Serhii Plokhy

POMILE

Thaducere din englezi de

SrraennNoe CAuPneNu

EUROPEIO ISTORIE A UCRAINEI

TREI

I

CupnrNs

Hdryi I 9

Innoducere I 2t

PARTEA I: LA FRONTIERA PONTICA / 27

1. Capitul lumii I 29

2. Sosirea slavilor / 40' S.Vikingi pe malul Niprului / 50

4. Bizangul la nord / 59

5. Cheile ora;ului Kiev I 69

6. Pax mongolica / 78

PARTEA A II-A: ORIENTUL INTALNE$TE OCCIDENTUL I 9I7. CrearcaUcranei I 93

8. Cazacii I 103

9. Reformele risiritene / 116

10. Marea Riscoali / 128

11. impi.rgirile I 139

12. BitSIia delaPohava I 149

PARTEA A III-A: INTRE IMPERII / 16I13. Noile frontiere / 153

14. Cirgile genezei I 177

15. O granigi. volatil| I I9216. in migcare I 20517. Revolugia neterminat| I 2I7

8 PoRTrLEEunopBr

PARTEA A IV-A: TTAZBOAIELE MONDIALE I 23118. Nasterea unei nagiuni / 233

19. Un vis niruft I 247

20. Comunism gi nationalism I 2612I.Fonfueaga lui Stalin / 27822. Lebensraum-ulluiHitler I 29223.invinghtorii I 310

PARTEA A V-A: DRUMUL CATRE INDEPENDENJA / 32324. Adoua republici. sovieticl I 32525. Adio,Lenin! I 34126. Piaga Independen gei I 35827 . PreEul libertigii I 37 3

Epilog: Semnificagiile istoriei / 383

Mulpmiri I 393

Cronohgie istoricd I 395

Personalitdyi alc istoriei ucrainene I 405

Ghsar I 4lIBibliografe I 413

Indzx I 419

H,irti

I

I

CepAruL LUMrr

f)rimul cronicar care a scris despre istoria teritoriilor locuite de ucrai-I neni a fost Herodot, insu;i pirintele istoriei. Aceasti onoare le este

de cele mai multe ori reznwatd. istoriilor unor giri si popoare ce apargin

lumii mediteraneene. Ucraina - o intindere de stepe, mungi gi piduri,situati la nord de Marea Neagrl, care le era cunoscuti grecilor sub nu,mele de Pontos euxeinos (Marea Ospitalieri, denumire latinizati. de ro-mani sub forma Pontus eu.xinus) -,_era o componenti importanti a acelei

lumi. insemnltateasa era una deosebiti.. Universul lui Herodot gravitain jurul ora4elor-stat ale Greciei antice, care se intindeau pini in Egiptin sud gi Crimeea gi stepele pontice ln nord. in tirnp ce Egiptul era o

Eari cu o culturi gi o filosofie antice, demne de a fi studiate si imitate,teritoriul Ucrainei de astizi reprezentao frontierip er se,in care dvilizagiagreceasci. igi intAlnea aber ego-ul barbar. Acesta a fost primul hotar al unei"sfere politice ;i culturale care aveasi devini cunoscuti. lumii sub numele

de Occident. Aici a inceput Occidentul si se defineasci pe sine, dar si iidefineasci gi pe ,,ceilalgi".

Herodot, in greaci Herodotos, era din Halicarnas, un oraf grecesc

aflat ln Tirrcia de astizi. A triit, a scris si si-a relatat Istoriile in secolul aI

V-lea i.Hr., cAnd regiunea sa de ba;tini frcea parte din Imperiul Persan.

Herodot si-a petrecut o buni parte a viegii laAtena, a triit in sudul Italieisi a stribitut in lung 9i in lat zona Mediteranei si Orientul Mijlociu,ajung6.nd, printre altele, gi in Egipt gi Babilon. Un admirator al demo-craliei ateniene, scria in greaca ionici, dar preocupirile lui erau c6.t se

poate de globale pentru perioada respectivi. Opera sa Istorii, implrtiti.mai tirziu in noui volume, descria originile rlzboaielor greco-persane

30 Ponlru Eutropnl

care au izbucnit in 499 i.Hr. gi au continuat pini la mijlocul secolului

al V-lea i.Hr. Herodot a triit o buni parte a acestor vremuri gi a studiat

subiectul timp de treizeci de ani dupi incheierea rizboaielor in 449 i.Ht.A descris conflictul ca pe o lupti eroici intre libertate gi sclavie - prima

fiind intruchipati de greci, iar cea de-a doua de persani. Cu toate ci avea

simpatii politice 9i ideologice in acest conflict, gi-a dorit si prezinte am-

bele pirgi ale povegtii. Aga cum spune chiar el, ;i-a proPus ,,si nu pileasci

prin trecerea vremii, iar isprivile mari gi minunate sivirgite gi de greci, 9i

de barbari si nu fie date uitirii"*.Interesul lui Herodot pentru latura ,,barbari" ^

istoriei i-a calduzit

atenlia citre stepele pontice. in 5I2 i.Hr., cu treisprezece ani inainte

de inceperea rizboaielor, Darius cel Mare, de departe cel mai puternic

conducitor al Imperiului Persan, gi-a extins stipdnirea asupra acestui

teritoriu pentru a se rizbuna pe scigii care il ingelaseri. Regii scigi, con-

ducitori nomazi ai unui teritoriu vast situat la nord de Marea Neagri,

l-au frcut pe Darius si mirgiluiasci drum lung, de la Dunire pAni la

Don, in ciutarea armatei lor deosebit de mobile, fbri si-i dea nici micar

gansa de a intra in lupti. Aceasta a fost o infrAngere umilitoare pentru

un conducitor care avea si reprezinte o ameningare majori pentru greci

cincisprezece ani mai tdrziu.in Istoriile sale, Herodot a frcut tot ce i-a stat

in putingi pentru a relata tot ce gtia sau aflase vreodati despre misteriogii

scigi, teritoriile, obiceiurile gi societatea acestora. Totugi, dupi cit se pare,

in pofida nenumiratelor sale cilitorii, Herodot nu a ajuns niciodati inrespectiva regiune gi s-a bazat pe povegtile relatate de alEii. insi descrierile

detaliate ale scigilor gi ale teritoriilor gi popoarelor aflate sub stipAnirea

lor au flcut din el nu numai primul istoric, ci 9i primul geograf gi primuletnograf al Ucrainei.

Teritoriile de la nord de Marea Neagri au fost colonizate pentru pri-ma dati in jurul anilor 45 000 i.Hr. de oamenii de Neanderthal, vAnitoride mamuti, dupi cum aflim in urma sipiturilor arheologice care au scos

la lumini agezirile lor. Thei mii de ani mai tirziu, oamenii stabiligi in

stepele pontice au domesticit calul, potrivit altor mirturii furnizate de

arheologi. in mileniul al cincilea i.Hr., reprezentantii aga-numitei culturiCucuteni-Tlipolia au colonizat ginuturile de silvostepi, dintre Dunire gi

* Herodot, Istorii, vol. 1, studiu introductiv de Adelina Piatkowski, traducere, notige istorice si

note de Adelina Piatkowski ;i Felicia Vang-$ref, Editura $tiintifici, Bucuregti, I96l ' p. I 5. in conrinu-

are, citarele din Herodot au fost preluate din aceasti edilie . (N. red.)

C.rp,4,:rur ruurr 31

Nipru. Acegtia se ocupau cu cresterea animalelor si agricultura, au con-struit asezi"ri intinse gi au realizat statuere de lut si ceramici bogat pictati.

inainte ca Herodot si inceapi si. recite pasaje din operele sale lasirbitorile publice din Atena, majoritatea grecilor stiau foarte puginedespre regiunea aflati la nord de Marea Neagri. Acegtia o considerauo gari locuitl de silbatici si un teren de joaci al zeilor. Unii dintre ei

credeau ci acolo, pe o insuli aproape de gura de virsare a Dunirii sau

a Niprului, isi glsise odihna vegnici Ahile, eroul Rizboiului Tioian gi alIliadei lui Homer. Amazoanele, femeiie ri"zboinice din mitologia greacd",

vestite pentru ci. igi tiiau sAnul drept pentru a minui mai bine arcul,crau plasate tot in aceasti regiune, probabil pe malurile fluviului Don.lar apoi erau gi tauroscitii, cruzii locuitori ai Crimeii, o peninsuli" cu-noscuti grecilor sub numele de Thuris (sau Taurida). Printesa acestora,lfigenia, nu ari.ta pic de mili cilitorilor ghinionisti care ci"utau si se

rrdiposteasci de furtunile de pe Marea Neagri pe girmurile muntoase:rle Crimeii. Ea ii sacrifica pe altarul zeigei Artemis, care o salvase inrnomentul in care tatil siu, Agamemnon, o condamnase la moarte.l)utini erau cei care doreau si cilitoreasci in regiuni atAt de periculoaseprecum cele care se invecinau cu ,,Marea Ospitalieri", care, de fapt, erafbarte greu navigabili si bine-cunoscuti. pentru furtunile puternice care

izbucneau din senin.

Grecii au auzit prima dati despre tirArnurile si popoarele aflate lanord de Marea Neagri de la un neam de rizboinici, cimerienii, care gi-aufhcut aparitia in,Anatolia dupi ce scigii i-au izgonit din stepele ponticein secolul al MIIlea i.Hr. Cimerienii nomazi s-au indreptat mai intAispre Caucaz, iar apoi spre sud, citre Asia Minor, intAlnind in drumul lorcivilizatii mediteraneene cu o traditie sedentari. indelungati gi realiziriculturale deosebite. Odati ajunsi aici, acesti r;"zboinici nornazi au fostvizuti ca intrupAnd esenta barbariei, iar reputatia le-a fost consemnat;.

chiar si in Biblie, unde Ieremia ii descrie in felul urmltor: ,,Iari. vine unpopor din gara de miazd.noapte, un popor mare se ridici de la marginilepimAntului si ai sii tin in mini arcul si suliga. $i sunt cruzi si neindu-rati, glasul lor mugeste ca marea si vin pe cai, gata si lupte ca un singur<rm, impotriva ta..."* Imaginea de rizboinici nomazi a cimerienilo r a pd-truns si in cultura populari moderni", Arnold Schwarzenegger interpre-tind rolul lui Conan Barbarul - un personaj fictiv, inventat in 1923

* ,,Ieremia", 6:22-23, in Biblia sau S/hnta Soiptani, Editura Institutului Biblic gi de Misiune al

llisericii Ortodoxe Romine, Bucuresri, 2011. (N. red.)

32 Ponpr.E Eunopu

de scriitorul Robert E. Howard - ca rege al Cimeriei intr-o producgie

hollywoodiani din 1 982.

Crimeea gi girmurile nordice ale Mirii Negre au fost inglobate in

universul grec in secolele al VII-lea gi al VIJea i.Hr., dupi ce cimerienii

au fost nevoigi si-gi piriseasci ginuturile de bagtini. in regiune au ince-

put si apari colonii grecegti, majoritatea fondate de colonigti din Milet,

.rn,rl dintr. cele mai puternice orase-stat grecegti ale epocii. Sinope, in-

temeiati de milesieni pe tirmul sudic al Mirii Negre, a devenit o metro-

poli in toati puterea cuvAntului. Printre coloniile de pe girmul nordic

se numi.rau Panticapaion, in apropierea oragului Kerci din zilele de as-

tizi, Theodosia, pe locul Feodosiei de azi, gi Chersones, din apropie-

rea Sevastopolului modern. Toate trei se aflau in Crimeea. insi cea mai

cunoscuti colonie a Miletului a fost de departe Olbia, situati la gura

Bugului de Sud, exact acolo unde se varsi. in estuarul unui fluviu inci 9i

mai mare, Niprul, apele reunite ale celor doui cursuri de api curgAnd

apoi in Marea Neagri. Oragul avea ziduri de piatri, o acropoli gi un

templu ridicat in cinstea lui Apollo Delphinios. Potrivit arheologilor, in

perioada ei de glorie, Olbia se intindea pe o suprafagi de peste I20 de

acri. in orag triiau aproximativ 10 000 de oameni, care adoptaseri o for-

mi democratici de guyernare gi administrau relagia cu metropola Miletprin intermediul unui tratat.

Prosperitatea Olbiei, asemenea bunistirii altor orage gi centre comer-

ciale grecegti (emporii) din regiune, depindea de bunele relagii intreginute

cu populagiile bigtinage din stepele pontice. La momentul fondarii oratu-

lui 9i pe parcursul celei mai prospere perioade ale sale, respectiv secolele

al VJea gi al IV-lea i.Hr., intimplarea a frcut ca localnicii si fie scigi, un

conglomerat de triburi de origine iraniani. Grecii din Olbia gi vecinii lor

nu numai ci au convieguit gi au Ibcut comerg unii cu ceilalgi, dar s-au 9i

cisitorit intre ei, dAnd nagtere unei populatii numeroase de origine mix-

ti, greacl si ,,barbari", ale cirei obiceiuri combinau tradigiile grecegti cu

cele locale. Negustorii si navigatorii din Olbia transportau cereale, peste

uscat gi sclavi citre Milet gi alte regiuni ale Greciei gi aduceau inapoi vin,

ulei de mi.sline, obiecte grecegti de artizanat, inclusiv textile gi produse

de metal, pe care le vindeau in piegele locale. Mai aduceau gi obiecte de

lux din aur, dupi cum o atestl sipiturile efectuate la tumulii regilor scigi.

Stepele din sudul Ucrainei sunt presirate cu o mulgime de asemenea tu-

muli, din care astizi nu au mai ri.mas decAt nigte mici coline, cunoscute

in ucraineani sub numele de hurhani (gorgane).

Cep.trtur ruvrr

insi de departe cel mai impresionant obiect realizat din asa-numitulirur scit, un colan cu trei rAnduri ornamentale, a fost descoperit in sudulUcrainei in l97l gi poate fi admirat astlzila Muzeul Ucrainean al Co-morilor Istorice din Kiev. Colanul, care dateazd. probabil din secolul al

lV-lea i.Hr. 9i despre care se crede ci a impodobit cindva pieptul unuircge scit, ne oferi o imagine de ansamblu asupra activitigilor tipice socie-

ti4ii 9i economiei scite. in centru sunt lnft,tisagi doi birba,ti sciEi birbogi,lngenuncheaEi, care gin in miini un cojoc din piele de oaie. Avind invcdere metalul din care este realizat intregul pieptar, imaginea te poarti.c:u gindul la lAna de aur a argonaufilor - un simbol al autorititii si pu-rcrii regale. La dreapta si la stAnga scenei centrale, se pot vedea animalerlomestice - cai, vaci, oi si capre. Sunt, de asemenea, inftgigagi sclavi

scigi, unul mulgind o vaci, altul o oaie. Ornamentagia colanului indici?n mod clar faptul cI scigii triiau intr-o societate dominati de rizboiniciidin stepi, a cirei economie depindea de cregterea animalelor.

in vreme ce imaginile infrgigAndu-i pe scigi si animalele domestice ne

introduc in lumea scigilor, reprezenterile animalelor silbatice de pe piep-

tar, in schimb, ne oferi informagii mai degrabi despre felul in care i;iirnaginau grecii frontierele cele mai indepirtate ale universului lor decAt

clespre adevirata viagl din stepele pontice. ki s,i pantere urmiresc mistretigi ciprioare, in timp ce grifoni inaripagi - cele mai puternice animale inrnitologia greacl., jumltate vulturi, jumitate lei

- ataci un cal, animalulcel mai important pentru modul de viagi al scigilor. Colanul constituietun simbol ideal nu numai pentru transferul culturd grecesc, dar gi pentruinteractiunea dintre universul grecesc;i cel scit in stepele pontice.

Aceasti impletire intre culturi i-a permis lui Herodot si culeagi infor-magii relevante despre stilul de viagi scit, pe care nu le-ar fi putut scoate

la iveali niciun gantier arheologic. Mitul fondator al poporului scit face

cu certitudine parte din aceasti categorie. ,,Dupi cAte spun scigii, cel maitAnir dintre toate nearnurile pimantului este neamul lor", afirma Herodotin volumul Istorii, gi s-ar trage dintr-un anume Targitaos, care ar fi avut treifii. ,,Pe timpul domniei acestora, au cizut in SciEia din cer niste lucruri de

lr.ur; un plug, un jug, o bardi cu doui tiiguri si o cupi", dupi cum repo-

vestea Herodot mitul fondator scit. Doi dintre fragii mai mari au incercat

si ia darurile din ceruri, insl acestea au luat foc; numai mezinul a reu;it sL

le ia gi si le pistreze. El a fost pe dati recunoscut drept conducitor suprem

al regiunii si a intemeiat tribul scit cunoscut sub numele de sciqii regali,

33

34 Pontrr,n Eunopnr

care a dominat stepele pontice si a pi.strat aurul cizut din ceruri. Se pare ciscigii se considerau populagia bigtinagi a regiunii. Altfel, nu ar fi pretins cipiringii intemeietorului lor, Thrgitaos, erau un zeu al cerurilor gi o fiici a

lui Boristene, Niprul de astizi, principalul fluviu ce stribate zona. Acelagi

mit ne sugereazi faptul ci, degi erau condugi de cipetenii nomade, scigii se

considerau a fi 9i agricultori. Printre uneltele primite din ceruri se numiranu numai un jug, dar gi un plug, simbol evident al unei culturi sedentare.

intr-adevir, Herodot i-a descris pe scigi ca fiind impirgigi in doui gru-puri, cillregi gi agricultori, fiecare grup ocupAnd propria nigi ecologici inregiunea de la nordul Mirii Negre. Pe girmul drept al Niprului, aga cum

este acesta vdzut de pe un vas ce navigheazi inspre sud, chiar deasupra

coloniei grecegti Olbia - ai cirei cetigeni 9i vizitatori au constituit prin-cipala sursi de informare pentru Herodot -, el a identificat un alt trib,numit callipizi, probabil descendengi ai cisitoriilor mixte dintre grecii 9iscigii locali. La nord, de-a lungul Nistrului si la nord de stepele controlate

de scigii regali, trS.iau alazonii, care,,in alte privinge, au aceleagi obiceiurica scigii, dar, pe deasupra, ei seamini si se hri.nesc cu cereale, precum

gi cu ceapi, usturoi, linte 9i mei". La nord de alazoni, pe malul drept al

Niprului, Herodot i-a identificat pe plugarii sciti, care cultivau gi vindeau

cereale. Pe malul sting al fluviului, i-a agezat pe agricultorii scigi numigiboristenigi. Herodot scria ci aceste triburi erau oarecum diferite de scitiide la sud, care populau stepele pontice.

Istoricul grec considera c5" regiunile situate de-a lungul Niprului erau

unele dintre cele mai roditoare din lume:

Boristene, care, dupi" Istru, este cel mai mare dintre ele gi, dupi pi-rerea mea, fluviul cu cele mai minoase cimpii, nu numai printre rAurile

sci;ilor, ci gi printre toate celelalte, afarl, doar de Nilul Egiptului. Alituride acesta din urmi este cu neputingi sI pui vreun alt riu. Fagi de celelalte

insl, Boristene este cel mai indestulitor; de-a lungul lui se afli piguni

frumoase gi bogate pentru turme; pegte di mult, de cel mai bun soi, iar

apa lui este foarte buni de biut gi curge limpede pe lingi ape miloase;

bucatele pe malurile lui sunt minunate, iar iarba, acolo unde pimAntul

nu e seminat, creste uimitor de lnalti.

O descriere cu adevirat potriviti. Cernoziomul bazinului Nipruluieste considerat gi azi cel mai roditor din lume, dind Ucrainei moderne

renumele de,,grAnarul Europei".

CnpArur, ruurr

Dar pimAnturile de pe cursul mijlociu al Niprului, unde se stabili-se o populagie de agricultori, nu constituiau extremitatea frontierei luiHerodot. Mai existau alte popoare spre nord, despre care nu numai gre-

cii din colonii, dar nici scigii, indiferent de pitura sociali din care pro-veneau, nu gtiau aproape nimic. Aceste triburi populau zonele de ultimifrontieri. Cei care siligluiau pe malul drept al Niprului purtau numele

cle neuri; cei de pe malul steng, situali mult mai la est gi mai la nord,crau numigi pur 9i simplu canibali. Herodot nu ftia prea multe despre

ei, insi neurii locuiau in zona mlagtinilor riului Pripeat, la graniga care

clesparte aziUcrainade Belarus, zoni.care este consideratl.aft unul din-rre posibilele locuri de obirgie ale vechilor slavi, unde se vorbesc unele

clintre cele mai vechi dialecte ucrainene.

Daci ne incredem in Herodot si in sursele sale, regatul scigilor era

un conglomerat de grupuri etnice gi culturi diverse, in cadrul clruiageografia ;i ecologia determinau statutul fiecirui grup social in struc-tura general| a organizlrii statale 9i a diviziunii muncii. Grecii gi scigii

clenizagi locuiau pe coasti si slujeau ca intermediari intre lumea medi-teraneeani a Greciei qi zona continentali, atit sub aspect comercial, cAt

;i cultural. Principalele produse comercializals - sslsalele si pestele

uscat, dar gi sclavii - proveneau din lntinderile impidurite sau zonele

de silvostepi.. Pentru a ajunge la porturile de la Marea Neagri, aceste

produse, indeosebi cerealele gi sclavii, trebuiau si treaci. prin stepele

locuite de scigii regali, care controlau comer;ul 9i igi pistrau grosul

cfutigurilor. O parte a comorilor de aur acumulate de acegtia a ri.mas

in tumulii din regiune. Deosebirea descrisi de Herodot, dintre zonele

de coasti, stepi" gi pidure, avea si constituie una dintre principalelesciziuni din istoria Ucrainei - diinuind timp de secole, daci nu chiarrnilenii.

Lumea sciti atAt de diversificati, descrisl in Istorii, a luat sfrrgit insecolul al IIIlea i.Hr. Romanii, care au luat in stipAnire coloniile elene

de la nord de Marea Neagri gi care gi-au extins protecgia asupra acestora

in secolul I i.Hr., au intrat in contact cu algi stipdni ai stepei.

Un nou val de nomazi din est, sarmagii, i-a infrint, inliturat gi, in cele

clin urmi, i-a inlocuit pe ciliregii sciti, care controlau rutele comerciale

clintre zonele agricole gi coloniile grecegti. Lafel cascigii, gi acesti nou-so-

siti erau de origine iraniani. Herodot, care i-a plasat la est de fluviulDon, a consemnat o legendi potrivit cireia acegtia ar fi fost descendengii

35

36 Ponlnr Eunoplr

scigilor gi ai amazoanelor care scipaseri din prizonieratul grecesc. Aseme-

nea lor, sarmagii erau impirgiti in diverse triburi si sti.pAneau mai multepopulagii, printre care se numS.rau roxolanii, alanii gi iazigii. Sarmagii

au dominat stepele pontice timp de cinci sute de ani, pAni in secolul al

IV-lea d.Hr. La apogeul puterii lor, controlau intreaga regiune de laVolgain est pini la Dunire in vest si pitrunseseri in Europa Centrali pAni lafluviul Vstula.

Sarmagii au fost o putere regionali la fel de mare ca scigii, insi despre

ei nu gtim atat de multe lucruri. Si asta in mare parte pentru ci schim-burile comerciale dintre coloniile grecegti gi ginuturile continentale ale

Ucrainei (gi odati cu acestea gi circulagia informagiilor), care infloriserlpe vremea scigilor, aproape ci au fost sistate sub sarmali. Nou-venigiii-au izolat pe scigi in Crimeea, unde fogtii conducltori au pus bazele

unui nou regat cunoscut sub numele de Scythia Minor (Scigia Mici).Scigii controlau peninsula gi stepele din vecinitatea nordici a aceste-

ia, inclusiv coloniile grecegti. Sarmagii stipAneau restul stepei pontice,dar nu aveau acces la colonii. La rindul lor, scigii pierduseri controlulasupra stepei gi zonelor din interiorul continentului. Conflictul dintrenoii gi vechii stipAni ai stepei a afectat comergul local gi prosperitatea

gi, in timp, chiar siguranga coloniilor grecegti (cici scigii gi algi nomazipretindeau bani gi bunuri de la colonigti, indiferent daci negogul era sau

nu infloritor). Un alt factor la fel de important care a redus schimburilecomerciale a fost aparigia unor noi furnizori de produse agricole pe pie-

Eele mediteraneene. GrXul din Egipt gi din Orientul Mijlociu ajungea

acum pe girmurile Mirii Egee gi Mirii Ionice de-a lungul unor rutesecurizate prin cuceririle lui Alexandru cel Mare gi prin ascensiunea

lmperiului Roman.

in secolul I i.Hr, in momentul in care romanii gi-au extins influenga

pe coasta nordici a Mirii Negre, comergul de altidati a reinflorit intr-ooarecare misuri, iar coloniile grecegti aflate acum sub tutela Romei s-au

bucurat de o siguranti. relativi, degi acest proces s-a dovedit a fi o lupticel puEin anevoioasi. Ovidiu (Publius Ovidius Naso), care a fost exilat de

impiratul Augustus in anul 8 d.Hr. in portul Tomis de pe girmul MiriiNegre, in RomAnia de astd.zi, si care a murit acolo 10 ani mai tirziu, a

llsat in urma sa o descriere realistd a pericolelor cu care te puteai con-

frunta in viaga de zi cu zi intr-o colonie maritimi greceasci la inceputulprimului mileniu al erei noastre.

Clpl'rur r,uiurr

Aici, ordii de barbari te-ameninyd cu jafuri

$i cu rdzboi: rupine li-i affil a trdi!Pe-afard nu e;ti. sigur: colina e incinsd.

Cu ziduri mict, gi locul se apdrd pe el.

Cind nu te-ditePli, ca stolul de pdsdri uin du;rnanii:

Abia-i zdre;ti ;i-ndatd cu prada s-au / dulAd.es pe strdzi culegem sd.geyi inueninate,

Ce uin de peste ziduri; de-aceea, rareori

Cuteaz-un om sd. iasd. la ckmp: nefericitul

C-o mhnd e pe armd, cu cealahd pe ?kg!Din nai pdstorul chntd cu coifu-n cap-aice,

$i tuima nu se teme d"€ luP, ci de rdzboi!

Rdu te-ngrddegti cu zidul, dar chiar / tnduntru

Duci frica unor barbari amestecayi cu greci.

Doar barbarii de-a ualma cu noi i$ duc uiaya:

Mai mub de jumatate din case le au ei.*

Aceasti nefericiti stare de fapt, generati de relagiile ostile cu vecinii

,,barbari" qi de lipsa de sigurangi, nu avea cum si nu se reflecte in mod

negativ asupra coloniilor odinioari prospere din regiune. Dion Chrisos-

tomul, un orator gi filosof grec, care pretindea ci vizitase oragul Olbia(cunoscut striinilor din epoca aceea sub numele de Boristene) la sfrrgitul

secolului I d.Hr., a lisat o descriere plini de acuratete a unei colonii indeclin:

linAnd cont gi de dimensiunea lui, oragul Boristene nu mai are nimic

de-a face cu faima sa striveche din pricina repetatelor jafuri gi rizboaie

suferite. Cici, cum oragul a fost inconjurat de barbari o perioadi atAt de

indelungati - nigte barbari care sunt, de fapt, cei mai rizboinici dintre

togi -, se afli intr-o vegnici stare de rizboi... Din acest motiv, soarta

grecilor din regiune este intr-adevir nefericiti, unii dintre ei nu mai sunt

unili ca si poati intemeia orage, in timp ce algii au parte de o existenli

nefericiti in comunitate 9i, in plus, barbarii sunt pretutindeni.

Iati starea in care se aflau coloniile grecegti la mai bine de un secol de

la sosirea romanilor. Regiunea nu gi-a recipitat niciodati prosperitatea 9i

* Ovidiu, Tiistele. Ponticele, traducere Ei prefaqi de Teodor Naum, Editura lJnivers, Bucurqti,

1972. (N. red.)

37

38 PonllrEEunopBr

nici nu a reinviat relagiile comerciale si legiturile cu ginuturile din interi-orul continentului pe care le intretinuse pe vremea lui Herodot. Thiindintr-o vesnici stare de conflict sau cu teama ci ar putea izbucni un rizboicu populagia locali, colonigtii nu stiau prea multe lucruri despre veciniilor. ,,Si Bosforu-i pe-aice si Thnais si Lacul Meotic; alte nume abia dacl legtii - scria Ovidiu, privind la nord ;i la est de Tomis, oragul in care era

exilat. Iar dincolo... nimic, decAt pustiu 9i ghea;i. De marginile lumii, ah!

cXt de-aproape sunt!"Contemporanul lui Ovidiu, Strabon, autorul celebrei opere Geogra-

fia, gtia mai multe despre stepa pontici decAt faimosul exilat roman. Dela el aflim numele triburilor sarmatilor si zonele pe care acegtia le stlpl-neau. Potriyit lui Strabon, iazigii gi roxolanii erau ,,din cei care iqi poarticasa in cirute" sau nomazi, insi faimosul geograf nu ne oferi, practic,nicio informatie despre populagia sedentarl din zonele de silvostepi dinapropierea Niprului, ca si nu mai vorbim despre zonele impidurite afla-te mai departe spre nord. Spre deosebire de Ovidiu insi, el nu a locuitprintre barbari; si nici sursele sale nu erau la fel de bune precum cele ale

lui Herodot. Cei de la care i;i culegea informa$ile nu gtiau nimic despre

,,locuitorii de la nord" 9i Strabon se plXngea de ignoranta care predomi-na: ,,Aceeasi lipsi de cunoastere le acoperi gi pe celelalte neamuri asezate

in continuarea acestora spre miazi.noapte. intr-adevir, nu-i cunoasrem

rrici pe bastarni, nici pe sauromati si, cu un cuvint, nici pe cei ce locuiesc

mai sus de Pont, nici la ce distanti se afli ei de marea Atlantici, nici daciating girmurile ei."*

Sursele lui Strabon proveneau din una dintre colonii, dar, in rrreme

ce Herodot frcuse nenumS"rate referinge la Nipru, Strabon pirea si fiemai familiarizat cu Donul. Furnizorii lui de informagii proveneau proba-bil din Thnais, o colonie greceasci. situatl la gura de vlrsare a Donului,care tinea de Regatul Bosforului, cea mai puternici uniune de coloniigrecegti, care fusese readusi, la viagi odati cu sosirea romanilor. PentruStrabon, Donul avea o insemnitate deosebiti. Reprezenta frontiera esticia F.uropei, termen folosit in lumea egeeani pentru a descrie teritoriile dinlumea largi in care grecii isi frcuseri simtiti prezenla. Europa se afla lavest de Don, in timp ce Asia incepea la est de acesta.

Astfel, la inceputul mileniului I d.Hr., in momentul in care romaniisoseau in coloniile pontice, teritoriile ucrainene se aflau din nou exact la

* Strabon, Gmgrafia, vol. 2, traducere, notige introductive, note si indice Felicia Vang$te{,Editura $tiinEifici, Bucuregti, 1972-1983, Cartea a\4I-a, Capitolul 2. (N, red,)

CepArul ruulr 39

frontiera a ceea ce avea si devini civilizagiaoccidentali. Graniga nordicia lumii elene devenise acum graniga estici a Europei. Aici avea si rimAnitimp de aproape doui mii de ani, pini la ascensiunea Imperiului Rus insecolul al XVIIIJea, care a retrasat harta Europei mutAnd graniga de est a

continentului pAni la Ural.impirgirea stepelor pontice intre Europa 9i Asia nu insemna mare lu-

cru pe vremea romanilor. Strabon a scris despre sarmalii care locuiau atAt

pe malul stAng, cAt gi pe cel drept al Donului, iar Ptolemeu, unul dintre

succesorii sii, a povestit in secolul aI Il-lea d.Hr. despre doui triburi ale

sarmagilor, unul european, celilalt asiatic - o impirgire care avea si per-

siste in lucririle geografilor europeni timp de inci un mileniu si jumita-te. Mai importanti decit imaginara granigi de est a Europei era frontiera

reali, cea care demarca civilizagiile: coloniile mediteraneene de pe malul

nordic al Mirii Negre gi nomazii din stepele pontice. Spre deosebire de

coloniile grecetti, care erau inconjurate de fortificagii, aceasti frontierirru a fost niciodati trasati in piatri, ci a creat, in schimb, o zonl"vasti incare coloniqtii 9i localnicii interacgionau, iar limbile, religiile gi culturile

diferite se imbinau, dind nagtere unor noi realitili sociale gi culturale.

Graniga deosebit de importanti dintre nomazii din stepi 9i agricul-

torii din intinderile de silvostepi, care ii era cunoscuti lui Herodot, i-adevenit invizibili lui Strabon. Este greu de spus daci aceasta a dispirutcu totul sau daci scriitorii mediteraneeni pur gi simplu nu mai erau con-

gtiengi de ea. Geografia 9i ecologia au rimas neschimbate, dar populagia

probabil ci nu. Cu toate acestea, este evident ci la jumitatea primuluimileniu al erei noastre, cAnd descoperim noi consemniri cu privire la

aceasti regiune in scrierile cirturarilor greci, populaEia din aceste teritoriise afla intr-un proces de schimbare.