Moun, Botsu;ono

I,lln,453 AJvl,

Soarele se lnilla cu repeziciune deasupra cimpiei netede

si, aparent, nemtuginia.

Reperele din tercn se modificasera ln deceniile de cind

IJon Seronga, supranumit Printul, se aflase pentru prima oara

fu rcgiune. Nici raul Khwai nu mai era la fel de ad6nc precum

fusese odinioara- Vegetalia care acoperea cdmpia era ceva maijoasi, insl mult mai deasa" acoperind formele familiare ale

bolovanilor gi crevaselor. Dar fostul ofrler nu avea dificulti$in a recunoa$te locul sau in a obsffva transformlrile incepute

in zona.

hirna modificare consta in propria sa cultura-

A doua modificare era rodul acelei cultwi, na$terca unei

noi natiuni.

$i cea de-a aeia? Spera ca vizita sa din acea zi sa dea star-

tul celei mai mari schimbari de pani atunci.

. TOM CIANCY/ SIEVE PIFTANIK

Odata cu lnceperea unei noi zile, barbatul inalt de unmetru nouieci $i cinci privea cum cerul de un negru profundparea sa ia foc. Parea o flacam [chida, care se ivea ftrh-unpunct, iar apoi se raspdndea de-a lungul intregului orizont.Stelele, atat de sclipitoare cu numai cateya clipe in urma,paleau $i se stingeau rapid, ca ultimele licariri ale unui foc deartificii. Secera ascuFta a lunii, orbitor de stralucitoare, isidirninuase doar in cdteva secunde luminozitatea, aruncdndacum o sclipire inceto$ata. Peste tot h jurul lui, nanrra ador_mita prindea viaF. Vantul pomi st adie. goimi si inaripatemicute i$i luau zborul spre inaltul cerului. Mustele incepeausa roiasci in jurul bocancilor militari ai lui Leon. $oarecii decamp dadeau na.vala prinfte ierburi, indreptindu-se spre nord.

,,Asta-i adevirata putere", gandi barbatul uscaFv, cu aluainspaimantitoare.

Prin simpla de$teptare gi deschidere a ochiului sau adorimit, soarele pusese pe fuga celelalte lumini cere$ti Si trezisepamantul la yiaF. Fostul militar al Armatei Democratice, aflaracum in retragere, i$i puse inrebarea daca Dhamballar, candse de$tepta dimineaia, simlea o farama din acea put€re abso-luta. Desi, conform programului sau, era inca prea devreme.in ciuda acestui fapt, un lider, mai ales unul innascut, trebuiasa simta ceya din acea flacara, acea cilduri, acea fo4a.

Temperatura cre$tea rapid pe masura ce lurnina dirninetiise rispandea in cer 9i peste campie. Orizontul de culoare rosiese lndulci catre ponocaliu, apoi galben, pentru ca mai tarziualbastrul lntunecat al zorilor sA capeb nuanla bleu a zilei.Sudoarea incepea sa Siroiasci in josul nunchiului lui kon,de-a lungul girei spinArii gi a picioarelor Se aduna in stropi pepomelii sd, sub nas gi la radacina pirului. Leon se bucura

MISIIJ'I.{E DE ONOARE .

& aparitia acelei umezeli lipicioase. ii ferea de arsud pieleaexpusa nemiloaselor raze solare. De asemene4 combatea even-

oalele rosaturi ale coapselor si gleznelor provocate de catepantaloni $i bocanci. Era uimitor. Corpul uman Stia singursa-si poarte de grija.

Pe c6nd natura continua sa se dezmo4easca asa cum o

fit ea zi de zi, atAt cu grandoare cat $i cu migala, un alt eveni-ment special avea loc in acea dimineala. Era ceva mult maiimportant decat ce urma l€on sa inteprind4 cu toate ca

etiunea lui avea sa fie iegita din comun. Desi nu realiza inca,barbatul a$tepta de peste pafiuzeci de ani acea clipi" in spate-

le fostului colonel din arrnata statului Botswana mar$aluiau

cincizeci gi doi de oameni, dispugi in doua coloane. li antre-

nase penonal, in mare secret, $i avea deplina incredere ln abi-litalile lor. igi parcaserb camioanele pe malul raului, la peste

palllr sute de metri distanF fa1a de cenful de distributie, ast-

fel incat sa nu fie zaritri sau auziti.Pentru scult timp, peisajul si stimulii extemi il purtara pe

bartatul de cincizeci si $ase de ani, nascut in Botswana,

inapoi in tirnp, la prirnul rasarit de soarc pe care-l yazuse pe

acea maiestuoasa campie.

Fusese intr-o dimineata de august groaznic de inibugitoarea anului 1958. Leon avea unsprezece ani, varsa la care baieiiidin micul trib Batawana teceau pragul matudtatii. DarSeronga, degi i se spunea ca devenise barbat, nu se simlea incaastfel.

isi amintea cu precizie cum mergea intre tatal si unchiulsau, doi barbafi mari si putemici. Erau umali de doi consi-teni, ambii la fel de solizi si de rezistenli. in mintea lui Leon,ei reprezentau barbatul ideal: inalt $i integru. inc6 nu inlelegeanoliunile de incredere 5i mandrie, loialitate si dragoste, bra-vura gi patriotisrn. Acele insugiri aveau si vina mai 6rziu, ele

fiind cele care modelau caracted unui barbat.

Pe atunci aflase ca avea abilitatea gi voinF de-a ma,celari

un animal pentru hrana, dar inca nu pricepuse cd era dreptul * gi

r Dhamballa (Darnballa) una dinffe cele mai importante zeititi din mi_tologia Vodun, simbolizali adesea printr-un $arpe; este considerat perintelespiriklor lo4 inrudite cu ingerii 9i sfingii din religia cre9tin6. Este inieresantialegerea aceshri nume pentlu rmul dintre personajele ce4ii_ (n.tr.)

10 . TOM CTANCT/ SIEVE PIEC2DNIK

cel mai adesea responsabilitatea - unui bArbat si ucidi allibarb4i fu numele onoarci sau p€ntru patrie.

Atat taal cat 9i unchiul lui kon erau vanalori si hiitasiexperimentati. PanA tl dimineala ace€a cele mai fiomase ani-rnale pe care le prinsese bAiatul erau iepurii 9i goarecii dec&np. ln timp ce pa$ea cot la cot cu btubafii, I€on $tia ca nuse putea numara printe ei.

Nu lnca,

in ami"eut" acee4 cu aproape o jumatate de veac inuma, cei cinci ba$ali se adunaserl h fata colibei lui Seronga_Era cu mult inainte de rastuitul soarelui, cand numai bebeludi$i puii de gaina se ftzisera- inainte de plecare, bArb4ii man-caserA un mic dejun const6nd ln din felii de mar 9i ftunze dementa amestecat€ cu miere incalzita, paine nedospiti ii lapteproaspAt de capri- Cu toate ca fiul ei pleca in prima savdnAtoare, mama lui Leon nu iegise si-l vadi- Era o zi excli- ..

siv masculini. Dupa cum spunea tatal sau, o zi a birbalilor dintribul ale carui tradiiii de vanatoare se contopeau cu lnceputu-rile rasei umane.

Armarnentul birbafilor din acea dimineaF nu se comparanici pe departe cu puqca FAMASI puftata-in prezent de cAEeSeronga- Erau ftrarmali cu pumnale lungi de douazeci $i aeide centimeni, avind lama v6rdti in teci confecfionate dinpiele de girafa, cu sulile cu virfuri de fier si cu un colac deffinghie purtat pe umirul stang, ca sa nu le sEnjeneascabmtul drept. Cu piepturite dezgolite, echipali doar cu sandalegi fegii de panza legate in jurul $oldurilor, barbatrii iii croiserlalene drum de-a lungul marginii rasaritene a c8mpiei r0uluiKhwai. La optsprcze€e kilomehi spre nord gi douAzeci gi treide kilometri sprc sud se aflau satele Calasara si Tamindar.Drept infite, sprc est, se afla yenahrl.

t FAMAS (Fusil d'Assaut de la Manufacturc d'Ames de Saint-€tienne) _pu$ce aubmati de asalt de ploductie francezi, cal. 5,56 mn, intati ins€rviciu ln 1978. (n.tr.)

Barbagii mergeau incet, pentru a-!i conserva fo4ele. I€onr se fudepafiase niciodata atat de mult de satul sau. Cea maihga calatorie o facuse pina la rdul Khwai, iar pe acela il tra-rssasera deja cu o ora in urma. Se lineau departe de ierburi-b tnlte ab campiei, care-i ajungeau baiatului panA h umeri.F:rau vpere in vizuini. Acolo se puteau ascunde gerpi veninogi,cae erau activi in prirnele ore ale zilei. Din acea zi Leon lnciii anintea cu claritate zgomotul frunzelor de iarba care se

itdoiau usor sub adierea vintului. Semina cu sunehrl scos de

ticaturile de ploaie cdnd i5i croiau drum prinne ramurile copa-

cilor, spre colibele din satul sau. Nu era un sunet care prove-n€a dintr-o singua swsa, ci parea sa vina de pretutindeni.

De asemenea Leon isi amintea cu acuatete slabul iz de

mos€ purtat de vdntul care batea dinspre sud-est. Talal sau,

Maurice, ii Spusese ca era rnirosul zebrelor care dormeau.

Barbalii nu vinau zebre, pentru ca acele animale aveau un auz

fotrte fln. I-ar putea auzi pe vanatod venind $i ar rupe-o lafugar Zgomotul copitelor $i zbieretele lor atrageau leii.

- Iar leii atrag pudcii, adiugase rapid bi'rbatul mai varsufc.insa Leon igi dadea seama cA tatal sau incerca sa glumeasc,r

pentru a nul speria cu ce urma sa-i spuni in continuare,

Capul familiei Seronga ii zise cl leii, fiind regii cAmpiei,

aveau privilegiul sa doarma ceva mai mult in fiecare dimi-neata. Cand se hezeau, dupa ce cascau $i i$i curatau blana,

felinele pomeau sa vdneze zebre sau antilope, deoarece aveau

multa came, adica suficienta hmna incat sa merite efortulhaituLij. Mawjce il asigura ca leii ii ignora pe oarneni. excep-

tand cazurile cdnd ace$tia le stateau irl cale. Atunci marile feli-ne nu ezitau sa-i atace.

- Pentru o mica gustare, ranjise tatal lui Leon, ca s-o dea

puilor.Baiatul lua avertismenhrl foarte in serios. O data, Leon

atAmase deasupra unui calelu$ o bucata de funie din canepa.

Animalul sarise Si-l mugcase pe el in loc sa prinda funia. Ranail duuse teribil, sim{ind concomitent srrri Si inlepatud. Lui

I4ISIUNEDEONOARE . l1

12. TOM CI.\NCY / SIDVE PIFTZENIK

I-eon ii hemurau genunchii de frica. Nici nu dorea sa-si inchi-puie cat de agonizant em sa fii trantitjos de cate lei si muscat

din toate pa4ile. Dar era incrcdinlat ca a$a ceva n-avea cum sa

se-ntdmple. Tatil siu gi ceilalti ba$a6 urmau sa-l protejeze.

Exact asta era teaba adultilor si a liderilor. ii protejau pe

membrii mai slabi ai familiei sau ai tribului.Chiar si pe barbatii mai mititei, aga cum era el.

tn o"a -at"4a dimineata, vanabrii din Moremi cautau

porci salbatici. Marile ierbivore, cu blana maronie, var$ata cu

dungi negre, populau zona de tranzilie dinhe jungla si savana-

Acolo se gaseau bilti cu noroi si nlpini de trestie, care leplaceau. Unul dintre vAnatori reperase cu o zi in uma o fami-lie de ramatori. Porcii se deplasau in grupuri mici gi deveneau

activi pentru o scuta perioada de timp dupa rasadt, inainte de

tfezirea pradatodlor. Tatal lui Leon ii explicase ca era impor-tant s,i-i prindA exact cand incepeau sa-Si caute brana. Rama- .

torii stiau ca leii inca nu se treziser4 asa ca aEntia lorera concentrata pe m6ncare gi nu pe aparitria unor poGntialipradatori.

Baftadi avura succes tn acea dimineaF. Rapusera un

mascul bauin 5i gras, care se avennrase departe de grup. Sau

poate ca grupul se razletise de mascul. Poab cal lasasera inurma, sacrific6ndu-I. Porcul fusese impuns cu sulila de catre

unchiul lui kon, care se stecurase in spatele bestiei, apoi se

aruncase asupra ei. Leon inca mai auzea lipetele de durere 9i

confuzie ale animalului. Putea inca vedea cu ochii minlii pri-mul jet de sange lignind din spatele umarului. Era cel maiincitant lucru pe carc-l fiaise vrcodata.

Tatd lui Leon se repezise inahte. Animalul muribund fuculcat pe-o rana inainte chiar ca sa prinda de veste ceila.l$porci. Mica turma nici macar nu apucase sa se inpra$tie pana

ce Maurice ingenunche hnga prada, o fintui de sol si ii retezagatul. Animalul fu repede legat sfians cu una dintre firnii.Avea sa joace rol de garou, impiedicdnd sangerarea si atrage-

rea vulturilor hoitari ii a sacalilor. Totodata sangele ayea sa

MISII]NE DE ONOARE .

pasteze camea frageda cat fimp le$ul era carat sub arsita soa-

relui.in timp ce Maurice si fratele sau opreau sAngerarea, ba-

iatul si ceilalti vdnatori gasla doua ramud lungi. L€ curaFdrapid cu pumnalele, pentru a le folosi la transportarea prazii.

inainte ca porcul sa fie atdmat de pari, Maurice se oprise din

lucm gi trecuse un deget plin de singe de-a lungul buzelor fiu-lui sau, apoi se aplecase ca sa fie foarte aProaPe de el. Dorea

ca baiatul sa observe credinta neshamutatl din privirea sa.

- Aminteste-ti aceasta clipa, fiule, rostise incet vanatorul.

Aminte$te-tr acest gust. Tribul nostru nu poate supmvietui

fara varsarc de sange. Nu existi trai lipsit d€ risc.

in mai pulin de patru ore de la plecarea din sat, animalul

era atamat intre cei doi pari $i transportat pe urnerii barbalilor.

kon merge? pe-o latua a grupului. Sarcina lui era sa dnasfians ratul porcului. Baiatul nu-$i mai lncapea in piele de

mdndrie c6nd inuara in sat cu prada at6maa de franghii.Fusese un porc de marime respectabila, cu care satenii se

hranisera doua zite. Dupa ce consumaseta camea 9i con-

fectionasera din oasele anirnalului brelocuri bune de vandut

eyentualilor turisti, un alt grup de bArbati plecase la vinatoare.

Lui Leon ii pr.ruse rau ci nu mergea gi el. Deja se gindea sidoboare o zebra sau o gazeh\ ba poate chiar un leu. ii povesti

mamei sale despre visul sau de-a ucide o felina marc. Atuncifusese momentul cand isi capatase porecla. Bertrice Seronga

ii spusese fiului ei ca numai un print putea ajunge suficient de

aproape ca sa ucida un rege.

- E$ti un prinl? intrebase femeia.

Leon raspunsese ca poate era. Mama ii z6.mbise 9i lncepu

sa-l numeasctr hinful Leon.Din acea clpa Leon lua pane, in urmatorii cinci ani, la

peste trei sute de expedilii de vdnatoare. Cand irnplinise trei-sprezece ani, Prinlul Leon era deja geful cetelor de vanabri.De vreme ce un hu nu putea sa-i dea ordine propriului tataMaurice se rerasese onorabil din rdndurile vanatorilor, astfel

14 . TOM CIdNCY/ SIEVEPIECAI{IK

ca Leon sa invele arta conducerii. La acea vrcme, majoritateaprazilor fusesera ucise chiar de cAtre el, insA n-apucase sA

doboare weun leu. Dar asta nu din vina lui, consideta tinarulSeronga- Era yina felinei. Regele anirnalelor era prea istel casa stea in calea suliFi vanatorului.

$i-atunci Seronga se inFeba cinel poate rapune pe leu,daca acesta era atat de putemic $i de de$tept? Raspunsul flrescera moartea- Moartea ii fipunea pe lei la fel cum ii dobora pecei mai putemici ba,rbatri. Iron se htreba totusi daca leii erausuficient de putemici incat sa fina moartea la distanti" Vazuse odau o leoaica mudnd dupa o vanatoare rarisima, cand urmarise

$i ucisese singwa o antilopa. isi pusese intrebarca daca nucumva leoaica se epuizase de moarte in timpul haituielii. Oripoate $tia ca i se apropia sfdrpitul $i isi amanase moartea sufi-cient cat sa savureze acea ultima Si unica vanatoare.

in 1963 lumea se schimbase. Leon igi detumase aten[ia ddla obiceiurile animalelor la cele ale oamenilor.

Expeditiile de v6natoare deveneau mai dificile pe masurace membrii tribului Batawana erau nevoid sa shabata distantedin ce in ce mai lungi in cAuhrea vanatului. La inceput consi-derasera ca animalele igi modificasera arealele de raspandire.Fulgerele din sezonul uscat provocasera incendii care duse-sera la modificarea peisajului. Ierbivorele trebuiau sa migrezein zonele cu iarb4 iar camivorele erau nevoite sa le urmeze.Dar in i962, ni5te barbali din capitala Gaborone 9i de laLondra sosira cu aviolul in satucul lor.

Pe vremea aceea Botswana era cunoscuta sub numele deBechuanaland. Din 1885 era protectorat britanic. Leon credeaca era protEat falA de buriil din Africa de Sud 9i de alli agresori.

I Burii descendenli ai primilor coloni$ti europeni care s-au stabilit inAfrica de Sud, majoritatea fiind de Mfionalitare olandezn. intre a.rfi I 88 I qi1902 au punat douA rdzboaie de independenli impotriva ImperiuluiBritanic, car€ stepanea, incepind din 1877, acea regiune. La inceput auiffegisFat unele succese, dar apoi puterea militari ti economicd a Angliei$i-a spus cuvantul 0i burii au fost invinqi. (n.h.)

I4ISIIJNEDEONOARE .

Brbadi albi din Gaborone 9i Londra ii infomrartr pe membrii&lui Batawana ca animalele erau vanate pana h limita dis-piliei. I.e spusera sAtenilor cA ttebuiau sa-si schimbe modul.b via{a, alfel aveau si piafi-

Albii din Gaborone 9i Londra aveau un plan.Cu aprobarca Sfanrlui baffinilor si a tuturor triburilor din

rcgiune, guvenlul transformase intseaga savanl $i vaste zonediac€nte in Rezervatia Natuala Moremi. hincipala ocupaliee locuitorilor din regiune avea sa fie turismul, nu vdnatoarea.

O suma frumoasi de bani fusese phtita fieclrei familii.Trci sAptamani mai tarziu incep€au sA soseasc4 la bordulavioanelor sau cu camioanele, primele echipe de constructori.Denolasera vechiul sat $i ridicaseri case din lemn si tabla. LaEfre distanti, acolo unde inainte nu existase nici un semn decivilizatie, construisera Cabana de Vanatoare Khwai River.Avea ziduri din piarra gi acoperig din ligle. Sbptimanal, caioa-o€le care aproyizionau cabana aduceau brana pe care satenii oputeau cumpim- Se inhinlasera primele gcoli. Misiunile res-ponsabile cu educafia $i asistenta medicala capAtasera un roltot mai mare ftr conducerea satelor din zona. Vechii zei, cei aiyanatorii si ai tunetului, fusesera inlocuiti, apoi uitati. Radioulsi televizorul luasera locul povegtilor spuse seara, la focul deubara- lncepeau si ravneasci la hainele ln stil european, biju-rerii 5i accesorii casnice. Traiul incepea sa fie mai lesnicios.

Dar $i mai plictisitor.Animalele savanei fuseserA salyate. $i, a5a cum li se spu-

nea celor din tribul Batawana, odatA cu ele fuseseri salvatevielile gi spiritele lor.

Leon nu fusese convins de asta. Ce€a ce consatenii luiciStigasera in securitate, pierdusert din independenli. Li se

oferea cunoa$terea, insi cu preful intrelepciunii; soarta luaselocul religiei. Aveau traiul asigura! dar incetasera sA miasca"

Cand inplinise optsprezece ani, Leon plecase din sat. Ci-tise despre rm bArbat din Gaborone, Sir Seretse Khama, lideral Partidului Democratic, care lucra pentru eliberarea naliunii