tehnologica, sistemele de supraveghere si control, etc.Compartimentarea spaţiului tehnic cuprinde cameră calculator cu Su = 4.00 mp şi

cameră tampon cu Su = 2. 60 mp.Înăltimea liberă va fi 2.60 m, iar înălţimea la coamă va fi de 2.70mAcoperişul va fi realizat din panou sandvich în grosime de 10 cm.

STRUCTURA:

Nu se vor face nici un fel de modificări la structura de rezistenţă a celor 9 hale.Spatiu tehnic:Aceste spaţii tehnice sunt formate din structură de zidarie BCA pe fundatie si stilpi

din beton armat.Planşeul se va executa din beton armat clasa C18/20, în grosime de 10 cm.

INFRASTRUCTURA:Fundaţiile spatiului tehnic vor fi de tip izolat, compuse din talpă şi cuzinet.

INSTALATII INTERIOARE:Instalatie electrica: - 2 linii de lumina cu lampi IP54 cu becuri verzi si albastre, cate 27

din fiecare

Page 12: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

11Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- sistem de reglare a instensitatii luminoase: cablu electric- instalatii de prize

Alimentare cu apa:Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat existentS.C. PRIMA NOVA S.R.L. – Ferma nr. 6 Cosambesti utilizeaza apa in scop potabil si

tehnologic.Caracteristici foraj:

Nr.foraj Adâncime

H (m)

Diametru(mm)

NivelHidrostatic (m)

Nivelhidrodinamic

(m)

Debit captabill/s

F1 80,00 300 14,0 15,00 5,0

Pomparea apei se realizează cu ajutorul unei pompe GRUNDFOS CH 4-80 A W A CVBVcare asigură un debit maxim de 5 mc/h şi este acţionată de un motor electric de 1,75 kw.Aducţiunea apei se realizează prin conductă din material PEHD (polipropilena de inaltadensitate) DN 110 mm de lungime 450 m, iar înmagazinarea apei se face într-un rezervormetalic aerian cu o capacitate de 10 mc. Distribuţia apei se face prin conducte din PEHD cudiametrul cuprins intre 100 – 25 mm.Instalatia de adapare: - 4 linii de picuratori TOP, suspendate, regulatoare de presiune delinie montate la jumatatea halei; reglarea presiunii in functie de varsta pasarilor; profil Alanticatarare pasari (1710 picuratori)

- sistem de reglare a presiunii, apometru cu contacte electrice, dozator demedicamente, filtru decantor.

Reteaua de canalizarea halelor este formata din doua rigole cu o latime de 15 cm,amplasate pe toata lungimea halelor, care preiau apa uzata provenita din spalarea halelor.Toate apele uzate de spalare sunt dirijate printr-o tubulatura PVC cu diametrul de 200 mmsi o lungime de 3m ajunge in fosa colectoare cu capacitatea de 30 mc, fosa care este cateuna pt fiecare hala. Canalizarea de la spatiul administrativ se compune dintr-o tubulaturaPVC cu diametrul de 100 mm care are o lungime de aprox 15 m care evacueaza apelemenajere intr-o fosa colectoare cu capacit. de 40 mc.

Alimentarea cu energie electrica : este asigurata de SC ENEL Distributie Dobrogea SA,prin postul trafo si reteaua existenta. Fiecare spatiu de productie este alimentat prin tabloulgeneral, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente.

PLATFORMĂ DE DEJECŢII

Exista o platforma de dejectii în forma rectangulara, cu pereti pe trei laturi (fara laturafrontala). Aceasta platforma are dimensiunile in plan de 40.00 m. x 10.00 m si o inaltime de1.50 m.

Page 13: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

12Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Pardoseala va fi din beton armat in campuri iar peretii vor fi de asemenea din beton armat,totul dimensionat sa reziste sarcinii specifice exerciate de volumele de dejectii depozitate,utilajelor, fortelor exterioare si atingerii accidentale a peretilor de catre utilajele de incarcare– descarcare.Fundatiile vor fi de tip continuu din beton armat, sub cele 3 laturi, iar pe latura frontala vaavea o grinda de fundare din beton armat.

1.2.3 Faza de functionare

Productia se realizeaza in 9 hale de crestere a puilor de carne in sistem de crestere la sol,cu o capacitate totala de 936000capete/an = 156000 cap/serie. Ciclul de productie dureaza6 saptamani.

- Furaje in cantitati comparabile cu situatia existenta, adica: cca. 697 t/seria decreştere pui; 4182 t/an nutreturi combinate

Apa:Se estimeaza un volum necesar anual de:

- Volumul de apa de baut pentru pasari este cu cca. 1310,4 m3/serie x 6 serii/an =7862,4 m3/an.

- Volumul de apa de spalare hale este de 270 m3/an.- Apa menajera: ferma va functiona cu un numar de 8 angajati; rezulta deci un necesar

de apa cu caracter menajer anual de cca. 146 m3/an .- Alte materiale:

- dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar (VIROCID, si VIRKON) carepot contine chimicale potential toxice si periculoase, in sensul OUG 200/2000 privindclasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase,modificata prin L451/2001 si L 324/2005; cantitatea utilizata va fi de cca. 400 l/ an;acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile inscrise in fisele de securitatecorespunzatoare

- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza prescriptieimedicului epizootolog 936000 doze/an

Utilitati:Nu se modifica instalatiile de asigurare a utilitatilor (alimentare cu apa, evacuarea apeloruzate, alimentare cu combustibil necesar incalzirii, alimentarea cu energie electrica) si niciparametrii acestora.Cantitatea de apa prelevata din subteran prin forajul propri se estimeaza a fi 8292,6 m3/an.

Deseuri:Cantitatea de dejectii solide rezultate va fi de cca. 2030 tone/an la care se adaugaasternutul uscat 180 t/an, in total 2210 t amestec; sistemul de gestionare a deseurilor seautomatizeaza.

Page 14: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

13Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.3 ALTE RESURSENu sunt necesare alte resurse. Suprafata de teren agricol necesar pentru aplicarea camaterial fertilizant natural a asternutului uzat provenit de la ferma avicola va fi de cca. 328ha in cazul in care se poate aplica o norma de 170kgN/ha.Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune practiciagricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, suprafata deteren de pe care se pot imprastia dejectiile este de 0,0021 ha/pasare

0,0021 ha/pasare x 156000 pasari = 327,6 ha.In acest sens ferma are in arenda mai mult de 1000 ha teren arabil in vederea preluariidejectiilor si utilizarii lor ca si ingrasamant dupa biosterilizarea gunoiului inainte deimprastiere pe teren. Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externaa dejectiilor, care sa cuprinda destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor,data livrarii (OM 296/2005, art. 2.1.).

1.4 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI

ZgomotSurse de poluare fonica locala:

- ventilatoarele din halele de productie; - compresoare, statii de pompare etc.

Sursele de zgomt sunt datorate:- Descarcarii hranei din camioane in buncare;

Page 15: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

14Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- Incarcarii si descarcarii pasarilor;- Trafic auto;- Instalatia de ventilatie.Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu folosintaindustriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona locuita.

Poluare biologica potentialaPe baza datelor existente privind activitatea unitatii se poate considera ca aceasta nugenereaza un impact semnificativ asupra mediului, prin emisiile de gaze de fermentatie inatmosfera sau prin infiltratii in sol si apa freatica.

In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor sirozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice.De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar putea constitui osursa de poluare bacteriologica.

Eliminarea poluarii biologiceMasurile de protectie sanitar-veterinara care se aplica obligatoriu in ferma precum si celeprivind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc laeliminarea surselor de poluare biologica de acest fel.Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prinfiltrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, efectuandu-se schimbarea completa a hainelor destrada cu echipamente de protectie de unica folosinta.Mortalitatile vor fi pastrate in containere speciale pe perioade scurte de timp, pana se atingecapacitatea unui transport, fiind apoi transportate la SC PROTAN SA in vederea neutralizariiprin procesare.

Dupa fiecare ciclu de productie, asternutul uzat va fi supus unor tratamente speciale dedezinsectie si apoi va fi preluat de beneficiari si evacuat in afara fermei.Radiatii electromagnetice si ionizanteActivitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.

1.5 ORGANIZARE

Locuri de munca nou-create =8 din care:· Sef ferma 1· Tehnician veterinar/zootehnist 1· Avicultor calificat 5· Electromecanic 1

TOTAL PERSONAL 12

Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract, de exemplu pentru asigurareapazei obiectivului, eliminarea mortalitatilor, eliminarea deseurilor.

Page 16: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

15Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

1.6 MANAGEMENTUL DE MEDIU

In ferma nu exista un compartiment specializat pentru protectia mediului. Responsabilitateaeste impartita intre Administratorul societatii, Directorul economic si Seful fermei in functiede caracterul decizional, financiar sau tehnic al cerintei respective.

2. PROCESELE TEHNOLOGICE DIN FERMA SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRUPREVENIREA / REDUCEREA POLUARII

2.1 INVENTARUL PROCESELOR SI IDENTIFICAREA INTRARILOR / IESIRILOR

Puiul de carne are o viteză de creştere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarecescăderea vârstei de livrare presupune muncă mai puţină, pierderi prin mortalitate mai mici,precum şi posibilitatea creşterii mai multor serii de pui pe an în aceleaşi spaţii;Carnea de pui este considerată o carne de calitate superioară, dietetică şi se caracterizeazăprin fineţe, frăgezime, gust şi aromă deosebită → recomandată în consumul tuturoroamanilor, indiferent de vârstă.Realizarea unui beneficiu din creşterea puilor de carne este rezultatul unei creşteriraţionale, cu ajutorul căreia să obţină cea mai mare greutate corporală, în cât mai scurttimp, cu cel mai scăzut consum şi cu cele mai mici pierderi. Crescătorul va controla înfiecare săptămână ce greutate medie au puii, cât furaj au consumat, care este consumulspecific şi ce pierderi s-au înregistrat prin mortalitate.Pentru producţia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul decreştere este de aprox. 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,35 kg. În medie,se pot realiza un număr de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16-20 pui pentru1 m2, exclusiv spaţiile auxiliare.Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 3.5%.La finele fiecărui ciclu, se face depopularea halelor şi, în următoarele 19 de zile, se executălucrările specifice de pregătire pentru curatenie, curăţire, dezinfecţie a spaţiilor şi reparaţiilecurente, pregatirea pentru populare

Deoarece ferma nu are reproducţie proprie, popularea se va face cu pui de o zi, fermierul vaprospecta piaţa puilor de carne de o zi şi se va aprovizioneza de la furnizorul cel maiavantajos in raport calitate/preţ. De asemenea, puiul ales trebuie să aibă înaltăproductivitate, să fie adaptat la condiţiile locale, de îngrijire şi hrănire, să fie sănătos şirezistent la îmbolnăviri.

Creşterea puilor de o zi, se realizează prin procedeul de creştere la sol pe aşternutpermanent, şi constă în următoarele etape: pregătirea halei în vederea populării; formareaaşternutului; aprovizionarea cu pui de o zi în greutate de 25 – 53 g/buc.; popularea halei;creşterea şi întreţinerea puilor de carne până la atingerea greutăţii de 2,35 kg; livrarea laabator.

Page 17: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

16Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

2.2 DESCRIEREA PROCESELOR

2.2.1 Adapostire si curatarea adaposturilor; colectarea si evacuarea dejectiilor

2.2.1.1 Sistemul de adapostire

Un adăpost corespunzător trebuie să îndeplinească două funcţii esenţiale:-să permită puilor pentru carne să-şi exteorizeze la maximum potenţialul genetic, în

condiţiile asigurării unui microclimat corespunzător;-să permită crescătorului să-şi desfăşoare o activitate eficientă în bune condiţii.

Hala trebuie să asigure condiţii optime de creştere şi dezvoltare a puilor de carne:temperatură (de la 26oC la 20oC, funcţie de vârstă); umiditate (sub 60% când temperaturaeste ridicată şi peste 60% când temperatura este mai mică); vantilaţia (viteza curenţilor deaer nu trebuie să depăşească 0,1 m/s la temperatura de 15 – 20oC şi 0,2 m/s la 20 – 30oC);factori chimici ai microclimatului (concentraţia amoniacului nu trebuie să depăşească 0,2%;hidrogenul sulfurat este admis în concentraţie de 0,01%, bioxidul de carbon în concentraţiede 0,5 – 0,6%).

2.2.1.2. Pregătirea spaţiilor de creştereLa halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezinfectie, pardosela se acoperăcu un aşternut de paie sau rumegus. Aşternutul nou se termonebulizează şi seformolizează înainte de populare. Compoziţia aşternutului este din paie cerealiere (grâu,orz, secară), coji de seminţe de floarea-soarelui sau de bob de orez, rumegus. Capacitateade absorbţie este deosebit de ridicată şi, prin impregnare, poate fi folosit ulterior caîngrăşământ în agricultură. Grosimea optimă a aşternutului este de 5 cm vara şi până la 10cm iarna, în perioade geroase. Se asigură astfel o bună izolare termică, capacitatea marede absorbţie a dejecţiilor, aspectul curat al solului, prevenirea îmbolnăvirilor, reducereaefectului neplăcut al mirosurilor pentru personalul de serviciu. Din punct de vedereeconomic, acest tip de aşternut prezintă un cost redus, uşurinţă în procurare, greutateredusă.Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejecţiilor, se degajă căldură, careare un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze şimirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea aşternutului.La încheierea unui ciclu de creştere, materialele care compun aşternutul sunt evacuate cuajutorul tractoarelor cu lamă şi se încarcă în mijloace auto ale scocietatii, cu care sunttransportate in platforma de dejectii sau dupa caz la producătorii agricoli, iar după operioadă de sterilizare de 3 luni sunt folosite ca îngrăşământ în agricultură. Îngrăşământulastfel obţinut este integrat în sol, se descompune şi este absorbit de plante si nu are efectenegative de poluare a mediului înconjurător. Nu au existat, până în present, efecte poluantegenerate de depozitarea, împrăştierea şi folosirea aşternutului uzat ca îngrăşământ.

Popularea adăpostului cu material biologic se va face după terminarea lucrărilor decurăţenie şi dezinfecţie:-evacuarea aşternutului;-curăţenia mecanică;

Page 18: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

17Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

-deconectarea instalaţiei de încălzit şi iluminat;-măturarea halei;-spălarea cu jet de apă sub presiune pentru îndepărtarea tuturor impurităţilor;-spălarea hrănitoarelor şi a adăpătorilor;-dezinfecţia adăpostului;-revizia şi repararea adăpostului şi a echipamentelor;-dezinsecţia adăpostului;-introducerea aşternutului;-dezinfectarea terenului din jurul adăpostului.

2.2.1.3.Climatizarea halei (ventilaţie + încălzire) si iluminatulClimatizarea spaţiilor de creştere este strict controlată pentru a asigura o temperaturăconstantă functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a asigura un bun randament decreştere, păsările nu trebuie să consume din resursele proprii pentru a se încălzi. Depăşireatemperaturii optime multiplică rapid numărul de microorganisme şi bacterii din aer şi sol, faptcare expune păsările la îmbolnăvire.Creşterea temperaturii halelor pentru creşterea puilor se realizează, în principiu, cuaeroterme pe motorină, sau eleveuze cu gaz. Pornirea şi oprirea sistemelor de încălzireeste comandată de termostate sau de un sistem automat de reglare a temperaturii.Evacuarea aerului uzat se realizează cu ventilatoare cu turaţie fixă şi cu vantilatoare cuturaţie variabilă.Se recomandă un sistem de climatizare perfect adaptat nevoilor de creştere a puilor decarne care să asigure: volumul de aer ventilat 3,5 m3 / kg greutate vie; nivelul de NH3maxim 30 ppm la nivelul puilor; nivelul de CO2 maxim 0,3% la nivelul puilor; nivelul O2minim 195 la nivelul puilor; umiditatea aerului 55 – 75% (conform legislaţiei UniuniiEuropene).În tehnologia modernă de creştere a puilor de carne, ventilaţia înseamnă realizarea unui„aer curat” în hală, prin producerea de aer proaspăt, fără a provoca curenţi, aer care trebuieîncălzit iarna şi răcit vara şi eliminarea gazelor nocive rezultate în urma respiraţiei puilor şifermentării dejecţiilor şi a aşternutului.Cheltuielile cele mai mici le presupune o ventilaţie naturală: aerul proaspăt în adăpost estemai întâi ridicat şi amestecat cu aerul cald prezent la partea superioară a halei, după careajunge la nivelul puilor ca aer sănătos şi urcă din nou încărcat cu apă şi gaze nociveproduse de pui, pentru a fi evacuat prin fantele coamei adăpostului. Alături de ventilaţianaturală se va folosi şi ventilaţia dinamică, cu ajutorul ventilatoarelor fixe si variabile.Se poate spune că, pentru asigurarea unei încălziri corespunzătoare a halei un rol foarteimportant îl reprezintă izolarea termică care are rolul de a diminua necesitatea încălziriiadăpostului în perioadele reci, de a limita necesitatea răcirii adăpostului în perioadele caldeşi de a evita apariţia condensului.Ventilaţia şi încălzirea halelor sunt greu menţinute la parametri optimi ca puritate (pentrurespirat), ca temperatură (pentru asigurarea confortului termic) şi ca umiditate şi încărcăturăcu gaze nocive. Pentru aceasta se va folosi un sistem automat de control al ventilaţiei şiîncălzirii.Racirea pe timp calduros se realizeaza cu elemente de racire tip cooling care functioneazape baza de perdea de apa

Page 19: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

18Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Iluminatul interior al spaţiilor de creştere se realizează cu becuri fluorescente sau cuincandescenta. Pentru alimentarea cu energie electrică se folosesc posturi de transformareşi linii de transport aeriene sau subterane.Lumina este un element determinant pentru existenţa puilor şi desfăşurarea proceselor decreştere şi îngrăşare. Se recomandă iluminatul artificial prin folosirea de lămpi florescentecare se amplasează cât mai aproape de ochii puilor, menţinute într-o stare avansată decurăţenie.Durata iluminării artificiale este condiţionată de programul de lumină specific fiecărui hibridşi categorii de vârstă, respectiv 23 ore de lumină + 1 oră întuneric sau program intermitent2 ore lumină şi 1 oră întuneric (în primele două săptămâni) şi opt cicluri de câte 1 oră luminăşi 2 ore întuneric (în următoarele săptămâni).

2.2.2. Furajarea puilor pentru carneÎn sistemul de creştere intensivă a puilor de carne, pentru furajare se folosesc

nutreţuri uscate, sub formă de granule, care conţin:- cereale (porumb, grâu, orz);- făină protecică (viscere, fulgi, grăsimi, peşte);- şrot de floarea-soarelui şi soia;- ulei de floarea-soarelui;- vitamine şi minerale;- carbonat de calciu;- fosfat de calciu;- Sare- Premixuri si zooforturi

Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncăre care descarcă furajul prin procedeemecanice cu şnec sau pneumatice. În exterior, la capătul fiecărui spaţiu de creştere, se aflăbuncărele de depozitare.Buncarii de capat situati la capătul liniilor de hrănire sunt alimentati din buncăreleexterioare, prin transportoare cu spiră (confecţionate din sârmă aplatizată introdusă în ţevimetalice sau din plastic. Furajul este apoi preluat de linia de transport cu spiră şi descărcatîn hrănitorii din plastic , distanţati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descărcarea hranei seface prin cădere, pe măsură ce este consumată. Furajele sunt transportate prin ţevile cuspiră până la capătul halei. Hrănirea puilor se face în funcţie de stadiul de creştere,coborârea şi ridicarea liniilor cu spiră se face automat. La fabricarea, transportul şiadministrarea hranei se au în vedere numeroase măsuri de conservare a calităţii furajelor,condiţiile de igienă fiind severe. La finele fiecărui ciclu de creştere, se face dezinfecţiabuncărelor exterioare şi a liniilor de transport. În timpul transportului furajelor şi ladescărcare, nu s-au constatat emisii de mirosuri neplăcute şi nu există pericol decontaminare a mediului.La creşterea pe aşternut permanent, echipamentele de hrănire sunt hrănitorile cilindrice sautronconice, suspendate de tavan. Acestea se aşează la o înălţime mai mare, astfel încât sănu se facă risipă de furaj, iar puii să circule fără a se lovi de ele, pentru a nu îşi provocatraumatisme, care, după tăiere apar ca leziuni pe carcasă şi se depreciază carnea.Frontul de furajare trebuie să fie de 6 – 8 cm pentru fiecare pui. De regulă, se recomandă ohrănitoare pentru fiecare 70 pui (10.000 pui : 70 = 143 hrănitoare).

Page 20: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

19Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Consumul specific de furajePotrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2007, consumul mediu specific de furajeeste de 1,842 kg/kg spor. În prezentul proiect, s-a prevăzut un consum specific de 1,9 kg/kgspor, mai ridicat decât media pe ţară, deoarece crescătorul nu este la nivelul marilorsocietăţi producătoare de carne.

2.2.3 Adăparea puilor pentru carneApa pentru adăpare este extrasă cu pompe submersibile din puţurile de medie adâncime(80 m), de unde este transportată, prin conducte îngropate, către bazinul prevăzut cuhidrofor. Sistemul de alimentare este prevăzut cu regulator de presiune, indicator de nivel,dispozitiv de aerisire, filtru separator pentru impurităţi solide. În apa pentru adăpare suntintroduse şi o parte din medicamentele administrate.Calitatea apei este verificată periodic, pentru a avea aceeaşi puritate şi aceleaşicaracteristici ca şi cea destinată consumului uman. Apa potabilă este tratată cudezinfectanţi şi se adaugă medicamente în bazinele de colectare existente în fiecare spaţiude creştere.În liniile de adăpare trebuie să se asigure o presiune constantă suficientă pentru a alimentaîntreaga hală, însă reglată pentru a nu defecta adăpătorile cu picurare sau cupe.Pentru a asigura calitatea corespunzătoare a apei pentru adăparea puilor, la sistemul dealimetare se execută periodic următoarele lucrări de întreţinere:

- verificarea şi dezinfectarea periodică a traseelor de aducţiune;- verificarea vanelor, a pompelor şi a hidrofoarelor;- repararea conductelor şi a izolaţiilor deteriorate;- curăţirea zonelor de protecţie a puţurilor;- denisiparea puţurilor.

Din analizele efectuate asupra apei potabile, a rezultat că aceasta are o calitatecorespunzătoare pentru consumul uman şi pentru adăparea păsarilor.Adăparea puilor se face cu apă potabilă în cantitate dublă faţă de consumul de furaje, încondiţii de temperatură normală. Temperatura apei trebuie să fie la început de 18 – 20oC şide 12 – 15oC în faza a doua de creştere.Se recomandă folosirea unei instalaţii de adăpare cu picurători, un picurător pentru fiecare10 pui. La cei 10.000 pui sunt necesare 1000 de picurători, poziţionate la distanţă de 20 –30 cm. Frontul de adăpare trebuie să fie de 2 - 3,5 cm pentru fiecare pui.Sistemul de adăpare trebuie să fie alimentat la o sursă igienică, controlată de apă care săsatisfacă, cantitativ şi calitativ, necesarul de apă al puilor de carne, fără însă a permitescurgeri de apă în aşternut, cu consecinţe grave în menţinerea unei igiene şi a unuimicroclimat optim în hala de creştere.

2.2.4.Fluxul tehnologic propus

Pentru a reuşi să obţinem o greutate la livrare cât mai mare într-un timp cât mai scurt, cu celmai scăzut consum de furaje, este necesar să aplicăm o tehnologie modernă, în care săcombinăm potenţialul genetic al puilor cu starea lor perfectă de sănătate şi cu o bună

Page 21: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

20Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

furajare, în condiţiile unui microclimat optim. Orice abatere se va răsfrânge negativ asupracreşterii economice a puilor de carne.Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent, este de 8săptămâni, din care:

-6 săptămâni (42 zile) creşterea puilor;-2 săptămâni (14 zile) curăţare şi igienizare hală.

Acest flux permite creşterea a 6 cicluri/an pe aceeaşi suprafaţă.

Este recomandat să se crească pui tot timpul anului, fără întrerupere, pentru că sistemulintensiv de creştere presupune echiparea adăpostului cu utilaje de hrănire, adăpare şiclimatizare costisitoare care trebuiesc folosite tot timpul anului.

2.2.4.1.Pregătirea adăpostului pentru populareÎnainte de popularea adăpostului cu pui de o zi, trebuie luate toate măsurile ca acesta să fiepregătit pentru populare, iar instalaţiile să fie funcţionale. Astfel:-se va asigura o hrănitoare pentru fiecare 70 pui;-se va asigura un picurător pentru fiecare 10 pui;-se va încălzi adăpostul cu câteva ore înainte pentru a se realiza temperatura optimă înadăpost;-se asigură apa în adăpători cu 2 – 3 ore înainte de populare, pentru a se încălzi la otemperatură de 16 – 18oC. Apa să conţină vitamine şi antibiotice;-folosirea unui aşternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa adăpostului.

2.2.4.2.Popularea cu pui de o ziPuii pentru populare trebuie să prezinte următoarele însuşiri: să aibă picioarele drepte;tonicitatea sau mărimea abdomenului normală; ombilicul să fie uscat, cu plaga închisă; săaibă puful uscat, neaglutinat, fără resturi de ou şi să fie sănătoşi.Puii de o zi se transportă în mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate şi aerisite.De asemenea, transportul trebuie să fie cât mai scurt şi mai puţin stresant.Puii de o zi trebuie introduşi în adăpost cât mai repede după ce au fost eclozionaţi.Principalul argument al introducerii cât mai urgente în hală după ecloziune este nevoiaacestora de a consuma apă. Lipsa prelungită a adăpării determină deshidratarea puilor. Deasemenea, dacă adăparea se realizează imediat după ecloziune, iar hrănirea la 2 – 3 oredupă adăpare crescătorul are garanţia unui foarte bun start al puilor de carne.Furajele nu trebuie puse în hrănitori înainte de introducerea puilor, ci la 2 – 3 ore dupăpopulare, ele fiind în acest caz consumate proaspete.În primele 3 zile se aplică tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare seface la 9, 24 şi 42 de zile, iar pentru bursită la 14 zile cu vaccinuri recomandate de mediculveterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicată cu 7 zile înainte de livrarea la abator. La fiecarevaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apă.Se va urmări tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista şi remedia oriceproblemă apărută.

2.2.4.3.Creşterea puilor de carnePerioada de creştere a puilor pentru carne cuprinde trei faze:-start (0-2 săptămâni) → faza cea mai dificilă din viaţa puilor, dar şi cea mai importantă;

Page 22: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

21Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

-creştere (de la vârsta de două săptămâni până la cca o săptămână înainte de livrare) →faza cea mai lungă din viaţa puilor unde realizează cel mai mare spor în greutate şiconsumă cea mai mare parte a furajelor;-finisare (în ultima săptămână înainte de livrare).În creşterea puilor pentru carne se folosesc două reţete de nutreţ combinat:-o reţetă de creştere (start) 21 – 1;-o reţetă de continuare şi finisare 21 – 2.În ceea ce priveşte proteina brută normele prevăd în perioada 0 – 4 săptămâni 22,8% PB şi22,2% PB în perioada 4 - 6 săptămâni.De asemenea, crescătorul trebuie să fie atent la nivelul energetic al raţiei furajere caretrebuie să fie de cca 3000 kgcal/kg pe întreaga perioadă de creştere. O reţetă cu nivelenergetic ridicat, dar neechilibrată sub raport proteic va duce la depuneri de grăsime pecarcase şi viscere, lucru nedorit atât de crescător, cât şi de consumator.Alimentaţia raţională a păsărilor presupune şi:-asigurarea frontului optim de furajare care influienţează creşterea puilor;-administrarea de raţii elaborate după un program de furajare strict, în funcţie de tehnologiade creştere;-elaborarea unor raţii echilibrate pentru menţinerea apetitului şi evitarea carenţelornutriţionale.Necesarul total de apă este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic.Adăparea puilor în condiţii neigienice influenţează negativ starea de sănătate şi creştere apuilor. Se recomandă efectuarea de două ori pe an a analizei apei, în laboratoareautorizate, în ceea ce priveşte pH-ul; conductivitatea; conţinutul în materii organice, amoniu,nitraţi, nitriţi, streptococi fecali, organisme patogene, stafilococi, etc.În ceea ce priveşte iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normatăeste de 2,5 – 1,0 W/m.p. în primele zile, apoi scade în aşa fel încât la opt zile este de 0,7 –0,9 W/m.p. , iar intensitatea luminii este de 5 - 20 lucşi.

2.2.4.4.Creşterea puilor pentru carne în perioada 0 – 3 săptămâniÎn primele săptămâni de viaţă, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea deincubaţie, o hrană deosebit de echilibrată şi de proaspătă, o îngrijire atentă din parteacrescătorului. Asigurând aceste condiţii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate şivom obţine pui sănătoşi, viguroşi şi apţi de a da sporuri foarte bune în greutate.În primele zile de viaţă, puii se hrănesc şi se adapă din tăviţe şi adăpători simple. Serecomandă o tăviţă şi o adăpătoare pentru 100 de pui. Se administrează cantităţi mici defuraje, în tainuri cât mai dese, astfel încât furajul să fie permanent proaspăt şi să trezeascăinteresul puilor faţă de consumul de furaj.La două săptămâni, tăviţele şi adăpătorile simple vor fi scoase şi se vor instala hrănitori şiinstalaţia de adăpare.De asemenea, intensitatea luminii este mai puternică deoarece puii au o vedere mai slabăîn primele zile de viaţă, astfel că în prima săptămână din 24 de ore ale zilei, programul deiluminat este 23 ore lumină cu o oră întuneric.O grijă deosebită se va acorda menţinerii unui aşternut uscat şi curat.La câteva ore de la populare se va verifica comportamentul puilor:

-dacă puii sunt împrăştiaţi uniform şi se mişcă în voie, temperatura şi ventilaţia suntbune;

Page 23: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

22Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

-dacă puii stau îngrămădiţi înseamnă că temperatura este scăzută sau sunt prezenţicurenţi de aer rece;

-dacă puii stau răsfiraţi, cu aripile desfăcute, înseamnă că temperatura este prearidicată.De reţinut că, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenţa în vitamine se instalează lapui în câteva zile se recomandă administrarea de premixuri vitamino – minerale pentru apreveni mortalitatea, scăderea sporului în greutate şi în final deprecierea cărnii.Creşterea puilor pentru carne în perioada 3 – 6 săptămâniÎn această perioadă problemele principale care trebuie avute în vedere sunt hrănirea,adăparea şi microclimatul.Puiul de carne se dezvoltă foarte repede, atât ca greutate corporală, cât şi ca înălţime.Pentru aceasta crescătorul trebuie să aibă grijă ca înălţimea hrănitorilor şi a adăpătorilor săfie uşor superioară înălţimii spinării puilor (10 – 20 cm). Dacă înălţimea este mai micăhrănirea şi adăparea sunt incomode şi are loc risipă de furaje şi apă; puii circulă greu şi selovesc, deteriorându-se calitatea carcaselor după tăiere. Dar nu trebuie ridicate nici preasus, în acest caz puii nu se pot furaja şi adăpa normal. De asemenea, nu trebuie să existe odistanţă mai mică de 50 cm între două hrănitori tronconice deoarece puii se hrănescconcomitent la ambele şi se jenează, neputându-se furaja normal.Totodată nu mai este nevoie ca tainurile să se administreze de mai multe ori pe zi ca înprimele săptămâni. Furajul se poate administra o dată pe zi sau chiar o dată la două – treizile, fără a influenţa negativ sporul în greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare şitrebuie să asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acesteiperioade de dezvoltare.

La categoria 3 – 6 săptămâni programul de iluminat este de 8 cicluri de câte 2 ore lumină şi1 oră întuneric.O problemă gravă care poate apare şi de care crescătorul trebuie să ţină cont esteconsumul ridicat de apă al puilor. Acesta este primul semn al unei îmbolnăviri, iarcrescătorul trebuie să trateze boala înainte de a se extinde şi a determina pierderi prinmortalitate.În această perioadă nu se mai fac tratamente înainte de sacrificare. Se recomandăconsultarea medicului veterinar atunci când apare un caz de îmbolnăvire.În ultima săptămână (de finisare) trebuie să se aibă în vedere asigurarea unui microclimatcorespunzător deoarece puii sunt mari, adăpostul devine din ce în ce mai neîncăpător,aşternutul se deteriorează, gazele nocive cresc şi apar pierderi prin mortalitate. În aceastăfază pot apare boli dacă nu se asigură un microclimat, un aşternut şi o hranăcorespunzătoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescător.Livrarea puilor se face după nehrănirea puilor cel puţin 6 ore pentru a asigura o prelucraresuperioară sub raport igienic.Sporul mediu zilnic: → creşterea în greutate, în fiecare din cele 42 de zile cât dureazăperioada de creştere a puilor, de la populare până la livrarea acestora către abator.Potrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, sporul mediu zilnic este de 51,69grame, realizat de marii producători de carne. În prezentul proiect, s-a prevăzut un spormediu zilnic de 47,02 grame, adică o greutate medie de 2300 grame la livrarea puilor lavârsta de 42 zile.

Page 24: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

23Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Pierderi prin mortalitatePotrivit datelor furnizate de UCPR, în trimestrul I 2008, media pierderilor prin mortalitate lapuii de carne este de 3,76%, dar la societăţile mari, performante acest parametru este multmai mic. În proiectul de faţă s-a prevăzut procentul de pierderi prin mortalitate de 3.5% pean.

2.2.5.Prevenirea şi combaterea bolilorUn crescător de păsări, chiar foarte priceput, are nevoie de asistenţă veterinară care constăatât în acţiuni sanitar – veterinare de prevenţie – generală şi specifică – cât şi de combaterea eventualelor boli.

2.2.6. Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermeiIn tabelul nr. 1 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere in legaturacu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile fermei prin consum deresurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.

Tabelul nr. 1: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţi principale din fermă

Parametrii cheie legaţi de mediuActivitatile principale dinfermă Consum Emisie potenţială

Adăpostire pasari:• la sol• sistemul de evacuare şidepozitare temporara(interna) a dejectiilor produse

energie emisii în aer (NH3), miros,dejectii

Adăpostire pasari:• echipamentul de controlşi menţinere a climatuluiinterior şi• echipamentul de hrănireşi alimentare cu apa de bauta pasarilor

energie, hrană, apă zgomot, apă reziduală, praf,CO2,

Descărcare şi încărcarepasari - zgomot

Descarcarea/ depozitareanutretului combinat inbuncare

energie praf

Depozitarea dejectiiloremisii in aer, poluare sol si apafreatica

Evacuarea apei de spalare energiemiros, accidental infiltratii însol si in apa freatică

Page 25: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

24Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Parametrii cheie legaţi de mediuActivitatile principale dinfermă Consum Emisie potenţialăStocarea apei de spalare infose vidanjabile inainteaevacuarii in SE oraseneasca -

miros, emisii în aer,accidental infiltratii in sol si inapa freatică

Aplicare pe câmp a dejectiiloruscate (fertilizare) energie

emisii în aer, miros, emisii deN, P şi K, etc., în sol, apafreatică şi apa de suprafaţăzgomot

Depozitarea celorlalte tipuride deseuri

mirosuri, poluare sol si apafreatica

Izolare cadavre pasari(depozitare temporaracarcase)

- miros

Descrierea conditiilor in care se va desfasura activitatea si evaluarea conformarii acestoracu cerintele BREF ILF se prezinta in continuare.

2.2.7 Curatarea halelor

2.2.7.1.Masuri pentru mentinerea igienei in ferma

Se va urmari functionarea corecta a urmatoarelor activitati:· Spalarea si dezinfectia halelor si a autovehiculelor de transport pasari vii;· Folosirea unei statii de preparare a detergentilor;· Spalarea si dezinfectia utilajului mobil intr-un spatiu special amenajat;· Folosirea materialului de protectie pentru personalul care lucreaza in ferma (manusi,

masca si eventual ochelari).· Igiena personalului· Surse suficiente de apa pentru baut;· Chiuvete pentru spatiile tehnologice si cele auxiliare (vestiare, sali de mese, toalete

etc.);· Cabinete de toaleta pentru barbati si femei;· Spalatorie pentru echipamentele de protectie;· Spatii pentru servit masa si pentru punct sanitar.

Intrarea personalului in ferma se face astfel:· Trecerea printr-un filtru sanitar prevazut cu trei incaperi (camera pentru echipamente

de strada, camera cu dus, camera pentru echipamentul de ferma).· Schimbarea imbracamintei de strada si a incaltamintei cu echipament de ferma.· Folosirea tavitelor dezinfectoare la intrarea si iesirea din filtrul sanitar.· Verificarea integralitatii gardurilor ce inconjoara fermele.

Page 26: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

25Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza de cca. 2 saptamani pentru curatareagenerala si dezinfectarea halelor; se parcurg urmatoarele faze:

- se ridica liniile de hranire si fronturile de adapare;- dejectii de pasare reziduale se aduna prin raclare si se evacueaza in exteriorul halei

cu ajutorul benzilor transportoare;- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala, baterii) se degreseaza cu solutie detergenta,

se inmoaie, se spala cu masina de spalat cu apa sub presiune (200 atmosfere),respectiv 5 l/m2.

- se face dezinfectia umeda;- se usuca hala;- se face desinfectia uscata;- dupa 24 ore se incepe ventilarea spatiului;- se face dezinfectia finala.

2.2.7.2 Colectarea si transferul apelor uzate

Apele uzate de spalare a halelor de crestere a pasarilor sunt colectate in bazinele vidanjateexistente la fiecare hala de unde se preiau prin vidanjare de catre unitati abilitate inefectuarea acestui serviciu.

2.2.8 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor

2.2.8.1.Dejectii solideEste prevazuta imbunatatirea managementului dejectiilor:- in vederea reducerii pierderilor de lichid sau substanta solida pe caile de acces, printehnologia noua de crestere a puilor de carne va fi realizata in mod automat uscareadejectiilor.- evacuarea dejectiilor se va face in sistem mecanizat, fiind transportate cu remorca laplatform de stocare temporara. Astfel, dejectiile uscate provenite din activitatea de cresterea pasarilor vor fi depozitate corespunzator si vor fi valorificate ca fertilizant in agricultura.

2.2.8.2 Ape de spalare

Apele de spalare de la hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca princanalizarea interioara formata din tuburi de beton, si de aici fiind descarcate in final in 9bazine vidanjabil subterane, din beton armat, cu volumul de 9 x 20 m3. De aici apele suntdescarcate in canalizarea oraseneasca, pe baza de contract. S-a estimat un volum de cca.230 m3/ an (a se vedea Anexa nr. 1).In conditiile asigurarii unei curatari mecanice de calitate a halelor, apele uzate de laspalarea acestora au incarcari mici care fac posibila descarcarea intr-o statie de epurareurbana. Aceasta tehnica este BAT conform BREF ILF.

2.2.9 Alte activitatiToate celelalte activitati vor fi asigurate prin dotarile si aranjamentele existente in prezentin ferma.

Page 27: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

26Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

2.3. EMISII SI REDUCEREA POLUARII

Emisiile in aer la functionarea fermei

Deoarece emisiile de la microcentrale sunt extrem de mici, singurele surse semnificative deemisii in aer sunt cele din halele de crestere a pasarilor. Emisiile de gaze se evacueaza inatmosfera aproape in totalitate dirijat.

Poluantii rezultati din halele de crestere si ingrijire a puilor si pasarilor sunt evacuati inatmosfera cu ajutorul ventilatoarelor. De aceea pentru acestia s-au putut aplica prevederileOrdinului 462/93.

2.3.1 Emisii din surse punctiforme in aer (dupa modernizare):Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:- procesele metabolice;- managementul dejectiilor;- procese de ardere a combustibililor;- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de intretinere a incintei.

Tabelul nr. 2: Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generareAmoniac (NH3) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea

acestora ca material fertilizantMetan (CH4) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizarea

acestora ca material fertilizantProtoxid de azot(N2O)

Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor si utilizareaacestora ca material fertilizant

Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioaraBioxid de carbon(CO2)

Adapostirea pasarilor, energia utilizata pentru transport inferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de laintretinerea incintei

Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinereaincintei

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metan si protoxidde azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii.Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri deventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme.In general se mai produc emisii de amoniac, gaz metan si protoxid de azot din activitatea destocare a dejectiilor si de la imprastierea acestora pe camp. In cazul fermei analizate,

Page 28: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

27Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

aceste activitati se produc insa in afara amplasamentului fermei si de aceea, nu sunt luatein considerare la evaluarea impactului generat pe amplasament.Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se faceprin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru: sistemul de adapostire, compozitiafurajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea sieliminarea dejectiilor. Conform celor prezentate in sectiunile 2.2.1 – 2.2.8 tehnicile utilizatein ferma sunt conforme cu cerintele BAT indicate in BREF ILF.Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza factorilor de emisie conformcelor prezentate in continuare.

Emisii de amoniacConform datelor din BREF ILF, factorul de emisie pentru amoniac in acest sistem deadapostire este de 0.07 kg/ loc pasare/ an.La o capacitate totala de 156000 locuri, rezulta o emisie de 10.920 kg NH3 / an.Ceilalti poluanti atmosferici semnificativiPe baza informatiilor din BREF ILF privind factorii de emisie pentru poluanti atmosferici(Tabelul 3.34, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.1) s-au calculat cifrele din tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3: Emisii in aer din hale

CH4 N2O Pulberi inspirabileFactor de emisie(kg / loc/ an)

0,021 – 0,043(cifra medie = 0,032)

0,014 – 0,021(cifra medie = 0,018)

0,03

Emisie kg/ an 4992 2808 4680

Alte emisii:- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere a

combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termica cu careeste echipat filtrul sanitar;

- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din activitatile demanevrare a furajelor.

Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative.Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si pulberi dar si acesteasunt nesemnificative deoarece frecventa traficului este redusa (de 6 ori pe an pentruefectuarea operatiunilor de populare - depopulare a halelor si o data la 3-4 zile pentrutransportul furajelor) si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse carerespecta limitele legale.

2.3.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aerIn general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot aparea din canalizareatehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelorde pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare care, in functie de

Page 29: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

28Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

calitatea actiunii de indepartare uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau maimica de resturi de dejectii.

Tabelul nr. 4.a): Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer

Poluant Sursa/Mod de generareMiros (cum ar fi H2S) Adapostirea animalelor si managementul dejectiilorPulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt conforme cu cerintele BAT sivor contine cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar puteaconduce la emisii fugitive in aer.

Tabelul nr. 4b): Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisiifugitive in aer

Activitatea in ferma Cerinte BATHrana este descarcata din auto direct in buncare deunde este distribuita printr-un sistem tubular.Tubulatura se intretine corespunzator iar operatiile dedescarcare sunt supravegheate.

Sistem intretinut corespunzator(BREF ILF Sectiunea 3.1, tab. nr.3.1)

2.3.3 Emisii/ descarcari din surse punctiforme in ape de suprafata si canalizariUnitatea analizata nu evacueaza ape direct in emisar, deci nu genereaza impact asupraapelor de suprafata.Efluentul este evacuat prin vidanjare in canalizarea oraseneasca.

Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane.Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 139 m3/ an iar cele de ape tehnologice(ape de spalare), cca. 229,5 m3/ an.Apele meteorice sunt colectate partial in canalizarea de ape tehnologice; restul, care nu vinin contact cu dejectiile, se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite decladiri, alei sau drumuri.

2.3.4 Emisii/ descarcari de ape uzate in subteranNu exista descarcari controlate in apele subterane.

2.3.5 Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si in subteranTeoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a apelor de spalarede la hale colectate si stocate in bazinele vidanjabile. Riscul asociat este mic deoarececantitatile de ape vehiculate sunt mici iar incarcarea acestora cu poluanti specifici esteredusa.

Page 30: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

29Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in apesubteraneActivitatea in ferma Cerinte BATBazine vidanjabile pentru colectarea apelor tehnologice despalare si a apelor uzate menajere: constructii din beton armat.Retea de canalizare interioara si exterioara formata din tuburide beton, aflata in stare buna.Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent:- Inspectarea periodica a retelei de canalizare interna;

remedierea tronsoanelor deteriorate.- Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna

si externa si a bazinelor vidanjabile subterane.

Conducte si alteconstructii subterane:etanse si intretinutecorespunzator pentruevitarea pierderilor.(BREF ILF Sectiunea4.1.6 si 5.2.5)

2.3.6 MirosuriMirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie (asternutul uzat sestocheaza pe amplasament, deci emisiile corespunzatoare “gestionarii dejectiilor”se produc pe amplasament);

- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la la sol in adaposturi conformecu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si ininteriorul halelor.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bunetehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare aacesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor, a caror evaluares-a realizat in subsectiunile 2.2.Ferma este amplasata la distanta mare de zona locuita a orasului.

2.3.7 Zgomote si vibratii

In cadrul unitatii sursele care pot genera poluare fonica sunt: - ventilatoarele din halele de productie; - mijloace auto, statii de pompare etc.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedereacustic în zona unui obiectiv, în exterior, sunt precizate în STAS 10 009-88 :

o in ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, limita nu trebuie să depăşeascăvaloarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 3m de fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89.

La limita incintei unitatii Avicola valorile nivelurilor de zgomot se considera inferioare limiteide 50 dB(A)- nivel inferior limitelor maxim admisibile (STAS 10009 – 88 si OrdinulMinisterului Sanatatii nr. 536/1997).Traficul auto este redus, constand din incarcare- descarcare dejectii, nutreturi si deseuri.

Referenţialele folosite pentru analiza poluarii acustice sunt următoarele:

Page 31: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

30Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

· SR ISO 1996: Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurătorPartea 1: Mărimi şi procedee de bază.Partea 2: Obţinerea de date corespunzătoare pentru utilizarea terenurilorPartea 3: Aplicaţii la limitele de zgomot

· STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior)· STAS 6156 86: Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii

social - culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolaţie acustică.· Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536 din 3 iulie 1997· STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulaţie din localităţile rurale şi

urbane· STAS 6161/1-89: Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile (Metode de

masurare)· STAS 6161/3-89: Măsurarea nivelului de zgomot în localităţile urbane (Metodă de

determinare)

Se apreciaza ca nivelurile de zgomot nu sunt ridicate in exterior, deoarece instalatiilerespective sunt amplasate in spatii inchise.Nivelul de vibratii este redus, deoarece utilajele tehnologice sunt montate pe fundatiielastice care preiau vibratiile, neafectand structurile de rezistenta a cladirilor din jur.

Tabelul nr. 6.1: Caracteristicile zgomotului asociat cu activitatea in fermele de pasari

Sursa dezgomot

Durata Frecventa Tipactivitate

Niveldezgomot[dB(A)]

Nivelul dezgomotcontinuuechivalent[dB(A)]

Ventilatoare Continuu/intermitent

Tot anul Diurna sinocturna

43

umplereabuncarelor

1 ora 2 – 3 ori pesaptamana

diurna 92 (la 5metri desursa)

Incarcareapasarilor

6 – 56 ore o data pean

diurna 57 - 60

Manevraredejectiisolide

o data pean

diurna

Spalarehale

o data pean

diurna

Zgomotul generat de sursele prezentate in col. 1 din tabelul urmator se manifestaintermitent, respectiv pe durata activitatii care il genereaza. Nivelul de zgomot exterior nueste semnificativ, datorita masurilor de control intreprinse pe amplasament si valoriireduse a zgomotului de fond.

Page 32: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

31Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Tabelul nr. 6.2: Surse de zgomot si masuri pentru controlul acestuia

Nr Sursa potentiala dezgomot din fermaDurata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 21 Transportul si

descarcarea hranei –cca 40 minute/ buncaro data la 3 zile

- Amplasarea buncarelor cat mai departe de proprietatirezidentiale sau alte proprietati sensibile

- Minimizarea distantelor parcurse de autovehicule inincinta

- Minimizarea lungimii tubului de descarcare in buncar cupreferarea sistemelor de capacitate mica astfel incatdesi durata de operare este mai mare, nivelul dezgomot se reduce; evitarea functionarii in gol (BREFILF Sectiunea 4.11.2)

2 Manipularea dejectiilor:a) incarcareamijloacelor auto cudejectii solideb) functionareamijloacelor autoc) spalarea periodica ahalelor cu masina despalat sub presiune.

Frecventa: o data/ anla fiecare hala

a) pe cat posibil incarcarea sa se faca in interiorul halelorb) mijloacele auto trebuie sa fie bine intretinute iarpersonalul instruit corespunzatorc) apa sub presiune si compresoarele genereaza un nivelconsiderabil de zgomot si ar trebui, in mod normal, sa fiefolosite in interiorul cladirilor; pe amplasamente sensibile,se va evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex. laspalarea masinilor)

(BREF ILF Sectiunea 4.11.2)

3 Functionareaventilatoarelor

Frecventa: diurn sinocturn in perioadelede populare

Durata: este controlataautomat, depinde detemperaturaambientala

a) Masuri tehnice:- folosirea sistemelor de ventilatie naturala incluzand

ACNV (ventilatie naturala controlata automat);- alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze reduse si

dotate cu amortizoare de zgomot;- gurile de aerisire trebuie sa aibe o suprafata

corespunzatoare ca sa se evite caderile de presiuneb) Masuri de proiectare si constructie:- evitarea amplasarii ventilatoarelor la nivelul

acoperisului; ventilatoarele amplasate la cote joasepot facilita dispersia prafului dar sunt mai putineficiente pentru dispersia mirosului

- evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind preferatesuprafetele rugoase care nu reflecta zgomotul

c) Masuri operationale: de preferat un numar mic deventilatoare care functioneaza continuu decat un numarmare de ventilatoare cu functionare intermitenta

Page 33: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

32Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Nr Sursa potentiala dezgomot din fermaDurata/ Frecventa

Prevederi si recomandari BREF

0 1 2(BREF ILF Sectiunea 4.11.1)

2.3.8 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/evaluarii BAT

Activitatea desfasurata in ferma este conforma cu cerintele BAT. In consecinta nu a fostnecesara analizarea unor tehnologii alternative.

2.4 ENERGIE

La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:- energie electrica pentru iluminat interior/exterior si actionarea utilajelor si instalatiilor

electrice, a pompelor si ventilatoarelor: se preia din reteaua sistemului energetic national- energie termica obtinuta prin combustia GPL pentru incalzirea halelor si a spatiilor

administrative.Folosirea energiei electrice si termice se face in conformitate cu cerintele BAT. Consumulanual estimat este de 60000kW/an ceea ce corespunde la un consum specific de 0,042kW/an si pasare.Consumul de motorina este de aprox 400 litri pe serie = 2400 litri pe an, neexistandrezervoarede stocare, alimentarea efectuandu-se direct de la benzinarii. Incalzirea se faceatat in spatiul administrativ, cat si in halele de productie cu GPL (propan). Exista cate 2rezervoare a 5000 litri pentru hale si un rezervor a 2750 litri pentru filtrul sanitar. Consumulestimat anual este de aprox 200.000 litri GPL. 10 tone cadavre pe an.

3.DESEURI

Evacuarea dejectiilor: Evacuarea se efectueaza mecanic.Sunt evacuate din hala pentru colectare in remorci, urmand a fi transportate catre platformade stocare temporara special amenajata pentru depozitare pana la utilizare directa cafertilizator pentru agricultura.Mijloace de transport dejectiiMijloacele de transport dejectii din ferma in exterior sunt spalate si dezinfectate la fiecareintrare in ferma.Este interzisa folosirea acelorasi mijloace de transport al dejectiilor in mai multe platformede productie.Masuri privind evacuarea deseurilor si gunoiului de grajd:a. Pasarile moarte

Page 34: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

33Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Colectarea si eliminarea pasarilor moarte se face prin contract cu unitati specializate inprelucrarea acestor deseuri (PROTAN).In situatia in care se transporta la Protan pentru incinerare, pasarile moarte se ambaleazacorespunzator si se transporta cu mijloace corespunzatoare.b. Dejectiile din ferma (gunoiul de grajd)Sunt transferate in depozit special amenajat de unde sunt livrate sub forma de ingrasamantpentru teren agricol.

In fermele de crestere intensiva a pasarilor, principalele tipuri de deseuri (care in cazulaltor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilorprime) sunt dejectiile si mortalitatile. In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare acantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii defurajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitelenormale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind deactivitatile conexe desfasurate in ferma.

Tabelul nr. 7: Inventarul deseurilor potentiale si managementul acestora

Tip dedeseu

Cantitateanuala

Cod/ categorie Modstocaretemporara

Recuperare/ eliminare

dejectii 2030 tonedejectii+180 tasternut

02 01 06;19 05 02;subproduse de laanimale, materiide categoria 2conform OM723/2003 alMAPAM

sestocheaza inferma cca. 3luni

livrare la terti pentruutilizare ca materialfertilizant

cadavrede pasari

10 tone 02 01 02subproduse de laanimale, materiide categoria 2conform OM723/2003 alMAPAM

stationeazadoar catevaore,ambalate insaci depolietilena,pana laincarcarea inmijlocul autode transport

preluate de SC PROTANSA in vederea neutralizaii(cf. cu cerintele legislatieisanitar-veterinareprevazute in OM723/2003 al MAPAM siOUG 47/2005, aprobatacu modificari prinL 73/2006)

ambalajemedicamente:

250 kg(estimat)

15 01 01in loc specialamenajat insaci de

se valorifica

Page 35: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

34Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Tip dedeseu

Cantitateanuala

Cod/ categorie Modstocaretemporara

Recuperare/ eliminare

cartoane plasticambalajevaccinuri:flacoanede sticla

15 0110 *in loc specialamenajatdupasterilizare culapte de var

eliminare pe depozitul dedeseuri municipale pebaza de contract.

ambalajematerialedezinfectante

5 t 15 01 02 in loc specialamenajat

se vor returna furnizorului

deseurimenajere

1 t/an(estimat

20 03 01 in containeremetalice inloc specialamenajat

eliminare pe depozitul dedeseuri municipale cf.contract

4. IMPACT

Amplasare, Vecinatati

VecinatatiS.C. PRIMA NOVA S.R.L., punctul de lucru Ferma Cosambesti, com Dragalina, esteamplasat pe partea dreapta a soselei Dragalina - Fetesti (DN 3), in camp deschis, pe unteren plat.

Unitatea avicola se invecineaza:- La nord : Drum national 3 (Bucuresti – Constanta)+ teren arabil (SC AITDragalina)- La sud: teren arabil (SCAIT Dragalina)- La est : teren arabil ( SCAIT Dragalina )- La vest : teren arabil ( SCAIT Dragalina ) + drum

Topografie, retea hidrografica, soluri, climaDin punct de vedere morfologic, zona studiata este situata in partea de sud-est a CampieiRomane, subunitatea Baraganului de sud, la limita dintre Campia Nana si Lunca Calarasi.teritoriu de campie cu suprafata relativ neteda, usor inclinata spre sud.Pe suprafata Baraganului de sud, se intalneste cel mai tipic relief de crovuri (padine), de vaisuperficial bifurcate ce se termina cu limane fluviatile si dune de nisip care determinainaltarea pe zona Axintele – Hagieni de-a lungul Ialomitei. Zona sudica coboara in trepte –terase, prin intermediul carora se face trecerea la lunca Dunarii. Zona studiata este situate

Page 36: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

35Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

pe terasa superioara a Dunarii “terasa Coadele” avand cote cuprinse intre 38-40 m fata denivelul Marii Negre.Zona Dragalina se află la contactul a două subzone geomorfologice şi anume: CâmpiaNana si Lunca Calarasi.Geologic, in zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri sipietrisuri de varsta cuaternara.Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficientseismic ag = 0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc = 1,00 sec. conform NormativP100.Adancimea de inghet este de 0,7 – 0,8 m conform STAS 6054/77.Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, careformeaza impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire inagricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii.

Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurileargiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnimaici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la ofolosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz,ovaz, mazare, tutun.

Tipuri de sol

Page 37: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

36Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Solurile sunt reprezentate in general de cernoziomuri levigate, formate pe loess, avandrezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate.

Conditiile favorabile de sol si relief explica caracterul predominant cerealier al comunei.

Clima

Clima pastreza caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, si secaracterizeaza printr-un permanent grad de continentalism, cu contraste mari de la vara laiarna. Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elementeclimatic: potential caloric ridicat, de cca 125 kcal/cm2, consecinta fireasca a durateiprelungite de stralucire a soarelui, care insumeaza annual 2200 ore, din care 1500 ore,numai in perioada aprilie – septembrie.Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-110C. in timpul anuluitemperature aerului este in continua evolutie de la valori medii negative in intervaluldecembrie – februarie, la valori positive in intervalul martie-noiembrie. Luna cea mai receeste ianuarie, cand valoarea medie a temperaturii coboara sub -30C; valoarea minimaabsoluta inregistrata la Calarasi a fost de -300C in 1938.Primul inghet de toamna se produce in lunca Dunarii in jurul datei de 01 noiembrie, dar inzona de campie apare cu cca 10 zile mai devreme. Ultimul inghet de primavera se producein jurul datei de 01 aprilie in lunca si cu cca 10 zile mai tarziu in camp. Luna cea mai caldaeste iulie, cu valori medii in jurul a 230C. valoarea maxima absoluta inregistrata la Calarasi adeposit 400C.Precipitatiile au un caracter continental, producandu-se diferentiat de la o luna la alta si dela un an la altul. Suma anuala este cuprinsa intre 400-500 mm, cu cca 100 mm mai mult cain Dobrogea. Cele mai tari valori s-au inregristrat in zona de camp ca effect al fenomenuluide convective termica din sezonul cald, iar cele mai mici in lunca si in balta ca urmare acurentilor descendenti care iau nastere pe suprafata apei datorita unei incalziri mai reduse.Maximum de precipitatii cad in lunile mai – iunie, insumand cca 25% din valoarea totalaanuala, valoarea minima inregistrandu-se in lunile august – septembrie, ca urmare apredominarii timpului senin si uscat.Vanturile dominante pentru acest sector de tranzitie al Campiei sunt in primul rand cele deN-E si E, urmate apoi de cele din S-V si V.Vitezele medii anuale pentru directiile mentionate variaza intre 2 si 2,5 m/s, fara diferenteprea mari intre doua sensuri generale.De mentionat totusi ca vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de N-E, care intimpul iernii pot atinge 125 km/h (1954).

CERCETAREA TERENULUI

Încadrarea construcţiei în grupe şi categorii şi stabilirea metodelor de investigare. Clădirilese încadrează în categoria de importanţă „D”, conform H.G.R. nr. 766/1977.Metodele de investigare se stabilesc pe baza următoarelor criterii de încadrare:

- zona seismică de calcul: D- perioada în care a fost executată construcţia existentă: anul 1972;- numărul de niveluri al construcţiilor: P;

Page 38: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

37Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- categoria sistemului structural: cadre din beton armat prefabricat;- clasa de importanţă a construcţiei: III, clădire de importanţă normală, cu

valoarea coeficientului δ=1,00;- interacţiuni posibile cu vecinătăţile: nu este cazul;

În conformitate cu normativ P100-92, se adoptă utilizarea a metodei calitativă E1.

FUNDAŢIITerenul pe care au fost realizate fundaţiile construcţiilor existente, are următoareastratificaţie:

- 0 – 0,80 – sol vegetal- 0,80 – 8 – praf argilor- nivelul apei subterane – 8 m

Fundarea s-a făcut direct pe pământ, la cota -1.50 cm faţă de C.T.A., luându-se în calcul opresiune de 1,8 daN/cmp.Fundaţiile sunt izolate, de tip pahar, prefabricate, armate, la cares-a utilizat un beton C6/7.5 (B100). Între fundaţiile izolate sunt montate grinzi de fundareprefabricate din beton armat.

Zone protejate

Flora şi faună judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, fiind directinfluenţate de starea factorilor de mediu din judeţ şi nu numai. La nivelul judeţului Călăraşi,majoritatea vegetaţiei este reprezentată de culturi de plante tehnice şi cerealiere.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata Judeţului este formata indeosebi dinspeciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintrecare mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea.Pe balti si lacuri intalnim specii protejate prin lege dar si specii rare, periclitate pe planmondial si protejate prin convenţiile internaţionale (Bonn, Berna, Rio) la care România aaderat. Acestea sunt cormoranul mic, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, raţa roşie, pelicanulcreţ, egreta mică, etc. dar si specii de păsări de pasaj sedentare, care şi-au găsit aicicondiţii de hrană, de odihnă şi reproducere.Amplasamentul unitatii se afla la o distanta mai mare de 5 km de zonele protejate.

IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE

Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din procesele tehnologice,fiind in cantitati reduse avand in vedere ca se executa doar modernizarea şi utilarea spaţiilordeja existente. La realizarea retelei de alimentare cu apa, canalizare, distributie a energieielectrice se vor utiliza, conductele si stalpii de pozare a firelor.Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/folii depolietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul deexecutie.

Page 39: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

38Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Numarul de muncitori estimat pentru intregul proiect este de 20 persoane iar deseurilerezultate vor fi de aproximativ 1 mc/an/persoana.

Pe baza celor prezentate mai sus rezulta:50 persoane x 1 mc/an/persoana = 20 mc/an

Colectarea acestora se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi efectuata lacel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija antreprenorului, pe bazaunui contract ferm cu administratorul depozitului.

Conform celor prezentate in sectiunea 1.2.2, in faza de constructie se va realiza doarmodificarea instalatiilor interioare din hale.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei avicole si vor genera doar niveluri redusede pulberi si zgomot, insesizabile in afara amplasamentului.

O atentie suplimentara va trebui acordata gestionarii deseurilor rezultate in timpulconstructiei si refacerii terenului afectat de lucrari; deseurile vor fi eliminate in conformitatecu cerintele legale.

IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE FUNCTIONARE

Deseuri nepericuloase:- deseurile menajere si asimilabile sunt depozitate temporar in europubele, cantitatea

acestora fiind de cca 1 t/an;- cadavre de pasari 10 t/an depozitate in spatii frigorifice si evacuate la SC PROTAN

SA.- dejectiile uscate provenite din activitatea de crestere a puilor vor fi depozitate intr-un

spatiu special, pana la posibiliatatea utilizarii ca ingrasamant natural pe terenurile agricole.Acestea se evacueaza din hala 6 ori/ an la finalul ciclului de productie.

Deseuri periculoase- deseurile medicale provenite in urma activitatii de asistenta sanitar-veterinara vor fi

colectate si distruse cf normelor sanitar- veterinare.Deseuri comercializate- nu este cazul.

4.1 APA

Faza de constructieActivitaţile efectuate pe durata construcţiei obiectivului nu vor afecta calitatea apelorsubterane.Pentru apele de suprafata: in activitatile de tip santier, depozitele intermediare (vrac) demateriale de constructii (in special pulverulente sunt spalate de apele pluviale, particulelefine fiind antrenate catre terenurile adiacente. Prin urmare morfologia locala a terenului areo influenta deosebita in disiparea poluantilor in zona. Pentru a se evita orice posibileinconveniente generate de prezenta depozitelor temporare de materiale se recomandaamenajarea platformelor de depozitare cu santuri perimetrale de garda.Faza de functionare

Page 40: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

39Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Activitaţile efectuate pe durata de funcţionare a obiectivului nu vor afecta calitatea apelorsubterane.Pentru apele de suprafata:Activitatea de ingienizare - apele tehnologice sunt colectate prin reteaua de canalizare siapoi evacuate prin vidanjare.Activitatea administrativa si filtru sanitar – apele uzate menajere sunt colectate dereteaua de canalizare si evacuate intr-un bazin vidanjabil.Pentru a diminua aceste emisii vor fi luate urmatoarele masuri:

- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de distribuire a apei;- etanseizarea instalatiilor;- apa prelevata va fi contorizata;- sistemul de evacuare va fi exploatat corespunzator.

Precipitatii – Apele pluviale de pe acoperisuri si platforme betonate sunt colectate prinrigole si evacuate pe spatiul verde, in rigola stradala si catre emisar.

Conform celor prezentate in sectiunile anterioare, nu exista descarcari controlate in apelede suprafata sau subterane.In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele:i) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare hale care nu contin cantitati mari de

poluanti,ii) sistemul de colectare a acestora va fi bine intretinut si in continuare, facand

improbabila aparitia de exfiltratii,iii) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halelor nepermitandu-se

venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de dejectii. In acest fel, seinlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica. De altfel, aceste ape nusunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelor freatice iar folosirea lordirecta la udarea terenurilor agricole este o practica recunoscuta ca BAT.

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact asupra calitatii apelor.

4.2 AER

In momentul de fata, nu exista surse de poluare a aerului.

Perioada de constructieRealizarea investitiei implica, in perioada de executie:

- lucrari in amplasamentul obiectivului,- traficul auto de lucru.

In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici specificiamplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate.

Lucrari in amplasamentul obiectivuluiEmisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu miscarea pamantului,cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice.

Page 41: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

40Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelulactivitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte aacestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru inamplasamentul constructiei.Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf,atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor constauintr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului.Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit carepot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie.Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, alecaror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceeace conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Inplus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizareade autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristicimotoarelor cu ardere interna.Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelulactivitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta,de la o faza la alta a procesului.Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie aconstructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu - EEA,Agentia de Protectia Mediului a SUA - USA EPA) se bazeaza pe luarea in considerare alucrarilor in ansamblu care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuniale acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru proiectul unei anumiteconstructii.In lucrarea de fata, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materialeimplicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de executiepropusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilorcaracteristice luand ca baze de timp o ora si intreaga perioada de executie.O proportie redusa a lucrarilor de executie include operatii care se constituie in surse deemisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului simaterialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetelor.O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen careinsoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei,pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiuniivantului.Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, deorigine naturala (particule de sol, praf mineral).Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosferasunt:

- săpăturile- betonari

Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cuardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective.O alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este reprezentata de traficulauto de lucru (autovehiculele care transporta materiale si produse necesare constructiei).

Page 42: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

41Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapamentevacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne amotorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se,Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapamentcontine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe langapoluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigenevidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a sanatatii sianume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP). Se remarca,de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) - substanta incriminata in epuizareastratului de ozon stratosferic - si a metanului care, impreuna cu CO, au efecte la scaraglobala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

- tehnologia de fabricatie a motorului- puterea motorului- consumul de carburant pe unitatea de putere- capacitatea utilajului- varsta motorului/utilajului

Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt maiavansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici peunitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste douaelemente sunt reflectate de dinamica atat a Legislatiei UE, cat si a Legislatiei SUA indomeniu.Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sauin apropierea solului , deschise si mobile.Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferentelucrarii sunt intermitente.Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executariilucrarilor de constructie a platformei s-a facut cu urmatoarele metodologii:

- metodologia US EPA/AP-42/1998 pentru particulele emise din manevrareamaterialelor,

- perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana;- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene

de mediu pentru poluantii emisi de utilaje.Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu lise pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasimotiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normativereferitoare la emisii.In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasuralucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate- cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari- intensitatea lucrarilor- tipul utilajelor- numarul de utilaje pe tipuri

Page 43: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

42Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje- durata lucrarilor/perioada de functionare.

Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru(in principiu 10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.In perioada anuala de lucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datoritacategoriilor de operatii care se vor executa la un moment dat, cat si datorita variatieiconditiilor meteorologice.Emisiile de particule generate de eroziunea eoliana pot avea loc continuu, pe toata perioadade constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului.Se mentioneaza ca, pentru a evita subestimarea situatiei s-au luat in considerare:

- intensitatile maxime ale lucrarilor- conditiile care favorizeaza cele mai mari emisii (desfasurarea simultana a unor

lucrari, continut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 μm in materialele manevrate,umiditatea minima a solului si a balastului, etc.)

- antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atat de pe suprafetele perturbate,cat si de pe gramezile de pamant

- folosirea de utilaje clasice echipate cu motoare Diesel lipsite de orice sistemde control al emisiilor (obisnuite pe santierele de constructii din Romania: buldozere,excavatoare, screpere, tractoare cu scarificator, etc.).Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantuluisunt direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 μm), invers proportionale cuumiditatea solului/pamantului si, dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului.Determinarea debitelor masice de particule emise in atmosfera s-a efectuat in functie despectrul dimensional caracteristic particulelor emise si a materialului implicat pentru fiecareactivitate/sursa. Debitele masice de particule specifice activitatilor/surselor mentionate s-audeterminat pentru urmatoarele diametre echivalente (d) ale particulelor:

· particule cu d ≤ 30 μm;· particule cu d ≤ 15 μm;· particule cu d ≤ 10 μm;· particule cu d ≤ 2,5 μm (particule care patrund in bronhii si in plamani, asa numitele

particule “respirabile”).Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lormajoritate, in categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasescin atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.Rezultatele privind debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilorTabel 8- Emisii pe unitatea de lungime si timp -

Debite masice pe spectrul dimensional (kg.m/h)Categorielucrare/operatie

d £ 30 mm d £ 15 mm D £ 10 mm d £ 2,5 mm

Excavare 4,8857 1,1142 0,857 0,5142

Page 44: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

43Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Incarcare auto 0,3857 0,1285 0,0857 0,0085Descarcare 1,1571 0,3428 0,3 0,0428Imprastiere 31,0714 7,1142 5,3142 3,2571

Eroziune 1,3285 0,9 0,6857 0,0171TOTAL 38,8284 9,5997 7,2426 3,8397

Debite masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor

Tabel 9- Emisii totale pe suprafata si perioada de executie -

Debite masice pe spectrul dimensional (t/ perioada de executie)Categorie

lucrared £ 30 mm d £ 15 mm d £ 10 mm d £ 2,5 mm

SAPATURI 19,5 4,5857 3,4714 1,9285EROZIUNE 4,9285 3,3428 2,5285 0,0857

TOTAL 24,4285 7,9285 5,9999 2,0142

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezinta debite masicemaxime orare care ar apare, in mod ipotetic, daca intreaga gama de lucrari s-ar executasimultan, situatie foarte putin probabila.

Debite masice de poluanti emisi in atmosfera in timpul lucrarilor de punere în operăbetonului

Tabel 10- Debite masice maxime orare -Debite masice maxime orare (g/h)NOx CH4 COVnm CO NH3 N2O Part. SO22634,0 9,2 382,2 852,8 0,378 70,2 309,3 539,8

Tabel 11- Debite masice totale -Debite masice totale (kg/ perioada executie)NOx CH4 COVnm CO NH3 N2O Part. SO2732 2,6 106,2 237 0,011 19,5 86 150

Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluanti generati de utilaje reprezintasituatia ipotetica in care intreaga serie de utilaje ar lucra simultan, in intervalul de timpestimat. Valorile maxime orare reprezinta varfurile de emisie posibile caracteristicefunctionarii unui set de utilaje.

Traficul auto de lucru

Page 45: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

44Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Debitele masice de poluanti generati de traficul auto de lucru s-au determinat cumetodologia EEA/ EMEP/ CORINAIR- 1997 (pentru poluantii emisi de autovehicule) si cumetodologia US EPA/ AP- 42/ 1998 pentru particule emise de pe arterele de trafic.Inventarul emisiilor pentru traficul de lucru reprezinta o maximizare a situatiei intrucat, pelanga conditiile infrastructuri rutiere mentionate mai sus, s-au considerat autovehiculeechipate cu motoare Diesel lipsite de sisteme pentru controlul emisiilor.Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc peamplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pecare au loc lucrarile, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitatiindustriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii decaptare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.

Perioda de functionareIn general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:

- emisii fugitive – din reteaua tehnologica, din activitatea de descarcare a hraneiin buncare

- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile de amoniac,gaz metan si protoxid de azot care rezulta atat din procesele metabolice si din dejectii, cat sidin activitatea de stocare a dejectiilor. Categoriile de surse asociate acestor emisii sunthalele de productie ale caror guri de ventilare pot fi considerate un sistem de sursepunctiforme.

Concluzionand, sursele de emisii provenite din activitatea de crestere pui de carne pentruconsum sunt:

- surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transportulmateriilor prime si produselor finite care deservesc unitatea

Tabel 12 Surse fixe de poluare, confom urmatorului tabel:

Sursa de emisie Faza de proces poluantHale de cresterepui de carnepentru consum

Crestere pui CO2 (din respiratia pasarilor)H2S (din dejectii in zona pardoselii)NH3 (cu emisie dominanta cu substantevolatile provenite din hala, in perioadaciclului de crestere)Pulberi totale

Impactul emisiilor de amoniac

Emisiile de amoniac provenite din activitatea de crestere a puilor in ferma avicola DrumulSubtire, masuratori efectuate in incinta amplasamentului altor ferme la capacitati deproductie mai mari decat cele avute in vedere prin actuala investitie au pus in evidentafaptul că nivelurile de concentraţii de amoniac în emisii si imisii se situau cu mult sub valorilelimită admisibile.

Page 46: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

45Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

In conditiile aplicarii tehnologiei BAT de crestere a puilor se reduc emisiile cu mai mult de50% (ex. La amoniac de la 0,315 kg/cap pasare an la 0,07 kg/cap pasare si an.Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surseloraferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a câmpurilor deconcentraţii (anexa 2).

Evaluarea nivelurilor de concentraţii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzutede reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevedevalori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale.Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafaţă si sebazeaza pe presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de formulagaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şi Tikvart pentru estimareaconcentraţiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentruestimarea concentraţiilor de poluant pe termen scurt de mediere.

IMISIITabelul nr. 13 Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită

a. Intervale de mediere scurteDistanţa faţă de

sursa/ limitaperimetruluiplatformei şi

sectorul de vant[m; sector]

Concentraţiamaxima /

plajaconcentraţii

[mg/m3]

Prag dealertăsănătate

(PA)[mg/m3]

Valoare limită= Prag deintervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoare limită protecţie

Vegetaţie(VLV)/

ecosisteme[mg/m3]

Obser-vaţii

1 2 3 4 5 6- 185.4 - 300 1) - < VL

0-200 (fata de sediilefermelor) NE-SV 185.4 - 60 < VL

200 – 1500 (fata desediile fermelor) 80 -60

- 300 -

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)Distanţa faţă de

sursa/ limitaperimetruluiplatformei şi

sectorul de vant[m; sector]

Concentraţia maxima/

plajaconcentraţii

[mg/m3]

Prag dealertăsănătate

(PA)[mg/m3]

Valoare limită =Prag de

intervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoare limităprotecţieVegetaţie

(VLV)/ecosisteme

[mg/m3]

Observaţii

1 2 3 4 5 6- 11.7 - 1002) - < VL

0-500 NV, SE 11.7 –60 - 1000 E, V 7.7 - 1

0 – 500 NE, SV 7.7 - 1- 100 - < VL

1) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;2) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

Page 47: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

46Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

In concluzie, activitatea din ferma nu are impact negativ asupra calitatii aeruluicontribuind prin modernizarea prevazuta la reducerea nivelului de poluanti emisi inatmosfera comparativ cu situatia actuala.

Impactul generat de mirosuri

Deoarece masuratorile concentratiilor de amoniac in aer efectuate la alte ferme auevidentiat concentratii mici in limitele reglementate pentru valorile instantanee cat si pentrumediile zilnice, se concluzioneaza ca receptorii umani nu vor fi afectati de mirosurilegenerate de ferma avicola.

Impactul generat de zgomote si vibratiiDatorita masurilor prevazute, contributia la zgomotul ambiental este neglijabila.

4.3 SOLSurse de poluare a solurilorCaracteristicile solurilor dominante

Solul este partea superioara, afânata, a litosferei, care se afla într-o continua evolutie subinfluenta factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pamântului în care sedezvolta viata vegetala. Este un sistem foarte dinamic ce îndeplineste multe functii si estevital pentru activitatile umane si pentru ecosisteme.Solul îndeplineste urmatoarele functii:

· producerea de biomasa;· depozitarea, filtrarea si transformarea unor substante;· sursa de habitate si specii;· serveste drept mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;· sursa de materii prime;· patrimoniu geologic si arheologic.

Fondul funciar reprezinta totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite cu ape) indiferentde destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau privat dincare fac parte.În functie de modul de utilizare, terenurile pot fi:

· terenuri agricole;· terenuri forestiere;· terenuri acoperite permanent cu apa;· terenuri din intravilan;· terenuri cu destinatii speciale (cai de transport, rezervatii naturale etc.)

Terenul pe care au fost realizate fundaţiile construcţiilor existente, are următoareastratificaţie:

- 0 – 0,80 – sol vegetal- 0,80 – 8 – praf argilor- nivelul apei subterane – 8 m

Page 48: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

47Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Fundarea s-a făcut direct pe pământ, la cota -1.50 cm faţă de C.T.A., luându-se în calcul opresiune de 1,8 daN/cmp.Fundaţiile sunt izolate, de tip pahar, prefabricate, armate, la cares-a utilizat un beton C6/7.5 (B100). Între fundaţiile izolate sunt montate grinzi de fundareprefabricate din beton armat.

Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse

PERIOADA DE CONSTRUCTIEPe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt urmatoarele:

- surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje.- surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor delucru.

Perioada de functionareSursele de poluare datorate activitatii care pot sa afecteaze solul/subsolul si apelesubterane sunt:

- apele uzate rezultate din procesul tehnologic de cresterea intensiva apasarilor;- pierderile din reteaua de canalizare;- platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide. Zonele care aufost evidentiate ca poluate cu ocazia elaborarii studiului si care va necesita osupraveghere atenta sunt:- platformele betonate pe care se depoziteaza dejectiile solide.

Conform celor prezentate in sectiunile 2 si 3, activitatea din ferma nu presupune surse depoluare pentru solul de pe amplasament.In ce priveste terenurile agricole din afara amplasamentului, sunt de mentionat cantitatile deazot (cca. 55,7 tone azot mineral) si fosfor (cca. 9,8 tone) din dejectiile solide care se aplicape aceste terenuri in cadrul actiunii de fertilizare.Deorece, in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul esteconsiderat poluant pentru mediu datorita poluarii apelor freatice, este necesar să fierespectată norma specifică de 170 kg de azot pe hectar şi an, ţinand cont in plus derezervele de azot existente in sol si de tipul plantelor cultivate.Corespunzator politicii conservatoare de aplicare a normei specifice minime de 170 kgazot/ha, rezulta o suprafata necesara de minim 327,6 ha pentru aplicarea intregiicantitati de asternut uzat provenit din ferma.Conducerea fermei va asigura elaborarea Planului de fertilizare de catre autoritatile agricolesi de gospodarire a apelor.

4.4 SUBSOL

4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentProiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si nici, prin mediulgeologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede,biotopuri, etc.

Page 49: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

48Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

4.5 BIODIVERSITATE

Impactul prognozat Situatia actualaZona de amplasament este relativ izolata, distanta de asezazile umane este peste 500 m.In zona de activitate a fermei nu exista zone protejate, de recreere, ecosisteme acvatice siterestre, monumente ale naturii.

PERIOADA DE CONSTRUCTIEIn perioada constructiei, impactul major asupra biodiversitatii este generat de nivelul dezgomot ridicat datorita functionarii utilajelor. Asa cum a fost descris in capitolele anterioare,principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru, sunt particulele de praf,NOx, SO2 si CO. Vor apare situatii pe termen scurt de stres chimic asupra vegetatieidatorate expunerii la impurificarea cu NOx, pe distante de pana la 200 m fata deamplasamentul drumului.

PERIOADA DE FUNCTIONAREPe durata functionarii datorita faptului ca in zona nu exista zone protejate, de recreere,ecosisteme acvatice si terestre, consideram ca nu sunt surse de poluare care sa afectezesemnificativ biodiversitatea.

Fara impact, pe amplasament si pe o raza >5 km in imprejurimile acestuia nu exista speciide plante sau animale protejate.

4.6 PEISAJ

Se apreciaza ca lucrarile de modificare a interiorului halelor nu vor avea efecte adverseasupra peisajului actual din zona.

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Odata cu demararea lucrarilor, se vor crea noi locuri de munca, fapt ce va genera o stoparea declinului demografic al localitatii. Acest lucru se va realiza prin stoparea emigrariipopulatiei tinere catre orasele cu un potential economic favorabil si oferirea unei posibilitatide afirmare chiar in propria localitate.

Se vor crea noi locuri de munca atat in perioada de constructie cat si in cea de exploatare.Desi in numar redus, acestea vor avea efecte benefice asupra mediului economic.

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

Fara impact.

Page 50: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

49Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

IMPACTUL IN TIMPUL ETAPEI DE INCHIDERE SI POST-INCHIDERE

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa inviitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii deinchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei care se bazeaza peurmatoarele elemente.

Tabelul nr. 16.a: Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea dinfunctiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioarasi exterioara.Camine de vizitare.Bazine vidanjabile.

Ape uzatede laspalareahalelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarearetelei de canalizare

Tabelul nr. 16.b: Structuri suprateraneCladire sau altastructura

Materialepericuloase Alte pericole potentiale

Hale de productie, altecladiri.

Nu Nu exista alte pericole potentiale pentrumediu

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Tabelul nr. 16.c: Zone in care se preleveaza probeZone/ localizariin care sepreleveazaprobe

Motivatie

Eventual, din jurulstructurilorsubterane

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane actuale vaavea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cufertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzatecu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentrumediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti dinsurse agricole. Ferma avicola nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realizaincetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Calarasisolicitarea de obtinere a autorizaţiei pentru încetarea activităţii.

Page 51: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

50Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

Planul actual reprodus in continuare ramane valabil si pentru activitatea de crestere a puilor.

· Curătarea şi dezinfectarea halelorInchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halelor deproductie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, maiputin actiunile de pregatire a halelor pentru repopulare.

· Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane:fose septice, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi dedejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

· Spălarea şi igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocareDupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemeneavidanjata

· Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolareatuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;- se va obtine autorizatia de demolare;- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu

toate normele de securitate specifice;- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu

regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor dinproiectul de demolare.

· Gestionarea materialelor de constructie periculoase.Pana in prezent, nu au fost evidentiate materiale periculoase in componenta cladirilor de peamplasament.Daca in cursul demolarii se vor gasi materiale periculoase, manevrarea si eliminareaacestora se va face in conformitate cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilorpericuloase.

· Colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi industriale.De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase inincinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.

Page 52: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

51Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

5. ALTERNATIVE

Nu este cazul.

6. MONITORIZARE

Evaluarea conformarii cu cerintele BAT este prezentata in tabelul nr. 17.

6.1 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER

In conformitate cu OUG 152/2005 art. 12, pct. 2), care precizeaza ca, in cazul fermelor decrestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru monitorizare iau inconsiderare costurile si beneficiile (“rezultatele analizei cost-beneficiu”) si cu BREF ILF carearata ca aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive,actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azotsi metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul, pe baza factorilor deemisie corespunzatori sistemului de adapostire.

Se vor raporta anual cantitatile de emisii pentru a fi incluse in Registrul poluantilor emisi sitransferati.

6.2 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE SUPRAFATA SISUBTERANE

Nu este cazul deoarece nu se fac descarcari de ape uzate in ape de suprafata sau subterane.

6.3 MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN RETEAUA DE CANALIZARE

Se va urmari ca parametrii apelor care se descarca in statia de epurare sa se incadreze inlimitele prevazute de NTPA 002/2002 cu modificarile ulterioare.

6.4 MONITORIZAREA ELEMENTELOR DE PROCES TEHNOLOGIC;MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR

Conform celor prezentate in Tabelul 10, Sistemul de monitorizare a elementelor de procestehnologic, inclusiv de monitorizare si raportare a deseurilor, este conform cu cerintele BAT.

Page 53: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

52Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Tabelul nr. 17: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizareaprocesului tehnologic

Activitatea in ferma Cerinte BATInregistrari si evidente curente:a) numarul /efectivul de pasari se

inregistreaza la fiecare data deintrare/iesire

b) greutatea corporala seinregistreaza la fiecare data deiesire

c) cantitatile de nutret intrate seinregistreaza la fiecare data deintrare; consumul lunar sedetermina prin calcul;

d) reteta nutretului combinat estepastrata la sediul FNC;

e) instalatia computerizata pentrucontrolul instalatiilor din halapermite determinarea consumuluide apa; urmeaza sa se organizezesistemul de evidente;

f) consumul lunar de energie;

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:a) numar de animaleb) cresterea in greutatec) consum de hrana,d) compozitie hrana cu evidentiere

continut de proteina cruda si fosfor,e) consum de apa,f) consum de energie,g) cantitati de deseuri si compozitia

acestora (inclusiv dejectii),(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

h) evidenta verificarii integritatiibazinelor de stocare a dejectiilor lichidecare se efectueaza la fiecare golirecompleta, precum si a rezultatelorcontrolului si a masurilor de remediere,dupa caz (BREF ILF Sectiunea 2.14)

Se va institui un registru de evidenta:cantitati de dejectii solide livrate laterti, data livrarii, numelebeneficiarului, destinatia dejectiilor.Termen: permanent

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:cantitatile de deseuri si compozitiaacestora (inclusiv dejectii)(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

6.6 MONITORIZAREA MEDIULUI

Tinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea din ferma ar putea contribui lapoluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti in aer. Aceasta contributie esteredusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de legislatia invigoare.In aceste conditii, se considera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizarea calitatii aerului la limita incintei fermei diferit de cel actual.

Page 54: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

53Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

Tabelul nr. 18: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire

Nrcrt

Tip deaccident

Cauzepotentiale

Impactpotential

Probabilitatedeproducere

Riscestimat

Tehnici preventive

0 1 2 3 4 5 61 Explozii Avarie la

reteauade gazmetan

PierderiumanePagubemateriale

mica mic Intretinerecorespunzatoare aretelei; instruireapersonalului

2 Incendii Scurtcircuit electric;neglijenta;intretinerenecorespunzatoare aechipamentelor

Poluareatmosferica;Impactvizual;Pagubemateriale

mica mic Se respectăinstructiunile deprevenire siinterventie in caz deincendii.La acestea seadauga masurile deprevenire adoptate infaza de proiectare sidescrise mai jos.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Fara dificultati.

9. POLUARE TRANSFRONTIERA

Nu este cazul. Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactulactivitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local. Se va urmari permanentrespectarea celor mai bune tehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiilesi planificate activitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.

Page 55: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

54Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. INFORMATII GENERALE

Societatea comercială SC PRIMA NOVA SRL are ca profil de activitate cresterea in sistemintensiv a pasarilor. In ferma avicola Cosambesti ce face obiectul acestui studiu, societateaintentioneaza reabilitatea a 9 hale de productie si echiparea corespunzatoare in vedereacresterii la sol a puilor de carne.

10.2. DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul consta in modificarea instalatiilor interioare ale halelor de productie in scopulasigurarii conditiilor de crestere a puilor de carne in sistem de adapostire la sol. Cele 9 halevor asigura o capacitate totala de 156000 capete/an in 6 cicluri de poductie preconizate.

Realizarea proiectului presupune doar modificari interioare ale adaposturilor/ halelor deproductie conform sistemului de adapostire la sol si montarea instalatiilor interioare deiluminat, asigurare a hranei, adapat si incalzit.Nu se modifica nici-unul dintre parametrii constructivi si cei exteriori de finisare a halelor deproductie. De asemenea, nu se modifica instalatiile de asigurare a utilitatilor si parametriiacestora (alimentare cu apa, evacuarea apelor uzate, alimentarea cu energie electrica) sinici sistemul de gestionare a deseurilor (se modifica numai sistemul de evacuare adejectiilor din hale spre platforma de depozitare nou construita).

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propusA. Activitati de productie· Popularea halelor cu pui de 1 zi;· Cresterea puilor de carne pana la varsta de cca. 42 zile;· Incarcare pasari pentru a fi transportate cu auto la abator;· Activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice:

- adapostire, realizata in cele 9 hale amenajate pentru crestere pe asternutuscat la sol; sisteme de ventilatie automatizat, iluminare si incalzire; serealizeaza 6 cicluri/ an;

- furnizare hrana: aprovizionare cu furaje speciale aduse cu mijloace auto;descarcare in buncarele amplasate in exteriorul fiecarei hale; descarcaremecanizata in buncarele mici interioare, din care se alimenteaza liniile dehranire; hrana este administrata o data pe zi;

- adapare realizata prin: sistem de linii cu picuratori, suspendate;- evacuarea dejectiilor- colectarea mecanica a dejectiilor la depopulare- curatarea adaposturilor la depopulare: spalarea halelor a peretilor halelor cu

pompa de apa de mare presiune), la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei de spalare din hale prinreteaua de canalizare catre bazinele colectoare vidanjabile;

Page 56: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

55Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

- asistenta veterinara de specialitate care include controale si prescriereamedicamentelor si vaccinurilor;

- administrarea medicamentelor (in apa) si a vaccinurilor (in apa, prininoculare si injectabil).

§ Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament- Alimentare cu apa pentru: adapat, consum menajer la filtrul sanitar, curatare

hale, rezerva de incendiu; sistemul de alimentare sursa proprie – foraj de medieadancime

- Alimentarea cu energie electrica – se face de la reteaua de distributie aSistemului Energetic National

C. Activitati de gospodarire a apelor uzate si a dejectiilor solide- Colectarea apei uzate in bazinele din beton armat in care sunt evacuate apele

rezultate din spalarea halelor;- Evacuarea la canalizarea oraseneasca cu respectarea limitelor din NTPA

002/2005;- Eliminare dejectii in sistem mecanizat.

D. Activitati de intretinere si administrativeIn ferma se vor desfasoara mici activitati de intretinere la fata locului a echipamentelormecanice si electrice din dotare. Pentru realizarea altor reparatii de mai mare anvergura, seapeleaza, dupa caz, la furnizori de servicii specializati. Activitatile administrative suntactivitati de birou.

10.3. CONFORMAREA CU CERINTELE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele celor mai bune tehnici disponibile(BAT) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia mediului.

Folosirea apeiVor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce privesteconsumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizarea halelor. Sistemul deadapare a pasarilor este mecanizat evitandu-se risipa de apa. Intrucat sistemul de crestereeste asternut uscat la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu deproductie, dupa colectarea uscata a dejectiilor si evacuarea acestuia in exteriorul halei,folosind masina de spalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa.

Adapostirea pasarilorPasarile vor fi crescute pe asternut uscat la sol.Toate halele vor fi dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare medicamente,reglare parametri microclimat: temperatura, ventilatie si umiditate, lumina.Admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat, temperatura optima din hala, programulde lumina si hranire precum si efectivul din hala sunt controlate si monitorizate permanentde un computer de proces. Programul de lumina asigurat este intre orele 600 - 2200.

Tehnici de nutritie

Page 57: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

56Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale. Se va aplica furajarea dupa retete diferentiatepe faze de crestere. Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitateazilnica de hrana administrata sunt conforme cu cerintele BAT.

Managementul dejectiilorEvacuarea se efectueaza mecanizat in remorci, urmand a fi transportate catre un spatiuspecial amenajat pentru depozitare temporara, pentru utilizare directa ca fertilizator pentruagricultura.Apele de spalare din hale (in cantitate conforma cu cerintele BAT) se descarca in reteauaexterioara de canalizare formata din conducte de beton armat si camine de vizitare, iar deaici in bazinele vidanjabile. Apele preluate cu vidanja sunt descarcate intr-o statie deepurare municipala de catre furnizorul de servicii de vidanjare specializat, pe baza decontract.Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat legislatia nationalecat si in contractul cu operatorul statiei de epurare municipala in ce priveste incadrarea inlimitele prevazute de NTPA 002/2002 (cu modificarile din 2005), pentru ape descarcate instatii de epurare. Este necesara efectuarea unei curatenii mecanice riguroase pentru arezulta ape de spalare cu incarcari reduse.

Controlul emisiilorPrincipalele emisii sunt cele de amoniac si gaz metan in atmosfera, care rezulta dinprocesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in atmosfera sunt halele de productiesi sistemul de management al dejectiilor.Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru adapostireapasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea si furajareapuilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat productia de azot cat siemisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile. Deoarece dejectiile solide suntevacuate in afara fermei, emisiile de amoniac din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelornu sunt generate pe amplasament.Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen sulfurat, pulberi) sunt incantitati nesemnificative.Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol (exfiltratii dinsistemul de canalizare) pot apare doar accidental, sunt mici si nu prezinta risc de poluare.

MirosuriMirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in conditiile incare si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare de hidrogen sulfurat genereazade asemenea mirosuri dar, in conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a pasarilor,aceste emisii sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

DeseuriPe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitarveterinare: ambalaje de la vaccinuri si mortalitatile. Acestea se elimina in afara fermei

Page 58: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

57Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

conform normelor sanitar-veterinare: mortalitatile sunt preluate de SC PROTAN SA invederea neutralizarii, iar ambalajele de vaccinuri (flacoane de sticla) se neutralizeaza inlapte de var si se transporta la depozitul de deseuri municipale prin prestatorul de servicii desalubritate.

EnergieEnergia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT.

AccidenteMasurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a celor decolectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenirea accidentelor de tipindustrial.

ZgomotNivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilor BAT(privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la sacrificare,manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalteutilaje) pentru reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.

Monitorizare; RaportareMonitorizarea va fi de asemenea in conformitate cu cerintele documentului de referintaprivind cele mai bune tehnici disponibile. Se vor mentine urmatoarele inregistrari si evidentecurente:a) numarul/ efectivul de pasari la fiecare data de intrare/iesireb) greutatea corporala la fiecare data de iesirec) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul;d) cantitatea de mortalitati.Halele vor fi dotate cu apometre fiind posibila organizarea sistemului de evidente.In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare la prevenirea poluariiapelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde o serie de actiuni dintre care sementioneaza:- pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fi folosite ca

material fertilizant, si a datelor de livrare;- elaborarea planului de fertilizare a terenurilor cu dejectii animaliere;- stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul de dejectii isi insuseste,

obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea deprobe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid de azot simetan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul conform celorprezentate in sectiunea nr. 6 la acest document. Se vor face raportarile anuale pentruRegistrul poluantilor emisi si transferati.

Scoaterea din functiuneActivitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica aamplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitare adeseurilor periculoase.

Page 59: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

58Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare care sapermita utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementele constituente alePlanului de inchidere a instalatiei.

Reglementarile privind protectia habitatelorPe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animaleprotejate.

10.4. ALTERNATIVE STUDIATETehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai mare beneficiupentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.

10.5. EVALUAREA IMPACTULUISingurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si se datoreaza inspecial emisiei de amoniac din halele de productie si din stocarea dejectiilor. Pe langaefecte asupra sanatatii receptorilor umani, amoniacul conduce si la producerea mirosurilorneplacute.Modelarea matematica a dispersiei in aer pentru emisiile de poluanti semnificative, s-a facutdoar pentru amoniac, deoarece in cazul metanului nu sunt prevazute valori limita pentruzonele rezidentiale. S-a tinut cont de emisiile din halele de productie.Analiza rezultatelor obţinute pune în evidenţă faptul ca nivelurile de concentraţii în aerulambiental, in afara fermei, generate de sursele aferente obiectivului, se situeaza subvalorile limită pentru concentraţiile maxim admisibile de amoniac în atmosferă atat pe duratescurte cat si medii de mediere, conform legislaţiei în vigoare (STAS 12574/1987 careprevede valori maxime admisibile – CMA - pentru amoniac in zone rezidentiale).In concluzie, se poate afirma ca prin modificarile propuse in ce priveste activitateadin ferma, impactul asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte incontext transfrontiera.

11. DOCUMENTE ANEXATE

Breviar de calcul apa

Modelarea dispersiei poluantilor in aer

Page 60: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

59Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Anexa 1

BREVIAR DE CALCUL

A) Necesarul de apaDebite zilnice: pentru un regim de funcţionare de 24 h/zi – 7 zile/saptamana, 365zile/anNecesarul de apa –conform STAS 1343/1-2006 si STAS 1478/90Apa provenind din sursa proprie este folosita in scop:

- Menajer pentru personalul angajat;- Tehnologic pentru:

· Adapare gaini ouatoare;· igienizare hale gaini ouatoare

· In scop menajer- 8 angajati (din care 6 muncitori si 2 TESA)- Debit specific 60 l/zi pentru muncitori si 20 l/zi personal TESA

BREVIAR DE CALCUL CONSUM MENAJERNecesar de apa

Nr. Categorie de consumCoeficientde variatie

zilnica(Kzi)

Coeficientde variatieorara (Ko)

Qn zimed

(mc/zi)

Qn zimax

(mc/zi)

Qn orarmax

(mc/h)

1 angajati permanenti 1.2 2.00 0.40 0.48 0.08

· In scop tehnologic (Ferma de pasari)

BREVIAR DE CALCUL FERMA PUINecesar de apa

Nr. Categorie deconsum

Coeficientde variatie

zilnica(Kzi)

Coeficientde variatieorara (Ko)

Qn zi med (mc/zi)Qn zimax

(mc/zi)

Qn orarmax

(mc/h)

1 pentru adapare 1.25 2.00 31,2 39.00 6,52 pentru spalare hale 1.30 2.00 5 6,5 0,8

Consumul specific de apa pentru consum biologic este de cca. 0,2 l/pe cap de pui si zi(consumul maxim este de 0,25 l/pe cap de pui si zi).

Page 61: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

60Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Igienizarea halelor se face cu un debit specific de 5 l/mp . In incinta exista 9 hale avandsuprafata de 1000 mp/hala. O hala sa spala intr-o zi. Rezulta:Q zi med = 1 hale x 5 m3/hala x 1 ciclu de spalare (cca 9 zile/ciclu, 54 zile/an a cate 5m3/zi);Q zi max = 6.5 m3/zi;Q orar max = 0,8 m3/ora.

B) Cerinta de apa (Qs):

BREVIAR DE CALCUL AL NECESARULUI SI CERINTEI DE APA POTABILADENUMIRE (mc/zi) (mc/h) (l/s)

Qn zi med 31.6 1.33 0.36Qn zi max 39.48 1.65 0.46Qn orar max 6,58 1.83Coeficient de pierderi prin retele Kp 1.10Coeficient pentru folosinte tehnologiceKs 1.02

Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 35.45 1.48 0.41Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 44.3 1.85 0.51Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max 7.38 2,05

Restitutia.C) Canalizare apa uzata

Apa uzata tehnologica reprezinta 90% din consumul de apa pentru spalarea tehnologica ahalelor la depopulare considerandu-se debitul necesar pentru spalarea unei hale/zi timp de9 zile/ciclu, 6 cicluri/an.

BREVIAR DE CALCUL APA UZATA TEHNOLOGICADENUMIRE (mc/zi) (mc/h) mc/an

Qu zi med 5 x 0,9 =4,5(cca. 54 zile/an) 4.5:8 ore =0.56Qu zi max 6,5 x 0,9 =5.85 5,85:8 ore =0.73

Qu orar max 0.73

243

Apa uzata menajre reprezinta 80% din necesarul de apa:

Page 62: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

61Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

BREVIAR DE CALCUL APA UZATA MENAJERADENUMIRE (mc/zi) (mc/an) (mc/h)Qu zi med 0,8 x 0,4= 0,32 116,8 0,32:8 ore =0,4Qu zi max 0,8 x 0,48 =0,38 0,38 :8 ore =0,48Qu orar max 0,06

D) In scop PSI rezervor inmagazinare apa bicompartimentatPentru inmagazinarea apei exista un rezervor de apa din care se va asigura necesarul deapa potabila pentru ferma cat si apa de incendiu (capacitate rezervor 80 mc).In conformitate cu STAS 1478, avand in vedere :· Destinatia cladirii: cladire de productie;· Volumul compartimentului de incendiu· Categoria de pericol de incendiu: “C”;· Grad de rezistenta la foc a constructiei: III;

Au rezultat necesare urmatoarele categorii de instalatii pentru combaterea incendiului:· Hidranti de incendiu interiori: 2 x 2,5 dm3/s = 5 dm3/s, conform art.3.1, tab.5 al.2.b;· Hidranti de incendiu exteriori: 5 dm3/s (1 hidranti de 5 dm3/s), conform Anexei E2, tab

2.1.

Rezerva de incendiu este calculata in functie de perioada de refacere astfel pentru hidrantiiinteriori tr = 10 min iar pentru hidrantii exteriori de tr = 3 ore.

Vi = 5 dm3/s x 10 min x 60 sec/min = 6000 dm3 = 3 m3;Ve = 10 dm3/s x 3 h x 3600 s = 54 m3

Calculul debitului de apa meteorica.Qpl.=∑IScΦ(L/s)I= intensitatea ploii de calcul in L/ha /s(135)Sc=suprafata de scurgere de calcul, in ha(1)Φ=coeficientul de scurgere(0.8),Qpl= 86,4 L/s.

IntocmitIng. Vraciu Radu

VerificatIng. Sevastita Vraciu

Page 63: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

62Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

ANEXA NR. 2 MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR IN AER

1. Consideratii generale

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surseloraferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematică a câmpurilor deconcentraţii.

Evaluarea nivelurilor de concentraţii s-a efectuat prin raportarea la valorile limită prevăzutede reglementările în vigoare, in cazul de fata acestea fiind STAS 12574/1987 care prevedevalori maxime admisibile (VL) pentru amoniac in zone rezidentiale.

2 Descrierea modelului

Modelele folosite sunt aplicabile pentru surse continue punctiforme sau de suprafaţă si sebazeaza pe presupunerea că distribuţia spaţială a concentraţiilor este dată de formulagaussiană a penei: Modelul CLIMATOLOGIC Martin şi Tikvart pentru estimareaconcentraţiilor de poluant pe termen lung de mediere si o varianta a acestuia pentruestimarea concentraţiilor de poluant pe termen scurt de mediere.

Concentraţia medie CA într-un receptor aflat la distanţa r de o sursă de suprafaţă şi laînălţimea z este de sol este dată de relaţia:

A0 k

kl=1 m=1

l mC = 16 q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dp

r r r¥

=ò ååé

ëê

ù

ûú

1

16 8 7

S F( )

unde: k = indice pentru sectorul direcţiei vântului;qk(r) = òQ(r,q)dq pentru sectorul k;Q(r,q) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaţă;r = distanţa de receptor pentru o sursă de suprafaţă infinitezimală;q = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor;l = indice pentru clasa de viteză a vântului;m = indice pentru clasa de stabilitate;F(k,l,m) = funcţia de frecvenţă a stărilor meteorologice;S(r,z;Ul,Pm) = funcţia care defineşte dispersia;z = înălţimea receptorului deasupra solului;ul = viteza vântului reprezentativă;Pm= clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentraţia medie CP datorită a “n” surse, este dată de relaţia:

Page 64: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

63Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

rr

p n

mlnnn

1=m1=l

N

1=nP

)P,uz;, S(Gm)l,,k(216=C

Fååå

78

unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă;Gn = emisia pentru sursa n;rn = distanţa de receptor a sursei n.

Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 şi forma funcţiei S(r,z;ul,Pm) va fi:

dacă sz(r) < 0,8 Lşi

( ) ÷÷

ø

ö

çç

è

æ÷÷ø

öççè

æ D+-÷÷

ø

öççè

æ2

21expexp

rsr

rz1/2ll

mlhh

Tu0.692-

Lu1=)P,u,0;S(

dacă sz(r) > 0,8 Lunde: sz(r) = funcţie de dispersie verticală;

h = înălţimea sursei; Δh = supraînălţarea penei de poluant, calculată cu relaţiile lui Briggs;

L = înălţimea de amestec; T1/2 = timpul de înjumătăţire a poluantului.

Posibilitatea dispariţiei poluantului prin procese fizice sau chimice este dată de expresia:exp (-0,692ρ/ul T1/2 )

Sursele de suprafata sunt considerate un numar n de surse punctiforme.

Concentraţia totală pentru o perioadă de mediere este suma concentraţiilor datoratetuturor surselor pentru acea perioadă.

Datele de intrare cuprind informaţii privind:· grila de calcul;· datele de emisie;· parametrii meteorologici.

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului în orice punctaflat la anumite distanţe de sursa/surse, prin luarea în considerare a contribuţiei tuturorsurselor. Ca urmare, este posibil să se calculeze concentraţiile pe o arie în jurul sursei. Înacest scop, se limitează aria de interes, iar pe suprafaţa ei se fixează o grilă, de regulă

( ) ÷÷ø

öççè

æ÷÷

ø

ö

çç

è

æ÷÷ø

öççè

æ D+-

Tu0.692-hh

)(u22=)P,u,0;S(

1/2lzzl

mlr

rsrspr exp

21exp

2

Page 65: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

64Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

pătratică, ale cărei noduri constituie receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg înfuncţie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes şi ale problematicii la care trebuie să serăspundă. Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre est şi axa Oyspre nord, în funcţie de care se stabilesc coordonatele surselor şi ale nodurilor.

Datele de emisie cuprind caracteristicile surselor: concentraţiile noxelor evacuate,înălţime geometrică, diametrul sau suprafaţa de emisie, viteza şi temperatura deevacuare a poluanţilor.Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcţiei de frecvenţă F(k,l,m) atripletului direcţia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa de stabilitate, stabilită peşiruri lungi de date (plurianuale). De exemplu, dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt,8 clase de viteză şi 7 clase de stabilitate, tabelul de valori ale funcţiei de frecvenţăcuprinde 896 de intrări.

Aplicatie pentru Ferma Zootehnica Cosambesti

Poluanti analizatiSingurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3) deoarece legislatia nationalanu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti poluanti din aer care se emit incantitati semnificative in fermele de cresterea puilor, respectiv metan si protoxid de azot.

Grila de calculS-a utilizat o grilă cu dimensiunile 5.1 km x 4.2 km cu pasul de 20 m.

Date de emisieS-au retinut pentru modelarea dispersiei emisiile determinate cu valorile maxime alefactorilor de emisie indicati de BREF ILF:

Parametrii meteorologiciS-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la Staţia Meteorologică Calarasi.Valorile concentratiilor maxime in imisie reprezinta cele mai mari concentratii care potaparea, in cele mai defavorabile conditii meteorologice.

Page 66: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

65Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

RezultateRezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de poluanţi la nivelulsolului (inclusiv distanţa faţă de sursa/limita amplasamentului) se prezintă comparativ cuvalorile limită şi, după caz, cu pragurile de alertă, conform legislatiei de mediu in vigoare întabelul nr. 1 şi sub forma Harţilor de izoconcentraţii (Figurile nr. 1-2 la aceasta Anexa)

Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei poluanţilor înatmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în atmosferă (imisii),prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă faptul că nivelurile de concentraţii înaerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorilelimită, indiferent de durata intervalului de mediere.

IMISIITabelul nr. 1 Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limităa. Intervale de mediere scurte

Distanţa faţă desursa/ limitaperimetruluiplatformei şi

sectorul de vant[m; sector]

Concentraţia maxima

/plaja

concentraţii

[mg/m3]

Prag dealertăsănătate (PA)[mg/m3]

Valoarelimită =Prag de

intervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoarelimită

protecţieVegetaţie(V

LV)/ecosisteme

[mg/m3]

Obser-vaţii

1 2 3 4 5 6- 185.4 - 300 3) - < VL

0-200 (fata desediile fermelor)

NE-SV185.4 - 60 < VL

200 – 1500 (fatade sediilefermelor)

80 -60

- 300 -

b. Intervale de mediere lungi (24 ore)

Distanţa faţă desursa/ limitaperimetruluiplatformei şi

sectorul de vant[m; sector]

Concentraţia

maxima/plaja

concentraţii

[mg/m3]

Pragde

alertăsănătate (PA)[mg/m3]

Valoarelimită = Prag

deintervenţiesănătate(VL/PI)[mg/m3]

Valoarelimită

protecţieVegetaţie(VLV)/ecosist

eme[mg/m3]

Obser-

vaţii

1 2 3 4 5 6- 11.7 - 1004) - < VL

3) timp mediere 30 minute, STAS 12574/87 ;4) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87

Page 67: MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR. 6 COSIMBESTIarpmag.anpm.ro/upload/21809_raport sc prima nova srl.pdfMODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI 1 Raport la Studiul de Evaluare

MODERNIZARE HALE PRODUCTIE FERMA NR 6 COSAMBESTI

66Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

0-500 NV, SE 11.7 –60 - 1000 E, V 7.7 - 1

0 – 500 NE, SV 7.7 - 1- 100 - < VL