Extinsii de la cdteva sate la un imperiu imens, Roma …lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula...
Transcript of Extinsii de la cdteva sate la un imperiu imens, Roma …lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula...
/ Extinsii de la cdteva sate la un
imperiu imens, Roma anticii a
dominat zona mediteraneanii.in ciuda datinilor sale aspre
~i a riizboaielor crude,
civilizatia romanii a stabilit
un record impresionant de
inalte realiziiri,/1"
~ manii credeau ca sunt urma~ii luiAeneas, un traian care reu~ise sa scape
upa distrugerea ara~ului sau natal decatre greci. Ei cansiderau de asemenea, caRama fusese fandata de Ramulus, unul dintregemenii zeului razbaiului, Marte.
fn realitate, Rarna timpurie era a regiunedestul de restransa, campusa din sate can-struite pe varfurile dealurilar, care s-au unit ~iau prasperat datarita pazitiei lor favarabile perutele camerciale din interiarul Italiei. Cutaate acestea, Rama a fast pentru mult timpeclipsata de un alt papar din centrul Italiei ~ianume etruscii, din randul carara s-au ridicatcativa regi.
O noua republicain 510 (l.e.n.), romanii l-au expulzat pe ulti-mul lor rege, Tarquinius Superbus, ~i au Infi-intat o republica. A fost necesara o perioadade 200 ani de conflicte Intre clasele sociale, ~ianume Intre patricieni (aristocrati) ~i plebei ~(oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anu- .xmita stabilitate constitutionala.
Sub noua republica, un corp constitution-al, Senatul, a creat majoritatea legilor ~i decizi-ilor; conducerea propriu-zisa fiind asiguratade doi consuli. Noi consuli erau ale~i Infiecare an de catre Adunarea Poporului, Insa
O Forumul Roman, locul de intrunire aSenatului. Aceasta inlan1uire de temple,cladiri ale guvernului ~i magazine, adaposteaPiatra de Hotar de Aur, considerandu-se catoate strazile imperiului duceau spre aceasta.
\
O Ramulus ~i
rnernbrii acesteia erau de rnulte ori convin$is;l aleag;l candidati aristocrati, intereselepoporului rarnanand astfel s;l fie reprezentatede cei doi tribuni. in practic;l, cornprornisurilernentineau un anurnit sirnt al cet;ltenieicornune ~i al spiritului public, una dintre celernai rnari forte ale Rornei.
Ceta,enia romanaMulturnit;l acesteia, rornanii au putut s;lforrneze ~i rnai tarziu s;l dornine o confeder-atie In carnpia Latiurn ~i s;l-i Inving;l pan;l laurma pe etrusci, samniti ~i gali. Unul dintresecretele succesului lor era neobi~nuita gen-erozitate fat;l: de aliatii lor, precum ~i fat;l depopoarele pe care le cucereau, c;lrora le acor-dau, rnai devrerne sau rnai tarziu cet;lteniarornan;l. Aceasta Insernna cre~terea nurn;lruluirornanilor o dat;l cu cuceririle pe care lef;lceau. De asernenea, aliatii tindeau s;l le
, rarnan;l loiali dup;l e~ecuri, a~a Incat rornanii, pierdeau desb;lt;lliile, Ins;lln general ca~tigau
razboaiele.Pan;lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula
Italica, cooperand cu locuitorii Cartaginei In~ vederea subjug;lrii ora~elor grece~ti din sud ~i~ a alung;lrii din Sicilia a regelui grec pyrrhus din~ Epir. Insula a devenit apoi r;lsplata In r;lzboiul~ de 23 de ani (264-241 I.Hr.) dintre Rorna ~i
21
~
Remus au fast,patrivit legendei, fiiigemeni ai zeuluiMarte ~i au fast cres-cu~i de a lupaaica. Secredea ca Ramulusfandase ara~ul Rama,in scapul indepliniriiunei misiuni, atribuitestrama~ului sauAeneas.
ROMA ATOTCUCERITOARE
O Cucerirea romana a dus la cladirea celuiniai mare imperiu din lume, cu MareaMediterana transformata in "Iacul roman;/
O Infanterist in armura, in echipament delupta. in perioada construirii imperiului arma-ta romana era compusa din 30 de legiuni, fie-care alcatuita din 6000 de barba~i puternici,supu~i unui program riguros de instruc~ie.
O Hannibal (247-183 i.Hr.), generalulcartaginez, care le-a provocat romanilor ceamai grea infrangere la Cannae, in 216 i.Hr .
o annat:l ce includea chiar ~i elefanti africanide rnzboi, atacind apoi ltalia. De~i inferioarnnumeric, annata sa a provocat infcingeri ro-manilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene(217 i.Hr.) ~i la Cannae (216 i.Hr.). insa portileRomei ~i ale majorit:ltii aliatilor acesteia i-aurnmas inchise lui Hannibal, ~i de~i acesta agasit sprijin in sudul ltaliei, rnrnanand in penin-sula timp de 16 ani, victoria fmala nu a fost asa. intre limp, romanii i-au invins pe aliatii luiHannibal, au cucerit Spania ~i au invadat Mricade Nord. Rechemat din ltalia, Hannibal a fostinfcint in bat:llia de la Zama (202 i.Hr.) ~i/ Cartagina a capitulat.
Romanii deveneau din ce in ce mai puter-nici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fiprovocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina,care era aproape lipsita de aparare, preluindastfel conducerea Greciei. in secolul al 2-leai.Hr., Macedonia,. Grecia, Pergamul din AsiaMica (Turcia modema), precum ~i coastamediteraneana a Frantei au intrat sub con-trolul roman; o parte a Egiptului a rnmasnominal independent:l, insa indeplinea rolulde stat vasal (aliat dependent). MareaMediterana devenea astfel un "lac roman".
Nemul~umirea cre~teExpansiunea de asemenea proportii a afeCtatmodul de viata roman. Fiind un popor careaprecia severitatea ~i simplitatea, romanii nutrniau intotdeauna in lux ~i bogatii. Sistemullor politic, creat pentru un ora~-stat, era adap-tat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu.Clasa mijlocie a cavalerilor, din ce in ce maiprospera, detesta faptul ca monopolul puteriiera detinut de aristocrati.
Razboaiele romane au adus un numarmare de sclavi in Italia; rnana de lucru maiieftina a sclavilor i-a indepartat pe tarani depe p~minturi, indreptandu-i spre ora~e, undenemultumirile lor deveneau periculoase. inacela~i timp, italienii liberi, c~rora nu li seacordase inc~ cet~tenia roman~, i~i manifes-tau nemultumirile, in timp ce num~rul marede sclavi putea declan~a oricind o revolt:l.
Toti ace~ti factori au f~cut din primul secoli.Hr. o perioad~ de lupte politice complexe ~icu o cre~tere a violentei, care puteau duce la ,
destrnmarea statului roman. Agitatia care aurmat a dus la dezvoltarea unor partide rivalein stat, Optiffiatii aristocrati ~i Popularii, dincindurile plebeilor. Conflictele dintre ace~tiaau contribuit la subminarea republicii.
in generatia unruItoare Roma a fost tirit:l~
O Acest mozaicroman din Pompeiprezinta actori ce sepregatesc sa joaceintr-o piesa. Artaromana a fost influ-en1ata in mare partede lucrarile grece~ti.insa romanii erauinovatori talenta1i inscrierea satirelor,istoriei ~i poeziilor.
Cartagina, o mare putere comerciala: nord-africana:, care era acum principala rivala: aRomei in suprematia pentru bazinul occidentalal Ma:rii Mediterane. Legiunile romane -oarmata: compusa: inca: din ceta:teni -s-au des-curcat bine in fata mercenarilor din Cartagina,insa: rilzboiul nu s-a incheiat pana: candromanii nu ~i-au creat o Rota: formidabila:. Lasf~itul rilzboiului, Cartagina a cedat Sicilia ~i,curand, Roma a ocupat Sardinia ~i Corsica.
HannibalAceasta a fost doar prima ronda: a unui conflictcare a epuizat Roma. Ingenio~ii cartaginezi auconstruit un nou imperiu in Spania, ga:sind inHannibal un comandant de geniu, al ca:rui tata:l-a fa:cut sa: jure ca: va rilmane ostil Romei. Candrilzboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intre-prins o traversare hazardata: a Alpilor, insotit de
22
O Sclavii ~i ctimi-nalii erau antrena'ica gladiatori, care seluptau intre ei incadrul spectacolelorpublice desfa~uratein Colosseum.Gladiatorului invins ise cru'a via,a sauera ucis, in func,iede dorin,a publicului.
~ O Roma "OrasulE ' .~ Etern'. ~i principalele~ sale construc~ii dinO timpul impara~ilor .
""'ROMA Porta Salaria
'~ ,°rta Nomentana
"\
"1.$ c-0 %$". ~~ ??
$~'~$~n" '."
"-v~..
C;"ullu; Ne,o
. ).1
Ba;'e 'u;
Ba;le lu;
-Teatrullu; Pompei
""
Arcullu;
-C~stantm --
enta, Incat membrii acestuia puteau araniaafacerile republicii dupa bunul lor plac.Printre responsabilitatile distribuite de acesta,s-a numarat ~i conducerea provinciei romaneGalia (In Franta), preluata de Cezar. Aflandu-se la o varsta medie, Cezar ~i-a demonstratgeniul rnilitar, cucerind toata Galia (58-51I.Hr.) ~i Intreprinzand doua expeditii celebreIn Indepartata insula a Britaniei.
intre timp, balanta In interiorul triumvirat-ulul a fost rasturnata In momentul In careCrassus a fost Infrant ~i ucis In est, de parti.Pqrnpei s-a aliat cu Senatul, crezand ca este elInsu~i amenintat. Cezar a intrat In ltalia Inanul 49 I.Hr., Insotit de vechea sa armata.Razboiul civil, care a urmat, s-a raspandit Intoate regiunile din iurul Mediteranei. in anul45 I.Hr., Cezar a ie~it victorios devenind dic-tator al Romei, fiind apoi-asasinat In 44 I.Hi:
Aceasta a dus la izbucnirea altor razboaie.Partidul senatorilor, In frunte cu Brutus ~iCassius, a fost Infrant de al doilea Triumvirat,compus din Octavian, nepotul ~i fiul adoptivallui Cezar, Marc Antoniu ~i Lepidus. Lepidusa fost eliminat, iar Octavian ~i Antoniu au ridi-cat armele unul Impotriva altuia. Antoniu ~iregina Cleopatra a Egiptului au fost Infranti laActium (31 I.Hr.), lasandu-l pe Octavianstapan asupra lumii rornane.
imparatul AugustusOctavian, cunoscut rnai bine dupa titlul ce i s-a acordat, Augustus, a fost primul lmparatroman, domnind pana In anul 14 d.Hr.Republica nu a fost niciodata abolita:Augustus a condus printr-o serie de institutiilegale care l-au aiutat sa obtina controlulasupra statului ~i armatei, a~a lncat republicaa decazut Incet, In timp ce Senatul ~i alte insti-tu1;ii tradi1;ionale au fost pastrate.
Augustus a avut o domnie eficienta,armatele sale largind frontierele imperiuluipana la Dunare. Urma~ii sai -Tiberius,Caligula, Claudius, Nero -au avut domniiscandaloase ~i, lipsindu-le restric1;iile luiAugustus, de multe ori aveau un comporta-ment tiranic. insa, In timpul domniilor lorimperiul a prosperat, ca rezultat al pacii
~..~.
'..
~
Porta Latina
Po...Appia
O Zidul lui Hadriandin nordul Anglieieste cea mai cunos-cuta fortifica,iedefensiva construitade imparatul Hadrian
(117-138d.Hr.).Avand lungimea de120 km. acest zid afost construit pentrua-i ,ine la distan,a pe
sco,ieni ~i pe pic,i.
intr-un rnzboi civil intre partizanii lui Marius ~iai lui Sulla. Marius, un b~rbat de conditieumil~, ~i-a ca~tigat reputatia in urma unorcampanii victorioase in Africa de Nord ~iimpotriva unor putemici invadatori barbari.
Razboiul civilMarius era membru al partidului popular, iarrivalul s~u Sulla, al optimatilor. Situatia s-acomplicat datorit:l unei rebeliuni a aliatiloritalieni ai Romei, Mzboiul civil (91-88 i.Hr.),care a incetat doar in momentul in carefiec~ruia dintre ace~tia i s-a acordat cet:ltenia;~i datorit:l unui rnzboi ce se petrecea in ace-la~i timp in Est. in final, dup~ moartea luiMarius, Sulla s-a proclamat dictator in anul 82i.Hr, lansand o serie de epur~ri sangeroa.se,reorganizand statuI ~i int~rind rolul Senatului.
M~surile luate de Sulla s-au prnbu~it dup;J;moartea sa. Conduc~torii care au urmat, for-midabilul general Pompei ~i multi-milionarulCrassus, au inregistrat mari succese -Pompei
Romane (Pax Romana), promulg~rii legilorromane, drumurilor romane ~i geniului romanin constructii ~i inginerie.Acordarea cet:ltenieipersoanelor din provinciile Romei a contribuitla stabilizarea societ~tii romane. O trns~turnmai putin de admirat era reprezentat~ de a~anumita politic~ a "painii ~i circului"- locuitoriiinactivi ai ora~elor erau adesea distrati cuspectacole, jocuri, inclusiv lupte de gladiatori.
prin cuceririle sale din est ~i Crassus prinIn;lb~irea unei revolte mari a sclavilor (73-71I.Hr.), condus~ de fostul gladiator Spartacus.
Senatul Ins~ avea suspiciuni In privintaambi1;iilor lui Pompei ~i Crassus, propunandu-le o alianr,a:, 1n 60 I.Hr., cu un politicianiscusit, Iulius Cezar. Aceast~ alianr,a: a fostcunoscuta sub numele de Primul Triumvirat.
Triumviratul de1;inea atata putere ~i influ-
23
9 ROMA ATOTCUCERITOARE
O Hart3 reprezen-
O Fiecare legiune
Unna~ii lui Augustus au respectat sfatu]acestuia de a nu Intreprinde expansiuni alcimperiului. O exceptie a fost cucerire:JBritaniei, Incepu~ In 43 d.Hr., In timpul dom-niei lui Claudius. jn cele din unna a fost ocu.pa~ o suprafatii corespunzatoare Angliei ~]Tarii Galilor ~i, In ciuda primelor revolte, bri-tanii din clasele superioare au Inceput s~poarte togi, sa-~i construiasca vile ~i sa adoptc~i alte aspecte ale modului de viata roman.
Nero (54-68 d.Hr.) a fost ultimul dintrcImparatii unna~i ai lui Cezar ~i Augustus, de~"Cezar" continua sa fie folosit ca titlu ("Tar" ~"Kaiser" deriva din acest cuvant). Sangerosu]"an al celor patru Imparati" a demonstrat deza-vantajul detinerii puterii de o singura persoanade vreme ce existau rnai multi adversari pentrutitlu. Cu toate acestea, ca~tigatorul, Vespasiarera un om dur ~i ho~rat, care a restabilit ordi-nea ~i ~i-a ca~tigat popularitatea printr-un pro-gram de lucrari publice, incluzlnd Colosseumuj
-~- -
DATEIMPORTANTEO Lespedea de
Sfarsitul dinastieiDinastia Flaviani (Vespasian, Titus, Domitian)a luat sfar~it In 96 d.Hr., odata cu asasinareatiranicului Domitian, realizarile din aceastaperioada fiind lnsa impresionante. Totu~i,"epoca Antoninilor" (96-192 d.Hr.) a fastdescrisa ca fiind a Epoca de Aur, sprijinita de"cei cinci lmparati buni" (Nerva, Traian,Hadrian, Antonius Pius ~i Marcus Aurelius).Caracteristica perioadei antoniene era alegereasuccesorului dupa competen!;;l, ~i nu dupagradul de rudenie. in timpul acestei dinastiiImperiul Roman a atins culmile cele mai lnalte.
Situatia s-a schirnbat clnd Marcus Aurelius(161-180 d.Hr.) l-a numit succesor pe propriulsau fiu, Commodus (180-192 d.Hr.). Acesta s-a dovedit a fi un tiran, a carui asasinare a puscapat dinastiei Antoninilor. Razboaiele civilecare au urmat au fast preludiul dezastruosuluisecol al 3-lea.
735 i.Hr.Data traditionala: fondarea Rome;
264-241 i.Hr.Primul Razboi Punic (Cartaginez)
202 i.Hr.Victoria romana de la Zama
146 i.Hr.Roman;; ocupa Grecia
91-88 i.Hr.Razboiul Social
82-79 i.Hr.Dictotura 'ui sulla
73-71 i.Hr.Rascoala sclavilor condusa
de spartacus
58-51 i.Hr.Cezar cucere~te Galia
49-45 i.Hr.Razboaie civile: Cezar iese victorios
44 i.Hr.
Asasinarea 'ui 'ulius Cezar
31 i.Hr.
Augustus stapilne~te asupra intregiilumi romane
43incepe cucerirea Britaniei
96-192Epoca Antoninilor
122-128Construirea Zidului 'ui Hadrian
~II $1 MITURIlia ANTI
tiind Britania roma-na ~i triburile celtice
avea standardul sau,o sageata decoratacu simbolul legiunii.Aceasta era ridicatasau coborata in tim-
pul luptelor. pentruindrumarea trupelor.
piatra, de pe ZidulAntonian, construitin anul 140 d.Hr. Seintindea de la estu-arul tluviului Clyde,la cel al tluviuluiForth.