ESENTIALUL PE CARE TREBUIE SA-L $TII

M

PRIN sTllNTE,

IVAN KIRIOW

LEA MILSENT

rtfr

CUPRINS

II'I CAUTNNTA ORIGINILOR 8

Lungul drumc5treom ........10Cele 10 mari inventiiale Preistoriei...... .....12Fosilele:descoperiri realesaufalsuri. .........14Dinozaurii,uriasidispSruli? ... ..'.....16Afostodatdomul . ....18Charles Darwin:omul detronat. ., . . ...... . . .20

Evolutia,odezbaterefirdsf6r;i1. ......22Misterulgeneratieispontanee. ........24Pericoldeextinclie! ....26Ce este designul inteligent? , . . .28

V6rstalumii ...,30

IAINELE LUI'il W 32

Celula:cdramida lumiivii ......34Bestiare,gradinigiistoriinaturale ......361+1=3,teoriilegeneratiei ..,,.....38Microcosmosul.... ..,.40Mendel:cdlugdrul carea inventatgenetica .....42Sitotusi,circulS! ......44

Genele: omul poate fi codificat? . , . .46

ADN-ulsisecreteleereditdlii. .....48Proteinele, molecule multifunclionale . . . . . . . . . .50

Celula:decodificarea lumiivii, ...,....54

1+1=l,reproducerea ... .......58Asaltul virusurilorasupra corpului. . . . . . . . .60

Bacteriile, 30 de miliarde de prietene . . . . . .62

Animale,darnudetotl .. ........64Forme devialSin condilii extreme,, .,, . . .66

Secreteledrojdiei. .........68De ce au elefanlii urechile mari?. . . . , . .70

600de mugchiin slujba noastr5! ......72ADN-ul de laAlaT: biologia molecular5 ....,..74lngineriagenetic5. .....76

OIIUL $B TOATE ASPECIETE 78

MedicinddivinS,eroriumane .........80Diseclia, pus5 la greaincercare. ., . . . . . . . . . . .82

MedicinavafiexperimentalS.. ........84Chirurgia, de la bdrbier la masa de operalii . . . . .86

Pasteur,peurmelemicrobilorl,.......SSMisterelecreierului .....90Vindecareaminlii:psihiatria.... ......92Nerviiin piuneze ......94Vaccinulinvingeboala? .......96CSilememorieiSialeuitarii, .........98Frankensteinul modern:progreselegrefei . ....100S6ngele,viafa,moartea.... ........102Secreteleintestinului ........104Estevina hormonilor?. .......106lnimafiintelorvii ... .....56

C6nd creierul ne joacd feste... ......108Clonarea si celulele stem;fantezie si realitate.. . . . . . . .1 10

0 provocare pentru medicin5: HIV . . . .112Corpulinarmonie ....114Creierul,centrulinteligenfei? ........116Autoimunitate 5i cancer: derapaje ale corpului . . . . . . .118

Vizualizarea corpului ........120Metodelemedicineimoderne ........122

ItrtprernrA PLANETEI 124

CdlStoriesprecentrulPdmdntului .,...126Solul:trecutulingropat? ......128Niciunmotivslfitidebusolali!... ....130Cristalele:atomiordonali?.,.. ......132Cregtereatemperaturii. .......134Pdm6ntulinmiscare. ........136Fortele invizibileale P5mSntului ... ., . . . . . . .138

Lumea din addncul mirilor . . , .140

ltiintainbdtaiav6ntului..,.. .......142Explorarea abisurilor marine . . .144lpotezaGaia:oplanetSvie?... ......146

EXPLOAIAREA RESURSELOR 148

Se pune in miscarel . . .150

Razele X: energia in miezul materiei . . .152

Armelenucleare:5tiin155irau.... ....154Polimerii,materialebunelaorice.. ...156Planeta se reincdlzestel ..,. .......158Niciverzi,nicicoapte ........160

Urbanismul sioptimizarea spatiului .......162ffi Or;gata5ele molecule! . . .lG4

".di-\ Ce-iprea mult, e prea mult:bacteriile rezistd ...'166/--*.-'"{:=} Ecologia:stiintd si conttientizare . . . . .168

Dedesubturileaceea cenumim bio ... ......170Ceenergiinerezervdviitorul? .......lT2

EXPLORAREA UNiVERSULUI I]4BigBang:ogenezdexplozivd! .......116Mareaexploziesau mareacontractie? .......178Ptolemeu Sicartografia cerului . .....,180Copernic, primul dintre oamenii de giintd moderni . . . .iB2GiordanoBrunosi geniile Renasterii... ......l84VidulexistS? ........186Galilei: 9i totuSi, se inv6rte! . . , .188

Cu ochii spre stele . . . igO

Cutia cu instrumente a astronomului.. .192

O Keplerfacelegea. ........194Cele mai mari 10 observatoare. ....196

Lunaintoatefazeleei.... ....198Suntemsinguriin univers? ........200

Cele mai mari 10 descoperiri astronomice. . . . .202Gdurilenegre, misterelecosmosului ..... ....204DecestrdlucesteSoarele .....206De la cucerirea la explorarea spaliului. .......208Materie intunecat5 si energie intunecatd . . . . .210

Omul pe Marte:o perspectivd apropiatS? .....212

NII1ENI NU INIRA AICI DACA NU $IE

GEOI1EIRIEI 214

Thales, Pitagora gi Co:ce anume au inventat?. . . . . . . .216Aristotel,omultuturorstiintelor ......2lSOdiseea luiTT.. ......220Comorile$iinleiarabe. ......222Fascinantulnumdrdeaur.., ........224Descartes,analiza matematicd a lumii. .......226Ce ascund numerele prime? . . .2ZB

NatC09

Pascal:vidulgiinfinitul ,,.....230Anticipareaneprevdzutului.,,,, .....232l0formuleesentiale! ........234Evorba destatisticd! ........236Amploareainfinitului ........238Fluturele 5ivarza: haosul sifractalii . . . .240

Geometria neeuclidiana: dincolo de spaliu . . . .242

$CREIELE I1AIERIEI 244

Mareaaventurdaatomului .....246Clasificareaelementelor. .......248Avedealumeainculori.. .......250

Enigmeleluminii . ........252Newtonfacerevolutie!,.... ........254Archimia:misteretemate;ie;... : : : : : : :. : : :.... ...256Lavoisier:totulsetransformEl .......258M5surareatimpului ...260

Marie Curie, o femeie pentru doud Premii Nobel . . . . . .264

Pasii c6tre dezordine: legile termodinamicii . . . .266

Albert Einstein:geniul incontestabil. . . .268

Lumina in exces de vitezd . . . . .270

FizicacuanticS:Stiintaatomizatd .....272Chimiainfarfurie .....274Elementare,particulele! ......276Nanotehnologia:atusaupericol? .....278Teoria stringurilor... ....,...280

TEHNICI $I TEHNOLOOII 2s2

Aburul, noul motor. . . .284

Fixarea imaginilor. ....286lntr5 in cutie, iese pe ecran . . . .288

Voceain toate stadiile sale... ......'.290

CursedevitezS. .....2920mimbundtdlit,omreparat..... ....294Laserul,luminaviitorului. .....296inceputurilecomputerului .....298Internet:alega lumea .......300Bioinformatica:digitalizarea |umiivii....,..,,302Big Data: suntem oare cu tolii supravegheali? . . . . . . .304

Calculatorul cuantic: PC-ul viitorului? . . .. ....306Alispuscumva binar? .......308Aceste tehnologii care ne vindecSl . . . .310

lnteligenlarobolilor ...312Sciencefiction:vissau realitate?. .....314

k=x Glosar .....316\N- hdex . ......3r8\t'

7'

En= -*

LUNGUL DRUI1 CAIRE O}{

reprezintd succesiunea deetape in urma cSrora fiintaumand a cipdtatcaracteristicile care o distingde animal, in particular destramosii sai simieni.Ansamblul de specii care auluat parte la acest procesformeazd grupul hominizilor.Studiul acestor specii se

numegte paleoantropologie.

Mqse mrailrilr.nil

H0|1INI/AREA W il."*. mersuruiBIPED este prima etapd cruciarE in evorutia "m'

&

Numeroase primate, chiar gi alte animale, cum ar fi ursul, pot sta drepteridic6ndu-se pe membrele posterioare o anumiti perioadi de timp (este vorba depostura biped5), insi caracterul locomotor biped, la inceput ocazional, apoipermanent, reprezintd caracteristica umani cea mai veche. Australopitecii au fostprimii dintre strimo5ii nostri care s-au ridicat astfel pe labele din spate. Cea maiveche dovadd a caracterului biped a fost descoperit5 in I 97g. la Laetoli(Tanzania), de c5tre paleontologul Mary Leakey: urme de pasi conservati in cenu5Evulcanic6, apartin6nd a trei hominizi diferifi, fdrd indoiali membri ai specieiAustralopithecus afarensis, din care face parte si Lucy. insi caracterul biped alaustraloprtecilor era, probabil, doar ocazional: paleoantropologii presupun cEmodul lor de viald inci era parlial arboricol, ca in cazul primatelor pre-hominizi.

1: australopitecul a fostprimul cu mers biped;

2: Omul de Neanderthal;3: Omul de Cro-Magnon.

mfiI

Pe24noiembrie 1114,ta Hadar; in Etiopia, oseminteteunei femele de australopitec au fost dezgropate de c5treo echip5 de cercetStori condus5 de Maurice Taieb (n. 1936),Donald Johanson (n. 19a3) siYves Coppens (n. 1934). NumitdDinqnesh (,,egti minunatS") de c5tre etiopieni, aceasta a fostbotezat5 ,,Lt)cy" de oamenii de ptiinli din cadrul expeditiei,care, in acea sear5, in cort, ascultau melodia Lucy in the sky withdiamonds a trupei The Beatles. Lucy a fost identificat5 in'1978 ca apartin6nd speciei Australopithecus afarensrs. Datareaosemintelor a permis estimarea v6rstei sale: 3,2 milioane de ani.

1 0 zAPPTNG pRtN $TINTE

lII CAUTNREA ORIGINILOR

BNeDezvoltare, C,RE]ERULU] r"pr"zinta un criteriuesenlial al hominiz5rii. Aceasta este insotit5 de

modificSri profunde in ceea ce prive5te forma craniului.Dacd australopitecul avea o capacitate cranianE medie

de 400 cm3, aceasta este de 500 cm3 la habilis, de peste

1 000 cm3 la erectus;i atinge 1 650 cm3 in cazul primilorreprezentanli ai speciei noastre, Homo sapiens, apErutd

cu 200 000 de aniin urm5. insS dimensiunea nu inseamnS

totul: volumul craniului omului modern s-a mai diminuatde atunci, ajungdnd la o medie de 1 350 cm3. Asta daci

nu cumva omul a devenit mai pulin inteligent...

C{BJ *3,:

Mersul in doud labe nu este suficient.

Trebuie, de asemenea, si stdm in

o*,,," DREAPIA, ,o*,,.uverticalS 5i indreptarea coloanei

vertebrale au permis numeroase

modificiri morfologice si funclionale.

Contrar a ceea ce sugereazd numele,

specia Homo erectus, ,,omul drePt",

nu este prima cu aceasticaracteristicd. Numele siu derivd din

cel dat, in 1 894, de cStre olandezul

Eugdne Dubois ,,omului de Java", ale

cirui oseminte le dezgroPase in

lndonezia in 1891 si care era

considerat atunci,,verigalipsi" intre om Si maimulS:

Pithecanthropus erectus(,,omul-maimut6 care std

in picioare").

@:@@g@

Etiberate de rolut L0C0[10I0R, membretesuperioare ale hominizilor gi extremitifile lorprehensile, miinite, au putut si dobindeasci o suplele 9i o

agilitate indispensabile pentru inventarea gi fotosirea uneltelor,un atribut esenfial al caracterutui uman. Chiar daci structuramainii la Australopithecus afarensis este deja foarte apropiatide a noastri, Homo habilis (,,omul abit'), care a triit cu

2,5-7,5 miliarde de ani in urmi, este cet care a inceput sifoloseasci din plin acest avantaj. Primul specimen habilisa fost descoperit in 1961, [a Olduvai (Tanzania),de citre Jonathan Leakey 9i pirinlii sii, Mary 9i

louis Leakey. Osemintete acestui specimen erauinsolite de vestigii de unelte rudimentare.

1. ,rr, indoiald,capacitatea de a controlafocul este cea maiimportanti dintre tehniciledeprinse de oameniipreistorici. Primul hominidcu aceasti abilitate esteHomo erectus: cele maivechi urme de vetre au fostdescoperite lingi oseminteleapartinind acestei specii.

2- ," obicei, folosireauneltelor este considerata drepto calitate a omului, cu toate cd

astizi cunoastem numeroaseexemple in care acestea suntfolosite de c,itre animale.Astfel, este dificil sa datdminceputul utilizdrii uneltelor inpreistoria omenirii. Primelepietre despicate (,,aschii ")folosite de cdtre Homo habilisdateaza cu aproximativ2,5 milioane de aniin urm5.

Daitb musteriand datanddin paleolitic.

12 zApptNG pRlN $TINTE

ALE PREISIORIEI

'ri1

{a:

-- ,{:1 .

{ft! : J

8, prir"le picturi rupestre dateaz5 cu 35 000 de ani i.Hr.Acestea au fost descoperite in pestera Cosquer; in 1991,de cStre scafandrul Henri Cosquer sub apele unei grote dinMarsilia. Gravuri dat6nd cu 33 000 p6nE la 26 000 de ani inurmd decorau si grota Pair-Non-Pair; descoperitd, in 1ggl,de cStre Frangois Daleau.

lffiI'.rtn

4, ,u, mult decit uneltele pentrucare gdsim o serie de exemple inregnul animal, capacitatea de aprelucra materia primE pentru a

confectiona unelte 5i arme este cea

care il diferentrazd pe om (de5i nici

din acest punct de vedere animalele nusunt atat de neputincioase pe c6t s-arcrede!). Cioplirea silexului este primatehnicd pentru care s-au descoperiturme. Homo erectus practica deja

tEierea pietrelor cu doud fefe ;i a

lamelor topoarelor. Folosirea uneltelortiiate in silex marcheaz5 inceputulpaleoliticului, epoca pietrei tdiate, carese intinde pe o perioadi cuprinsi intre3 milioane si 1 0 000 de ani i. Hr.

i5, Pateoliticul este urmat deneolitic sau epoca pietrei glefuite,o perioada cuprins5 aproximativintre 9 000 si 3 300 i.Hr.

Specialistul in preistorie englezJohn Lubbock este cel care a

stabilit, in 1865, aceasta impartireintre cele dou5 mari perioadeale ,,epocii pietrei" (despirtite deo epocd de tranzitie, mezoliticul).Tehnica slefuirii uneltelor incepusedeja sa se dezvolte in timpulpa I eo I iticu I u i su pe ri o r (inlr e45 000 si 12 000 i.Hr.), insd se vageneraliza abiain neolitic, odatacu dezvoltarea agriculturii si

cu sedentarizarea.

1I'I cAuTnREA ORIGINILOR

e .Fs-ffiK**ffi6. prirn"l" rrrn" @"s Z pri*.l. indicii referitoare la agriculturi, adici la

controlut germinaliei anumitor plante, dateazi din jurulanului 10 000 i.Hr. Aceasti inovalie marcheazi trecerea d,e tanomadism gi stadiul de vinitori-culegitori la sedentarism.Aceasta este revolutia neoliticului!

.contestabile de morminte,descoperite in lsrael, au fostdatate din 100 000 i.Hr. si

crovin de la Homo sapiens.Au fost dezgropate si alte situri,'naivechi, care dateaza din urmacu 300 000 p6ni la 400 000ce ani, insd natura sepulcralSa acestora este incS incertS. Dealtfel, este dificil sa vedem daca::upurile ale cEror oseminteau fost descoperite au fost'rgropate intentionat. Grijaacordati ingropdrii defunctilor:ste o dovadi a aparitieisoiritualitSlii si a faptului:a omul constientizeazd cd

este muritor, o etapd decisivd'r dezvoltarea intelectualSs culturalS a speciei noastre.

8. Odatd cu inceputurileag ricu ltu ri i, folosi rea

animalelor pentru activitSlileumane se generalizeaz6.Primul animal domesticit a

fost o bovinS, boul, in urmdcu 10 000 de ani.

9, ,r,r. utilizare a metalelordateazi din perioada

descoperirii cuprului si

a prelucrarii sale, cu

aproximativ 4 000 de anii.Hr.insd descoperirea majorS, caremarcheazS adevdratul inceputal metalurgiei, este cea atopirii metalelor gi a posibilitatiide a le combina in aliaje.

Primul aliaj cunoscut este

bronzul: dupa epoca cupruluiurmeazd epoca bronzului, care

se intinde aproximativ intreanii 2500 si 1000 i.Hr.,apoi epoca fierului.

ffil0.,nr"ntarea

Nscrisului marcheazStrecerea de la preistoriela istorie. Primele formede scriere au apbrut t\l[ fin Mesopotamia, *dspre anii 3300 i.rlr. ."{!

13

FOSILELE: DESCOPERIRI REALE SAU FALSURI

omur de NEANDERIHALa primit aceastd denumiredupi primul specimenrecunoscut ca apartin6ndspeciei sale, a carui calotdcraniand a fost descoperitd in1856, langd Dusseldorf, intr-oregiune numitS Neanderthal.Printr-o coincidenta fericita, ingreaca veche acest toponiminseamna ..valea omului nou" I

ln 1859, Jacques Boucher de

PERiHES a reusitsd convinsa

comunitatea gtiintifica in privintaexistenlei a ceea ce el numea

,,Omul antediluvian", ciruia, timpde mai multi ani. incercase si iigdseascd urmele. Cu zece aniinurm5, teoria sa fusese comb5tut5de colegii sdi si respinsd deAcademia de stiinte. Trebuie spus

cd, in acea perioadi, chestiunea

dat5rii pe baza interpretdrii textuluibiblic, conform cireia primul omapdruse cu doar 4 000 de ani inurmd, fusese unanim acceptatd

chiar si de cEtre savanti! tnsa

dovezile adunate de Boucher

de Perlhes, mai ales descoperirea,in aceleasi straturi geologice, at6ta unor rdmdsite umane si fosilede animale dispirute (mamutul,rinocerul l6nos, ursul de pepterd),

c6t si a unor unelte din silex, i-auadus acceptul comunitdtii

Stiinfifice.

14 zApptNG pRtN sJINTE

ln 1863, Boucher de Perthes a dezgropat o jumdtate de

IIAX]LAR uman in situl Moutin-euisnon, I6nsa d,Abbevile(somme), intr-un teren nisipos datdnd din paleoliticul inferior.Acesta a fost considerat atunci o confirmare clard a teoriei,,omului antediluvian". insa cur6nd avea sd izbucneascd opolemica, susfinutd mai ales de cdtre oamenii de stiint5 britanici.Acestia au pus la indoiala autenticitatea fosilei. O comisie desavanti de pe ambele pirti ale Canalului M6necii s-a reunitpentru a investiga ,,cazul maxilarului" gi a ajuns la concluzia

cA este, intr-adev51 vorba despre o rim5sitd a unui,,om-fosila". Totu5i, s-a descoperit cE era vorba despreun fals, c5ruia Boucher de perthes ii cazuse vtctimd,5i c6 maxilarul, care apartinea unui contemporan,

fusese ingropat acolo, fdra indoiald, de cdtremuncitorii de pe santier, motivati de recompensa

promisd de specialistul in preistorie!

Jacques Boucher de Perthes.

IN cAUTnREA ORIGINILOR

ENe-

in secolul al XVt-lea, NATURALI$il nu consideraufosilele drept animale care chiar au tr5it. Pentru ei,

acestea erau mai degrabE forme create in interiorulrociloL ,,jocuri ale naturii" (vedeli pag. 128). Ceramistul

Bernard Palissy merge pSnd acolo inc6t s5 cread5 cd

munlii luaserS nagtere in urma faptului c5 fuseserS

impingi de o ,,vegetafie mineralS"! Astfel, munliiimpingeau precum plantele... (vedeli pag. 129 pentru

a inlelege cum ,,impingeau", de fapt, munlii!).

c6nd Eusdne DUB0]S,la intoarcerea sa in Europa,

in 1895, a pretins cd

3:-cher de Perthes nu: ':st singura victima a

:CSILELOR

:ALSIFICATE- '899, Charles Dawson:mroperd la Piltdown (Anglia)-i-asife osoase care prezentau:i-acteristici intermediare intre om si*,= nuti: calota craniani avea formd

--an5, dar maxilarul inferior era

:: al unei maimute. Dawson a

:'reptat 13 ani pentru a-;i anunla:escoperirea in fala expertului in:': storie Arthur Smith Woodward.l: doi bdrbati credeau atunci:i Cescoperiseri veriga Iipsd intre*a nuli si om, fosilS cu o vechime

=:-:'nate la 500 000 de ani gi

:,::ezat5, pe r,and, Eoanthropus;ztsoni, apoi Homo dawsoni 5i,in::e din urm6, Homo piltdownensis.

Dupi ce a fost considerat,

vreme de jumitate de secol, drePt

o piesa centrala a puzzle-uluiliniei evolutiei umane, omut de

PILID0\,I/N ,-u dovedit a n doar

o farsi, lucru deja binuit in anii'20 ;i confirmat in L950 prinmetode de datare modeme (fluor,

carbon 14)! Craniul uman data

doar din Evu[ Mediu, iar maxilarulera ce1 al unui urangutan. inprivinla autorutui falsului,ipotezele sunt multipte: unii au

considerat ca este opera lui Pierre

Teithard de Chardin, prezent in sit in791.2, pe vremea cind era doar untinir participant amator la cercetirilepreistodce. Allii au considerat ci autorulera Arthur Conan Doyle. pirintete luiShertock Hoimes!

adusese cu sine, din lndonezia, rdmdgilele

,, Pitecantropului " (omul-maimuld), acesta

nu a fost luat in serios de c5tre colegii sdi.

A fost nevoie sa a5tepte descoperirea

,,sinantropului" sau a ,,omului de Pekin"

(identificat mai t6rziu drept Homo

erectus),in 1923, apoi a primului

australopitec, in 1924, in Africa de Sud,

ca sd i se dea dreptate.

Asa-zisul om de Piltdown, alecSrui fragmente de craniu aufost dezgropate in 1 91 2.

15

DINOUAURII

descoperite in China, au fostconsiderate oase de dragoni.Dintii lor erau micinali sifolosili la prepararea

remediilor. in tradifiitedin lumea iudeo-cregtinitriiau, de asemenea,

creaturi ante diluviene(de dinainte de Potop).

URIA VI DISPARU

Primele FOS]LE de dinozauri,.. ^ .";:.:*: 1- :i*t:i;:sl*- t/:

#rffi

in 1822,medicur si pareontoros, GiDE0N I1ANTELLa identificat prima fosilE de dinozaur: un dinte enorm, descoperit Paleontologul britanic

I1ARY ANNINGa jucat un rol semnificativ

in cunoasterea dinozauri lor.AutodidactS si proveninddintr-un mediu modest,

aceasta a dezvdluit existenlareptilelor marine (ihtiozaurul,

pleziozaurul) gi inaripate(pterodactilu l).

€.v r,to'rFilfinrile

de sofia sa, Mary-Ann, despre care naturalistul George Cuvier; consultat de cdtreMantell, a afirmat cE ar fi apartinut unui rinocer. insd paleontologul englez eraconvins ci provenea de la un animal disp5rut. Acesta observd o asem6nareintre acel dinte ;i dinlii unei iguane si denumeste creatura iguanodon (,,dinteleiguanei"), estim6nd cE animalul avea o indltime de 20 de metril Evaluarea sa afost ulterior redusS: mdsura doar 5 metri!

cuv6ntur ,,D]NO/AUR"(din cuvintele grecesti deinos,,,teribil ", si sauria,,, reptildsau soparla") a fost inventatde Richard Owen, in 1841,pentru a desemna grupulmarilor reptile preistorice.insa i s-a opus vehement luiMantell, dupa descoperireaiguanodonului de cdtre acesta,afirm6nd cd dintele gasit nuavea cum si apartind decAtunui mamifer!

1 6 zApptNG pRtN gTllNIE

Fosila de ihtiozaur.

lrrr cAurnREA oRlor*rroo\

Motivu, EXIINCIIEIdinozaurilor a susciiat dintotdeaunainteresul savantilor. Cum au pututreste animale uria5e sd dispar5 at6tde rapid (raportat la scara erelorgeologice) si aproape complet?De'a lungul timpului au fostrchiculate douS scenarii opuse.. Suspectul numdrul I: vulcaniiO activitate vulcanici intensd ar fideterminat o rdcire a PimSntului,din cauza prafului care ar fi blocat'azele soarelui. Astfel, vegetatias-ar fi vegtejit. duc6nd la dispari!ia-rarilor erbivore, apoi a prdditorilor{estora.. Suspectul numdrul 2: impactula doud lumiSaderea unui meteorit imens ari Cus la o dereglare climaticd la-rrn,el planetar. Aceasti ipotezd seSazeazS pe existenla unui crater cuaia.Tetrul de 180 km la Chicxulub,r Y'rcatan (Mexic), a cdrui datare

=espunde cu extinclia din::etacic - Teriiar.

irrrozaurul, carnivor biped.

17

REGNUL"dinozaurilor s-a intinsde-a lungul a aproape150 de milioane de ani.Vestigiile cele mai vechidateaz5 din TriasiculsuperioL din urm5 cu

230 de milioane de ani,iar cele mai recente, de lafinele Cretacicului, dinurmS cu 55 de milioanede ani. Au fostinregistrate aproape 700

de specii diferite, care nuau tr5it toate in aceeasi

epoc5. insS dinozauriiau acelaSi strdmo'comun, archozaurul(,,sop6rl5 veche").

Diplodoc, dinozaur erbivor care a triitin Jurasic.

DESC0PERIR]LE cete mai recente tind si dovedeasci faptulci cele doui scenarii referitoare la extincfia dinozaurilor arputea fi complementare. Apiritorii variantei vulcanice gipartizanii teoriei meteoritutui ar avea. in egali misuri,dreptate. in 2075, dupi analizarea vechitor curgeri de lavide pe platoul Deccan, in India, geologii au gasit, de fapt,dovada unei activititi vulcanice intense in cei 50 000 de anicare au urmat ciderii meteoritului in Yucatan. Cete douifenomene s-ar fi combinat. ducind la disparilia ,,$oparletorteribile". insi, de asemenea, meteoritul ar fi putut fi cauzatrezirii vulcanitor, care a intirziat revenirea biodiversititiitimp de jumitate de milion de ani.