″ ‐′∫ c

ENERCBANK

actului normativ f aol-ilnt-o92

Denumirea actului normativ

Nivel de clasificareNive! de aprobareNumirul procesului verbalData aprobiriiData intririi in vigoare

Po:itica de contabilitate a B.Cpentru anu:2020

L4-Pub:ic

Cons‖ iul Bこ ncii

01.01.2020

Contabi卜sef

14‐25こSubdivizluneCod

Prezenta Politica stabilegte bazele formirii (alegerii gi argumentirii) gi dezviluirii (publicirii)politicii contabile B.C. .ENERGBANK' S.A.

ざ づ

BC“ENERGBANK"SA pagina 1 din 19

Descrierea pe scurt a actului normativ

Notう de versi u nea anterioariN/A

REVIZU:REA

Versiunea Documentul caremodifici

Data intrarii

ln viqoare

COniinutul rnodincう ri10『

01 Procesu卜verbal nr.72 だ孝_グ∠.2″ 01.01.2020 imolementarea

POLIT!CA DE CONTAB:L:TATEaB.C."ENERGBANK"S.A.

pentru anui 2020

ll. Dispozitii generale ..........3Obiective gi scopuri.. .........3Cadrul legal aplicabil............. ............. 3Domeniul de aplicare ........3Principiile de bazd.... .........4

lll.Documente financiar contabile ............ ........... s

lv. cerinfe generale aferente elementelor rapoartelor financiare............ .........sDispozilii generale. ... .........5Recunoagterea elementelor situatiilorfinanciare. .........6Politici contabile: modificiri, estimari 9i erori. ........6

V. Procedeele de evidenli contabili. ..................7Mijloacele binegti in numerar gi echivalentele........... .........7lnstrumente financiare .............. ........1Recunoagterea gifinisarea recunoa9terii............... .............gActive financiare evaluate la cost amortizat... .....................gActive financiare evaluate la valoarea justi prin profit sau pierdere (FVTPL). ...........11Active financiare evaluate la valoarea justi prin alte elemente ale rezultatului global(FVTOC|). ............11ReclasificiriOperatiuni in valuti straind .............. 11lmobilizdri corporale.. ......11lmobiliziri necorporale............... ...... 13Deprecierea imobilizdrilor corporale gi necorporale...... ......14Leasing .......... 15Storcuri de mirfuri si materiale ........ 15lnvestitii imobiliare ......... 16Active luate in posesie in schimbul rambursdrii credite|or............... .... 16Depozite, imprumuturi si alte obliga[iunifinanciare ............ 16Provizioane ........16Beneficii salarialilor. ......17Veniturile si cheltuielile....... ...........17Dividende. .. ... .. . ..17Capital propriu. ...........17lmpozit pe venit. ...........1g

Vl. Prevederi finale ........... 1g

BC‖ ENERGBANK"S.A.pagina 2 din 19

Po!itica

de contabi:itate a B.C."ENERGBANK"S.A.pentru anu:2020

Banci = B.C. "ENERGBANK'S.A.BNM = Banca Nationali a MoldoveiIAS= Standardele lnternalionale de ContabilitateSIRF = Standarde lnternalionale de Raportare FinanciarSSIG = Standarde lnternationale de ContabilitateEGMB = Entititi generatoare de mijloace binegtiVMS = Valori mobiliare de statECL = expected credit lossSPP! = Solely Payment of Principal and lnterestCategoria NBICIOIE = credite clasificate in categoriile standard /supravegheat /substandard/dubios/ compromis conform actelor normative ale BNM

Secliunea 1

Obiectivele gi scopuri1. Prezenta Politici de contabilitate a B.C. ,,ENERGBANK' S.A. (in continuare Politici)stabilegte bazele formirii (alegerii gi argumentirii) 9i dezviluirii (publicirii) politicii contabile aBincii Comerciale 'ENERGBANK' S.A. (in continuare Banci), data inregistririi de stat12.07.2001, licenta BNM Seria A MMll nr.004490 din 30.06.2014, eliberati pe un termennedeterminat, numirul de inregistrare - codul fiscal 1003600008150 (IDNO), care este unelement al sistemului de reglementare normativi a evidenlei contabile in Banci.2. Scopurile prezentei Politici este de a forma informatii detaliate, veridice si consistente cuprivire la activitatea bincii si situalia ei patrimoniald gifinanciari.

Secliunea 2Cadrul legal aplicabil

3. Prezenta Politica a fost elaborati in indeplinirea cerintelor a urmitorului cadru normativ:

a) Cadrul Conceptual pentru Pregdtirea gi Prezentarea Situaliilor Financiare emis de citreIASB;

b) Standardele lnternationale de Contabilitate (lAS) 9i Standardele lnternalionale deRaportare Financiari (SIRF), emise de citre Consiliul pentru Standarde lnterna[ionalede Contabilitate (IASB),;

c) Legea contabiliti[ii si raportarii financiare nr.287 din 15.1 2.2017;d) Legea privind activitatea bincilor nr.202 din 06.10.2017;e) Regulamentul privind organizarea contabilititii in bincile din Republica Moldova,

aprobat prin Hotirirea Consiliului de administratie al Bincii Nationale a Moldovei nr.238din 10 octombrie 2002, cu modificirile gi completirile ulterioare;

0 Regulamentul privind cerinlele fatd de documentele contabile interne, aprobat prin

Hotirirea Consiliului de administratie al Bincii Nalionale a Moldovei nr.381 din 15

decembrie 2005, cu modificdrile 9i completirile ulterioare;g) Planul de conturi al eviden[ei contabile in bdncile licentiate din Republica Moldova,

aprobat la gedlnla Consiliului de administratie al Bincii Na[ionale a Moldovei, proces-

verbal nr.15 din 26 martie 1997, cu modificirile gi completirile ulterioare.

Secliunea 3Domeniul de aPlicare

4. Prezenta Politici cuprinde principiile, regulile de recunoaqtere, evaluare aplicate de Bancd

pentru intocmirea situaliilor financiare.

BC'ENERGBANK'S.A' Pagina 3 din 19

Politici contabild trebuie aplicati impreuni cu legislalia care reglementeazi activitateaspecificd a Bincii, precum 9i cu cadrul normativ aplicabil in vigoare.5. Banca intocmegte situalii financiare anuale in conformitate cu Standardele lnternalionale deRaportare Financiari care includ:

/ Situatie a poziliei financiare la finele perioadei/ Situatia profitului sau pierderii 9i alte elemente ale rezultatului global pe perioadi/ Situatie a modificirilor din capitalurile proprii pe perioada/ Situatie a fluxurilor de trezorerie pe perioada/ Notele cuprinzind un rezumat al politicilor contabile semnificative 9i alte note explicative.

6. Prezenta Politici se extinde asupra tuturor subdiviziunilor structurale ale Bincii in domeniilerelevante ale activitdtii.7. Banca intocmegte gi prezinti situatiile financiare anuale gi interimare (semestrial).8. Exercitiul financiar in anul gestionar se incepe la 1 ianuarie gi se incheie la 31 decembrie, giinclude toate operatiunile economice efectuate in Banci in perioada respectivi.9. Contabilitatea se tine in monedi nationali. Contabilitatea opera(iunilor efectuate in valutistrdini se tine atAt in moneda nationalS, cAt gi in valutd striin5. Prin valuti striind se inlelegealti monedi decit leul moldovenesc. Situa[iile financiare anuale si interimare se intocmescJnmoneda national5 in limba rom6ni.

Secliunea 4Principiile de bazd

10. Prezenta Politici este bazati pe urmitoarele principii:a) Pri n c i pi u I c o nti n u itdti i activitdli i

La intocmirea situaliilor financiare, organul de conducere competent al Bdncii trebuie sievalueze capacitatea Bincii de a-si continua activitatea. Atunci cAnd, la efectuarea evaluirii,Conducerea dispune de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condi(ii care potcauza indoieli semnificative asupra capacitilii Bdncii de a-si continua activitatea, incertitudinilerespective trebuie sd fie prezentate.

b) Contabilitatea de angajamenteBanca trebuie si isi intocmeasci situafiile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cuexceplia informaliilor privind fluxurile de trezorerie. Atunci cAnd se folosegte contabilitatea deangajamente, elementele sunt recunoscute ca active, datorii, capitaluri proprii, venituri gicheltuieli (elementele situatiilor financiare), atunci cAnd se respect5 definitiile si criteriile derecunoagtere pentru acele elemente din cadrul general.

c) Principiul independenlei exerciliuluiln baza acestui principiu veniturile gi cheltuielile aferente exerci(iului financiar se vor inregistra inacelagi exercitiu financiar, indiferent de data incasirii veniturilor sau data plilii cheltuielilor, inbaza documentelor justificative.

d) Principiul prudenleiLa intocmirea situaliilor financiare, evaluarea trebuie ficutd pe o bazi prudenti gi, in special:

a) in contul de profit gi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanlului;b) trebuie si se tini cont de toate datoriile apirute in cursul exerci(iului financiir curent sau alunui exerciliu precedent, chiar daci acestea devin evidente numai intre data bilanlului gi dataintocmirii acestuia;c) trebuie si se tini cont de toate datoriile previzibile gi pierderile potenliale apirute in cursulexerciliului financiar curent sau al unui exercifiu financiar precedeni, cnijr daci acestea devinevidente numai intre data bilantului 9i data intocmirii acestuia;d) trebuie sd se tini cont de toate deprecierile, indiferent daci rezultatul exerci[iului financiareste pierdere sau profit. inregistrarea ajustirilor pentru depreciere sau pierdere de valoare seefectueazi pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acesiora asupra contului deprofit gi pierdere. Ca urmare, activele 9i veniturile nu trebuie si fie supraevaluate, iar datoriile gicheltuielile, subevaluate.

e)Principiul evaludrii separate a elementelor de active gi de datoriiconform acestui principiu, componentele elementelor de active gi de datorii trebuie evaluateseparat.

BC“ENERGBANK"SA.pagina 4 din 19

f Principi u I necom pensdriiOrice compensare intre elementele de active gi datorii sau intre elementele de venituri 9icheltuieli este intezisi, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de SlC.

g)Principiul prevalenlei economicului asupra juridiculuiPrezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanl 9i contul de profit gi pierdere se facetin6nd seama de fondul economic al tranzactiei sau al opera(iunii raportate, gi nu numai deforma juridici a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea incontabilitate gi prezentarea fideld a operatiunilor economico-financiare, in conformitate curealitatea economicd, punAnd in eviden!5 drepturile gi obligatiile, precum gi riscurile asociateacestor operatiuni.

h) Principiul pragului de semnificalieConform IAS 1- Prezentarea situatiilor financiare, fiecare clasi semnificativi care cuprindeelemente similare trebuie prezentati separat in situatiile financiare. Elementele care au naturisau funclii diferite trebuie prezentate separat, cu excep(ia cazului in care nu sunt semnificative.

i) Principiul comparabifitefii informalieiCu exceplia cazului in care un standard sau o interpretare permite sau prevede altfel,informatiile comparative aferente perioadei precedente trebuie prezentate pentru toate sumeleraportate in situaliile financiare. lnformatiile comparative trebuie incluse pentru informafiilenarative si descriptive atunci c6nd acest lucru este relevant pentru inlelegerea situatiilorfinanciare ale perioadei curente.

j)Principi ul permanenlei metodelorIFRS soliciti o prezentare a situatiilor financiare intr-o maniera consistentd.

k) Pri nci pi ul i ntangi bi I itdliiBilantul de deschidere pentru fiecare exerciliu financiar trebuie si corespundi cu bilanlul deinchidere al exercitiului financiar precedent

11. Orice operatiune economico-financiari efectuati se consemneazd in momentul efectuirii eiintr-un document care sti la baza inregistririlor in contabilitate, dobAndind astfel calitatea dedocument primar. Documentele primare pot fi intocmite 9i intr-o alti limbi gi alti monedi cuulterioara traducere in limba romAnd dupi necesitate. Formularele financiar-contabile cuprindcontinutul minim de informalii, insd, in functie de necesitili, continutul poate fi adaptat, prinadiugarea de noi informatii, cu respectarea cerintelor minimale.12. Documentele justificative care stau la baza inregistririlor in contabilitate sunt vizate dinpunct de vedere al conformititii aga cum este previzut in acte normative interne.

Secliunea 1

Dispozilii generale13. Situaliile financiare se intocmesc cu claritate, in conformitate cu prevederile legislaliei invigoare si SIRF, oferind o imagine fideli a poziliei financiare, a performantei financiare gi a altorinformatii aferente activititii Bincii.14. lnformatiile din situaliile financiare trebuie sd corespundi caracteristicilor calitativefundamentale 9i celor amplificatoare.1 5. Caracteristicile calitative fundamentale sunt:

a) relevan[a - prevede ci informaliile trebuie si fie importante pentru utilizatori gi sd-i

ajute si evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, si confirme sau si corectezeevaluirile anterioare ale acestora;

b) reprezentarea exactd - prevede ci informaliile prezentate in situaliile financiare trebuie

si fie complete, impa(iale gi fdrd erori.Caracteristicile calitative amplificatoare sint:a) comparabititatea - presupune ci situatiile financiare trebuie si conlini informalii

compaiative, aferente perioadei precedente, pentru toate elementele contabile raportate ale

perioadei de gestiune curente, daci standardele nu previd altfel;

BC“ ENERGBANK"S.A pagina 5 din 19

l‖. Documente financiar

rapoartelor financiare

b) verificabilitatea - consti in asigurarea posibilititii utilizatorilor de a verifica direct saui ndirect informatiile d i n rapoartele fina nciare ;

c) opoftunitatea - presupune cd informaliile sint disponibile utilizatorilor intr-un timp utilpentru a le influenta deciziile;

d) inteligibilitatea - prevede ci informaliile trebuie clasificate, caracterizate gi prezentatein mod clar gi concis.16. Situatiile financiare includ indicatorii privind activitatea tuturor subdiviziunilor bancii.

Secliunea 2Recunoag terea el em entel o r situ a{i il o r fi n a n c i are

17. Recunoagterea reprezinti un proces de includere in situaliile financiare a unui element cesatisface urmitoarele criterii de recunoagtere:

a) Este probabil cd orice beneficiu economic viitor aferent elementului sd intre sau si iasiin/din Banci gi

b) costul sau valoarea elementului poate fi evaluat in mod credibir.18. finAnd cont de criteriul general de recunoagtere:

a) Un activ este recunoscut in bilant in momentul in care este probabili realizarea unuibeneficiu economic viitor de citre Banci gi activul are un cost care poate fi evaluatcredibil,

b) O datorie este recunoscuti in bilan! atunci cind este probabil ci o iegire de resurse varezulta din decontarea unei obliga[ii prezente gi cdnd valoarea la care se va realizaaceasti decontare poate fi evaluati in mod credibil,

c) Veniturile sunt recunoscute in situa[ia financiari atunci cind a avut loc o cregtere abeneficiilor economice viitoare aferente cregterii unui activ sau diminuirii unei datorii, iaracestea pot fi evaluate credibil,

d) Cheltuielile sunt recunoscute in situalia financiara atunci cind a avut loc o reducere abeneficiilor economice viitoare aferenti diminuirii unui activ sau cregterii unei datorii, iaraceasti reducere poate fi evaluat5 credibil, sau atunci cind este direct asociati unuivenit.

Secfiunea 3Politici contabile: modificdri, estimdri gi erori

19. Modificarea politicilor contable se efectuiazd doar daci:a) este ceruti de acte normative sau SIRFb) sau ca rezultat al informaliilor mai relevante sau mai credibile referitoare la

operatiunile Bdncii.20. Atunci cAnd Banca va modifica prezenta Politici la aplicarea ini[iald a unui SIRF care nuinclude prevederi tranzitorii specifice care se aplici acelei modificiri, sau modifici prezentaPolitica in mod voluntar, va fi aplicati modificarea retroactivi. Aplicarea retroactivd inseamniajustarea soldului initial al fiecirui element component afectat al capitalului propriu pentru ceamai indepdrtati perioadi prezentati, precum si alte valori comparative prezentate pentrufiecare perioadi anterioard, ca 9i cum noua politici contabilS ar fi fost aplicati intotdeauna.CAnd este imposibil de determinat efectele modificirii politicii contabile privind informaliacomparativi pentru una sau mai multe perioade anterioare, Banca aplicd noua politici contabileactivelor si datoriilor ca de la inceput celei n ai indepirtate perioade pentru care aplicarearetroactivi este posibili, care poate si fie perioada curenti, gi efectueazi ajustdrilecorespunzitoare soldurilor iniliale ale fiecirui component afectat al capitalului proprii pentruacea perioadi. CAnd la inceputul perioadei curente este imposibil de determinat efectulcumulativ al aplicirii noilor politici contabile tuturor perioadelor anterioare, Banca ajusteaziinformalia comparativi pentru a aplica noile politici contabile prospectiv de la cea maiindepdrtati dati posibild.21 . Uti I izarea esti m d ri I or in co ntabi I itateCa rezultat al incertitudinilor inerente in desfigurarea activititilor, unele elemente ale situaliilorfinanciare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate- Procesul de estimare im[ticara[ionamente bazate pe cele mai recente informa[ii credibile avute la disfozilie. O estimare

BC“ ENERGBANK"S.A pagina 6 din 19

poate necesita revizuirea daci au loc schimbiri privind circumstanlele pe care s-a bazataceasti estimare sau ca urmare a unor noi informa[ii sau a unei mai bune experiente. Omodificare in baza de evaluare aplicati reprezinti o modificare in politica contabili gi nureprezinti o modificare in estimirile contabile.22. Efectul modificdrii unei estimiri contabile se va recunoagte prospectiv prin includerea sa inrezultatul:

a) perioadei in care are loc modificarea, dacd aceasta afecteazd numai perioada respectivi(de exemplu, ajustarea pentru clienli ince(i);

b) sau perioadei in care are loc modificarea gi al perioadelor viitoare, daci modificarea areefect gi asupra acestora (de exemplu, durata de viatd utili a imobilizirilor corporale).

23. Corectarea erorilor. Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiarcurent, fie la exercitiile financiare precedente. La inregistrarea operatiunilor referitoare lacorectarea de erori contabile se aplici prevederile IAS L Corectarea erorilor aferente exerciliilorfinanciare precedente nu determini publicarea unor situalii financiare anuale revizuite pentruacele exercitii financiare.24. Corectarea erorilor se efectueazi la data constatirii lor. La efectuarea corecturilor incontabilitate - aferente exercitiului financiar curent, inregistrdrile contabile efectuate gresit secorecteazi inainte de aprobarea situatiilor financiare anuale, prin stornarea operaliuniicontabilizate gregit si, concomitent, inregistrarea corespunzdtoare a operaliunii in cauzd.Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueazd pe seama contului deprofit gi pierdere.25. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciliilor financiare precedente se efectueaziprin retratarea retroactivi in primul set de situatii financiare a ciror publicare a fost autorizatddupi descoperirea acestora, prin:

a) retratarea valorilor comparative pentru perioada (perioadele) anterioari (anterioare)prezentati (prezentate) in care a apirut eroarea;

b) sau daci eroarea a apirut inainte de cea maiindepirtati perioadi anterioari prezentati,retratarea soldurilor de deschidere ale activelor, datoriilor si capitalurilor proprii pentru ceamai indepirtati perioadi anterioari prezentati.

Secliunea 1

Mijloacele bdnegti in numerar gi echivalentele

26. Mijloacele binegti in numerar includ mijloacele binegti in casieria Bincii, plasate la vedere.Echivalentele mijloacelor bdnegti reprezinti investiliifinanciare pe termen scurt (pina la 3 luni ),care sunt ugor convertibile intr-o sumi cunoscuti de mijloace binegti, supuse riscului minor demodificare a valorii. Banca dezviluie componentele mijloacelor binegti in numerar gi

echivalentele lor in rapoartele financiare.27. Fluxul mijloacelor bdnegti se reflectd in bilanlul contabil in momentul primirii de Banci amijloacelor in numerar gi echivalente si in momentul utilizirii lor in dependenli de tipul deactivitate:

a) operationald;b) investitionali;c) financiarS.

Secliunea 2I n strumente fi nan c i are

28. in conformitate cu cerintele IFRS 9 activele financiare sunt clasificate in baza a 2 criterii:1l Modelul de afacerial Bdcii pentru administrarea activelor financiare.

a) Activele financiare sunt de[inute pentru a colecta fluxurile de numerar contractuale. Performanla portofoliului este evaluati gi raportati pe baza veniturilor din dobinzi. in mod obisnuit sunt cumparate doar instrumente care prezinti expunerile la

BC.ENERGBANK'S.A. Pagina 7 din 19

V.Procedeele de contabi:こ

rentabilitatea economiceb) sau activele financiare sunt delinute cu scopul de vAnzare. CAgtigarea veniturilor atit din dobdnzi c6t si satisfacerea nevoilor de lichiditate. Portofoliul este raportat gi evaluat la valoarea justi;

2) Caracteristicile fluxului de numerar contractual al activului financiar, ce rezultd dincontractele incheiate, in cazul dacd fluxurile de numerar sunt exclusiv plili ale principalului giale dobAnzii aferente valorii principalului datorat (testul SPPI - Solely Payment of principal andlnterest).29. in dependenli de criteriile de mai sus (Modelul de business gi Fluxurile de numerar)activele si datoriile financiare sunt clasificate in urmitoarele categorii:

a) Evaluate la costul amortizat (AC);b) Evaluate la valoarea justi prin profit gi pierdere (FVTPL);c) Evaluate la valoarea justi prin alte elemente ale rezultatului global (FWOCI);

30. intrucAt portofoliul de credite ale Bincii indeplinegte ambele coioilii, acesta este evaluat lacostul amortizat. Conditiile sunt urmdtoarele:

a) Creditele sunt detinute in cadrul unui model de afaceri al cirui obiectiv este de acolecta fluxurile de numerar contractuale

b) Fluxurile de numerar sunt exclusiv incasiri de pliti ale principalului gi dobAnziloraferente principalului.

Secfiunea 3Recunoagterea 9i finisarea recunoagterii

31. Banca igi recunoagte activele financiare in indicatorii sii financiari atunci gi doar atunci cinddevine parte contractuali in privinta instrumentului financiar corespunzitor.32. Banca termind recunoagterea activului financiar atunci gi doar atunci c6nd:

a) drepturile contractuale asupra fluxurilor de mijloace binegti asociate cu activelefinanciare, sunt expirate;

b) activul financiar este transmis de citre Banci' Banca transmite drepturile de incasare a fluxurilor de mijloace binegti de la active financiare,sau' Banca igi pistreazd drepturile contractuale pentru incasarea mijloacelor binegti de la active,dar igi asumi obligatia financiari de a achita fluxurile binegti in favoarea unui sau mai multorbeneficiari.33. in cazul transmiterii de citre Banci a activelor financiare, Banca evalueazi mdsura in caresunt pistrate riscurile gi beneficiile de la detinerea activelor financiare corespunzitoare. inacest caz:

a) daci Banca transmite altor pi(i majoritatea impunitoare de riscuri gi beneficii de ladetinerea activelor financiare, ea sisteazi recunoagterea acestor aciive financiare girecunoagte activele separat ca active sau obligatii, orice drepturi gi obligalii apdrute saupistrate in procesul transmiterii.

b) daci Banca igi pdstreazS majoritatea riscurilor gi beneficiiror de la detinerea activelorfinanciare, ea recunoagte activele financiare.

c) daci Banca nu transmite gi nu pistreazide[inerea activelor financiare, ea va stabilifinanciare. in acest caz:. daci Banca nu gi-a pistrat controlul, ea va sista recunoagterea activului financiar gi le

va recunoagte in separat ca active, obligatii sau alte drepturi apirute sau pistrate inprocesul transmiterii.

' in cazurile in care Banca gi-a pistrat controlul, ea va continua recunoagterea activuluifinanciar.

Secliunea 4Active financiare evaluate Ia cosf amoftizat

34. Costul amortizat al unui activ sau datorii financiare reprezinta valoarea la care este evaluatactivul sau obligatia financiari la recunoagterea initial5 minus rambursirile principalutui plus sau

partea majori de riscuri gi beneficii de ladaci se va pistra controlul asupra activelor

BC“ENERGBANK"SA. pagina 8 din 19

minus amortizarea acumulatS, utilizind metoda dobAnzii efective a oricarei diferenle dintrevaloarea intiliali recunoscuti 9i valoarea la scadenti minus orice reducere privind deprecierea.35. Creditele acordate gi creantele reprezinti active financiare neproductive cu pl5!i fixe saudeterminate, care nu se coteazi pe piata activS.36. Metoda ratei efective a dobdnzii este metoda de calcul al costului amortizat al unui activfinanciar sau al unei datorii financiare (sau a unui grup de active sau datorii financiare) si dealocare a venitului din dobdnzi sau cheltuielilor cu dobdnzile in perioada relevanti.37. Rata efectiv5 a dobAnzii este rata care aduce in corespundere pli[ile binegti viitoare giveniturile incasate pe parcursul termenului agteptat de valabilitate a instrumentului financiar,sau, in caz de necesitate, pe parcursul unui termen mai scurt, cu valoarea neti de bilan! aactivului financiar sau a obligaliei financiare. La calcularea ratei efective a dobdnzii Banca igievalueazi fluxurile de mijloace binegti cu luarea in cont a tuturor condi[iilor contractuale aleinstrumentului financiar (de exemplu, in cazul achitdrii in avans), dar fdrd luarea in cont apierderilor viitoare de la creditare. Calculul include comisioanele 9i pl5lile achitate gi oblinute decitre pi(ile contractuale, acestea fiind o parte integrali a ratei efective a dobAnzii, inclusivcosturile de tranzaclie, celelalte premii gi reduceri.38. Evaluarea iniliald. Creditele sunt ini[ial recunoscute in sumd egalS cu suma valorii juste acreditului la momentul recunoagterii. Valoarea justi este egali cu fluxurile contractuale demijloace bdnegti, inclusiv dob6nzile gi comisioanele corectate cu rata discontului, care este orati a dobdnzii de piali pentru credite analogice.39. in condiliile in care ratele dob6nzii previlute de contractul de credit nu se diferd cu peste 5puncte procentuale de rata dobAnzii medie pentru creditele analogice acordate de Banci, se vaconsidera ci valoarea justi a creditelor bincii este apropiati valorii contractuale a credituluidiminuate cu suma comisionului pentru eliberare gi a altor comisioane.40. in conditiile in care ratele procentuale a dob-inzii prevdzute in contractul de credit, se vordiferi cu peste 5 puncte procentuale de rata procentuali medie pentru creditele analogiceacordate de Banc5, se va calcula valoarea justi a fluxurilor de mijloace binegti. Precum inconditiile obignuite Banca nu acordi astfel de credite persoanelor neafiliate, reflectareadiferen[ei intre valoarea justi gi valoarea contractualS a creditului se va efectua doar atuncicAnd diferenta intre aceste doui cifre va depigi 0,5% din suma portofoliului de credite al Bincii.in cazul contrar creditul se va reflecta in eviden!5 reiegind din valoarea contractualS diminuatdcu suma comisioanelor plitibile.41. in cazul creditelor acordate colaboratorilor, in cadrul cirora ratele dobAnzii prevdzute decontractele de credit diferi cu peste 5 puncte procentuale de la rata medie a dobinzii pentrucreditele analogice acordate de Banci, creditul va fi recunoscut in evidenti la valorea justd, iardiferenta se va reflecta ca o reducere la credit 9i se va recunoagte imediat ca o cheltuialisuportatd.42. Evaluarea ulterioari. Dupd recunoagtere activele financiare evaluate la cost amortizat sevor evalua conform valorii depreciate, diminuate cu suma rezervelor stabilite pentru depreciereaacestora. Comisioanele, reducerile 9i premiile sunt reflectate in evidenli ca venituri saucheltuieli, conform graficului calculat de achitare a creditului prin metoda ratei dobAnzii efective.43. Dupd recunoagterea initiali Banca va evalua la costul amortizat utilizind metoda dobAnziiefective toate datoriile financiare cu exceptia:

a) datoriilor financiare evaluate la valoarea justi in contul de profit sau pierdereb) datoriilor financiare care apar atunci cand un transfer al unui activ financiar nu se califici

pentru a fi derecunoscut sau este contabilizat utilizAnd abordarea implicirii continuec) contractelor de garanlii financiare

44. Deprecierea gi nerecuperarea. Banca igi evalueazi pentru fiecare perioadd de gestiune(reiegind din cauze obiective) valoarea deprecierii activelor financiare (o dati in jum5tate de ansau mai des).45. in conformitate cu aborddrile standardului IFRS 9, sunt permise 2 metode de depreciere:

a) Modelul simplu;b) Modelul complex sau model de pierderi agteptate.

46. Calculul deprecierii conform modelului simplificat va fi aplicat doar in cazul creanlelorcomerciale, activelor aferente contractului 9i a creanlelor care decurg din contracte de leasing,plasamentelor in binci, VMS.47. Pentru celelalte actlve, inclusiv gi pentru portofoliul de credite, evaluarea pierderilor

BC“ ENERGBANK"SA pagina 9 din 19

preconizate din creditare este efectuati conform metodei complexe sau metodei de deprecieriagteptate.48. Pentru calcularea deprecierii se folosesc urmdtoarele stadii:

a) Stadiu! 1- Performant, incorporeazd instrumente financiare care sunt performante gi nuau semne de deteriorare semnificativi. Se utilizeazi calculul provizionului in baza apierderii agteptate in 12luni (ECL - expected credit loss). DobAnda se calculeazd inbazasumelor brute. Banca va include creditele clasificate in categoria A conform cerintelorprudentiale ale BNM.

b) Stadiul 2 - Subperformant, incorporeazd instrumente financiare, care au inregistratdeteriorare semnificativd, dar pentru care nu sunt dovezi obiective de neperformare. Seulilizeazd calculul provizionului in bazi de intreaga durati de viali a instrumentuluifinanciar (lifetime ECL). DobAnda se calculeazdin baza sumelor brute. Banca va includecreditele clasificate in categoria B si C conform cerinlelor prudentiale ale BNM (daci nusunt zile restante).

c) Stadiul 3 - Neperformant - incorporeazd instrumente financiare cu dovezi obiective deneperformare. Se utilizeazd calculul provizionului in bazi de intreaga durati de viali ainstrumentului financiar (lifetime ECL). DobAnda se calculeazd in baza sumelor nete.Banca va include creditele clasificate in categoria C (in afara celor in stadiul 2), D si Econform cerinlelor prudentiale ale BNM.

49. Factorii care semnifici faptul ci instrumentul financiar este in Stadiul 3 sunt urmitorii:a) situalie financiari dificili a debitoruluib) nerespectarea conditiilor contractuale, cum ar fi default;c) este probabil ci debitorul va intra in incapacitate de plati sau in origice procese de

reorganizared) disparilia unei piete active pentru acel instrument financiar din cauza problemelor

financiaree) achizilia sau primirea unui activ financiar cu discount, ceea ce semnificd Pierderi de

Credit Survenite (lncurred Credit Losses)50. in procesul de mdsurare a pierderilor de credite agteptate (ECL) gi, prin urmare, a deficituluide numerar agteptat pentru un instrument financiar garantat, Banca va include fluxurile detrezorerie din realizarea gajului gi alte imbunitd[iri de credit care:

a) fac parte din clauzele contractuale;b) nu sunt recunoscute separat de citre Banci.

51. in cazul existenlei probelor obiective a faptului survenirii pierderilor de la depreciereacreditelor gi crean[elor reflectate conform valorii depreciate, pierderea este stabiliti ca diferenliintre valoarea de bilant a activului gi valoarea curenti a fluxurilor presupuse de mijloace binegti(inclusiv pierderile viitoare la credite, care nu au fost incd suportate), discontate conform rateiiniliale efective a activului financiar (adici, ratei efective de dobindi, calculate la recunoagtereaini[iala). Valoarea activului este diminuati din contul rezervelor pentru pierderi din depreciere.Suma pierderii este recunoscuti in raportul cu privire la venituri gi cheltuieli.52. Pentru a evalua pierderile din creditare preconizate pentru toati durata de viali pe bazaunui instrument financiar individual, pierderile din creditare preconizate pe toati durata de vialitrebuie recunoscute pe o bazi colectivi care ia in considerare informalii complete privind risculde credit. Aceste informa[ii complete privind riscul de credit trebuie si includi nu doar informaliiprivind depisirea scadentei, ci gi toate informatiile relevante despre credit, inclusiv informaiiimacroeconomice cu caracter previzional, pentru a putea aproxima rezultatul recunoagteiiipierderilor din creditare preconizate pe toati durata de viali atunci cdnd a existat o cregteresemnificativd a riscului de credit de la recunoagterea iniliali la nivel de instrument individua[53. Banca trece la scideri soldul unui credit / valori mobiliare (gi oricare provizioane privindpierderile din depreciere) in cazurile in care determini ci creditele / valorile mobiliare sunt ne-colectabile. Aceasti determinare este efectuati dupi examinarea informaliei cum ar fimodificiri semnificative in statutul financiar al debitorului / emitentului astfel incAt debitoruliemitentul nu-gi poate onora obligatiile de plat5, sau incasirile din vAnzarea gajului nu vor fisuficiente pentru rambursarea integrali a expunerii.

BC“ENERGBANK"SA. pagina lo din 19

Sectiunea 5A ctive/ d ato ri i fi n a n c i a re ev a I u ate I a v a I o a re a

justd prin profit sau pierdere (FWPL)

54. Activul/datoria este clasificat drept instrument financiar la valoarea justi prin profit saupierdere in cazul in care este achizitionat in principal pentru tranzaclionare cu scopul de a-lvinde sau riscumpira in viitorul apropiat sau in cazul in care este parte a unui portofoliu deinstrumente financiare identificate care sunt gestionate impreuni 9i pentru care existi dovezi deobtinere a profitului pe termen scurt. inregistrarea inilial5 in evidenli a activelor financiare lavaloarea justi se efectueazd la pret de cumpdrare. Ulterior, la data gestionarS, ele seevalueazi la valoarea justi. Valoarea justi este suma pentru care un instrument poate fischimbat, intre pi(i interesate gi in cunogtinli de cauzd, in cadrul unei tranzaclii realizate inconditii obiective. Pentru evaluarea activului la valoarea justi, cea mai buni probd este prelulcotat pe o piald activS. in cazul cdnd instrumentele financiare nu sunt tranzaciionate pe o plaiaactivd, valoarea justd se determini prin utilizarea unor tehnici de evaluare (prin comparalie cualt activ similar, in baza rezultatelor financlare a emitentului, etc.). Banca selecteazi metoda deevaluare gi face presupuneri, care se bazeazi in principal pe conditiile de piali existente ladata de raportare.55. lnstrumentele financiare delinute pentru tranzaclionare sunt evaluate la valoarea justS princontul de profit sau pierdere gi sunt prezentate in bilant ca active financiare detinute pentrutranzactionare sau datorii financiare detinute pentru tranzactionare.

Secfiunea 6Active financiare evaluate la valoarea justd prin

alte elemente ale rezultatului global FWOCI)

56. Active financiare FVTOCI includ:a) activul financiar detinut in cadrul unui model de afaceri al cirui obiectiv se realizeazdatdt prin colectarea fluxurilor de trezorerie contractuale, cit gi prin vAnzarea activelorfinanciare gi

b) termenele contractuale ale activului financiar dau nastere la fluxuri de trezorerie caresunt exclusiv pl5!i ale principalului gi ale dobAnzii aferente valorii principalului datorat;

Secliunea 7Reclasificdri

57. Reclasificarea activelor financiare este necesard daci gi numai daci se modifici obiectivulmodelului de afaceri pentru gestionarea activelor financiare. Aceste modificiri trebuie sa fiesemnificative pentru operaliunile Bincii si si fie demonstarbile pi(ilor externe.

Secliunea nr.8Operaliuni in valutd strdind

58. in rapoartele financiare toate operaliunile efectuate in valuti striind se reflecti in monedanalionald la cursul oficial al leului moldovenesc fati de valute, stabilt de BNM la data efectuiriitranzac!iei.

Secliunea nr.9lmobilizdri corporale

59. lmobilizirile corporale_reprezinti activele materiale cu valoarea mai mare de 6,000 lei caresunt delinute in vederea utilizirii pentru prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate te(ilor saupentru a fifolosite in scopuri admlnistrative gi se preconizeazd afi utilizate mai mult de 1 an60. lmobilizirile corporale sunt clasificate reiegind din categoriile de patrimoniu (terenuri, clidiri,mijloace de transport, mobilier si echipamente, alte imobiliziri corporale) in conformitate cuCatalogul mijloacelor fixe 9i activelor necorporale61. Recunoagterea 9i evaluareaCostul obiectului a imobilizdrilor corporale urmeazi a fi recunoscut ca un activ doar dacd:

BC“ ENERGBANK"SA pagina 11 din 19

a) existi probabilitatea ci Banca va ob[ine in viitor beneficii economice asociate cu acestobiect;

b) costul acestui obiect poate fi misurat cu siguranti.62. lmobilizirile corporale ce urmeazi a fi recunoscute ca active, sunt evaluate pe baza costuluisiu.Costul imobilizdrilor corporale include:

a) Costul de procurare, inclusiv taxele de import gi taxele nerestituibile de procurare, minusdeducerile 9i a rabaturilor;

b) Orice costuri directe pentru livrarea activului la locul necesar gi aducerea lui in condilianecesard pentru exploatare in conformitate cu intenliile organului de conduceiecompetent al Bdncii;

c) Estimarea initiala a costurilor de demontare gi mutare a obiectului;d) Programele de calculator procurate, care sunt o parte componenti importanti pentru

functionarea utilajului corespunz5tor se capitalizeazd ca partea a acestui utilaj.63. Evaluarea costului. Costul unui element de imobilizdri corporale este pretul in numerarechivalent la data recunoagterii. in cazul in care o parte componenti a imobilizirii corporale areo durati de funclionare utili diferiti, acestea se contabilizeazd ca elemnte separate deimobiliziri corporale.in cazulin care o investitie corporald isi schimbi destinalia din proprietate utilizatd in calitate deinvestitie imobiliari in proprietatea utilizatd drept imobilizare corporali, valoarea justi a acesteiala data reclasificarii va deveni costul imobilizarii corporale.64. Reflectarea dupd recunoagtere. Dupi recunoagtere in calitate de activ obiectulimobilizirilor corporale se va reflecta in evidenti conform costului sdu diminuat cu sumaamortizarii acumulate a imobilizirilor corporale 9i a pierderilor acumulate de la depreciere.65. Banca utllizeazd modelul de evidenli pe baza valorii reevaluate pentru a stablli valoareaedificiilor. Valoarea echitabilS a edificiilor de regulS este stabiliti pe baza datelor de piald prineval ua rea efectuati de eva I uatorii profesion i gti.66. Frecven[a evaludrilor depinde de modificarea valorii juste a obiectelor imobilizirilorcorporale ce urmeazi a fi reevaluate gi se stabilegte de cdtre Banci in mod de sine stdtdtor.Daci valoarea echitabild a activului reevaluat diferi semnificativ de valoarea lui de bilan{, va finecesari o reevaluare suplimentard.67. in cazul reevaludrii unui obiect aparte, se vor reevalua 9i toate celelalte active care se referdla aceiagi clas5. Reevaluarea obiectelor din aceiagi clasd a imobilizirilor corporale seefectueazi concomitent pentru a evita reevaluarea selectivi a activelor gi reflectarea inevidenti a sumelor care prezinti amestecarea costurilor 9i cheltuielilor aferente diferitor date.68. Daci valoarea de bilant a activului este majorati in urma reevaluirii, suma majoririitrebuiesd fie recunoscuti in componenla altor profituri 9i acumulati ?n capital sub capitolul <majorareavalorii de la reevaluare>. Totodati, aceasti majorare trebuie sd fie recunoscutd in componenlaprofiturilor sau pierderilor in mdsura in care ea restabilegte suma sciderii de valoare de iareevaluarea aceluiagi activ anterior recunoscuti in componenla profitului sau pierderii.69. Dacd valoarea de bilant a activului in urma reevaluirii se diminueazi, suma diminudrii seinclude in venituri sau cheltuieli. Totodati, aceasti diminuare trebuie si fie recunoscutd incomponenta profitului general in misura soldului de credit existent, reflectat sub capitolul<majorarea valorii de la reevaluare>>, care se referi la acelagi activ. Diminuarea recunoscuti incomponenta altor venituri generale, reduce suma acumulatd in componenla capitalului subcapitolul <majorarea valorii de la reevaluare >.70. Modificirile valorii de bilant se reflectd in separat pentru fiecare obiect de active.71. Amoftizarea. Amoriizarea este calculati folosind metoda liniari pentru diminuarea costuluiimobilizirilor corporale la valoarea lor reziduali pe durata de via[5 estimatd si este recunoscutdin situalii financiare.72. Pentru terenuri nu se calculeazi amortizarea. Activele in curs de execulie nu seamortizeazd pini la momentul punerii acestora in funcliune.73. Duratele estimale de funclionare utili se stabilesc in corespundere cu duratelerecomandate de catalogul mijloacelor fixe gi activelor necorporale.Valoarea reziduali 9i durata estimati de func{ionare utilS sunt revizuite la finele fiecirui an degestiune 9i dacd agteptirile se diferi de evaludrile contabile anterioare, modificirile se reflectdca modificiri in evaludrile contabile.

BC“ ENERGBANK"SA pagina 12 din 19

74. Yaloarea rezidual5 in scopuri fiscale:a) Pentru edificii - cel putin 3% din valoarea inilialib) Pentru mijloacele de transport - 1,000 (una mie) leic) Pentru tehnica de calcul - 200 (doui sute) lei.

75. Amortizarea imobilizirilor corporale se calculeazd chiar gi in cazurile in care valoarea justda activului depigegte valoarea lui de bilant cu condilia ci valoarea rezidualS a activului nudepdgegte valoarea lui de bilant. Pentru perioadele de reparalie 9i deservire curenti a activelorcalcularea amortizarii nu este suspendatS.76. Valoarea amortizabili a activului se stabilegte dupi deducerea valorii reziduale.77. Calcularea amortizirii este suspendatd din data trecerii in componenta activelor previzutepentru vlnzare (sau includerii in grupul de iegire, care este clasificat ca disponibil pentruvAnzare) sau din data sistirii recunoagterii activului, in dependenti de care va sosi maidevreme sau cand activul este trecut la depozit gi nu se foloseste in activitatea de bazd.78. Durata estimati de functionare utili este stabilita pentru:

a)Edificil: 25-75 ani

b) Mijloacele de transport: 7-10 anic) MobilS 9i utilaje: 2-20 ani

79. Reclasificarea din categoria imobilizdrilor corporale in active delinute pentru vlnzarelmobilizdrile corporale a ciror valoare va fi recuperati in principal din vinzarea acestora gi nudin utilizarea lor continui sunt reflectate in categoria ,,active detinute pentru vilnzare" conformcerin{elor SIRF 5. Activele delinute pentru vinzare se evalueazd la valoarea cea mai micidintre valoarea contabild qi valoarea justi minus costurile de vdnzare.80. Sisfarea recunoagterii. Derecunoagterea valorii de bilan[ a obiectului imobilizirilorcorporale are loc:

a) la iegirea obiectului;sau

b)din momentul in care se consideri ci de la iegirea sau utilizarea activului nu se maiagteapti oarecare beneficii economice.

81. Veniturile sau cheltuielile ce apar in legiturd cu iegirea obiectelor imobilizirilor corporale seinclud in componenta veniturilor si cheltuielilor asociate cu iegirea lor din evidenlS.82. Surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii aferent unui element de imobilizdricorporale poate fi transferat direct in rezultatul reportat atunci c6nd activul este derecunoscut.Transferurile din surplusul din reevaluare in rezultatul reportat nu se efectueazi prin profit saupierdere.

Secfiunea nr.l0lmobilizdri necorporale

83. lmobilizare necorporalS reprezinti un activ identificat nemonetar, care nu are o formimateriald.84. in componen[a imobilizarilor necorporale sunt incluse patentele, licenlele, programeleinformatice, goodwill, etc. in valoare de peste 1000 lei.85. Recunoagterea gi evaluarea. Banca recunoagte o imobilizare necorporali ca activ dacicorespunde criteriului de identificabilitate:

a) este separabil, adici, poate fi separat de la Bancd gi vdndut, transmis, protejat prinlicenli, oferit in arendi sau schimbat in mod individual sau impreunl cu contractulaferent, activul sau obligatia aferenti, independent de faptul daci Banca intentioneazd sdprocedeze in modul stabilit; sau

b) este rezultatul unor drepturi contractuale sau drepturijuridice de altd naturS, independentde faptul dac5 aceste drepturi pot fi transmise sau separate de Banci sau de alte drepturi

9i obligatii.86. O imobilizare necorporali urmeazi a fi recunoscuti atunci gi doar atunci cind:

a) existi o probabilitate cd Banca in viitor va obtine beneficiile economice asociate cu activulrespectiv;

b) costul poate fi misurat in mod credibil;c) este identificabild

87. Costul imobilizdrii necorporale -include:

BC“ ENERGBANK"SA, pagina 13 din 19

a) prelul sdu de achizitie inclusiv impozitele si accizele aferente nereturnabile dupireducerea rabaturilor comerciale; gi

b) orice costuri atribuit nem'rjlocit pregitirii imobilizarii pentru utilizarea prevazuti.88. Dupi recunoagterea iniliald imobilizarile necorporale sunt inregistrate la cost minusvaloarea amortizirii acumulate si pierderi din depreciere.89. Licenlele de soft operalional automatizat achizitionate sunt capitalizate in baza cheltuielilorsuportate pentru achizitionarea gi darea in exploatare a softurilor corespunzitoare.90. Cheltuielile pentru dezvoltarea si mentenanla programelor de soft operalional autom alizatsunt recunoscute ca cheltuieli pe masura ce sunt suportate. Cheltuielile ce se referd direct laelaborarea produselor de soft identificabile gi unice ce se afli in proprietatea Bancli si esteprobabil generarea beneficiilor economice ce vor depigi cheltuielile intr-un an, suntrecunoscute ca imobilizari necorporale.91. Calcularea amoftizdrii. Amortizarea se calculeazi incepAnd urmitoarea luni dinmomentul in care activul devine disponibil pentru utilizare, adicd cAnd amplasarea gi starea luiasiguri posibilitatea utilizirii in conformitate cu destinatia.Amortizarea calculatd se reflecti in raportul de venituri si cheltuieli pe baza metodei liniare,reiegind din durata estimati de funclionare utilS:

a) Brevete, licen[e >1 an-10 anib) Programe 3-10 ani

92. Derecunoasferea imobilizarilor necorporale.O imobilizare necorporali estederecunoscuta din momentul iegirii acesteia (vanzare, casare, etc.) sau din momentul cand nuse mai asteapti beneficii economice viitoare din utilizarea sau iesirea acesteia.

Secliunea 12Deprecierea imobilizdrilor corporale si necorporale

93. La fiecare dati de raportare Banca testeaza la depreciere imobilizarile corporale sinecorporale pentru a determina daci exista indicatori interni sau externi de depreciere. Daciasemenea indicatori exista, activele respective sunt examinate la depreciere.94. La evaluarea semnelor de depreciere posibilS a activelor Banca va examina cel pulinurmitoarele:

7. Surse/e externe de informaliea) pe parcursul perioadei valoarea de piatd a activului s-a redus mai mult decAt s-a agteptatpentru perioada respectivi sau in cazul utilizirii obignuite.b) modificirile semnificative cu consecinle nefavorabile pentru Banci au avut loc in

decursul perioadei sau vor avea loc in viitorul apropiat in condiliile tehnice, economice, de pialisau juridice, in care Banca igi desfSgoard activitatea sau pe piala pentru care este previzutactivul.

c) ratele dob6nzii sau celelalte rate de rentabilitate investitionalS pe piali au crescut indecursul perioadei, aceasti cregterea avind consecinle semnificative nefavorabile pentru ratade actualizare utilizati la calcularea valorii de utilizare gi a valorii recuperabile activului.

2. Surse interne de informaliia) existi indici de amortizare morali sau fizici a activului.b) modificirile semnificative cu consecinte nefavorabile pentru Banci au survenit in decursul

perioadei sau pot surveni in viitorul apropiat cu tangenli asupra intensitilii gi metodei deutilizare (sau metodei presupuse de utilizare) a activului.

c) din rapoartele interne reiesd c5, eficien[a economici a activului este sau va fi mai micidecdt cea preconizati.

95. Valoarea recuperabili a unui activ sau a unei unitSli generatoare de numerar reprezinti ceamai mare valoare dintre valoarea sa justi minus costurile de vAnzare 9i valoarea sa de utilizare.in cazul in care valoarea contabilS a activului sau a unei unitSli generatoare de numerardepigegte valoarea sa recuperabili, activul este considerat depieciat gi valoarea sa estediminuati la nivelul valorii de recuperare.96. O pierdere din depreciere este recunoscuti atunci cand valoarea contabild a unui activ sauunei unitati generatoare de numerar depiseste valoarea recuperabili. pierderile din deprecieresunt recunoscute in situatiile financiare.

BC“ENERGBANK"SA pagina 14 din 19

97. Pierderile din depreciere urmeazi a fi reversate in cazul modificirii factorilor care au servitdrept bazi pentru determinarea valorii recuperabile. Pierderile din depreciere pot fi reversatedoar pAni la valorea contabili a activului pdni la depreciere, cu luarea in cont a amortizirii,cum daci pierderile de la depreciere nu ar fi avut loc.

Secffunea nr.73Leasing

98. Contractele de leasing sunt clasificate ca leasing financiar daci acestea transferilocatarului in mod substanlial toate riscurile gi beneficiile aferente titlului de proprietate. Toatecelelalte contracte de leasing sunt clasificate ca leasing operational. Banca are in principalcontracte de leasing operalional.99. /n cazulin care Banca are calitate de locator:Opera[iunile de leasing in care Banca retine in mare misuri toate riscurile gi beneficiileaferente dreptului de proprietate asupra bunului trebuie recunoscute conform cerintelor SIRF.100. in cazulin care Banca are calitate de locatar:Leasingul care nu transferi Bincii, substan[ial toate riscurile gi beneficiile aferente dreptului deproprietate asupra bunului sunt clasificate conform SIRF 16. in cazul contractelorde leasing petermen scurt (mai putin de 1 an) 9i in cazul contractelor de leasing in care activul are o valoaremicd (SIRF 16), Banca va recunoagte plitile de leasing asociate acestorcontracte de leasing ca o cheltuiali, utilizAndbaza liniari pe toati durata contractului de leasing101. Tranzitia la SIRF 16 se va efectua prin abordarea retrospectiva modificati. Pentrucontractele care cad sub incidenta SIRF 16 cu termenul expirarii <1 an la data trecerii in cazulin care Banca are o certitudine rezonabili ci va exercita o opliune de prelungire a unui contractde leasing sau ci nu va exercita o optiune de reziliere a unui contract de leasing se va lua caindicator orizontul planiflcarii din Strategia de afaceri pentru anii 2018-2020 prin estimareaprelungirii contractelor pe termen de 3 ani.

Secliunea nr.14Stocurile de mdrturi gi materiale

102. La stocurile de mdrfuri gi materiale se referd:a) materialele la depozit previzute pentru consum in procesul de activitate;b) materialele in exploatare;c) obiectele de micd valoare gi scurti duratS.

103. Stocurile de mdrfuri si materiale trebuie evaluate la valoarea cea mai mici dintre cost sivaloarea realizabild netd.Costurile de procurare a stocurilor includ pre[ul de procurare, taxele de import gi celelalte taxe(cu exceptia TVA) plus cheltuielile de transport, de incircare-descdrcare gi celelalte costurinemijlocit atribuite la procurarea materialelor. Rabaturile comerciale, reducerile gi celelaltededuceri similare sunt deduse la stabilirea costurilor de procurare.104. Cheltuielile ce nu sunt incluse in costul stocurilor recunoscute ca cheltuieli Tn perioada deapari[ie, sunt:

a) costurile de pistrare;b) costurile administrative care nu contribuie la mentinerea amplasirii gi stirii actuale a

stocurilor.105. Obiectele de mici valoare gi scurti durati sunt reflectate in bilant la suma costului deprocurare. Amortizarea se calculeazd doar pentru obiectele de mici valoare gi scurti durati insumd de peste 3000 lei pentru o unitate la rata de 100%. Obiectele, valoarea individualS a

cerora nu depigegte 3000 lei sunt atribuite la costuri sau cheltuieli pe misura eliberirii de ladepozit in exploatare gi sunt evidenliate pe conturile de memorandum. Valoarea lor rezidualSpresupusi este egali cu 0%.

BC“ENERGBANK"S.A pagina 15 din 19

Secfiunea nr.l5I nv esti .ti i i m o b i I i are

106. lnvestilii imobiliare - terenurile sau clddirile, sau anumite pi(i ale acestora, sau ambeleaflate la dispozitia (proprietarului sau arendagului/locatorului pe baza contractului de leasingfinanciar) cu scopul.

a) ob[inerii plitilor de chirie pe bazd de leasing operalional,b)^veniturilor de la cregterea de capital a ambelor pdrti.

107. in cazul in care cota de imobil (suprafala) ocupatide Banci este nesemnificativi (sub5%), edificiul sau o parte a lui, sau ambele sunt integral calificate ca obiect de investiiii inimobil. in caz contrar edificiul este reflectat in evidenli ia imob ilizare corporala (lAS 16).108. Banca ulilizeazd modelul de evidenti a investiliilor imobiliare pe baza valoriijuste, esenlaacesteea constAnd in principiul ci reflectarea ulterioard a obiectului de investi{ii imobiliare inbilanlul contabil se efectueazd pe baza valorii juste, iar profitul (pierderea) apdrute de lamodificarea valorii de bilant se atribuie rezultatului financiar, adici, acestea sunt recunoscutenemijlocit in raportul cu privire la profituri gi pierderi. Valoarea justi a imobilului de reguli estestabiliti pe baza datelor de piatd prin evaluarea efectuatd de evaluatorii interdependenli.109. legirea obiectului de investilii imobiliare se reflectd ca o v0nzare, ca o transmitere inleasing financiar sau ca o sistare a utilizirii, precum ci Banca nu mai preconizeazi oblinereaveniturilor asociate cu acesta.110. Profitul (pierderea) de la iegirile obiectelor de investilii imobiliare se reflecti in componenlaveniturilor sau cheltuielilor ?n raportul de profit sau pierdere ca o diferenli intre incasirile neiede la intrare gi valoarea de bilant a activului.

Secliunea nr.l6Active luate in posesie/proprietate in schimbut

ram b u rsdrii c reditel o r

1 1 1. Activele destinate rev6nzirii includ gajul aferent creditelor neperformante. Ele sunt initialrecunoscute la valoarea justi si se recunosc in bilanf numai in cazul existentei unei probabilitetia vAnzdrii acestora in conformitate cu SIRF 5. Ulterior acestea sunt evaluate la valoarea ceamai micd dintre valoarea contabili gi valoarea justi minus costurile de vAnzare.112. Activul preluat in posesie/proprietate nu este amortizat si este inregistrat separat de alteinvestitii in alte active.

Secliunea nr.l7Depozite, imprumuturi gi alte obligaliuni financiare

113. Depozitele sunt datorii financiare pe termen, care trebuie sa fie evaluate la cost amortizat.LuAnd in considerafie faptul ci depozitele la termen sunt purtatoare de dobAndi iar conturilecurente au termen de viali scurt si maturitate nedeterminata, s-a apreciat evaluarea siprezentarea acestora ca fiind acceptabile in sc lpurile SIRF.114. Pentru depozitele clien[ilor valoarea iniliali va fi egali cu suma depozitului. in cazulimprumuturilor oblinute de la binci / societitile financiare nonbancare valoarea lor ini[iali va fiegali cu suma initialS a imprumutului minus suma comisioanelor gi a altor cheltuieli care suntnemijlocit atribuite imprumutului (cheltuielilor aferente tranzactiei suportate, etc.).115. Dupi evaluarea initiali, Banca recunoagte toate obligaliunile financiare pe baza costuluiamortizat cu utilizarea metodei ratei efective.

Secliunea nr.l8Provizioane

116. in conformitate cu prevederile IAS 37 <Provizioane, datorii gi active contingente>, in cazulimplicirii in litigii de judecati, Banca recunoagte provizioane la intrunirea urmitoarelor conditii:a) are o obligatie curentd in urma unui litigiu de judecatd;

BC“ ENERGBANK"S.A paglna 16 din 19

―

b) este probabili o iegire de resurse care si afecteze beneficiile economice pentru a onora

obligatia resPectivS;c) poaie fi realizati o estimare credibild a valorii obligatiei.

117'. Dacd oricare dintre criteriile de mai sus nu sunt indeplinite, atunci nu se recunoaste un

provizion in situatiile financiare.11g. provizioanele sunt evaluate la valoarea actualizati a cheltuielilor estimate a fi necesare

pentru stingerea obligaliei, utilizind o ratd inainte de impozitare, care reflectd evaluirile de

piali curente ale valorii banilor gi riscurile specifice obligatiei.

Secliunea nr.19Beneficii salari atilor

119. Beneficiile salarialilor ce includ prime, concedii pldtite, ajutoare materiale 9i contribulii de

asigurdri sociale sunt recunoscute ca cheltuiali pe misura ce sunt suportate. Banca executipld[ catre fondurile de stat in numele salarialilor sii pentru asiguriri de pensii, asigurarea

sanatatii. Toli salarialii Binciifac parte din siste rul de pensii de stat.

120. Banca nu opereaza cu nici o alta schemd de pensionare si prin urmare nu are nici oobligalie adilionali cu referire la pensii.

Secliunea nr.20Venitu ril e, c h eltui el i I e

121. Veniturile sunt recunoscute in misura in care beneficiile economice sunt probabile 9i

venitul poate fi evaluat in mod credibil. Elementele de venituri si cheltuieli recunoscute in anul

de gesiiune sunt incluse in determinarea profitului net sau a pierderii nete a perioadei care

conline urmitoarele elemente:a) profitul sau pierderea din activitSlile curente;b) elementele extraordinare.

122. yenituri gi cheltuieli aferente dobAnzii sunt recunoscute in contul de profit si pierdere

pentru toate instrumentele purtitoare de dob6nda, pe baza principiului de specializare a

exercitiului folosind metoda dobinzii efective. Metoda dobAnzii efective este o metodi de calcul

al costului amortizat al unui activ financiar sau al unei datorii financiare (sau al unui grup de

active financiare sau datorii financiare) 9i de alocare a profitului din dobinzi sau a cheltuielilor

cu dob6nzile in perioada relevantd. C6nd se calculeazi rata dobinzii efective, Banca va

estima fluxurile de numerar luAnd in calcul toli termenii contractuali ai instrumentului financiar,

dar nu va lua in considerare pierderile viitoare din creditare. Calculul include toate comisioanele

plitite sau incasate de pd(ile participante la contract care fac pa(e integranti din rata dobdnzii

efective, costurile de tranzactie gi toate celelalte prime gi reduceri. Se presupune ci fluxurile de

trezorerie gi durata de viald'preconizati a unui grup de instrumente financiare similare pot fl

evaluate fiabil.123. Veniturile 9i cheltuielile din taxe 9i comisioane - recunoagterea veniturilor din comisioane

pentru servicii financiare depinde de icopul pentru care comisioanele sunt evaluate 9i baza

contabilizlrii pentru orice instrument financiar asociat. Veniturile gi cheltuielile din taxe 9i

comisioane sunt recunoscute pebazd de angajamente atunci cAnd serviciul este prestat.

Secliunea nr.21Dividende

l24.Dividendele spre platS se inregistreazi dupS aprobarea de cStre Adunarea Generald a

Aclionarilor Bincii. plata dividendelor se efectueazi sub formi de mijloace binegti sau sub

formi de acliuni' Sectiunea nr.22

Capital ProPriu

125. Capitalul propriu al Bincii include:

a) ac[iunile ordinare,b) acliunile de tezaur;

BC“ ENERGBANK"SApagina 17 din 19

c) capitalul de rezervi;d) profitul nerepartizat.

126' Actiunile ordinare plasate reprezintd valoarea aporturilor primite de la ac[ionari in contulachitirii actiunilor gi este egal cu suma valorii n rminale a acliuniior plasate.127 ' Capitalul de tezeNa este format din contul defalcirilor din beneficiu dupd impozitare inmirimea stabiliti de Adunarea Generali a aclionarilor. capitalul de ,"=*ise utilizeazi pentruacoperirea pierderilor.128' Profitul nerepartizat se utilizeazd la stingerea pierderilor perioadei curente, platadividendelor, formarea capitalului de rezervi

Secfiunea nr.23lmpozitul pe venit

129.lmpozitul pe venit al perioadei de gestiunelmpozitul pe venit curent reprezinti suma total

precedent.

131' Prezenta Politicd se aprobi de cdtre Consiliul Bincii si intri in vigoare la 0.1 ianua rie 2020.132' Din momentul..intririi in vgoare a prezentei Politici se abrogd-politica de contabilitate aB'C' "ENERGBANK'S.A. pentru anul 2019, aprobat de Consiliul B-dncii, pio"".-r"rbal nr.35 din20.12.2018.133. Politica de contabilitate este dezviluitd ca parte a rapoartelor contabile publicate.134. Prevederile prezentei Politici de contabilitate a B.i. ,,ENERGBANK" S.A. sunt obligatoriipentru toti salariatii Bincii.135' Difuzarea neautorizatd de cdtre salarialii Bincii a prezentei politici cdtre terle persoane, saupistrarea, denaturarea, distrugerea, folosirea neautorizatd a prezentei politici intri sub incidenlaAngajamentului de confidenlialitate gi se sanclioneazi conform l-.gista!i"i in-rigorr".136' Daci, ulterior datei intririi in vigoare a prezentei Politici, o prevedere legali modifici/completeazi/abrogi prevederi ale ice^steia,

'se aplici prevederile legale in vigoare cumodificarea ulterioari a actului normativ in termen de pini la 2 luni, Jr.r-i*r"derea legali nuprevede altfel.

BC“ ENERGBANK"S.A.pagina 18 din 19