1

Anexa 6 FORMA STANDARD A SUBPROIECTULUI

Conţinut

Capitolul 1 Rezumat subproiect ......................................................................................................... 3 Capitolul 2 Analiza socio economica a localitatii ............................................................................. 5 Capitolul 3 Identificarea şi prioritizarea nevoilor şi planificarea resurselor................................ 22 Capitolul 4 Justificarea alegerii subproiectului .............................................................................. 28 Capitolul 5 Descrierea subproiectului ............................................................................................. 32 Capitolul 6 Estimarea costurilor subproiectului............................................................................. 39 Capitolul 7 Planul de acţiune pentru implementarea subproiectului ........................................... 43 Capitolul 8 Planul de acţiune în vederea asigurarii durabilitatii ......... Error! Bookmark not defined. Capitolul 9 Rezultate asteptate......................................................................................................... 48 Capitolul 10 Parteneri ai solicitantului .......................................................................................... 52 Capitolul 11 Matrice cadrul logic pentru monitorizarea subproiectului .................................... 55 Capitolul 12 Declaratii ale solicitantului........................................................................................ 58

2

MINISTERUL ECONOMIEI şi COMERTULUI

Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere

Proiectul: Închiderea Minelor şi Regenerare Socio Economica

Componenta: Regenerare Socio Economica;

Subcomponenta: Infrastructura Municipala;

Acordul de Împrumut dintre România şi BIRD, Împrumut Nr. 4759-RO

SUBPROIECTUL “CENTRU COMUNITAR DE DEZVOLTARE, INFORMARE

PUBLICA SI FORMARE PROFESIONALA SLANIC MOLDOVA, JUD. BACAU”

Solicitant: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI SLANIC MOLDOVA Adresa solicitantului: SLANIC MOLDOVA, STR. V. ALECSANDRI, NR. 4, JUD.

BACAU, COD 605500

Dosar Nr.……………..(numărul de înscriere al subproiectlui in registrul coordonatorului de proiect) ………………………

3

CAPITOLUL 1 REZUMAT SUBPROIECT 1. Titlul

subproiectului “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”

2. Implicarea comunităţii în alegerea subproiectului

Identificarea subproiectului a fost rezultatul participarii active a cetatenilor din comunitatea Slanic Moldova la identificarea nevoilor si prioritizarea acestora, proces ce a stat la baza revizuirii Strategiei de Dezvoltare a localitatii. Au fost organizate intalniri si discutii cu caracter definitoriu cu membrii comunitatii si in urma chestionarelor completate de acestia s-au delimitat trei axe prioritare de interventie: Dezvoltarea Comunitara, Informarea Publica si nu in ultimul rand Formarea Profesionala. Astfel a aparut ideea crearii unui „Centru Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala” in cadrul caruia sa poata fi furnizate servicii suport ata pentru comunitatea oamenilor de afaceri cat si pentru resursa umana din comunitatea noastra si unitatile adminstrativ teritoriale invecinate furnizoare de forta de munca.

3. Solicitantul Consiliul Local al Orasului Slanic Moldova, jud. Bacau 4. Partener SC UTILPRESTSERV SRL Slanic Moldova, jud. Bacau 5. Localizarea

subproiectului Regiunea N-E, Slanic Moldova, Str. N. Balcescu, nr 8A, Jud. Bacau

6. Total costuri eligibile din care: împrumut, contribuţia României, contribuţia APL, contribuţie cetăţeni.

Sume Surse Valoare [US$] % Observaţii

TOTAL, din care: 700.000,15 - valoare totala proiect (cf buget cerere finantare)

Grant ANDZM 600.000 100 Valoare grant ANDZM Imprumut nerambursabil 480.000 80 Banca Mondiala Contribuţia Guvernului

României 120.000 20 % din valoare grant ANDZM

Contribuţia APL 48.000 8 % valoare grant ANDZM Contribuţie SC

UTILPRESTSERV SRL 12.000 2 % din valoare grant ANDZM

7. Scopul

subproiectului (obiective şi justificare)

OBIECTIV PRINCIPAL: Crearea „Centrului Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala” ca cerinta a atenuarii impactului social

nefavorabil al închiderii minelor şi de revitalizare a activităţilor economice, în regiunile miniere incluzând: crearea capacităţii instituţionale la nivelul comunităţii şi pentru activităţile de dezvoltare locală din regiunile miniere prin Schema Infrastructură locală, precum si alte forme de finantare nerambursabile; OBIECTIVE SPECIFICE: 1.Crearea unei structuri-suport pentru relansarea activitatilor economice traditionale zonei, desfasurate conform normelor şi regelementărilor europene bazate pe noi activitati in turisn, agroturism, servicii, arta mestesugara, etc şi pe un sistem de consultanţă; 2. Crearea structurilor necesare care să asigure informarea publica a institutiilor publice, agenti economici si persoane fizice din tara si strainatate; 3.Crearea unor structuri educationale capabile sa asigure formarea, conversia/reconversiaprofesionala.

8. Grupurile ţintă - Personalul din administratia publica locala din orasul Slanic Moldova si unitatile administrativ teritoriale invecinate240 persoane; - Personalul Seviciului Public de alimentare cu apa potabila Slanic Moldova – 18 persoane - Personalul Serviciului Public apa uzata Slanic Moldova – 7 persoane - Personalul Serviciului Public Salubritate Slanic Moldova – 45 persoane (L.76/200 = 28; L.416/2001 = 4; salubritate = 13) - Personalul Serviciului Public Iluminat Stradal Slanic Moldova – 3 persoane - Salariatii SC Util Prest Serv SRL Slanic Moldova (societate aflata in subordinea Consiliului Local Slanic Moldova) – 17 persoane - Personalul Serviciului Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta Slanic Moldova – 12 persoane - Personalul disponibilizat din sectorul minier – 250 persoane (zona Comanesti, Tg. Ocna, Slanic Moldova); - Agenti economici din localitate, din judet si din tara; - Absolventi ai formelor de invatamant preuniversitar, universitar, postuniversitar; - Alte categorii sociale (disponinibilizati din alte sectoare de activitate)

9. Date tehnice privind amplasarea lucrărilor (proprietatea asupra terenului, date privind terenul, conexiunea la utilităţi)

- Imobilul compus din cladire si teren, situat in intravilanul localitatii Slanic Moldova, str. N. Balcescu nr. 8, jud. Bacau ce va fi pus la disozitia proiectului este proprietatea privata a Consiliului Local al orasului Slanic Moldova. Amplasamentul se afla in centrul statiunii, UTR-1, unitate teritoriala cu functiuni predominante administrative, turism, servicii, economice si functiuni complementare. Nu este zona inundabila si nici cu alunecari de teren. Zona este dotata cu toate tipurile de retele tehnico edilitare, mai putin termoficare (apa potabila, canalizare, energie electrica, gaze naturale, telefonizare, telecomunicatii, acces direct la D.N. 12 B).

10. Rezultate fizice estimate (indicatori cuantificabili)

- un sediu administrativ reabilitat pentru centru comunitar de dezvoltare socio-economica Slanic Moldova in care vor functiona inclusiv serviciile de gospodarie comunala din orasul Slanic Moldova (Parter: 1 hol acces,1 magazie, 1 vestiar barbati, 1 vestiar femei, 1 camera pompieri, 1 birou, 1 grup sanitar,1 camera 2 centrale termice murale, 1 atelier tehnic scoala, 1 garaj; Etaj: 2 holuri+sala asteptare, 1 oficiu; 1 camera centrala termica murala, 1 grup sanitar femei, 1 grup sanitar barbati, 1 sala seminarii, 1 sala sedinte 40 locuri, 8 birouri; - 240 persoane din administratia publica locala perfectionate; - Minim 10.000 persoane/an vor avea acces la informatie; - 40 agenti economici/an isi vor perfectiona un nr. de 80 specialisti etc - 1 cladire „P+1E” reabilitata si reintrodusa in circuitul urban; - 20 Cursuri calificare, recalificare, perfectionare organizate/an; - 60 Persoane/an vor fi consiliate cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala;

4

- 100 Agenti economici/an vor fi consiliati cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala; - 24 Seminarii intalniri de afaceri, simpozioane/ an

11. Principalele activităţi ale subproiectului

Activitati Reabilitarea imobilului; pregătirea şi organizarea structurilor de derulare a proiectului; promovare, marketing; elaborarea manualelor operationale de consultanta si informare publica ; identificarea partenerilor si semnarea parteneriatelor pentru cresterea valorii adaugate a Centrului.

12. Durata subproiectului

18 luni

13. Rezultate estimate şi impactul subproiectului asupra comunităţii (indicatori cuantificabili)

- un sediu administrativ reabilitat pentru centru comunitar de dezvoltare socio-economica Slanic Moldova in care vor functiona inclusiv serviciile de gospodarie comunala din orasul Slanic Moldova (Parter: 1 hol acces,1 magazie, 1 vestiar barbati, 1 vestiar femei, 1 camera pompieri, 1 birou, 1 grup sanitar,1 camera 2 centrale termice murale, 1 atelier tehnic scoala, 1 garaj; Etaj: 2 holuri+sala asteptare, 1 oficiu; 1 camera centrala termica murala, 1 grup sanitar femei, 1 grup sanitar barbati, 1 sala seminarii, 1 sala sedinte 40 locuri, 8 birouri; - 240 persoane din administratia publica locala perfectionate; - Minim 10.000 persoane/an vor avea acces la informatie; - 40 agenti economici/an isi vor perfectiona un nr. de 80 specialisti etc - 1 cladire „P+1E” si terenul aferent (parcaje+accese+spatii verzi) reabilitate si reintroduse in circuitul urban; - 20 Cursuri calificare, recalificare, perfectionare organizate/an; - 60 Persoane/an vor fi consiliate cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala; - 100 Agenti economici/an vor fi consiliati cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala; - 24 Seminarii intalniri de afaceri, simpozioane/ an ; - Asigurarea unor servicii suport pentru dezvoltarea econmica care sa conduca la o crestere economica de 15%; - Asigurarea unor servicii suport pentru reconversia profesionala cara sa duca la o crestere a gradului de ocupare de 8%; - Imbunatatirea calitatii serviciilor publice asigurare de catre administratia locala care sa conduca la cresterea gradului de satisfactie a beneficiarilor (populatia localitatii si a turistilor care isi vor petrece vacantele in statiunea Slanic Moldova); - Eficientizarea activitatii Serviciului Voluntat pentru Situatii de Urgenta; - Implementarea procedurilor aferente a sistemului de management a serviciilor pentru furnizarea apei potabile si de colectare a apelor uzate; - Implementarea procedurilor aferente sistemului de management pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale; - Reducerea costurilor de intretinere, exploatare si functionare a parcului de mijloace fixe din inventarul administratiei publice locale; - Asigurarea conditiilor de pregatire (practica, personal calificat, suport tehnic is logistic) pentru cursantii beneficiari ai serviciilor centrului; - Dezvoltare a peisajului arhitectonic si peisagistic al zonei centrale a localitatii;

14. NPV, IRR, ERR, E/B (valoarea neta actualizata, rata internă a rentabilităţii economice, rata rentabilităţii economice, raport cost beneficiu)

NPV (VAN) = -2.214.694; IRR (RIR) = -13,05%; E/B (C/B) = 0,95; ERR (RIRE) = 10,72%

15. Impact de mediu - In urma realizarii investitiei va rezulta un ansablu arhitectural si ambiental deosebit, cu spatii interioare si exterioare dotate corespunzator normelor europene, cladirea va fi racordata la utilitati, vor fi amenajate spatii verzi in curtile exterioare, vor fi executate lucrari de consolidare a versantului aflat in spatele cladirii, se vor planta arbrusti ornamentali si straturi de flori, parcaje si accese, alei de deplasare, spatii si recipienti de depozitare controlata si selectiva a deseurilor rezultate din activitatea centrului comunitar etc.

16. Implicarea comunităţii în implementarea subproiectului

- Comunitatea locala va participa activ la implementarea subproiectului, fiind beneficiarii directi ai activitatilor si serviciilor desfasurate in cadrul Centrului comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova si vor cofinanta subproiectul cu minim 2% din valoarea costurilor eligibile aferente - Implicare prin reprezentanti alesi CDSEC; - Informarile periodice ale CDSEC cu privire la fiecare etapa din proiect (dezbateri publice)

Vă rugăm să nu depăşiţi 1 pagina

5

CAPITOLUL 2 ANALIZA SOCIO ECONOMICA A LOCALITATII

2.1 Date de identificare

i. Cod poştal: 605500

ii. Localitatea; Slanic Moldova

iii. Judeţul ; Bacau

iv. Teritoriul administrativ (se înscriu localităţile aparţinătoare): Slanic Moldova – statiune turistica + zona urbana locuibila; localitati componente cu caracter rural: Cerdac si Ciresoaia

v. Amplasare geografica (date de amplasare geografica şi vecinătăţi): Supranumita si "Perla Moldovei", statiunea Slanic Moldova este amplasata in partea de sud-vest a

judetului Bacau, la o altitudine de 530 m pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, respectiv muntii Nemira, ce fac parte din lantul Trotus-Oituz, intr-o depresiune ingusta strabatuta de Paraul Slanic. Orasul este situat la 46°17’ latitudine nordicã, 26°37’ longitudine esticã.

Prin parametrii sai climatici (aerul pur, bogat in aerosoli, rasini, ioni negativi de oxigen), datorita circulatiei maselor de aer ozonat si aerosoli aromati de padure, statiunea beneficiaza de un climat relaxant si tonifiant, de crutare, sedativ-stimulativ. Slanic Moldova este una din cele 12 statiuni balneoclimaterice de importanta nationala, izvoarele sale minerale fiind medaliate in repetate randuri la concursuri internationale.

Din punct de vedere al distantelor fata de citeva principale municipii, Slanic Moldova se afla la 86 km fata de municipiul Bacau, 210 km fata de municipiul Iasi, 160 km fata de municipiul Brasov, 350 km fata de Cluj, 330 km fata de Bucuresti.

D.N. 12 B, care tranziteaza localitatea, face legatura cu ruta Onesti-Tg.Ocna-Ciceu si D.N. 11A Onesti-Adjud cu D.N. 2 E85 Bucuresti-Suceava-Siret. Legatura cu orasele din Transilvania este asigurata prin D.N. 12A si D.N. 11 Onesti- Oituz-Brasov.

vi. Primar(Numele, telefon, Fax, Email):

ec. Serban Andrei mobil: 0744-540502 tel.: 0234/348119; fax: 0234/348829; e-mail: primaria_sl@yahoo.com web: www.primariaslanicmoldova.ro

vii. Distanta pana la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferata) Rutier : 86 km; Feroviar: legatura feroviara din Salina-Tg. Ocna 150 km;

2.2 Date privind terenurile a. Suprafaţa totala a ariei geografice aparţinătoare localităţii: 11413 ha

Din totalul suprafeţei administrative suprafaţa agricolă ocupă un procent de 14,24% (1.625,24 ha), pădurile 78,46% (8.955,00 ha) şi suprafaţa neagricolă 7,30% (832,76 ha).

2.3 Date despre populaţie

a. Total populaţie: 4996 Oraşul Slănic-Moldova înregistra la recensământul populaţiei din 18.03.2002 un număr de 4.996

locuitori, din care populaţie masculină 2.543, în procent de 50,9% din total şi 2.453 femei, respectiv 49,1%. Contrar datelor statistice privind repartizarea pe sexe în oraşul Slănic-Moldova numărul bărbaţilor este

mai mare decât al femeilor pe total. În schimb, pe localităţi, la ceeaşi dată Slănicul înregistra 49,2% bărbaţi şi 50,8% femei situaţie răsturnată de celelalte localităţi componente, de exemplu 50,5% bărbaţi şi 49,5% femei în localitatea componentă Cerdac şi 52,7% bărbaţi şi 47,3% femei în localitatea componentă Cireşoaia.

6

Deşi, din punct de vedere administrativ, este oraş, în ce priveşte populaţia şi ponderea acesteia pe localităţile componente, are caracteristicile unei localităţi rurale. În ordinea descrescătoare cei mai mulţi locuitori sunt în satul CIREŞOAIA, recensământul înregistrând 1.906 persoane, ponderea pe total era de 38,15% urmat de Slănic-Moldova 1.766 persoane, respectiv 35,35% şi Cerdac cu 1.324 persoane, respectiv 26,5%.

Grupa de varsta

Numar Barbati Femei

0-14 ani 1058 559 499 5-59 ani 3128 1625 1503 60 si peste 810 359 451 TOTAL 4996 2543 2453 2002 MASC. FEM. Localităţi nr % nr % nr %

Slanic Moldova 1766 100 869 49,2 897 50,8 Cerdac 1324 100 669 50,5 655 49,5 Ciresoaia 1906 100 1005 52,7 901 47,3 TOTAL 4996 100 2543 50,9 2453 49,1

Sursa: INSS, recensamantul populatiei 2002 vol. I, pag 912-913

b. Structura pe naţionalităţi i. Romani; 4996 ii. Maghiari; - iii. Germani; - iv. Romi; - v. Alte naţionalităţi: -

c. Situaţia ocupării populaţiei

i. Total populaţie ocupată din care: 1. Salariaţi: 1511

ii. Total populaţie neocupată din care:

1. şomeri;

Specificatie An 1999 2000 2001

2002 2003

2004

Rata medie a somajului ( 11,3 10,5 15,88 9,57 8,99 8,13 Numar mediu de someri 231 212 319 193 181 154 Populatie activa 2044 2028 2009 2016 2013 1894

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Bacau

2. persoane în asistenta sociala la 31 martie 2006: 230 persoane

3. pensionari: 946

2.4 Situaţia gospodăriilor a. Numărul total al gospodăriilor din care: 593 apartamente; 1.600 gospodarii;

7

i. 1 persoana = 4 % ii. 2 membri = 40% iii. 3 membri = 38% iv. 4 membrii = 12% v. peste 4 membri = 6%

(informatii conf. Chestionar anexa la Analiza Cost Beneficiu)

2.5 Situaţia asigurării cu utilităţi a. căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de amenajare, starea

acestora); In orasul Slanic Moldova exista o retea publica de drumuri orasenesti formata dintr-un numar de 32 strazi inventariate conform HG 1347/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Bacau, Anexa 8 – inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Slanic Moldova. Aceasta retea de drumuri orasenesti nu a fost reabilitata, necesitand reparatii pe suprafata carosabila si a acceselor pietonale, facand conexiunea cu D.N. 12 B Slanic Moldova – Tg. Ocna.

D.N. 12 B ce tranzitează localitatea a fost reabilitat in anul 2004 si face legătura prin intermediul lui cu D.N. 12 A Oneşti - Tg. Ocna - Ciceu şi D.N. 11 A Oneşti - Adjud cu D.N. 2 E 85 Bucureşti - Suceava - Siret. Legătura cu oraşele din Transilvania este realizată prin D.N. 12 A şi D.N. 11 Oneşti - Oituz - Braşov.

Gara Salina din Tg. Ocna facilitează legătura prin intermediul C.F. electrificate. Din linia principală de cale ferată ( CF 500) ce leagă capitala de nordul Moldovei se ramifică la Adjud linia

secundară CF 501 Adjud - Ciceu, care străbate Carpaţii Răsăriteni de-a lungul văii Trotuşului. Prin Ciceu, CF 300 Bucureşti-Braşov-Sibiu se face legătura cu oraşele din Transilvania.

b. energie electrică i. gospodarii racordate: 100% (593 apartamente + 1.600 gospodarii) ii. gospodarii neracordate: 0 iii. posibilităţi de extindere: exista

c. alimentare cu apă: i. gospodarii racordate; 45,28% (593 apartamente + 400 gospodarii) ii. gospodării neracordate; 54,72% (1.200 gospodarii) iii. gospodarii alimentate din puţuri individuale; 7 % iv. gospodarii alimentate din puţuri colective: 0 v. durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apa; 24/24 vi. posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: exista posibilitati; termen estimat de racordare – 2013

d. canalizare de ape menajere; i. gospodarii racordate: 32,51% (593 apartamente + 120 gospodarii) ii. gospodării neracordate; 67,49% (1480 gospodarii) iii. gospodarii cu tratare individuala: 0 iv. gospodarii fără canalizare; 1480

e. epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere): - Staţia de epurare a apelor uzate rezultate din consumul menajer şi public al localităţii Slănic Moldova, este amplasată pe malul drept al pârâului Slănic, la o distanţă de aproximativ 5 km de limita sudică a zonei de staţiune. Aceasta a fost dată în funcţiune în anul 1960 şi are ca destinaţie epurarea apelor urbane, fiind în prezent în administrarea Consiliului Local Slanic Moldova si necesita reabilitare si modernizare. - Apele uzate urbane sunt transportate către staţia de epurare prin reteaua de canalizare ape uzate menajere, în lungime de 5400 m prin conducte din beton

f. canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la ;canalizarea apelor pluviale după caz) - reţeaua de canalizare ape pluviale are lungimea 700 m.

g. transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în comun);

8

- transportul in comun se realizeaza de catre prestatori de servicii transport privati autorizati, fiind realizat pe o distanta de 18 km pe relatia Slanic Moldova – Tg. Ocna

h. reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate); - Furnizor- telefonie fixa prin centrala digitala ALCATEL-ROMTELECOM S.A. ; telefonie mobila prin cele doua companii Mobilrom si Mobilfon, distribuitoare ale serviciilor Orange si Vodafone

i. termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic) - reteaua publica de termoficare a orasului este dezafectata in intregime, gospodariiIe sau apartamentele din localitate fiind racordate la diverse surse de incalzire individuale (gaz+combustibil solid)

j. alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor cu reţea de gaze, - - număr de gospodarii branşate/nebranşate); 700 abonati (593 apartamente + 107 gospodarii), cu posibilitati de extindere. 2.6 Reţele de drumuri

Categoria Nemodernizate Modernizate Starea

Europene 0 0 -

Naţionale 0 1 buna

Judeţene 0 0 -

Locale 32 0 precara

2.7 Reţele utilităţi

Utilitatea Lungime Stare Observaţii

Apă 18,7 km, coloana principala

Buna In executie

Canalizare ape menajere

5,4 km Precara Se vor identifica finantari pentru modernizare

Canalizare ape pluviale 0, 7 km Precara Identificare finantari pentru modernizare

Termoficare 0 km - Retea dezafectata integral

Gaze 20 km coloana principala

Buna Posibilitati de extindere

Electrice - Linie electrica aeriana 18 km, executata din conductoare OL-Al 35 mmp; - Cablu subteran din Al, partial Cu, cu lungimea de 3,65 km

Buna Linie de medie tensiune 20 KV din statia de transformare 110/20KV Tg. Ocna Asigura potentialii viitori consumatori

9

2.8 Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate.

Consiliul Local Slănic Moldova este unic operator de servicii captare, tratare, distribuire apă potabilă (COD CAEN 411) şi tratare nămoluri, evacuarea apelor uzate şi pluviale prin sistemul de canalizare, decantarea apelor reziduale (COD CAEN 9000) in localitate.

Din punct de vedere instituţional şi administrativ, responsabilitatea realizării lucrărilor de reabilitare, modernizare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa potabila, canalizare şi epurare a apelor uzate revine autorităţii publice locale - Consiliul Local Slănic Moldova.

Serviciul de Salubritate este administrat de catre Consiliul Local Slanic Moldova, care este responsabil de identificarea de resurse materiale, umane si financiare destinate imbunatirii activitatilor de igienizare a localitatii, colectare, depozitare, valorificare deseuri reciclabile si transport deseuri menajere municipale catre locatiile special amenajate.

Sistemul de alimentare cu energie electrica este administrat, intretinut, modernizat si extins de catre

EON Electrica S.A. Consiliul Local Slanic Moldova administreaza prin Serviciul Public de Iluminat Public si Stradal, doar

zona urbana a localitatii. Sistemul de transport al gazelor naturale este administrata de SNTGN TRANSGAZ Medias si SC EON

GAZ DISTRIBUTIE SA.

2.9 Cum este asigurata finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc.

Responsabilitatea de a executa lucrări de reabilitare, modernizare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa potabila, canalizare şi epurare a apelor uzate revine autorităţii publice locale - Consiliul Local Slănic Moldova, din:

- resurse proprii – subventii de la bugetul local; - sume incasate din facturile emise catre beneficiari (Servicii Publice autofinantate); - Linii de credit bancare; - Atragerea de finantari extrabugetare nerambursabile

Celelate servicii externalizate (alimentare cu energie electrica, transport si alimentare cu gaze naturale):

- Din resurse proprii; - sume incasate din facturile emise catre beneficiari; - Linii de credit bancare; - Atragerea de finantari extrabugetare nerambursabile

2.10 Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi:

a. finanţări nerambursabile, contracte si împrumuturi obţinute in ultimii 3 ani de la instituţii Europene şi state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)

Titlul şi numărul de referinţa al subproiectului

Linia bugetara a UE sau a altor surse

Suma [EUR] Data obţinerii

“Modernizarea Primăriei Slănic Moldova cu echipamente I.T. pentru

gestionarea eficientă a fondurilor locale”

Phare - linia de buget: Ro - 2002/000 - 586.03.02-BC 1O8

22921 Euro 2005

“Eco Valea Muntelui”

Consiliul Local Slănic Moldova este partener al Consiliului Local

Comăneşti – iniţiatorul proiectului

Phare CES 2004 - Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a

deşeurilor

991621 Euro 2006

Reabilitare captare apa potabila din drenuri, Slanic Moldova, jud. Bacău

Administratia Fondului de Mediu+bugetlocal -contractare

finantare

136000 Euro 2007

„O interventie la timp, o viata salvata”

Proiect A.N.D.Z.M – Grupul de initiativa „O sansa vietii” - Schema de Granturi Mici-proiect in parteneriat cu

Consiliul Local Slanic Moldova

8.000 Euro 2007

„Qualitedu– Calitatea in educatie” Proiect A.N.D.Z.M – Grupul de initiativa „Educatia Quo Vadis”-

Schema de Granturi Mici - proiect in

6.723 Euro 2007

10

b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la instituţii Europene si state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)

Titlul şi numărul de referinţa al subproiectului

Linia bugetara a UE sau a altor surse

Suma [EUR]

Operativi, siguri si eficienti in situatii de urgenta

Phare 2005 RO-2005/017-53301030501 Phare 2006 RO-2006/018-14701030203

97500 Euro

Pârtie pentru Schi, loc. Slănic Moldova, jud. Bacău”- proiect în parteneriat cu Consililul Judeţean Bacău

Depunere pe Dom. Maj de Interventie 5.2 – P.O.R

7.000.000 euro

Eficientizarea activitatii din Primaria Slanic Moldova si a interferentei cu cetateanul prin implementarea unei solutii de management de documente

Phare 2005 RO-2005/017-53301030501 Phare 2006 RO-2006/018-14701030203

58000 Euro

Regularizare afluienţi pârâu Slănic

RO 2006/018-147.04.01.04.01 1.150.117,06 euro

Construiere telegondola Slanic Moldova Depunere pe Dom. Maj de Interventie 5.2 – P.O.R

2.000.000 euro

Construire baza sportiva Slanic Moldova Depunere pe Dom. Maj de Interventie 5.2 – P.O.R

3.500.000 euro

Reabilitarea drumuri orasenesti Depunere pe Axa 2 – P.O.R 8.000.000 euro Construire sala sport 150 locuri Compania Nationala de Investitii 3.500.000 lei Construire sala sport Scoala cu Cls. I-VIII, nr. 1 Slanic Moldova

Compania Nationala de Investitii 1.000.000 lei

Construire sala sport Scoala cu Cls. I-VIII, nr. 2 Slanic Moldova

Compania Nationala de Investitii 1.000.000 lei

Construire sala sport Scoala cu Cls. I-VIII, nr. 3 Slanic Moldova

Compania Nationala de Investitii 1.000.000 lei

Reabilitare/modernizare teren de sport scoala cu cls. I-VIII, nr. 2 Slanic Moldova

Cancelaria Primului Ministru – Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive in spatiul rural O.G. 7/2006

165.000 euro

Reabilitare peisagistica si extindere spatii verzi Slanic Moldova

Administratia Fondului de Mediu 4.500.000 euro

Reabilitare/modernizare si extindere sistem centralizat de colectare, transport si epurare ape uzate Slanic Moldova

Depunere proiect POS Mediu 7.500.000 euro

2.11 Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc.

Caracteristicile reliefului

parteneriat cu Consiliul Local Slanic Moldova

„Biblioteca Scolarului” Proiect A.N.D.Z.M – Grupul de initiativa “Orizonturi literare virtuale”- Schema de Granturi Mici-proiect in parteneriat cu Consiliul Local Slanic

Moldova

7.055 Euro 2007

11

Teritoriul administrativ al oraşului Slănic Moldova este amplasat pe flancurile estice ale munţilor Nemira, ce face parte din lanţul Trotuş - Oituz. Râul Slănic a tăiat o vale strâmtă, în lungul căreia se desfăşoară o alternanţă de bazinete depresionare unde sunt amplasate zonele populate. Culmile din zonele oraşului prezintă înălţimi cuprinse între 800 - 1000 m. La nord de staţiune se ridică cu pante puternice muntele Pufu (936 m). Zona Cheşcheşului ce se lasă spre valea Dofteanei, înspre nord - vest, este o culme ce duce spre marile altitudini ale munţilor Şandru Mare (1639 m) şi Nemira (1648 m). Pe partea stângă a văii Slănicului, de la Vf. Pufu, se întinde coama Cheşcheşului (810 m), un plan neted ce duce prin două trepte tot la muntele Şandru Mare. Aceste masive muntoase, împădurite, închid staţiunea prezentând pante deosebit de ridicate. Din punct de vedere geomorfologic se disting următoarele forme de relief: • terasa inferioară joasă; • terasa inferioară; • versanţi muntoşi. Oraşul este construit în cea mai mare parte pe primele două terase. Valea Slănicului este despărţită prin culmi muntoase la nord de valea Dofteanei şi la sud de valea Oituzului, iar în vecinătatea vărsării sale în Trotuş se află culmea Măgura, punct important de atracţie turistică. Reţeaua hidrografică Din punct de vedere hidrografic, teritoriul oraşului Slănic Moldova este situat în bazinul râului Slănic cu o lungime de 20 Km, care traversează localitatea de la vest la est, el constituind principalul afluent al râului Trotuş. Râul Slănic îşi adună apele din 12 izvoare de pe muntele Şandru Mare. Relieful accidentat a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic. De la izvoare până la confluenţa sa cu Trotuşul, cursul Slănicului este alimentat de numeroase pîraie şi pârîiaşe, a căror apă, peste 70%, provine din ploi şi zăpadă. Afluenţii râului Slănic sunt: pe stânga: Cheşcheşul, Pufului, Sasului, Ignat, Tudorache, iar pe dreapta Sărata, Dobru, Cerbului, Surei. Pârîurile prezintă scurgerea în tot timpul anului, cu excepţia unor torenţi mici, cu suprafaţă de bazin mai mică de 5 Kmp. Caracterul torenţial al precipitaţiilor şi suprafeţele mici ale subzonelor hidrografice imprimă un regim hidrologic discontinuu în timp, cu oscilaţii mari ale nivelurilor şi debitelor. Aceste variaţii mari ale scurgerilor sunt într-o anumită măsură atenuate de gradul mare de împădurire din bazin. Debitele maxime se produc primăvara şi vara când la topirea zăpezilor bogate se asociază ploi de intensitate şi durată mare şi respectiv, după ploi torenţiale generalizate în bazin. Creşterile de niveluri pe cursurile de apă sunt de 2,5 - 3 m, fapt ce conduce la producerea unor inundaţii locale, mai ales în cazul afluenţilor, la baza versanţilor. Clima Datorită aşezării sale într-o depresiune adâncă, pe versantul estic al Carpaţilor răsăriteni, Slănic Moldova are un climat de tranziţie între climatul de dealuri şi cel subalpin, cu veri nu prea călduroase (17,8°C în iulie) temperat continental şi ierni blânde (-4,2°C media în ianuarie). Orientarea de la sud-vest la nord-est a Văii Slănicului şi deschiderea bazinului în zona unde s-a dezvoltat staţiunea fac ca însorirea şi luminozitatea să fie mai multe ore pe zi. Ca urmare a acestor factori, Slănic Moldova are o climă bună faţă de alte localităţi climaterice cu renume. Localitatea beneficiază de un procent relativ ridicat de calm (cca. 290 zile anual), vântul având în general viteze (până la 2 m/sec) şi frecvenţe reduse. Presiunea atmosferică este în general redusă, media anuală de 720 mm. Nebulozitatea este relativ scăzută, cu 150 de zile senine anual, 115 cu cer parţial acoperit şi 100 de zile noroase. Media anuală a precipitaţiilor este de 750 mm. Lunile mai şi august sunt cele mai ploioase (75 - 100 l/mp). Bioclimatul Prin parametrii săi climatici (aerul este pur, bogat în aerosoli, răşini, ioni negativi de oxigen, datorită circulaţiei maselor de aer ozonat şi aerosoli aromaţi de pădure). Staţiunea beneficiază de un climat relaxant şi tonifiant, de cruţare, sedativ - stimulativ care determină bioclimaticul. Toate acestea conferă oraşului Slănic Moldova caracterul de staţiune climaterică. Arii naturale protejate

12

a. De interes botanic Pe teritoriul administrativ al localităţii Slănic Moldova, o suprafaţă mare de pădure de circa 648 ha constituie rezervaţia forestieră de interes botanic, prin urmare sunt arii naturale protejate. Aceste suprafeţe sunt formate din molidişuri pure, molid amestecat cu fag şi brad sau făgete pure. Vârsta arborilor este seculară, cu diametre între 60 - 140 cm şi înălţimi de peste 30 m. Plantele erbacee din pădurile montane sunt bogate în specii tipice, unele de mare importanţă ştiinţifică, unice în ţară cum ar fi Saxifraga Cymbalaria (categoria B). Zona este amplasată în partea de vest-sud-vest a oraşului, teritoriul cuprins între vârful Dobru şi vârful Pufu din munţii Nemira. b. de inters paleontologic şi geologic: • calcarele cu litothamnius amplasate pe teritoriul localităţii Cireşoaia; • tuful de Falcău pe pîrâul Dobru. c. de interes acvatic (cursuri de apă şi izvoare): • râul Slănic cu afluenţii săi pe tot cursul; • izvoarele de apă minerală. Zonă spaţii verzi şi sport Datorită cadrului natural al mediului înconjurător, zona verde a localităţii este bogat reprezentată. Localitatea Slănic Moldova, prin specificul său de localitate montană dispune de o bogată zonă plantată în intravilan, reprezentată de zonele verzi amenajate, de interes orăşenesc, dar şi de cele mai puţin amanajate răspândite pe toată lungimea râului Slănic sau zonele împădurite din zona izvoarelor, spre camping. Spaţiile verzi amenajate sunt reprezentate prin parcul amenajat în staţiune, cu o suprafaţă de 4,16 ha, scuarul din zona de locuit, cu o suprafaţă de 1,60 ha, zonele verzi de aliniament amenajate de-a lungul trotuarelor şi în zona izvoarelor. Parcul amenajat în centrul staţiunii deserveşte populaţia permanentă a oraşului şi turiştii veniţi în staţiune. Se impune o mai mare atenţie în amenajarea zonei izvoarelor cu peluze de flori. Raportat la populaţia oraşului revine o suprafaţă de 39,85 mp/locuitor zonă verde amenajată. Zona de agrement nu se conturează ca o zonă specializată pentru deservirea locuitorilor, ci este rezolvată în principal datorită cadrului natural al mediului înconjurător.

Există câteva puncte de interes turistic şi de agrement cu tradiţie: poiana Cheşcheş, unde este amplasat campingul, poiana Sineschi, Cascada, trei sute scări, valea pîrâului Pufu, vârful Ignat, Cerbu, Şandru, Dobru, muntele Pufu care pot fi constitui puncte de atracţie atât pentru turişti cât şi pentru localnici. Unele dintre ele sunt adevărate puncte de belvedere. Zona sportivă este slab reprezentată în localitate. Localitatea nu are un stadion, întrucât cel existent, după 1990 nu a mai funcţionat, terenul fiind revendicat de fostul proprietar. Staţiunea beneficiază de o bază sportivă care nu este amenajată, de două terenuri de tenis de câmp în zona parcului şi o popicărie cu patru piste care nu mai funcţionează. Agrement Odată cu creşterea importanţei factorilor naturali în medicina preventivă, tot mai mulţi turişti beneficiari de tratament, vin în staţiune şi pentru odihnă şi recreere, pentru destindere şi refacere fizică şi psihică într-un cadru natural agreabil, nepoluat. Preferinţelele se îndreaptă spre o gamă largă de activităţi de agrement. Importantă este existenţa unui agrement diversificat cât şi modul de valorificare a mijloacelor de agrement. Pe linia agrementului, posibilităţile sunt încă relativ reduse atât în perimetrul staţiunii cât şi în zona înconjurătoare. Se resimte lipsa unor dotări şi amenajări adecvate, ţinându-se cont că staţiunea este folosită şi pentru odihnă, iar iarna cu deosebire aici îşi petrec vacanţa elevi, studenţi şi sunt cantonaţi sportivi. Propunerile pentru dezvoltarea agrementului trebuie să ţină seama de necesitatea asigurării de condiţii, care să ofere o gamă variată şi adecvată de posibilităţi pentru petrecerea timpului de către cei veniţi la cură, tratament sau odihnă. Situaţia prezentă, caracterizată prin slaba dezvoltare a bazei materiale destinată agrementului, presupune eforturi relativ mari, dar care se pot realiza eşalonat, unele beneficiind de rezultatele economice a celor care intră în funcţiune în prima etapă. Activitatea de agrement este destinată atât persoanelor venite la cură cât şi turiştilor veniţi pentru week-end sau pentru localnici.

13

În aceste sens S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. în programul de modernizare îşi propune amenajarea complexului Nemira într-un centru de agerement cu discotecă şi moderniazare Cazinoului, singura dotare culturală reprezentativă, cu reconfigurarea spaţiilor, în scopul redării în circuitul cultural. SIND ROMÂNIA, hotel Venus îşi propune organizarea unei discoteci, o piscină acoperită şi un bazin cu apă sărată prin extinderea hotelului. În zona parcului se poate amenaja o estradă în aer liber pentru diverse manifestări, spaţii de joc pentru copii. Se propune în zona campingului terenuri pentru minigolf, piste pentru patine cu rotile şi ciclism. Lângă izvorul 300 scări se impune amenajarea corespunzătoare a platoului pentru plajă. Se va amenaja baza sportivă cu patinuar artificial. La estimarea necesarului de mijloace de agrement s-a ţinut seama de tendinţele pe plan internaţional, dotările de agrement existente, timpul liber al curanţilor, spaţiile adecvate şi disponibile în teritoriul localităţii. Trebuie avut în vedere că zona de agrement nu trebuie să se contureze numai ca o zonă specializată în cadrul intravilanului ci şi a mediului înconjurător, datorită cadrului natural. Astfel există câteva puncte de interes turistic ca: poiana Cheşcheş, cascada, 300 de scări, valea pîrâului Pufu cu poiana Pufu şi platoul Dobru, unele adevărate puncte de belvedere, unde se pot amenaja popasuri turistice cu minim de efort financiar. În acest sens se propune reluarea amenajării unor trasee turistice spre punctele de interes din apropierea staţiunii prin marcarea acestora şi popularizarea lor. Întrucât staţiunea are toate condiţiile să fie folosită şi în timpul iernii, şi pentru a atrage cât mai mulţi turişti, în special elevii şi studenţii în timpul vacanţelor sau sportivii în cantonament, se impune amenajarea unor dotări adecvate. În acest sens se propune amenajarea pârtiei de schi, amenajarea lacului format prin construirea barajului ca patinoar natural iarna şi dotarea corespunzătoare în timpul verii, pentru practicarea sporturilor nautice. Programul de promovare a turismului balnear implică campanii susţinute. Programul social “Turism şi Sănătate” îşi propune permanentizarea acţiunilor de dezvoltare a turismului regional şi local. Astfel, în cadrul programului naţional “Super schi în Carpaţi”, ce urmăreşte dezvoltarea turismului montan în România. Primăria Slănic Moldova s-a implicat şi este în curs de derulare proiectul “Pârtie de schi”. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă tocmai din considerentele prezentate mai sus precum şi din concluziile şi rezultatele studiului de piaţă privind dezvoltarea şi transformarea Staţiunii Slănic Moldova într-o destinaţie cunoscută şi ca staţiune pentru schiat la nivel european. Existenţa unui agrement diversificat are o mare importanţă pentru atragerea turiştilor. Studierea posibilităţilor de amenajare a unor spaţii de expunere, gen expoziţii ocazionale, temporale, estivale în incinta hotelurilor sau a bazei de tratament va dinamiza agrementul de tip cultural. Evident, realizarea, acestor programe referitoare la activitatea de agrement, va putea crea şi o serie de locuri de muncă, vor apărea societăţi comerciale, care se vor implementa în activitatea de loisire.

Zone cu riscuri naturale Zonele cu riscuri naturale au fost inventariate şi delimitate pe baza cercetărilor şi informaţiilor din teritoriu şi a studiilor de specialitate. Ca surse documentare s-au folosit fişele de identificare a zonelor de risc întocmite de Oficiul de Studii Geologice şi Agrochimice Bacău şi documentaţia elaborată de C.N. “Apele Române” S.A. - Direcţia Apelor Siret “Apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase”. Materialele sunt avizate de Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor.

În funcţie de categoriile de producere a dezastrelor în urma fenomenelor naturale se disting trei categorii: • alunecări de teren; • inundaţii datorate scurgerilor de torenţi; • inundaţiile datorate revărsării apelor. Zone cu alunecări de teren S-au semnalat alunecări de teren • pe versanţii din sudul localităţii Localitatea componentă Cireşoaia:

14

- la D.N. 12B pe partea stângă mergând spre Slănic Moldova la circa 350 m de şcoala din Cireşoaia; suprafaţa zonei este de 4,40 ha cu o lungime de 550 m şi o lăţime de 80 m. - între pîrâul Birtea şi pîrâul Ariniş Localitatea componentă Cerdac: - între pîrâul Bolovan şi pîrâul Rape - între pîrâul Sabin şi pîrâul Pavel • pe versantul nordic al localităţii Localitatea componentă Cireşoaia: - în zona pîrâului Fîntâna Bisericii - în zona pîrâului Cireşoaia Localitatea componentă Cerdac: - în zona pîrâului Cimpu - în zona pîrâului Pavel - în zona intersecţiei străzii Crângului cu D.N. 12 B Ploile prelungite şi intense, supraîncărcarea pânzei freatice sunt factori de clanşatori. Alunecările de teren se produc datorită ploilor intense şi prelungite ce produc supraumezirea deluviului şi eroziunea în adâncime. Alunecarea se produce pe un fond geomorfologic complex, cu viroage, trepte şi valuri pe viroage preexistente. Masa alunecătoare este compusă din grohotiş, argilă prăfoasă şi fragmente de gresie. Alunecările de teren produse în vara anului 2005 ca urmare a ploilor torenţiale prelungite au distrus 29 de locuinţe din care 12 au trebuit strămutate şi 17 necesită reparaţii. Alunecarea se produce şi din cauza eroziunii în adâncime. Inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă (A) Conform documentaţiei elaborate de C.N. “Apele Române” Direcţia Apelor Siret, zonele unde s-au semnalizat inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă sunt: a. Slănic Moldova: 1) râul Slănic - 14 km 2) pîrâul Slănicel - 2,0 Km 3) pîrâul Dobru - 0,8 Km 4) pîrâul Petrei şi râul Slănic b. Localitatea componentă Cerdac: 1) zona Stroiu - râul Slănic-malul drept şi pîrâul Stroiu 1 Km 2) zona Sărăriei - pîrâul Tudorache - 1 Km 3) zona cariera de piatră - pîrâul Pavel. - 0,6 Km 4) râul Slănic 5) strada Păcii - pîrâul Sărat - 2 Km c. Localitatea componentă Cireşoaia: 6) râul Slănic 7) strada Bradului - râul Slănic şi pîrâul Bradului - 1 Km 8) strada Nucului - pîrâul Cireşoaia 9) strada Cireşoaia - râul Slănic 10) strada Zefirului - râul Slănic şi pîrâul Bejan - 0,7 Km Revărsările pe toată valea râului Slănic însumează 20 Km. Zone cu inundaţii datorate scurgerilor de torenţi (B) a. Slănic Moldova: 1) pîrâul Malnaş - 0,7 Km 2) pîrâul Ignat - 0,5 Km 3) pîrâul Pietrei - 0,8 Km b. Localitatea componentă Cerdac: 1) pîrâul Guşatului - 0,5 Km 2) pîrâul Sticlăriei - 0,6 Km 2bis) strada Florilor pîrâul Bolovanu - 0,6 Km 3) str. Florilor pîrâul Borduş - 0,6 Km 4) strada Zorilor pîrâul Cimpului - 1,2 Km

15

5) strada Crângului pîrâul Bortiş - 0,5 Km 6) zonă carieră pîrâul Rape - 2,0 Km 7) zona Arieşului - pîrâul Muncel - 0,4 Km c. Localitatea componentă Cireşoaia: 8) strada Ariniş - 0,4 Km 9) versantul Moraru - pîrâul Moraru (Birtea) - 0,3 Km 10) strada Zefirului pîrâul Bejan 11) strada Măgurii - pîrâul Fântâna Bisericii - 0,3 Km 12) strada Aurului - 0,4 Km Cazurile care au dus la acest fenomen: • colmatarea albiei pe o distanţă de 1 Km, pe pîrâul Cireşoaia; • eroziunea malurilor 400 m pe pîrâul Fântâna Bisericii şi 1 Km pe pîrâul Cireşoaia, 12 Km pe pîrâul Pavel şi 600 m pe pîrâul Bortoş; • depozite de materiale, gunoaie pe maluri; • blocaje cu plutitori a secţiunii de scurgere a albiei şi sub podeţe; • inexistenţa construcţiilor hidrotehnice pe cursul acestor pâraie. Inundaţiile provocate de revărsările apelor se datorează în principal neamenajării albiei majore, eroziunii malurilor. Nu se asigură astfel scurgerea apelor mari şi a viiturilor în condiţii de siguranţă, care ar evita depăşirea albiei majore şi implicit producerea inundaţiilor. Relieful accidentat a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic. Primăvara, odată cu topirea zăpezii sau în timpul ploilor repezi de vară, numeroase pâraie, afluenţi ca şi torenţii care se formează pe pantele repezi îşi ies din matcă şi Slănicul devine furios, ameninţând cu revărsarea în zona neregularizată. Aşa se produc inundaţii destul de frecvente şi eroziuni pe pante. Pentru prevenirea acestor inconveniente s-au făcut lucrări de regularizare a râului Slănic până la podul de la fabrica de pâine şi a afluenţilor Malnaş, Sasu. Dar aceasta nu este suficient şi lucrările trebuiesc continuate pe tot traseul râului Slănic. Din analizarea viiturilor produse pe raza teritoriului localităţii s-a constatat că cele mai mari pagube produse de viiturile torenţiale, ce s-au produs pe cursurile de apă cu bazin hidrografic relativ redus, dar cu pante mari şi neregulate, s-au produs pe perioada ploilor abundente. Caracteristica hidrologică principală a acestora, constă în faptul că prezintă creşteri bruşte şi de scurtă durată ale debitelor lichide, însoţite în general de intense fenomene de eroziune, de transport de aluviuni sedimentare.

2.12 Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zona)

Resurse ale solului Vegetaţie Din punctul de vedere al vegetaţiei, în staţiune predomină pădurile amestecate de răşinoase şi fag. Stratul arbuştilor este mai slab reprezentat, dar stratul ierbos şi al muşchilor este bine dezvoltat. Abundenţa de făget se datoreşte atât condiţiilor de climă, cât şi faptului că pădurea de brad, care coboară până jos pe versanţi, a fost defrişată. În văile umede, la altitudini joase a crescut bradul. Astfel, zona Slănicului oferă exemple foarte frumoase de inversiune a etajelor de vegetaţie. Primăvara până la dezvoltarea frunzişului, pădurile de fag sunt pline de plante erbacee. În restul anului numai poienile mari păstrează covorul de flori multicolore, ce sunt puncte de atracţie pentru turişti. Fauna Este reprezentată de cea specifică pădurilor de munte: urşi, lupi, vulpi, mistreţi, veveriţe. La altitudine de peste 700 m urcând până la etajul subalpin, la limita vegetaţiei jepilor se poate întâlni râsul, animal ocrotit prin lege. Cerbul şi zimbrul, animale ce vieţuiau odinioară pe aceste meleaguri până la primul război mondial, au dispărut. Rezervaţia de la Scutaru (Mănăstirea Caşin) păstrează ultimele exemplare de cerbi pentru a repopula pădurile. Ca păsări întâlnim cocoşul de munte şi găinuşa de alun. În apele repezi de munte întâlnim păstrăvul şi lipanul.

16

Resurse ale subsolului (aspecte hidrogeologice) Pe fundul văii Slănicului ţâşnesc pe ambele maluri ale pîrâului, foarte aproape de talveg, peste 20 de

izvoare minerale răspândite pe o distanţă de 2 Km, de la confluenţa cu Slănicelul (1550 m altitudine) până la confluenţa cu Scărişoara - “La 300 de scări” 480 m altitudine, grupate câte 3 - 4 izvoare sau izolate la 50 - 150 m unele de altele.

Majoritatea izvoarelor sunt situate pe malul drept al apei. În urma cercetărilor făcute s-au evidenţiat două tipuri de zăcământ hidromineral, distinct din punct de

vedere hidrologic, hidraulic, fizico - chimic şi balneo - medical. Sub aspectul hidro-geologic structural din zonă se întâlnesc două tipuri de acumulări de ape

subterane: • acumulări reduse de apă dulce, localizate neuniform în depozitele deluviale de pe versanţi; • acumulări de ape subterane arteziene localizat în sistemele fisurale ale complexelor rocilor calcaroase. Din punct de vedere al caracteristicilor hidrogeologice şi al dinamicii apelor subterane, există două sisteme: • sistem acvifer mineralizat superior, cu posibilităţi de înmagazinare şi debitare sub presiune mai mare (2 - 6 l/sec şi 0,4 - 0,6 atm.); • sistem acvifer mineralizat inferior cu posibilităţi de înmagazinare şi debitare sub presiune mai mare (2 - 6l/sec şi 0,4 - 0,6 atm.). Regimul apelor minerale subterane este condiţionat de diferenţa de sarcină hidraulică dintre zonele de alimentare cât şi de existenţa gazelor CO2 şi CH4 din sistemul acvifer care însoţesc zăcământul hidromineral superior şi apar dizolvate în apele minerale cărora le conferă caracteristicile de ape carbogazoase. Gazele de tip CO2 însoţesc zăcământul hidromineral sau sunt prezente sub formă de emanaţii libere mofetariene. Cercetările complexe hidrogeologice şi geofizice din 1980 făcute de I.M.F.B.R.E. şi confirmate de cercetările actuale făcute de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti, în vederea redactării lucrării privind reevaluarea surselor hidrominerale, în scopul obţinerii licenţei de exploatare, reconfirmă consideraţiile geologice în ceea ce priveşte mineralizarea şi totodată evidenţiază rezervele exploatabile de apă minerală. Prezenţa componentelor chimice, care conferă acestor surse caracteristici terapeutice deosebite în cura balneară, se datorează în primul rând formaţiunilor geologice. Ca surse ale subsolului mai amintim în estul teritoriului gipsul şi gresia de la cariera de piatră.

2.13 Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona);

Potenţial economic Profilul economic al oraşului Slănic Moldova este turismul balneoclimateric, ca urmare a potenţialului natural (bioclimatul) şi potenţialului balnear (apele minerale şi gazele terapeutice). Secundar funcţiei de turism semnalăm şi alte activităţi economice existente. În paralel, pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea unităţi economice având ca profil exploatarea fondului forestier, prelucrarea lemnului, construcţii, activităţi meşteşugăreşti,activităţi pentru deservirea populaţiei. În sectorul economic s-au produs unele mutaţii structurale determinate de evoluţia diferită a unor sectoare. Procesul de tranziţie este însoţit de o serie de fenomene sociale şi implicit economice. Toate acestea ne determină să semnalăm că s-a produs o orientare politico-economică care a condus la apariţia unor noi agenţi economici, societăţi particulare de tip S.R.L. şi S.N.C.. În procesul de restructurare a economiei conform legii nr. 31/1990 în oraşul Slănic-Moldova au fost constituite un nr. de 80 de societăţi comerciale. Structura societăţilor comerciale este următoarea: -societăţi naţionale – SN PETROM -societăţi comerciale cu capital de stat -societăţi comerciale cu capital privat. Prin decretul 54/1990 s-a creat cadrul de organizare şi funcţionare al agenţilor economici independenţi şi societăţi familiale independente constituindu-se un număr de 12 asociaţii familiale (AF) şi 16 agenţi economici independenţi (PF).

17

Turismul Oraşul Slănic Moldova, staţiune balneo-climaterică unică în Moldova, este inclusă în circuitul turistic balnear naţional. Potenţialul turistic este susţinut de prezenţa unui peisaj diversificat, a unui bioclimat sedativ de cruţare şi prezenţa surselor hidrominerale. Toate acestea îi conferă statutul de staţiune balneo-climaterică. Activitatea turistică ca profil economic dominant al oraşului Slănic Moldova s-a stabilit ca urmare a analizei ofertei turistice existente şi a cererii turistice. Funcţiunea dominantă este aceea de tratament a morbidităţilor specifice, dar şi cea de odihnă. În funcţie de gradul de confort şi dotarea existentă, este o staţiune cu dotare medie şi de importanţă naţională, dar cu reale posibilităţi de dezvoltare pentru a deveni o staţiune de importanţă internaţională, întrucât întruneşte toate condiţiile necesare. Oferta turistică este analizată prin prisma următoarelor considerente: • calitatea mediului natural şi antropic; • valoarea resurselor hidrominerale (ape minerale şi gaze terapeutice); • calitatea bazei tehnico-materiale (tratament, cazare, comerţ, agrement şi infrastructura tehnico-edilitară); • calitatea serviciilor; • accesibilitatea şi relaţiile funcţionale. Calitatea mediului natural sau ambientul capătă o importanţă din ce în ce mai mare. Păstrarea nealterată a sistemului ecologico-peisagistic devine, în special în cazul staţiunilor balneare, determinantă, deoarece factorii curativi şi de tratament ai staţiunii nu pot fi puşi în valoare într-un sistem ecologico-peisagisitic alterat. Importanţa acestui factor rezidă din faptul că acesta este principalul generator de activităţi turistice, drumeţie, odihnă, tratamente preventive şi curative cardiovasculare şi nevroze. Aceste elemente sunt determinante pentru definirea potenţialului turistic. Referitor la cadrul antropic prezenţa celor câteva construcţii în staţiune cu valoare istorică şi arhitecturală (pavilionul Racoviţă, Inhalatorul, Cazinoul, vilele Pufu, Palas, Rica, Păltiniş) şi a unor manifestări culturale, care au devenit tradiţionale, cum ar fi festivalul anual de folclor, festivalul de teatru amator, gala amfiteatru, Zilele Slănicului - măresc atractivitatea turistică a staţiunii.

Potenţialul balnear este un alt criteriu definitoriu, constituind elementul de bază în selectarea staţiunilor, evidenţiat prin natura şi debitul sau capacitatea resurselor. Existenţa factorilor terapeutici naturali de cură conduce la organizarea celor trei tipuri de asistenţă medicală: • profilactică; • curativă; • de recuperare funcţională. Pentru staţiunea Slănic Moldova potenţialul îl constituie calitatea apelor, înalta lor valoare terapeutică şi capacitatea corespunzătoare a debitelor, apreciate ca rezerve, ce a imprimat staţiunii un profil balnear, de tratament al afecţiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de nutriţie şi metabolism. Fondul balnear al staţiunii are un specific aparte, unic în ţară şi în Europa, găsindu-se pe o zonă relativ restrânsă o mulţime de izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia, complexitatea chimică şi efectele terapeutice.

Staţiunea Slănic Moldova dispune de importante zăcăminte de ape minerale, cercetate şi exploatate încă de la începutul sec. al XIX-lea. Cercetările complexe realizate în ultimii ani (proiect nr. 2425/II - 1980 întocmit de I.M.F.B.R.M.) şi reconfirmate prin studiul întocmit în anul 1999 de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti pentru reevaluarea rezervelor de apă minerală şi bioxid de carbon mofetic au evidenţiat două tipuri de zăcământ hidromineral distincte din punct de vedere hidrogeologice, hidraulice, fizico-chimic şi balneo-medical: ape minerale clorurate şi bicarbonate.

Sunt 24 de surse din care 20 în exploatare, 3 în conservare şi 1 în rezervă. Din cele 20 numai 13 surse sunt folosite. În ceea ce priveşte calitatea bazei tehnico-materiale, calitatea serviciilor, accesibilitatea şi relaţiile funcţionale vor fi dezvoltate la capitolele respective.

Gradul redus de valorificare a factorilor naturali, atât în ceea ce priveşte cura internă cât şi cura externă cu apele minerale sau cu gazele terapeutice se datorează în principal absenţei unei strategii de dezvoltare a bazei tehnico - materiale, ca urmare a politicii economice din perioada de tranziţie spre economia de piaţă, şi a privatizării.

18

Toate acestea au condus la descentralizarea S.C. “Perla Moldovei” S.A. în mai mulţi agenţi economici, societăţi particulare. Activităţi de tip industrial şi de construcţii Prin specificul său localitatea Slănic Moldova nu dispune de o platformă industrială ci numai de câteva unităţi de necesitate şi importanţă locală pentru deservirea populaţiei ca: fabrica de pâine, unităţi de producţie pentru S.C. “SIND ROMÂNIA” filiala Slănic Moldova, service auto şi ateliere de prelucrare a lemnului. Pe teritoriul administrativ mai sunt patru parcuri de foraje aparţinând S.N.P. “PETROM” S.A. filiala Moineşti. Activităţi agrozootehnice Zona înconjurătoare a localităţii Slănic Moldova nu oferă condiţii favorabile dezvoltării agriculturii, datorită reliefului foarte accidentat, precum şi condiţiilor de microclimat existente. Condiţiile agro-pedologice în care se încadrează teritoriul favorizează dezvoltarea sectorului zootehnic prin valorificarea păşunilor şi fâneţelor. Suprafaţa agricolă este de 1625,24 ha, din care 1520,50 ha în extravilan, ponderea deţinând-o suprafaţa de păşune şi fâneaţă 1343,00 ha, în proporţie de 82,65%. De asemenea prezenţa localităţilor componente Cerdac şi Cireşoaia, cu un puternic caracter rural au determinat dezvoltarea activităţii agro-zootehnice cu un real potenţial. Activitatea agricolă se desfăşoară în cadrul micilor gospodării particulare existente în localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia, ce-şi păstrează aspectul de aşezări rurale. În această zonă randamentul este redus, agrotehnica ce se practică este rudimentară, iar mecanizarea lipseşte total. Cea mai mare deficienţă a terenurilor din această zonă o constituie prezenţa procesului de eroziune a solului. Deasemenea o mare parte din suprafaţă este deteriorată datorită activităţii de foraj şi extracţie a petrolului de către S.N.P. “PETROM” S.A. filiala Moineşti. S.N.P. Petrom îşi dezafectează o mare parte a sondelor. Terenurile aferente vor fi trecute la Primăria Slănic Moldova, urmând să fie retrocedate conform Legii nr. 247/2005, de către comisia locală înfiinţată în acest scop. Este necesară implicarea tuturor factorilor pentru reabilitarea acestor suprafeţe. Populaţia oraşului, la care se adaugă numărul de vizitatori care frecventează staţiunea, solicită cantităţi importante de produse agricole perisabile. Posibilităţile de asigurare a acestor produse din zona preorăşenească sunt aproape inexistente. Acest lucru face ca aprovizionarea oraşului cu produse perisabile să se facă din zone mai îndepărtate. Silvicultura

Pe raza teritoriului administrativ al oraşului Slănic Moldova, terenurile acoperite cu păduri şi vegetaţie forestieră însumează o suprafaţă de 8955 ha, ocupând 78,46% din întreaga suprafaţă a teritoriului administrativ.

Acest fond forestier este administrat de R.N.P. "Direcţia Silvică" Bacău prin Ocolul Silvic Tg. Ocna. Pe teritoriul localităţii funcţionează un canton silvic. Fondul forestier din acest perimetru face parte din grupa a II-a de protecţie unde se execută tăieri

numai de arborete cu regenerare sub masiv. Principalele zone de exploatare sunt pe văile Hotarului Girov, Pufu şi Slănic.

Din masa lemnoasă exploatată, o mare parte este folosită pentru prelucrare de către agenţii particulari: S.C. “MOLDSELF MOBILA” S.R.L., S.C. “BML PRODUCŢIE” S.R.L., S.C. “ADRESA TRUST” S.R.L., S.C. “DUMI” S.R.L. , S.C. “MOBERPROD” S.R.L., S.C. “MESCAM IMPEX” S.R.L. . Se mai foloseşte pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc precum şi ca material de construcţii. Unităţi din domeniul serviciilor Judetul Bacau este situat in Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, fiind considerat, dupa principalii indicatori socio-economici, liderul regiunii. Din punct de vedere administrativ, judetul cuprinde 3 municipii: Bacau, Onesti, Moinesti; 5 orase : Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Tg. Ocna, Slanic –Moldova; 84 de comune cu 492 sate. Cea mai recenta inventariere a serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului realizata la inceputul anului 2007, evidentiaza existenta unui numar de aproximativ 40 de servicii sociale primare si specializate furnizate de institutii publice/autoritati locale, institutii private si /sau neguvernamentale destinate protectiei copilului , persoanelor adulte si varstnicilor. Din cele 85 de comune existente in judetul

19

Bacau doar in 4 dintre acestea au fost create si functioneaza servicii sociale primare. Aceste servicii sociale primare au fost create in cadrul programelor de finantare nerambursabila UE. La nivelul municipiilor si oraselor exista si functioneaza un numar de 8 servicii sociale primare, numar insuficient comparativ cu amploarea nevoilor sociale existente la nivelul comunitatilor si pentru care autoritatile locale trebuie sa identifice modalitati de satisfacere. La nivelul judetului Bacau sunt 28 de furnizori acreditati de servicii sociale, din care: 24 –furnizori privati (ONG-uri) ; 1- Serviciu Public de Asistenta Sociala la nivel de municipiu (Bacau) si 3 - la nivel de oras (Comanesti, Buhusi si Slanic Moldova) si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului in calitate de Serviciu Public Specializat. Cu exceptia a 7 ONG-uri, celelalte organizatii furnizeaza servicii exclusiv pentru beneficiarii din mediul urban, mediul rural fiind in deficit. Serviciile din oraşul Slănic Moldova s-au dezvoltat pe măsura evoluţiei localităţii. Întrucât oraşul Slănic Moldova este în apropierea oraşelor Tg. Ocna şi Oneşti, acestea funcţionează ca într-un sistem de localităţi, fiind în interdependenţă. Până în 1990 unităţile din domeniul serviciilor financiar bancare, gospodărie comunală şi comerţ erau concentrate în oraşele Tg. Ocna şi Oneşti. Activitatea financiar bancară a oraşului Slănic Moldova este preluată şi în continuare de oraşul Tg. Ocna. Pe raza localităţii funcţionează o singură societate bancară, "BANC POST" având şi posibilităţi de schimb valutar, ce-şi desfăşoară activitatea într-un sediu propriu. Din domeniul serviciilor către populaţie, în ceea ce priveşte gospodăria comunală, servicii prestate de Consiliul Local Slanic Moldova, (întreţinerea şi exploatarea amenajărilor tehnico-edilitare, salubrizarea oraşului). În reţeaua de servicii către populaţie putem aminti: • telecomunicaţie, prin Direcţia de Telecomunicaţii “ROMTELECOM” S.A.; • servicii poştale prin oficiul poştal al Direcţiei de Poştă Bacău; • servicii asigurate de persoane fizice: reparaţii televizoare şi ceasornicărie

2.14 Mediul Economic

a. Informaţii despre agenţii economici din zona conform bilanţului pentru anul 2007

i. Forma de capital

Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt

Industrie 13 1 -

Agricultura - - -

Comerţ 68 - -

Construcţii 2 1 -

Transport 1 - -

Turism 69 - -

Alte activităţi 15 - -

TOTAL 168 2 -

ii. Cifra de afaceri

CIFRA DE AFACERI ANUALA [RON] Agenţi economici

<0.1 mil. lei 0.1 – 1 Peste 1 mil.

Persoane fizice autorizate

7 - -

Asociaţii familiare 8 - -

20

SRL 142 5 1

Cooperative mestesugaresti

1 - -

SA 2 1 1

SN - - -

Alţi agenţi economici - - -

TOTAL 160 6 2

Prin agenţi economici din zona se înţeleg agenţii economici având sediul declarat in localitatea respective precum si agenţi economici care au filiale de lucru si care plătesc taxe si impozite la bugetul local

b. Informaţii despre mediul financiar bancar conform bilanţului anului 2007

Instituţii financiar bancare

Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt

Bănci 1 1 (Trezoreria) 1 (C.E.C.)

Instituţii de Microcreditare

- - -

Cooperative de credit - - -

CAR - - -

Fonduri de garantare - - -

Societăţi de asigurare 3 pct. de lucru - -

Alte instituţii financiare - - -

TOTAL 4 1 1 2.15 Mediul social

a. învăţământ (la 31.decembrie a anului precedent)

Unităţi de Invătămant: Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006

Nr. elevi 2007

Preşcolar 5 300 211 206 Primar 3 600 401 395

Secundar inferior - - - - Secundar superior - - - -

Post liceal - - - - Superior - - - - TOTAL 8 900 612 601

b. sănătate (la 31.decembrie a anului precedent)

Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2006 Nr. 2007

Spitale 1 (sanatoriul balnear) 38 38 38

Policlinici - - - -

Dispensare 1 2 cabinete individuale 2 cabinete 2 cabinete

21

individuale individuale

TOTAL 2 38 locuri+2 cabinete 38 locuri+2 cabinete

38 locuri+2 cabinete

c. câştiguri medii lunare (la 31.decembrie a anului precedent)

Număr de angajaţi Total agenţi economici Total număr angajaţi Câştiguri medii anual [lei/angajat]

1-9 97 582 5.400 lei/an/angajat

10-49 69 2070 6.600 lei/an/angajat

50-249 2 120 7.200 lei/an/angajat

250-499 - - -

> 500 - - -

TOTAL 168 2.772 19.200 lei

d. fond locativ

în apartamente În case Fond locativ:

Număr unităţi – din care Total 1

camera 2

camere 3

camere

4 camere Total 2

camere 3

camere

Privat 588 588 104 309 158 17 1.600 847 753

De stat 5 5 1 3 1 0 - - -

TOTAL 593 593 105 312 159 17 1.600 847 753

2.16 Situaţia realizării bugetului

a. nivelul veniturilor proprii ale localităţii şi al bugetului total pentru anii 2006-2007 (lei RON)

Bugetul localităţii in 2006 Bugetul localităţii in 2007

Venit propriu Buget local % realizat din bugetul total

venit propriu Buget total % realizat din bugetul aprobat

3.458.708 6.966.673 86,3 2.845.935 6.400.415 76,69

b. nivelul cheltuielilor de la buget pentru anii 2006-2007 (lei RON)

2006 2007 Nr. Domeniul

personal investiţie personal investiţie

1 1. administraţie publică 702.162 546.896 827.206 40.098

2 2. Educaţie 1.248.079 913.885 1.176.000 377.085

3 3. Sănătate - 5.591 - -

22

4 4. Dezvoltare - - - -

Precizaţi dacă au fost şi alte tipuri de cheltuieli …………………………………………….

CAPITOLUL III - IDENTIFICAREA ŞI PRIORITIZAREA NEVOILOR ŞI PLANIFICAREA RESURSELOR

3.1 Localitatea a făcut o evaluare participativă a nevoilor?

Da Nu □

3.2 Prezentaţi primele trei nevoi prioritare ale localităţii dumneavoastră.

Directii Strategice

Obiective generale prioritare

( fiecare obiectiv general are in strategie unul sau multe obiective specifice )

1. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport 1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii 2. Construire si reabilitare imobile publice de interes local

1. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 2. Dezvoltarea infrastructurii de inovare, comunicatii si IT 3. Sprijinirea investitiilor

2. Cresterea Competitivitatii Economice 4. Dezvoltarea sectorului IMM

1. Reabilitarea infrastructurii in zona turistica 2. Dezvoltarea domeniului schiabil 3.Mediatizarea potentialului turistic 4. Marketing turistic si imbunatatirea serviciilor turistice

3. Dezvoltarea turismului 5. Dezvoltarea turismului rural

1. Extinderea retelei de gaze naturale 2. Reabilitarea si modernizarea sistemului de incalzire 3. Reabilitarea si realizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare 4. Extinderea si reabilitarea retelei de iluminat 5. Extinderea si modernizarea spatiilor de comercializare a produselor agroalimentare

4. Dezvoltarea si modernizarea sistemului

de utilitati si servicii publice

6. Amenajarea zonelor de agrement si petrecere a timpului liber 1. Realizarea sistemului de management integrat al deseurilor 5. Protectia si imbunatatirea

calitatii

Mediului

2. Regularizare paraie 1. Imbunatatirea imaginii statiunii 6. Imbunatatirea si promovarea

imaginii

Statiunii

2. Promovarea imaginii 1. Incurajarea voluntariatului 2. Implicarea comunitatii pentru sustinerea proiectelor mari 3. Ridicarea gradului de educatie civica

7. Implicarea cetatenilor in viata comunitatii

si cultivarea spiritului civic

4. Stabilirea unor reguli si masuri privind mediul si igiena 8. Dezvoltarea resurselor umane 1. Reabilitarea infrastructurii de educatie si sanatate

23

2. Reabilitarea infrastructurii sociale si a

serviciilor sociale

3. Imbunatatirea si modernizarea transportului in comun

3.3 Prezentaţi primele trei priorităţi ale fiecăreia din localităţile aferente care au fost consultate.

Zona Cerdac

- Dezvoltarea agroturismului; - Cresterea calitatii serviciilor din domeniul agroturistic si a celor conexe sectorului turistic; - Nevoia de personal calificat in sectorul agroturistic

Zona Ciresoia

- Identificarea de posibilitati de asociere a persoanelor ce desfasoara activitati individuale in vederea cresterii rentabilitatii si a sigurantei in exploatare (pietrari, prelucratori ai lemnului, mestesugari etc);

- Perfectionarea activitatilor intreprinse individual; - Pastrarea fortei de munca tinere in zona in vederea preluarii si promovarii valorilor locale traditionale

si a mestesugurilor

3.4 Descrieţi cum s-a făcut analiza nevoilor şi felul în care s-au stabilit priorităţile pentru dezvoltarea localităţii (descrieţi procesul de evaluare - identificarea sub-proiectelor, stabilirea criteriilor pentru diverse necesităţi, alţi factori implicaţi). Explicaţi felul în care comuna a folosit priorităţile localităţilor aferente pentru a stabili primele trei priorităţi ale comunei

Analiza nevoilor si stabilirea prioritatilor pentru dezvoltarea localitatii s-au desfasurat dupa urmatoarea schema: 1. ANDZM cu asistenta UMP-RSE, a susţinut elaborarea participativă a planurilor strategice de dezvoltare

socio-economică în toate comunităţile miniere partenere în cadrul implementării Subcomponentei Dezvoltarea Capacităţii Comunităţilor in vederea sustinerii activităţilor de dezvoltare locală.

2. În timpul elaborării planurilor strategice ale comunităţii miniere s-a ţinut cont atît de necesităţile locale, cît şi de cele intercomunitare, ce urmeaza a fi incluse in strategiile de dezvoltare ale judeţelor.

3. Planurile strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere au fost elaborate în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planurilor strategice de dezvoltare socio-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a cetatenilor, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi oamenii de afaceri, în direcţia soluţionării problemelor comunitare.

4. Procesul de facilitare de catre ANDZM si UMP-RSE a elaborării în mod participativ a planurilor strategice în comunităţile miniere a inclus următoarele etape: • Etapa de preplanificare • Etapa de elaborare a planurilor strategice • Etapa de sprijin a comunităţilor miniere în procesul de implementare a planurilor strategice elaborate. • Etapa postimplementare

5. Astfel, etapa de preplanificare a inclus următoarele acţiuni: - Facilitarea administraţiei publice locale în crearea Comitetului Organizaţional (CO) , care va fi

responsabil de organizarea procesului de preplanificare şi de implicara cetăţenilor din comuntate în proces;

- Acordarea asistenţei tehnice administraţiei publice locale în elaborarea Regulamentului de activitate a Comitetului Organizaţional;

- Acordarea asistenţei tehnice administraţiei publice locale în elaborarea planului de acţiuni al Comitetului Organizaţional;

24

- Instruirea membrilor Comitetului Organizaţional în următoarele domenii: metode de implicarea comunităţii în procesul de preplanificare, procesul de elaborare şi implementare a planurilor strategice de dezvoltare socio - economică, monitorizare şi evaluare participativă, elaborarea şi implementarea planurilor de asigurare a durabilităţii obiectelor de infrastructură reabilitate;

- Facilitarea procesului de aprobare a abordării participative în elaborarea planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere. Astfel, la şedinţele consiliului local au fost aprobate următoarele documente: Regulamentul comitetului Organizaţional, membrii comitetului Organizaţional, preşedintele comitetului Organizaţional, planul de acţiuni al comitetului Organizaţional, decizia despre divizarea localităţii în zone de activitate;

- Facilitarea procesului de creare a Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţii miniere. Comitetul Organizaţional, în baza deciziei consiliului local, a organizat adunări pe zone de activitate / cartiere sau focus grupuri, la care au fost invitaţi din timp toţi locuitorii din zona. La adunările pe zone de activitate / cartier s-au discutat următoarele probleme: raportul de activitate al administraţiei publice locale pentru anul precedent, selectarea a doi reprezentanţi pentru a fi incluşi în Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii, identificarea şi prioritizarea problemelor locale care necesită să fie încluse în planul strategic de dezvoltare a comunităţii. Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii a fost stabilit ca rezultat al deciziilor adunărilor pe zone de activitate / cartiere sau focus grupuri, si compus din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai oamenilor de afaceri, ai organizaţilor nonguvernamentale, căte doi reprezentanţi din fiecare zona de activitate / cartier sau focus grup. Reprezentanţii ANDZM acorda asistenţă tehnică Comitetului Organizational în elaborarea regulamentului de activitate şi planului de acţiuni ale Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică. Componenţa Comitetului de Dezvoltare Socio Economică a localităţii, regulamentul lui şi planul de acţiuni au fost aprobate de către Consiliul Local al localitatii.

6. Etapa de elaborare a planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii cuprinde următoarele activităţi: - Facilitarea procesului de creare a consiliilor consultative specializate pe direcţii strategice

elaborate. Fiecare consiliu consultativ specializat include în componenţa sa membri ai Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică şi specialişti calificaţi de la primărie în domeniile corespunzătoare direcţiei strategice: economişti, arhitecţi, ingineri etc. Consiliile specializate au participat la elaborarea planurilor de acţiuni pe direcţii strategice, a bugetului estimativ şi a propunerii de proiect pentru a fi înaintate către donatori;

- Instruirea membrilor Comitetului de Dezvoltare socio-Economică a localităţii în elaborarea planului strategic participativ;

- Acordarea asistenţei tehnice membrilor Comitetului de Dezvoltare Socio Economică a localităţii în elaborarea profilului comunităţii;

- Facilitarea elaborării Planului strategic de Dezvoltare socio-Economică a localităţii; - Facilitarea audierilor publice în vederea discutării planului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii; - Facilitarea Comitetului de Dezvoltare socio-Economică a localităţii în efectuare modificărilor necesare

ale planului strategic elaborat în conformitate cu discuţiile purtate cu cetăţenii; - Aprobarea Planului strategic de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii de către Consiliul Local.

7. Etapa de susţinere a comunităţilor miniere în procesul de implementare a planurilor strategice elaborate include următoarele activităţi: - Facilitarea şi supervizarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în diseminarea

informaţiei despre planul strategic aprobat şi propunerile selectate pentru a fi înaintate la ANDZM pentru obţinerea susţinerii financiare;

- Acordarea asistenţei tehnice necesare Comitetului de Dezvoltare Socio Economică în elaborarea propunerilor de proiect în conformitate cu formularele standard ale Proiectului de Închidere a Minelor, Refacerea mediului şi Regenerare Socio Economică;

- Acordarea asistenţei tehnice Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţilor în elaborarea conceptelor şi planurilor de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii proiectelor înaintate la ANDZM pentru susţinere financiară;

- Instruirea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică în managementul proiectului şi în asigurarea durabilităţii facilităţilor de infrastructură;

- Instruirea administraţiei publice locale şi a consiliilor consultative specializate a Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii în: scrierea propunerilor de proiect şi colectări de fonduri; implementarea proiectului şi asigurarea durabilităţii lui; evaluarea şi monitorizarea proiectului;

25

- Supravegherea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică in depunerea subproiectelor la ANDZM; - Instruirea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică şi altor reprezentanţi ai comunităţilor în

monitorizarea şi evaluarea participativă şi organizarea unor sesiuni de monitorizare şi evaluare participativă în comuntăţi;

- Acordarea asistenţei tehnice necesare Comitetului de Dezvoltare Socio Economică în elaborarea propunerilor de proiect în conformitate cu formularele standard ale altor finantatori;

- Acordarea asistenţei tehnice Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţilor în elaborarea conceptelor şi planurilor de acţiuni pentru asigurarea durabilităţii proiectelor înaintate la alti finantatori

8. Etapa postimplementare - Facilitarea şi supervizarea Comitetului de Dezvoltare Socio - Economică a localităţii, a Comitetului

de supraveghere, si a altor membri ai comunitatii, în asigurarea durabilitatii infrastructurii reabilitate;

- Facilitarea membrilor comunitatii, în asigurarea evaluarea si monitorizarea participativa a proiectului si a planului strategic;

- Facilitarea si supervizarea actualizarii periodice a planurilor strategice. Administraţia publică locală va organiza cel putin o dată pe an audieri publice cu cetăţenii în vederea actualizării planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a localităţii.

3.5 Cine a fost implicat în evaluarea participativă? Când?

Cum a fost implicată comunitatea (inclusiv cetăţeni din toate localităţile aferente, femei şi reprezentanţi ai grupurilor defavorizate) în stabilirea priorităţilor la nivelul localităţii? Descrieţi, în max. 1 pagină, procesul de consultare şi ataşaţi minuta întâlnirii

În data de 20 iunie 2008, in sediul Scolii cu clasele I-VIII, nr. 2 Ciresoaia – Slanic Moldova a avut loc o

întâlnire de analiza socio-economica a localitatii Slanic Moldova si a localitatilor componente cu caracter rural Cedac si Ciresoia, la care au participat reprezentantii Consiliului Local Slanic Moldova: Primar ec. Serban Andrei, membrii Biroului Integrare Europeana si Strategii de Dezvoltare din aparatul de specialitate al Primarului, Viceprimarul localitatii – prof. Moraru Stefan, Seful Biroului Buget Contabilitate – Primaria Slanic Moldova – ec. Ursache Vasile, reprezentanti ai Serviciului Public de Asistenta Sociala Slanic Moldova, Directorul Biroului Regional al ANDZM Comanesti – ing. Marza Daniel si cadre didactice, medici de familie, cetateni ai comunitatilor mentionate.

Scopul reuniunii era de a analiza situatia socio-economica existenta si de oferi informaţii reprezentanţilor comunitatii cu privire la posibilitatea accesarii de finantari nerambursabile din diferite fonduri legal constituite care sa solutioneze problemele identificate in zona.

Ziua „Sprijin comunitatii”, asa cum a fost denumita, a avut ca teme mobilitatea forţei de muncă, oportunitati de formare, recalificare si perfectionare profesionala pentru membrii comunitatii. Autoritatea locala a prezentat un stand cu diverse materiale informative, care se adresau publicului larg, prezentandu-se totodata Schema de infrastructura municipala a ANDZM.

Până în data de 20 iunie au fost înscrişi un număr de 74 de participanţi. Intalnirea organizată de Consiliul Local Slanic Moldova în data de 20 iunie 2008, a fost o ocazie unică

de a discuta aspectele complexe ale provocării pe care o reprezintă mobilitatea forţei de muncă în contextul obiectivelor de dezvoltare durabila locala, precum si a nevoilor de reformare profesionala si recalificare, ca urmare a procesului de inchidere a minelor si a altor sectoare ale economiei locale si regionale.

S-au stabilit acţiunile pilot care vor avea loc în decursul acestui an pe aceste teme. Agenda de lucru a fost următoarea: 20 iunie 2008 14.40–15.00 “Locuri de muncă mai multe şi mai bune pentru comunitate“ – dezbatere publica pe tema

ofertei de locuri de munca la nivel de localitate, a posibilitatilor de angajare a diferitelor categorii sociale, calitatea serviciilor si a produselor la nivel local, stabilitatea locurilor de munca, nivelul salarizarii si factorii ce influenteaza oferta locurilor de muna in Slanic Moldova.

15.00–15.30 “Cum poate rezolva Administratia Publica Locala problema restructurarilor din diferite sectoare de activitate?” – prezentarea rolului adminstrataiei publice locale si nivelul de implicare a principalilor actorilor din viata socio-economica a comunitatii pentru reducerea somajului, cresterea atractivitatii zonei pentru noii investitori si crearea de noi locuri de munca.

26

15.30–16.10 „Prezentarea Schemei de Infrastructura Municipala a ANDZM” – prezentarea ideii de proiect de a realiza obiectivul investitional “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”, in raport cu prioritatile schemei de finantare si nevoile identificate la nivel de localitate

16.10–16.20 Pauză de cafea 16.20–16.45 “Rolul implicarii comunitatii in identificarea si rezolvarea problemelor cotidiene" –

determinarea rolului comunitatii in identificarea si solutionarea problemelor existente, colaborarea comunitatii cu alesii locali din diferite zone administrative, interfata asigurata de consilierii locali cu executivul, prioritaizarea problemelor identificate si feed-back-ul dintre administratia locala si comunitate.

16.45 Concluzii Consiliul Local Slanic Moldova, in calitate de organizator al intalnirii publice „Sprijin comunitatii” a

concluzionat ca tratarea strategică şi integrată a dezvoltării urbane contribuie la creştere economică, crearea de locuri de muncă, incluziune socială şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

Este scoasa în evidenţă importanţa oraşelor mari în domeniul creşterii economice, crearea de locuri de muncă, coeziune economică şi socială, accesabilitatea serviciilor în special pentru grupurile dezavantajate, diversitate culturală.

De asemenea se pune în evidenţă si paradoxul dezvoltării urbane şi a accentuării excluziunii sociale, economice şi politice. Sunt tratate probleme ca şomajul, accesul la educaţie, egalitatea şanselor, integrarea imigranţilor, securitate etc. Nevoia unui mod de tratare integrat pune accent pe datoria guvernelor naţionale de sporire a autonomiei locale şi de a lăsa o parte semnificativă din resurse la nivel local.

Planificarea politicii urbane pentru perioada 2007-2013 nu poate fi la fel ca în urmă cu 16 ani. Ritmul schimbărilor care au avut loc, cumva, nu sunt luate în considerare.

Pornind de aici, intalnirea a căutat să aducă politica urbană în 2008, evidenţiind realităţile şi problemele care trebuiesc luate în considerare, într-o mai mare măsură, în dezvoltarea liniilor directoare comunitare pentru politica de coeziune.

Au mai fost fost dezbătute problemele din următoarele domenii: Integrare/Diversitate culturală/Incluziune socială Economie socială şi capital social Sănătate Protecţia mediului Locuinţe Schimbări demografice

A fost subliniata importanta ca cele două componente ale acestei intalniri: întâlniri ale cetăţenilor; conferinţe tematice, seminarii de formare şi campanii de informare

sa se repete frecvent, in vederea monitorizarii constante a evolutiei problemelor socio-economice in comunitate. Astfel in anul 2008 vor mai avea loc următoarele sesiuni:

cetăţeni activi pentru o localitate europeana societate civilă europeană activă toţi împreună pentru Europa

3.6 Dintre oamenii care au participat la întâlniri câte persoane au fost din grupuri defavorizate? Câte persoane nedeplasabile au fost implicate în procesul de consultare a comunităţii ?

Grup Nr. de

participanţi Nr. total în comunitate

Persoane care au dreptul să primească ajutor social 14 16

27

4 63 – necesita insotitor

Persoane cu handicap sau cele care au nevoie de însoţitor

3 32 – cu asistenti

personali Familii cu mai mult de 4 copii 10 12

Femei care întreţin singure gospodăria 18 60 Membri ai diferitelor grupuri/comunităţi etnice - -

Alte persoane defavorizate -

3.7 Cum şi când a fost selectat CDSEC. vă rugăm descrieţi procesul de selecţie. (Ataşaţi o copie a documentului care atesta formarea CDSEC)

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a Comunităţii a fost selectat in data de 07.07.2008, in baza HCL nr. 53, tinand cont de rezultatete alegerilor locale din data de 01.06.2008 si are urmatoarea componenta:

- Giurgiu Moldovan Diana: Sef Serviciu Public Asistenta Sociala Slanic Moldova; - dr. Turcan Valentina: medic de familie; - Seciu Mariana: Consilier local – zona Ciresoaia; - prof. Cotescu Dante: Consilier local – zona Cerdac; - psiholog Vasiliu Mariana: Consilier local – zona Slanic-Sat; - ec. Bucur Valentin: Consilier Local – zona urbana Slanic Moldova

- Poncos Eugen – Birou Integrare Europeana si Strategii de Dezvoltare Primaria Slanic Modova - Chiriac Valentin – Birou Integrare Europeana si Strategii de Dezvoltare Primaria Slanic Modova

- Sing. Mocanu Liviu – Director Tehnic Primaria Slanic Modova - Antohi Irinel – Inspector PSI - Primaria Slanic Modova.

Procesul de selectie a fost bazat pe ideea de a include in CDSEC persoane care au responsabilitati si atributiuni legate de dezvoltarea durabila a localitatii Slanic Moldova si care sunt implicati zilnic in activitaile socio-economice locale.

Persoanele din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a Comunităţii au statutul de alesi ai urbei prin votul exprimat de intreaga comunitate sau raspund de starea de sanatate publica si de incluziunea sociala a grupurilor dezavantajate.

Comunitatea are incredere in calitatile si abilitatile membrilor componenti ai CDSEC, acestia fiind persoanele cu care interactioneaza permanent, cunosc problemele zonei si regiunii, reprezinta autoritatea publica locala, dispun de solutii si parghii pentru rezolvarea eficienta a acestor probleme, se implica activ in dezvoltarea locala si regionala. 3.8 Dacă au fost persoane/ instituţii din afară localităţii care au sprijinit comunitatea în alegerea şi pregătirea subproiectului, vă rugăm precizaţi numele şi rolul acestora

Personalul ANDZM – RLANDZM Comanesti: ing. Mirza Dan, ec. Ciocan Dumitru, ing. Creanga Florin, facilitatori ai procesului de elaborare participativa a Strategiei de Dezvoltare socio-economice a localitatii.

28

CAPITOLUL 4 JUSTIFICAREA ALEGERII SUBPROIECTULUI Maxim 3 pagini. Furnizaţi următoarele informaţii

4.1 Relevanţa subproiectului pentru obiectivele şi priorităţile programului Dezvoltarea durabilă înseamnă asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuinţe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin

educaţie, informare, participare, sănătate, şi loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă capabilă să creeze mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât şi pentru viitor. Autorităţile locale, ca puncte nodale şi leaderi ai comunităţilor locale, au un rol extrem de important. Realizarea dezvoltării durabile trebuie să fie dezideratul oricărei administraţii moderne şi trebuie să se reflecte în pregătirea Strategiilor Locale de Dezvoltare Durabilă pentru a promova şi/sau îmbunătăţi bunăstarea socială şi economică şi calitatea mediului în zonele de rezidenţă şi astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă a României per ansamblu.

Uniunea Europeană, organism din care face parte şi România, acordă o importanţă majoră spaţiului rural, importanţă reflectată de politicile şi programele promovate de acest for.

Pe scurt, dezvoltarea durabilă presupune: • Un nou rol pentru autorităţile locale şi leaderii comunitari • Promovarea bunăstării sociale şi economice a membrilor comunităţii şi a calităţii mediului în zonele de rezidenţă • Implicarea şi consultarea localnicilor şi a formelor de organizare a acestora • Dezvoltarea unei viziuni şi a unui plan pentru zonă împreună cu comunitatea locală • Dezvoltarea şi oferirea serviciilor care îmbunătăţesc bunăstarea şi calitatea vieţii locuitorilor în zona de rezidenţă Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile comunitare şi de afaceri au nevoie în acest moment de facilitatori comunitari care să

fie capabili să creeze puntea de legătură dintre politicile guvernamentale de dezvoltare şi nevoile şi dorinţele comunităţilor locale. Conform Manualului Operational pentru infrastructura municipala, capitolul 2.2 „Eligibilitatea subproiectului” pct. 28 lit. h subproiectul se incadreaza

in obiectivele si prioritatile programului. Subproiectul urmăreşte să sprijine dezvoltarea unor traiectorii flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii şi să îmbunătăţească accesul la educaţie şi

formare prin furnizarea de educaţie şi formare iniţială, continuă modernă şi de calitate, incluzând învăţământul superior şi cercetarea. În vederea unei integrări durabile pe piaţa muncii, este necesară îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă, prin programe de formare profesională

continuă, a abilităţilor şi cunoştinţelor furnizate de către sistemul de educaţie şi formare profesională iniţială. Dacă, atât educaţia, cât şi formarea profesională continuă eşuează în a furniza competenţe, cunoştinţe şi abilităţi relevante pentru piaţa muncii sau eşuează în a-şi asigura, în mod reciproc, complementaritatea, va creşte riscul şomajului pe termen lung.

În acest context, asigurarea calităţii şi dezvoltarea sistemului de Formare Profesionala Continua (FPC) devin elemente esenţiale pentru realizarea obiectivului de creştere a sistemului de Formare Profesionala Continua (FPC) si elemente de baza pentru realizarea obiectivului de creştere a competitivităţii capitalului uman.

Prin tema de proiect propusa Administratia Publica Locala doreste sa vina in sprijinul solutionarii problemelor cu care se confrunta comunitatea, probleme identificate si asumate prin Strategia de Dezvoltare Durabila a Localitatii Slanic Moldova, beneficiind de sprijinul programului de infrastructura municipala a caror obiective urmaresc tocmai solutionarea problemelor identificate in cadrul comunitatii.

Activitatile care se vor desfasura in cadrul centrului vor contribui la solutionarea nevoilor identificate prin: - Furnizare de cursuride formare profesionala; - Furnizarea de informatii care sa vizeze: activitatea administartiei locale, oportunitatile existente pe piata muncii, oportunitati privind promovare si

dezvoltarea initiativelor private, etc; - Furnizarea de servicii de consultanta penrtru agentii economici din zona; - Promovarea imaginii localitatii ca atractivitate atat din punct de vedere turistic cat si din punct de vedere al cresterii economice, dezvoltare,

investitii.

4.2 Identificarea nevoilor şi constrângerilor percepute în regiune/zonele ţintă 1. Etapa de identificare a propunerilor de subproiect a. Administraţia publică locală de comun acord cu alţi actori din comunitate au organizat procesul de elaborare în mod participativ a planului strategic de dezvoltare socio-economică a localităţii şi au identificat propunerea de subproiect ca parte componentă a planului strategic. b. Administraţia publică locală a organizat procesul de preplanificare la nivel de comunitate, a stabilit Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii, a elaborat şi a aprobat Planul strategic de Dezvoltare Socio-Economică a comunităţii in sedinta Consiliului Local din data de 17.07.2008 (HCL nr. 67), a stabilit ca rezultat al consultării cu populaţia, lista prioritatilor pentru a fi solutionate, din care una va fi finantata în cadrul Programului de Infrastructură Locală (toate aceste acţiuni au fost efectuate în conformitate cu procedurile dezvăluite în paragraful ce ţine de Elaborarea planurilor strategice). c. În baza consultărilor cu populaţia, administraţia publică locală a elaborat şi a înaintat la RLANDZM Comanesti Scrisoarea de intentie pentru a solicita obţinerea unui grant în cadrul Programului de Infrastructură Locală după care, actorii din comunitate, au elaborat propunerea de subproiect în conformitate cu condiţiile programului (incluzand si planul de asigurare a durabilitatii ) şi o vor înainta la ANDZM. 9. Tehnicile de bază utilizate de către cercetători în timpul Evaluării sociale au fost: interviul semistructurat, focus grupul, observaţia. 10. Interviul semistructurat. Interviul reprezintă o tehnică de obţinere prin întrebări şi răspunsuri a informaţiilor verbale de la indivizi şi grupări umane în vederea analizei fenomenelor socio- umane. 11. După tipul lor interviurle au fost divizate în interviuri structurate şi semistructurate, Interviurile structurate presupun pregătirea din timp a ghidului de interviu cu întrebări prestabilite în funcţie de obiectivele cercetării. 12. Interviurile semistructurate sau focalizate, utilizate frecvent în timpul Evaluărilor sociale, sunt centrate pe teme şi probleme dinainte stabilite, dar nu presupun un ghid de întrebări fixate din timp. Discuţiile în timpul interviurilor semistructurate sunt focusate pe o experienţă comună a subiecţilor şi presupun o anumită flexibilitate. 13. Organizarea discuţiei în focus grup. Discuţia în focus grup este o altă tehnică utilizată des de către cercetători în timpul Evaluării Sociale. 14. Temele discuţiilor în focus grupuri depind de obiectivele cercetării şi pot fi destul de variate. Astfel, focus grupurile organizate la nivel de comunitate au discutat probleme ce ţin de dezvoltarea locală, au clarificat problemele prioritare ce necesită soluţionare în mod urgent, vizand modalităţile de îmbunătăţire a mediului economic în localitate. 15. Focus grupurile au implict 8-10 persoane şi au fost conduse de un moderator, care a facilitat procesul discuţiei. Moderatorul se conduce în timpul discuţiei de un ghid de întrebări pregătit în prealabil, reieşind din obiectivele cercetării. 16. În timpul organizării focus grupurilor, moderatorul a tinut cont de următoarele aspecte importante:

29

- Stabilirea clară a scopului discuţiei; - Selectarea participanţilor cu ajutorul liderilor locali şi a principalelor surse de informare din comunitate. - Stabilirea clară a duratei desfăşurări discuţiei - o oră; - Asigurarea unei atmosfere confortabile şi plăcute în timpul discuţilor; - Începerea discuţiei cu o scurtă introducere, în timpul căreia a fost explicat scopul întîlnirii; - Facilitarea discuţiei cu suficientă autoritate pentru a o menţine pe parcurs, dar şi cu suficientă sensibilitate pentru a include în discuţie un număr maximal de participanţi; - Determinarea potenţialilor „purtători de cuvînt” din diferite focus-grupuri, care ar putea fi invitaţi să se întrunească pentru a face un sumar al opiniilor grupurilor din care au făcut parte şi a discuta diferenţele existente între grupuri. 17. Un moment important pentru derularea eficientă a focus grupurilor a fost punerea întrebărilor. Este de menţionat că întrebările utilizate în focus grupuri se deosebesc radical de întrebările incluse într-un chestionar sau folosite într-un interviu. 18. În vederea facilitării eficiente a discuţiei în focus grup, moderatorul s-a bazat pe cîteva reguli simple în formularea întrebărilor, cum ar fi: - Evitarea întrebărilor care solicită răspuns de tipul: da sau nu; - Evitarea utilizării întrebărilor care încep cu: de ce? Aceste întrebări pare că solicită un răspuns evident, logic. Uneori participanţii la discuţie nu pot răspunde la ele şi inventează rapid un răspuns ce pare a fi rezonabil. Or, întrebările menţionate ar putea suna ca o interogare, ceea ce-i poate face pe participanţi defensivi şi ei vor oferi un răspuns social acceptabil; - Adresarea unor întrebări clare, pe înţelesul participanţilor; - Formularea scurtă a întrebărilor; - Întrebările vor fi simple şi nu vor consta din două sau trei părţi; - Întrebările vor fi formulate astfel ca oamenii să nu se simtă jenaţi sau vinovaţi; - Nu se vor face aprecieri asupra lucrurilor acceptabile sau neacceptabile. 19. Observaţia. Obiectul observaţiei este precizat în funcţie de scopul urmărit de către cercetător şi poate să se refere la manifestări sociale ale persoanelor, contextul social al manifestărilor etc. 20. Observaţia poate fi: a) structurată, b) nedistorsionantă, c) participativă. În Observaţia structurată observatorul adoptă rolul de cercetător şi înregistrează fenomenele şi faptele după un plan prestabilit din timp. În cazul Observaţiei nedistorsionante, observatorul este eliminat din cadru, iar observaţia este înregistrată cu ajutorul unor tehnici performante. Observaţia participativă, cel mai des utilizată în Evaluarea socială, presupune implicarea observatorului în activităţile sociale ale actorilor propriuzişi pentru a le înţelege mai bine şi a le supune unei analize ulterioare. Observatia participativă mai este considerată şi drept metodă de analiză calitativă, deoarece nu aplică sisteme de înregistrare a mesajelor, dar este mai curînd preocupată de culegerea datelor concrete pentru scopuri descriptive, de redare cît mai completă a situaţiilor sociale. 21. Analiza factorilor de decizie este o metodă importantă pentru înţelegerea contextului social şi instituţional al proiectului. Rezultatele analizei oferă informaţie detaliată despre umătoarele aspecte: - Cine va fi afectat în mod pozitiv sau negativ de proiect? - Cine va influenţa în mod pozitiv sau negativ proiectul? - Care indivizi, grupuri sau agenţii trebuie implicate în proiect şi în ce mod? - Care sunt necesităţile de dezvoltare a capacităţilor diferitor factori de decizie în vederea implicării lor eficiente în realizarea proiectului? 22. În paragraful precedent ”Evaluarea socială” ne-am referit pe scurt şi la Analiza factorilor de decizie din comunitate, care deseori este utilizată ca prima etapă în procesul unei cercetări sociale. În paragraful de faţă vom încerca să analizăm etapele efectuării analizei factorilor de decizie, ca metoda . Astfel, amintim că factorii de decizie reprezintă persoanele, grupurile de persoane sau instituţiile care ar putea fi afectate în rezultatul implementării proiectului sau care ar putea afecta rezultatul final al proiectului. 23. Procesul de analiză a factorilor de decizie se efectuează în patru etape: - Etapa I. Identificarea factorilor de decizie; - Etapa II. Cercetarea intereselor factorilor de decizie şi a potenţialului impact al proiectului asupra acestor interese; - Etapa III. Evaluarea gradului de influenţă şi de importanţă a factorilor de decizie; - Etapa IV. Elaborarea strategiei de participare a factorilor de decizie. 24. La etapa I. Identificarea factorilor de decizie: - cine sînt potenţialii beneficiarii? - asupra cui ar putea avea un impact negativ proiectul? - care sunt grupurile vulnerabile? - care sunt suporterii şi oponenţii proiectului? - care sînt relaţiile stabilite între factorii de decizie? 25. La etapa II. Cercetarea intereselor factorilor de decizie şi a potenţialului impact al proiectului asupra acestor interese: - care sunt aşteptările factorilor de decizie cu referinţă la proiect? - ce beneficii ar putea obţine factorii de decizie în rezultatul implementării proiectului? - cu ce resurse ar putea contribui factorii de decizie la implementarea proiectului şi în ce măsură vor dori ei să le mobilizeze în acest scop? - care sunt interesele factorilor de decizie ce vin în conflict cu scopurile proiectului? 26. La etapa III. Evaluarea gradului de influenţă şi de importanţă a factorilor de decizie: a. puterea şi statutul lor (politic, social şi economic); b. gradul de organizare; c. gradul de control deţinut asupra resurselor strategice; d. influenţa neformală (de exemplu, relaţiile personale); e. relaţiile cu alţi factori de decizie; f. importanţa pentru succesul proiectului. 27. La etapa a IV. Elaborarea strategiei de participare a factorilor de decizie s-a schiţat o strategie de implicare a tuturor factorilor de decizie în implementarea proiectului reieşind din: - interesele, importanţa şi influenţa lor; - eforturile necesare pentru implicarea factorilor de decizie importanţi, dar care nu deţin putere de influenţă; - formele adecvate de participare în proiect. 28. În timpul elaborării strategiei de participare a factorilor de decizie au fost luate in vedere următoarele principii: - factorii de decizie foarte importanţi pentru proiect şi cu putere de influenţă vor fi implicaţi activ pe tot parcursul implementării proiectului;

30

- factorii de decizii mai puţin importanţi pentru proiect, dar cu putere de influenţă mare nu vor constitui ţinta proiectului. Oricum ei trebuie să fie informaţi în permanenţă despre mersul implementării şi rezultatele proiectului; - factorii de decizie foarte importanţi pentru proiect, dar cu putere de influenţă mică vor cere eforturi speciale pentru a fi implicaţi pe larg în implementarea proiectului; - factorii de decizie mai puţin importanţi pentru proiect şi cu putere de influienţă mică nu vor fi implicaţi pe larg în realizarea proiectului. 29. Avantajele analizei factorilor de decizie constau în următoarele: - contribuie la elaborarea unei strategii de implicare a tuturor factorilor de decizie în implementarea proiectului; - conduce la identificarea factorilor de risc pentru implementarea proiectului; - crează o bază mai bună pentru monitorizarea sistematică şi analiza efectelor proiectului; - ajută echipa de elaborare a proiectului să conceptualizeze proiectul de la început şi pînă la sfîrşit. 30. Dezavantajele acestei metode constau în: - o analiză slabă a factorilor de decizie poate provoca temeri false în ceea ce priveşte riscurile proiectului; - dacă nu este revăzută pe parcursul implementării proiectului, matriţa analizei factorilor de decizie devine inutilă sau chiar dăunătoare. Trebuie să ţinem cont de faptul că pe parcursul implementării proiectului pot apărea alte circumstanţe şi factori care pot schimba importanţa şi influenţa factorilor de decizie. - Analiza factorilor de decizie necesită mult timp

31. Evaluarea rurală participativă Evaluarea Rurală Participativă (ERP) reprezintă o modalitate de abordare şi un set de tehnici care mandatează membrii comunităţii să efectueze desinestătător sau de comun acord cu alţi actori din exterior studiile de fezabilitate, analiza, planificarea, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor şi programelor de dezvoltare. 32. Tehnicile utilizate în timpul Evaluării Rurale Participative sunt: - Discuţile în grupuri (interviurile semistructurate, Focus grupurile, adunările comunitare); - Elaborarea hărţilor (hărţi ale comunităţii, personale, instituţionale etc); - Clasificarea (problemelor, preferinţelor, a gradului de bunăstare etc.); - Analiza tendinţelor (diagrame, calendare sezoniere, grafice ale activităţilor zilnice). 33. Tehnicile de cercetare utilizate mai frecvent pe parcursul Evaluării Rurale Participative sunt: elaborarea participativă a hărţilor, prioritizarea problemelor, diagramele, calendarele sezoniere. Discuţiile în grup, în particular interviul semistructurat şi focus grupurile au fost analizate în paragraful. Evaluarea socială. 34. Elaborarea participativă a hărţilor. 35. Tematica hărţilor poate fi diferită şi va depinde de obiectivele cercetării. Astfel, din experienţa cercetărilor anterioare deosebim următoarele tipuri de hărţi: - Istorice; - Sociale; - Personale 36. Hartă istorică documentează schimbările ce au avut loc în comunitate în diferite domenii în ultimii ani şi poate fi folosită, de exemplu, pentru a genera discuţii despre cauzele şi efectele degradării mediului ambiant. 37. Hărţile sociale ilustrează gospodăriile individuale din comunitate, marcînd totodată cu simboluri caracteristicile lor particulare cum ar fi: bunăstarea, nivelul de utilizare a resurselor, numărul de copii de vîrstă şcolară care frecventează sau nu şcoala etc. Hărţile sociale pot fi folosite, de exemplu, pentru analiza problemei abandonului şcolar. 38. Hărţile personale sînt desenate de persoane individuale şi pot ilustra relaţiile dintre diferite pături ale comunităţii (bărbaţi faţă de femei, bogaţi faţă de săraci etc.). Aceste hărţi vor desemna şi modul în care aceste persoane percep granitele comunităţii, locurile importante pentru ei sau viziunea lor asupra modalităţilor de îmbunătăţire a stării comunităţii. 39. În procesul de elaborare a hărţilor, facilitatorul din exterior va ţine cont de următoarele aspecte importante: - Va identifica, de comun acord cu populaţia din comunitate, tipul hărţii care va fi elaborată (istorică, socială, a resurselor naturale etc.); - Va implica în acest exerciţiu de elaborare a hărţii persoane care cunosc bine comunitatea şi care doresc să-şi împărtăşească cunoştinţele; - Va ajuta persoanele participante să înceapă elaborarea hărţii, dar nu se va implica direct în efectuarea desenului; - Va duce observaţii asupra faptului care obiecte au fost desenate iniţial, care din obiecte au dimensiunoi mai mari, care părţi din hartă au generat discuţii mai intense între participanţi şi de ce; - După terminarea desenului va pune întrebări despre cele desenate şi va face notiţe cu referinţă la problemele ce urmează a fi discutate ulterior. 40. Elaborarea diagramei lui Venn. Diagrama lui Venn reprezintă o hartă a grupurilor şi organizaţiilor din comunitate, a relaţiilor lor reciproce şi a gradului lor de importanţă în luarea deciziilor. 41. După finalizarea diagramei ea poate fi utlizată pentru a întreba participanţii, de exemplu, despre cum s-au schimbat lucrurile în ultimii zece sau douăzeci de ani, ce îmbunătăţiri ei ar dori să vadă în legătură cu instituţiile şi indivizii reprezentaţi pe hartă şi numărul membrilor fiecărui grup. 42. Diagrama instituţională sau Diagrama lui Venn poate fi folosită în cadrul discuţiilor în grup pentru generarea unor viziuni comune asupra infrastructurii sociale a comunităţii, sau pentru a ilustra perspectivele relaţiilor dintre dferite grupuri ( bărbaţi - femei, membrii consiliului local - membrii comunităţii etc). 43. Clasificarea problemelor după importanţă. În practica de cercetare, există cîteva tehnici care pot fi utilizate pentru a afla modul de percepere de către populaţie a celor mai importante probleme care o afectează. O metodă simplă constă în a ruga participanţii să noteze pe o listă şase probleme principale ale comunităţii lor (ele ar putea fi de ordin general sau care ţin de anumite sectoare, cum ar fi producţia agricolă, sănătatea etc.), iar apoi să le clasifice în ordinea importanţei lor. 44. O altă metodă de clasificare este clasificarea în perechi. Problemele sunt notate pe foi separate. Foile sunt arătate în perechi, membrii grupului find rugaţi să determine problema cea mai gravă. Rezultatele sînt înregistrate pe o matrice. Rezultatul final este obţinut, numărînd de cîte ori a fost menţionată fiecare problemă şi aranjînd problemele în ordine consecutivă. 45. Clasificarea după gradul de bunăstare. Clasificarea după gradul de bunăstare presupune identificarea şi analiza de către membrii comunităţii a diferitor grupuri din comunitate din punct de vedere al bunăstării. Ea permite cercetătorilor să studieze stratificarea socio-economică a populaţiei, să cunoască modul de definire şi de clasificare a indicatorilor bunăstării utilizaţi de membrii comunităţii. 46. Calendarele sezoniere. Calendarele sezoniere reprezintă o metodă de obţinere a informaţiei despre tendinţele sezoniere dintr-o comunitate şi de identificare a perioadelor vulnerabile pentru membrii comunităţii. Metoda este utilă în special pentru determinarea, de exemplu, a perioadelor cînd

31

membrii comunităţii sînt ocupaţi la maximum cu muncile sezoniere şi nu pot să participe în activităţile de proiect, sau pentru identificarea perioadelor anului dificile din anumite puncte de vedere pentru comunitate (de exemplu, insuficienţa combustibilului). 47. Graficele activităţilor zilnice. Graficele activităţilor zilnice sînt utilizate pentru reprezentarea grafică a modului de petrecere a zilelor de diferite grupuri socio demografice. Ele pot fi folosite pentru compararea activităţilor diferitor grupuri (de exemplu, a femeilor şi bărbaţilor, a angajaţilor şi şomerilor, a femeilor căsătorite şi a văduvelor, etc) în vederea identificării diferenţelor şi similarităţilor. Graficele, de asemenea pot contribui la identificarea timpului maximal potrivit pentru organizarea activităţilor de proiect. 48. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor 49. Evaluarea impactului asupra beneficiarilor este o metodă calitativă de colectare a informaţiei în vederea determinării valorii unei activităţi din punctul de vedere al principalilor utilizatori. Utilizarea acestei metode acordă posibilitate beneficiarilor şi factorilor de decizie la nivel local să-şi exprime opiniile cu referinţă la proiect. Astfel, cu ajutorul Evaluării impactului asupra beneficiarilor putem identifica: - Gradul de satisfacţie a beneficiarilor de serviciile prestate; - Cauzele gradului redus de satisfacţie a beneficiarilor de servicii; - Gradul de percepţie a oamenilor despre impactul proiectului la nivel de comunitate; - Nivelul de satisfacţie de instruirea obţinută; - Gradul de apreciere a implicării liderilor locali în realizarea proiectului; - Aprecierea asigurării durabilităţii obiectului reabilitat de către comunitate; - Opiniile beneficiarilor privind modalităţile de sporire a eficienţei proiectului în comunităţi

4.3 Lista grupurilor ţintă şi estimarea anticipată a numărului beneficiarilor direcţi şi indirecţi

- Personalul din administratia publica locala din orasul Slanic Moldova si unitatile administrativ teritoriale invecinate240 persoane; - Personalul Seviciului Public de alimentare cu apa potabila Slanic Moldova – 18 persoane - Personalul Serviciului Public apa uzata Slanic Moldova – 7 persoane - Personalul Serviciului Public Salubritate Slanic Moldova – 45 persoane (L.76/200 = 28; L.416/2001 = 4; salubritate = 13) - Personalul Serviciului Public Iluminat Stradal Slanic Moldova – 3 persoane - Salariatii SC Util Prest Serv SRL Slanic Moldova (societate aflata in subordinea Consiliului Local Slanic Moldova) – 17 persoane - Personalul Serviciului Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta Slanic Moldova – 12 persoane - Personalul disponibilizat din sectorul minier – 250 persoane (zona Comanesti, Tg. Ocna, Slanic Moldova); - Agenti economici din localitate, din judet si din tara; - Absolventi ai formelor de invatamant preuniversitar, universitar, postuniversitar; - Alte categorii sociale (disponinibilizati din alte sectoare de activitate)

4.4 Motivele alegerii grupurilor ţintă şi a activităţilor Dupa cum se stie, administratia publica locala ocupa un rol insemnat in dezvoltarea durabila a unei localitati, fiind factorul decizional care

coordoneaza direct activitatea dintr-o comunitate. Pentru ca performantele activitatii desfasurate sa fie cat mai ridicate, in conditiile descentralizarii, administratia publica locala are nevoie de personal calificat care sa faca parte din aparatul propriu de specialitate, care sa fie axat pe formare profesionala continua, perfectionare si invatare bazata pe principiul long life learning.

Personalul serviciilor de gospodarie comunala din subordinea Consiliului Local Slanic Moldova nu a beneficiat pana in prezent de spatii si dotari corespunzatoare pentru desfasurarea activitatilor. Normele europene in vigoare, precum si cele nationale prevad ca salariatilor institutiilor private si publice sa li se asigurare conditii optime de munca, aceasta fiind o responsabilitate prioritara ce revine angajatorului. Pentru prima data din anul 2002 de cand serviciile de gospodarie comunala au fost transferate din sectorul privat in sectorul public, muncitorii vor beneficia de dusuri, vestiare, echipamente si alte facilitati. Personalul disponibilizat din sectorul minier reprezinta in arealul afectat de programul national de inchidere a minelor o problema sociala majora. Asumarea consecintelor disponibilizarilor din acest sector de catre autoritatile publice locale inseamna si identificarea de solutii auxiliare ce confera acestei categorii oportunitati si alternative de reconversie profesionala, recalificare si perfectionare profesionala, pentru a diminua disparitatile si efectele negative produse.

Serviciile si produsele conferite de catre agentii economici din diferite sectoare de activitate trebuie ridicate la standardele impuse de statutul de tara membra a Uniunii Europene a Romaniei, fapt ce ne obligata sa ne aliniem tarilor care fac parte din blocul comunitar. Perfectionarea angajatilor si a managerilor sau administratorilor companiilor private reprezinta cheia de succes in vederea indeplinirii obiectivelor propuse si asumate in perioada de preaderare.

Absolventii formelor de invatamant preuniversitar, universitar, postuniversitar au nevoie de formare si perfectionare continua, pentru a ridica nivelul cunostintelor acumulate in diferitele forme de invatamant urmate.

Ca si personalul disponibilizat din sectorul minier, celelalte categorii sociale disponibilizate din diferite sectoare de activitate, trebuie sprijinite in identificarea altor posibilitati de a continua o viata socio-economica normala, evitand ca efectele acestor disponibilizari sa-i transforme intr-o povara sociala pentru administratiile publice locale.

4.5 Relevanţa subproiectului pentru grupurile ţintă

Problemele accentuate la nivel local, judetean precum si regional sunt somajul, abandonul scolar, existenta unui numar redus de centre de formare profesionala, lipsa locurilor de munca, exodul inteligentei umane si a fortei de munca, precum si lipsa de informare cu privire la oportunitatile conferite Romaniei de largirea granitelor blocului comunitar, incepand cu 1 ianuarie 2007. Subproiectul “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” vine in sprijinul beneficiarilor, acordand o atentie deosebita grupurilor defavorizate, ridicarii standardului de pregatire din administratia publica locala si in sectoarele private de activitate, pastrarii si promovarii valorilor si traditiilor nationale, intaririi coeziunii sociale, incurajarii parteneriatelor, eliminarii disparitatilor existente intre regiunile tarii si cele ale Uniunii Europene, prin acordarea de servicii de specialitate caracterizate de un inalt profesionalism si grad de implicare activa a tuturor actorilor din scena socio-economica si culturala din plan regional si national.

32

CAPITOLUL 5 DESCRIEREA SUBPROIECTULUI

5.1 Obiective 5.1.1 Obiectiv general

Crearea „Centrului Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala” ca cerinta a

atenuarii impactului social nefavorabil al închiderii minelor şi de revitalizare a activităţilor economice, în

regiunile miniere incluzând: crearea capacităţii instituţionale la nivelul comunităţii şi pentru activităţile de

dezvoltare locală din regiunile miniere prin Schema Infrastructură locală, precum si alte forme de finantare

nerambursabile;

profesionala.

5.1.2 Obiectivele specifice 1. Crearea unei structuri-suport pentru relansarea activitatilor economice traditionale

zonei, desfasurate conform normelor şi regelementărilor europene bazate pe noi activitati in turisn,

agroturism, servicii, arta mestesugara, etc şi pe un sistem de consultanţă;

2. Crearea structurilor necesare care să asigure informarea publica a institutiilor publice, agenti economici

si persoane fizice din tara si strainatate;

3.Crearea unor structuri educationale capabile sa asigure formarea, conversia/reconversia

Maxim 1 pagina. Descrieţi obiectivele generale şi specifice ale subproiectului

5.2 Descrierea detaliata a activităţilor (maxim 7 pagini) Cuprinde titlul şi descriere detaliata a fiecărei activităţi ce se va executa pentru atingerea rezultatelor, specificând acolo unde este cazul rolul fiecărui partener în cadrul activităţii. În acest scop, descrierea detaliata a activităţilor nu este confundată cu planul de acţiune.

Reabilitarea imobilului; 1. Organizare proceduri achiziţii publice proiectare (proiect tehnic execuţie)-atribuirea contractului Toate procedurile de achizitii publice, precum şi atribuirea contractelor se vor executa în conformitate cu legislaţia în vigoare Ordonanţa 34/2006 si normele europene de achizitii, privind achiziţiile publice, respectându-se toate condiţiile de eligibilitate ce vor fi stabilite de către achizitor - Consiliul Local Slănic Moldova. 2 .Obţinere autorizaţie de construire; Demararea lucrarilor privind reabilitarea imobilului (curti, constructii) cu destinatia “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” se va face dupa obtinerea autorizatiei de construire.

3. Organizare achiziţii publice execuţie lucrări construire (contractarea lucrarilor)-atribuirea contractului; Toate procedurile de achizitii publice, precum şi atribuirea contractelor se vor executa în conformitate cu legislaţia în vigoare Ordonanţa 34/2006 si normele europene de achizitii, privind achiziţiile publice, respectându-se toate condiţiile de eligibilitate ce vor fi stabilite de către achizitor - Consiliul Local Slănic Moldova. 4.Executia lucrarilor Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei are la bază două considerente majore: 1. Considerente economice 2. Considerente de mediu 1. Considerentele economice pun în evidenţă faptul că în realitate, construcţia existentă care a avut destinaţia de centrală termică şi care a fost abandonată din punct de vedere funcţional, se prezintă într-o stare tehnică bună şi poate fi introdusă în circuitul economic al oraşului, evident, în urma efectuării unor investiţii de reabilitare. Odată cu definirea ca pozitivă a capacităţii de a fi introdusă în circuitul economic al oraşului a construcţiei, la elaborarea temei de proiectare s-a avut în vedere analizarea mai multor funcţiuni pe care construcţia existentă să le suporte şi la care să poată fi cât mai uşor adaptată, printr-un raport optim între bugetul de cheltuieli de investiţie şi veniturile financiare sau efectele sociale ale construcţiei reabilitate. Analiza efectuată preliminar întocmirii temei de proiectare, a avut în vedere dimensiunile construcţiei existente cât şi conformarea funcţională şi structurală a acesteia. Astfel, tema de proiectare a prevăzut păstrarea tuturor elementelor structurale ale construcţiei existente şi completarea acestora, fără a fi afectate, prin introducerea unui nivel intermediar în hala principală a construcţiei existente. Astfel, prin această propunere din tema de proiectare, construcţia existentă se

33

transformă dintr-o construcţie de servicii de tip industrial într-o construcţie de servicii publice, urmând a fi introdusă în circuitul funcţional al Primăriei Oraşului Slănic Moldova. Prin tema de proiectare se solicită următoarele: - creşterea suprafeţei utile a construcţiei existente prin realizarea unui planşeu intermediar, la nivelul celui existent în hala principală a construcţiei existente; - la parter se păstrează spaţiul pentru remiza de pompieri; - la parter se va compartimenta un spaţiu funcţional pentru un garaj pentru autovehiculele din dotarea primăriei; - la parter se compartimentează un spaţiu funcţional pentru un atelier mecanic destinat formării profesionale a cetăţenilor, prevăzut cu vestiare şi grupuri sanitare; - la etaj se vor prevedea spaţii pentru birourile necesare funcţionării instituţiilor descentralizate ale primăriei; - la etaj se vor prevedea o sală de conferinţe de 40 locuri şi o sală de seminarii cu spaţii pentru grupuri sanitare şi oficiu aferente etajului construcţiei; - se păstrează accesul persoanelor în construcţie prin casa scării existente; - la parter se vor prevedea accese pentru autovehicule în conformitate cu gabaritele menţionate; - pentru încălzirea spaţiilor interioare se vor prevedea trei centrale termice cu gaz, tip mural, pentru atelierul mecanic şi garaj cât şi pentru întreg etajul 1 al construcţiei; - construcţia va fi prevăzută cu instalaţii electrice specifice activităţilor desfăşurate, inclusiv iluminat de siguranţă fără instalaţii de semnalizare a incendiilor; - construcţia va fi prevăzută cu instalaţii sanitare specifice fără hidranţi interiori; - planşeul intermediar va fi realizat din stâlpi şi fundaţii din beton armat, grinzi principale şi secundare din profile de oţel şi planşeu pe suport de tablă cutată zincată şi suprabetonare; - se vor revizui detaliile de închidere a construcţiei pentru asigurarea confortului termic interior; - se va demonta învelitoarea pe şarpantă de lemn, iar peste grinzile precomprimate existente se va realiza o învelitoare uşoară din tablă cutată tip Lindab şi termoizolaţie, refăcându-se jgheaburile şi burlanele construcţiei. Golurile din acoperişul construcţiei se vor etanşa parţial, rezultând luminatoare din PVC şi foi din policarbonat cu două spaţii; - branşamentele utilitare ale construcţiei se vor realiza de la cele mai apropiate cămine de branşament; - soluţiile tehnice şi materialele de finisare interioare şi exterioare vor fi în standarde europene şi vor urmări încadrarea în specificul arhitectural al oraşului Slănic Moldova.

2. Considerente de mediu - fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei are la bază şi faptul că existenţa construcţiei în starea reală în care se află, reprezintă un adevărat pericol atât pentru sănătatea populaţiei, cât şi din punct de vedere al afectării mediului înconjurător acesteia. Construcţia existentă, abandonată, poluează imaginea localităţii fundamentând decizia de a i se conferi cât mai urgent o destinaţie utilă şi a fi introdusă în circuitul economic al staţiunii Slănic Moldova.

5. Receptia lucrarilor Recepţia lucrărilor constituie o componenta a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care APL beneficiar

(În calitate de investitor şi beneficiar de grant) constata ca obiectul realizat poate fi dat în folosinţa şi prin care accepta să fie preluat cu sau fără rezerve.

Actul de recepţie certifica faptul ca, contractorul si-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei tehnice de execuţie.

Recepţia lucrărilor se face pe toata durata de execuţie a construcţiei, pe categorii de lucrări, conform Legii Nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, Normativului C 56/1985 – pentru construcţii şi a Normativului C 56/2002 – pentru instalaţii aferente construcţiilor. Prin actul de recepţie se certifica faptul ca executantul si-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.

ANDZM şi APL beneficiar în calitate de investitori pentru reabilitarea obiectului de infrastructură , prin decizia persoanelor împuternicite va desemna „comisia de recepţie a lucrărilor” în conformitate cu prevederile HG nr. 273/1994.

În comisia de recepţie vor fi nominalizaţi şi 2 membri din partea comunităţii desemnaţi de CDSEC urmare a aprobării în adunarea cetăţeneasca

Membrii comisiei de recepţie vor fi instruiţi prin grija ANDZM cu privire la sarcinile şi obligaţiile pe care aceştia le au precum şi cu privire la legislaţia din domeniu în legătura cu activitatea pe care o vor întreprinde.

Recepţia lucrărilor se realizează în doua etape, după cum urmează: i) recepţia la terminarea lucrărilor (RTL); ii) recepţia finală (RF). Recepţia la terminarea lucrărilor

Contractorul notifica ANDZM şi firma de dirigenţie ca lucrările au fost terminate şi ii invita la RTL. Contractorul are obligaţia să asigure toate condiţiile ca firma de dirigenţie să organizeze activităţile de recepţie şi ca

membrii acesteia sa-şi poată duce la îndeplinire obligaţiile aşa cum sunt cerute de lege. Firma de dirigenţie ia act de solicitarea contractorului si: a) constata terminarea lucrărilor şi ca obiectul de

infrastructură realizat poate fi pus în funcţiune, şi b) întocmeşte toate documentele necesare comisiei de recepţie, si, c) solicita ANDZM, şi APL beneficiar să convoace comisia pentru RTL.

ANDZM şi APL beneficiar vor convoca comisia de recepţie în termenul stabilit de lege. Entităţile înştiinţate au obligaţia să îndeplinească toate diligentele pentru ca persoanele nominalizate ca membri ai

comisiei de recepţie să participe la data, ora şi locul în care comisia îşi desfăşoară activitate. Comisia de recepţie va proceda conform legii iar la încheierea activităţii va întocmi PVRTL.

34

Secretariatul comisiei de recepţie va fi asigurat de către ANDZM prin reprezentantul oficiului juridic, specialistul tehnic al UMP-RSE şi coordonatorul regional de program desemnaţi prin decizia directorului general.

Comisia de recepţie îşi va desfăşura activitatea în doua etape după cum urmează: inspectând obiectul realizat; analizând documentele puse la dispoziţie cu referire la modul în care a fost respectat proiectul tehnic, asigurarea

calităţii construcţiilor, corelaţia dintre documente şi stadiul lucrărilor aşa cum a fost consemnat în cartea tehnică a construcţiei precum şi observaţiile rezultate în urma inspecţiei obiectului realizat.

Secretariatul are obligaţia să consemneze în procesul verbal punctele de vedere formulate de membrii comisiei de recepţie.

PVRTL va consemna hotărârea comisiei privind admiterea sau după caz respingerea însoţita de motivarea acesteia.

Recepţia poate fi admisa şi condiţionat de executarea sau după caz a unor lucrări de remediere care nu condiţionează punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură realizat.

Prin PVRTL comisia este obligata în cazul în care admite RTL condiţionata de remedierea unor lucrări să consemneze termenele şi obligaţiile parţilor privind realizarea acestora.

Comisia de recepţie va înregistra în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data efectuării recepţiei PVRTL la secretariatul ANDZM/APL beneficiara.

În termen de 14 zile calendaristice de la data înregistrării PVRTL, APL beneficiar cu sprijin CDSEC şi CCUEL va convoca adunarea cetăţeneasca la care reprezentanţii CDSEC în comisia de recepţie vor prezenta rezultatul recepţiei.

La adunarea cetăţeneasca vor fi invitaţi să participe reprezentanţii proiectantului, firmei de dirigenţie şi reprezentanţii autorităţilor în domeniu care au eliberat acordurile şi avizele cerute de lege.

Derularea adunării cetăţeneşti şi punctele de vedere exprimate vor fi consemnate intr-un Proces Verbal întocmit de reprezentantul CDSEC şi contrasemnat de coordonatorul regional de program şi reprezentantul proiectantului.

PVRTL la care se ataşează PV al adunării cetăţeneşti vor fi supuse aprobării reprezentanţilor legali ai APL beneficiara şi ANDZM.

PVRTL aprobat se transmite următorilor: APL beneficiar, ANDZM, UMP-RSE, contractor şi firma de dirigenţie. La data înregistrării PVRTL la ANDZM, APL beneficiar va prelua obiectul de infrastructură realizat în vederea

exploatării acestuia. Preluarea obiectului reabilitat de la contractor şi respectiv a mijlocului fix aferent de la ANDZM, la noua valoare

(rezultata din însumarea valorii cu care acesta a fost transferat la care se adaugă valoarea lucrărilor de reabilitare conform situaţiei de plaţi din grantul acordat şi contribuţia comunităţii în conformitate cu situaţiile de plata anexate) se face prin protocol întocmit intre APL pe de o parte şi ANDZM pe de alta parte.

Pentru executarea sau refacerea unor lucrări care rămân în obligaţia contractorului conform PVRTL inclusiv cele convenite ca urmare a adunării cetăţeneşti, ANDZM nu va elibera partea din garanţia de buna execuţie către contractor decât în condiţia confirmării de către APL beneficiar a îndeplinirii de către acesta a obligaţiilor şi în baza documentelor eliberate de firma de dirigenţie.

Oricare alte litigii în legătura cu executarea contractului se rezolva în concordanta cu legea aplicabila aşa cum este precizat în contract.

Pentru situaţiile în care intre firma de dirigenţie, contractor şi reprezentanţii CDSEC, CCUEL intervin divergente ANDZM şi APL beneficiar vor face toate eforturile de rezolvare pe cale amiabila în limitele descrise de contracte.

Urmărirea lucrării în perioada de garanţie de bună execuţie Perioada garanţiei de buna execuţie a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii este de 24 de luni de la data

înregistrării conform PVRTL la secretariatul ANDZM şi APL beneficiar. Pentru perioada de garanţie de buna execuţie toate responsabilităţile de urmărire a lucrărilor rezultate din

contractele de dirigenţie şi de execuţie a lucrărilor vor fi preluate de APL beneficiar sens în care scrisoarea de garanţie de buna execuţie a contractorului va fi transferata de la ANDZM în favoarea APL beneficiar, ANDZM fiind exonerata de acestea.

ANDZM rămâne responsabila de plata serviciilor prestate de firma de dirigenţie în favoarea APL beneficiar care se va face pe baza rapoartelor periodice de urmărire a lucrărilor în perioada de garanţie întocmite de firma de dirigenţie şi aprobate de APL beneficiar.

Firma de dirigenţie prin dirigintele de şantier urmăreşte ca contractorul să execute şi să remedieze lucrările: i) înregistrate în PVRTL ii) convenite în adunarea cetăţeneasca şi anexate la procesul verbal care consemnează derularea acesteia; la termenele stabilite prin respectivele documente, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării PVRTL.

Pe întreaga perioada de garanţie de buna execuţie dirigintele de şantier, în baza „programului de urmărire a lucrărilor” elaborat ca parte a proiectului tehnic, va urmări starea lucrărilor, comportarea acestora, impactul lor asupra mediului şi asupra comunităţii.

Dirigintele de şantier va înştiinţa periodic CCUEL privind datele la care îşi propune să efectueze inspecţia pentru ca acesta să participe la inspecţii.

Firma de dirigenţie va prezenta raportul de urmărire a lucrărilor avizat de CCUEL în care va consemna problemele constatate, responsabilităţile ce revin contractorului în remedierea acestora către APL beneficiar şi CDSEC. Rapoarte periodice vor fi însoţite, după caz de planuri, desene, fotografii, analize de laborator etc.

35

Firma de dirigenţie va urmări modul în care contractorul executa remedierea lucrărilor care cad în sarcina sa. Firma de dirigenţie va urmări în acelaşi timp, în baza planului de durabilitate a subproiectului, revizuit cu ocazia

preluării obiectului reabilitat, modul în care comunitatea îşi îndeplineşte obligaţiile în exploatarea şi întreţinerea obiectului reabilitat şi va informa APL beneficiar.

Informaţiile cu privire la exploatarea obiectului vor fi consemnate în acelaşi raport periodic şi le va consemna în cartea tehnică.

În situaţia în care contractorul nu-şi onorează obligaţiile asumate APL beneficiar va proceda la sistarea eliberării garanţiilor de buna execuţie şi angajarea unei firme care să remedieze distrugerile constatate.

Recepţia finală (RF) RF este convocata de APL beneficiar de grant în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie a

construcţiei, stabilită prin contract. RF va fi efectuata de comisia RTL completata după caz prin decizia APL beneficiar la care va fi invitat şi

coordonatorul regional de program. APL beneficiar va solicita firmei de dirigenţie un raport detaliat privind comportarea lucrărilor pentru reabilitarea

obiectului de infrastructură reabilitat şi identificarea tuturor viciilor de execuţie ce trebuie remediate la RF şi stadiul de execuţie al acestora.

Raportul va fi pus la dispoziţia tuturor membrilor comisiei de recepţie şi invitaţilor la RF. Entităţile instiintate au obligaţia să îndeplinească toate diligentele pentru ca persoanele nominalizate ca membri ai

comisiei de recepţie să participe la data, ora şi locul în care comisia îşi desfăşoară activitate. Comisia de recepţie va proceda conform legii iar la încheierea activităţii va întocmi PVRF. Comisia de recepţie îşi va desfăşura activitatea în etape după cum urmează: inspectând obiectul realizat; constatand finalizarea lucrărilor cerute prin PVRTL; analizând documentele referire la comportarea obiectului de infrastructură reabilitat în exploatare pe perioada de

garanţie inclusiv viciile constatate şi remediate; analizand documentele privind modul de exploatare a obiectului de infrastructură reabilitat conform cu planul de

durabilitate; Comisia de recepţie va înregistra în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării recepţiei PVRF la secretariatul

APL beneficiar. În termen de 14 zile calendaristice de la data înregistrării PVRF, APL beneficiar cu sprijin CDSEC va convoca

adunarea cetăţeneasca la care reprezentanţii CDSEC în comisia de recepţie vor prezenta rezultatul recepţiei. Derularea adunării cetăţeneşti şi punctele de vedere exprimate vor fi consemnate intr-un Proces Verbal întocmit de

reprezentantul CDSEC. La adunarea cetăţeneasca vor fi invitaţi să participe reprezentanţii ANDZM, proiectantului, firmei de dirigenţie şi

reprezentantul autorităţilor în domeniu care au eliberat acordurile şi avizele cerute de lege. PVRF aprobat va fi transmis de către APL beneficiar la: ANDZM, contractor, proiectant şi firma de dirigenţie. Oricare alte litigii în legătura cu executarea contractului se rezolva în concordanta cu legea aplicabila aşa cum este

precizat în contract. 6. Omologare obiectiv: Activitatea de omologare a întregului obiectiv (cladire, curti interioare, accese, echipamente şi materiale achiziţionate etc) va fi executata, respectand legislatia in vigoare

Pregătirea şi organizarea structurilor de derulare a proiectului; Această activitate are scopul de a defini atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru din echipa de implementare

a proiectului. Numirea echipei de proiect a fost efectuată de către factorii de decizie ai administraţiei publice locale, avându-se

în vedere crearea unei echipe bine consolidate, specializată şi cu experienţa în domeniul. Fiecare membru al echipei de implementare are în cadrul proiectului responsabilităţi bine determinate, în funcţie de calificările, perfecţionările avute, precum şi experienţa acumulată.

Echipa de implementare nu are existenţă separată ca şi entitate legală, dar membrii săi au roluri şi responsabilităţi stabilite de către managerul de proiect.

Cei trei factori majori care certifică durabilitatea şi abilitatile echipei în domeniul implementării proiectelor, sunt: - tenacitatea şi spiritul tânăr consolidate de pregătirea profesională şi formare continuă; - experienţa profesională în managementul proiectului; - capacitatea Board-ului de consolidator de grup. Strategia de a forma o echipa în care să aiba in componenta membrii prevazuti, este motivată de complexitatea

multilaterală a proiectului vizat. Întregul proiect se va afla sub coordonarea unui BOARD constituit din reprezentantul autorizat (Primar). Board-ul va

întruni echipa de implementare în şedinţe ordinare (periodice) şi extraordinare (oricând e necesar) pentru a analiza stadiul implementării proiectului şi va acţiona pentru aplicarea din mers a corecţiilor ce se impun pentru realizarea obiectivelor propuse.

Responsabilităţi ale echipei de implementare a proiectului:

36

Managerul de proiect : - organizează activităţile de grup ; - informează permanent board-ul în legatură cu stadiul proiectului ; - organizează şedinţe cu echipa de implementare în vederea monitorizării permanente a evoluţiei proiectului propus şi

vizat ; - semnarea contractului de finanţare ; - comunicrea cu Autoritatea contractantă ; - delegarea responsabilităţilor către membrii echipei de implementare ; - avizarea facturilor şi plătilor ; - avizarea rapoatrelor intermediare şi finale de eveluare a proiectului ; - reprezentarea intereselor Consiliului Local Slănic Moldova ; Responsabil Informare Publica: - este elementul de legătură al echipei de implementare cu departamentele şi compartimentele unităţii; - colaborează cu echipa de implementare la elaborarea documentaţiei pentru proiectul propus şi vizat; - aduna informaţii cu caracter tehnic, privitoare la proiect; - identifică disfuncţiunile de lucru din cadrul echipei de implementare şi le comunică managerului de proiect, în sensul

rezolvării acestora; - răspunde de corespondenta legată de desfăşurarea proiectului vizat; - interacţionează permanent cu managerul de proiect şi echipa de implementare Responsabilii tehnici: - coordonarea activităţilor tehnice aferente proiectului; - avizarea documentaţiei necesare achiziţiei echipamentelor, instalaţiilor etc; - verificarea conformităţii tehnice a ofertelor de echipamente, instalaţii etc; - colaborarea cu managerul privind aspectele tehnice legate de proiect; - deplasări în teren şi supervizarea tehnică a desfăşurării activitatilor; - întocmirea de rapoarte şi constatări tehnice; - aduce la cunoştinţă orice disfuncţiune tehnică constatată; - interacţionează şi colaborează permanent managerul de proiect; - verifică permanent desfaşurarea conformă a activităţilor de profil, alături de managerul de proiect. Responsabilii financiari: - coordonarea aspectelor financiar-contabile necesare derulării proiectului şi în relaţia cu Autoritatea Contractantă; - verificarea conformităţii de preţ a ofertelor pentru echipamenete, instalaţii etc; - executarea plăţilor către furnizori; - întocmirea rapoartelor de evaluare financiară; - monitorizarea execuţiei bugetului proiectului şi respectarea acestuia;

- colaborează cu managerul de proiect privind aspectele financiar-contabile. Promovare, marketing;

Activitatea va fi desfasurata de catre echipa de proiect, prin intermediul unor intalniri publice cu scop informativ, avandu-se in vedere promovarea oportunitatilor de finantare desprinse din „Schema Infrastructura municipala” a ANDZM, a activitatilor pe care le va intreprinde Consiliul Loca Slanic Moldova, precum si descrierea proiectului vizat “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”. De asemenea, aceste activitati de promovare vor fi efectuate si in cadrul sedintelor Consiliului Local Slanic Moldova, se vor organiza evenimente speciale (inaugurarea obiectivului, organizarea întrunirii finale pentru multiplicarea efectelor proiectului, a unor conferinţe de presă, asigurând transparenţa şi vizibilitatea activităţilor şi finanţării, panouri de identificare si publicitare pentru noul obiectiv, spoturi publicitare TV si radio etc).

Elaborarea manualelor operationale de consultanta si informare publica ; Identificarea partenerilor si semnarea parteneriatelor pentru cresterea valorii adaugate a Centrului.

In acest sens exista parteneriate incheiate si demersuri care au fost demarate de catre delegatia oficiala a Consiliului Local al Orasului Slanic Moldova cu ocazia vizitei de lucru efectuata in Slovenia in decembrie 2007 in orasele Liubliana, Maribor si Domzale - Ecological Engineering Institute Maribor Slovenia si la Bruxelles in luna februarie 2008: Centro Hispanico Santander – Generalitat Valenciana; Association Europeene des Elus de Montagne, Biroul International de Turism Social, Biroul de Reprezentare al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene la Bruxelles, Comitetul Regiunilor organism cu rol consultativ pentru Parlamentul European si pentru Comisia Europeana, Parlamentul European, Asociatiei “Casa Muntelui”, centrul SPA din statiunea Mondorf les Bains Luxembourg, Ambasada Romaniei in Marele Ducat al Luxemburgului. Aceste parteneriate si conexiuni existente pot transforma “Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”, dintr-un centru de national intr-un centru de interes international.

Activitatea de informare (implementarea strategiei si metodologiei de informare a ANDZM activitate care se desfasoara la ora actuala in puctul de informare piblica)

Activitatea de formare (stabilirea nevoii de formare numarul de persoane si tipuri de curs, organizarea cursurilor confor metodologiei CNFPA,

Activitatea de consultanta

37

5.3 Metodologia a. Metodele de implementare; Proiectul îşi propune să acţioneze în două direcţii majore :

dezvoltarea şi implementarea politicilor şi programelor pentru coeziune economică şi socială, prin proiecte de investiţii în domeniul educational, în conformitate cu prevederile Programelor ANDZM si a Planului Naţional de Dezvoltare (PND), care să sprijine creşterea economică la nivel naţional şi regional, în vederea creşterii potenţialului ţării şi al fiecăreia dintre cele opt regiuni de dezvoltare, precum şi în vederea diminuării disparităţilor economice şi sociale între acestea.

creşterea atractivitatii zonei pentru investitorii straini, a siguranţei unui loc de munca pentru toate categoriile sociale şi a calitatii infrastructurii comunitatii, calităţii mediului, sănătăţii publice atât în zona urbană a oraşului Slănic Moldova, cât şi în cele două localităţi componente cu caracter rural Cerdac şi Cireşoaia. b. Motive pentru alegerea metodologiei propuse; - Alinierea la standardele internationale - Recunoasterea Compatibilitatii standardelor de calitate a muncii echipei de proiect ; - Generarea de rezultate conform principiului lectii invatate care vor putea fi folosite in alte demersuri ale administratiei publice si a echipei de proiect; - Utilizarea experientei si a rezultatelor anterioare (lectii invatate) generate de utilizarea standardelor sus mentionate; - Experienta profesionala anterioara a membrilor echipei de proiect; - Ridicarea gradului de expertiza a membrilor echipei de proiect; - Furnizarea serviciilor de calitate de catre vadministartia publica locala pentru satisfacerea nevoilor comunitatii; - Creare unui portofoliu de proiecte al administratiei locale care sa cresca gradul de egibilitate al institutiei in alte demersuri pentru obtinerea finantarii obiectivelor identificate in Strategia de Dezvoltare Durabila a Localitatii. Consiliul Local Slănic Moldova - autoritatea publică locală, este responsabil de administrarea şi coordonarea la nivel local a ofertelor de îmbunătăţire a infrastructurii, inclusiv a celei educationale. Criteriile de evaluare a rezultatelor vor consta în: încadrarea proiectului în bugetul prevăzut, obţinerea rezultatelor propuse, perfecţionarea colaborării între instituţiile implicate în derularea proiectului. Impactul dorit al activităţii: atingerea obiectivelor poate fi atribuită în mod direct proiectului derulat; proiectul s-a desfăşurat conform planificării propuse în cererea de finanţare. Rapoartele de evaluare vor sta la baza rapoartelor financiare şi tehnice puse la dispoziţia Autorităţii Contractante a căror continut şi periodicitate vor fi în conformitate cu obligaţiile cuprinse la art.2 si art.8 din Condiţiile generale şi administrative aplicabile Contractelor pentru finantări nerambursabile ale Comunităţii Europene încheiate pentru acţiuni externe Consiliul Local Orăsenesc Slănic Moldova, ca şi autoritate publică locală, este responsabil de administrarea şi coordonarea la nivel local a ofertelor de îmbunătăţire a serviciilor oferite, precum si de amenajarea si intretinerea intregii infrastructuri aflate in administrarea directa : rutiera, transport, utilitati publice, cladiri, centre de formare profesionala, amenajari de albii ale paraielor, afluienti, ape pluviale etc

c. Cum intenţionează subproiectul să continue eventual proiecte anterioare (unde este cazul) Subproiectul “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” este continuarea unei ample liste de proiecte ce vizeaza construirea, modernizarea sau reabilitarea a diferite obiective. Consiliul Local Oraşenesc are în portofoliu experienţa proiectelor de invesţii finantate din fonduri externe, guvernamentale, linii de credit bancar interne, sume alocate din veniturile proprii ale bugetul local al instituţiei şi alte surse legal constituite. Dintre proiectele cu finantare externă (iunie 2004 - februarie 2008) evidenţiem: - “Modernizarea Primăriei Slănic Moldova cu echipamente I.T. pentru gestionarea eficienta a fondurilor locale” finanţare nerambursabilă Phare - linia de buget: Ro - 2002/000 - 586.03.02 (realizat 100%, cofinanţare 13%); - “Centru de consiliere şi informare europeană pentru tineri Slănic Moldova, jud. Bacău” - finanţare FRDS. Proiectele realizate prin finanţare din linii de credit interne şi veniturile proprii ale bugetului local în perioada iunie 2004 - februarie 2007 sunt: - “Construire Pod Beton Armat, Cireşoaia, loc. Slănic Moldova (bugetul local+alocari C.J.- realizat 100%); - „Construire poduri şi punţi pietonale, loc. Slănic Moldova (O.G. nr. 7/ 2006- proiect in executie); - „Construire blocuri pentru tineri” (finanţator A.N.L); - „Extindere retea apă potabilă, Cerdac şi Cireşoaia, loc. Slănic Moldova” (proiect in executie); - „Construire Piaţă Agroalimentară, loc. Slănic Moldova” (finantare din credit bancar intern); - „Modernizare strada Ştefan cel Mare, loc. Slănic Moldova” (finanţare din credit bancar intern); - “Modernizare/Reabilitare Sediu Administrativ Primaria Slanic Moldova” (finalizat) - “Reabilitare străzi oraşeneşti (zona camping, str. N. Bălcesu)” - studiu de fezabilitate; -“Sala Sport - 450 locuri - Slănic Moldova, jud. Bacău” – finantare de la Companiei Naţionale de Investiţii, Bucureşti. - “Extindere retea gaze naturale, loc. Slănic Moldova, jud. Bacău” – bugetul local - „Eco Valea Muntelui” proiect în parteneriat cu Consiliul Local Comăneşti si alte opt unităţi administrative locale din S-V jud. Bacău (Phare CES 2004- Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor – aprobat, finanţare contractată); - „Reabilitare captare apă potabilă din drenuri, loc. Slănic Moldova, jud. Bacău” (finanţare Administraţia Fondului de Mediu – in executie);

38

Pe lângă stadiul actual de desfaşurare a proiectelor menţionate, Consiliul Local Slănic Moldova are în structura sa o echipă specializată în identificarea şi accesarea de noi fonduri şi programe de investiţii interne şi externe, în scopul dezvoltării durabile a localităţii, atât în plan regional, cât şi în plan naţional, conform strategiei de dezvoltare durabilă a localităţii.

d. Proceduri de evaluare interna; Baza de evaluare o va constitui raportarea continuă la rezultatele, ţintele şi obiectivele propuse. Pe parcursul proiectului şi la finalul său se vor realiza evaluarile şi raportările de activitate precum şi cele financiare solicitate de autoritatea contractantă. Indicatorii (cantitativi şi calitativi, specifici pentru fiecare tip de activitate în parte) vor reflecta atât gradul de realizare a obiectivelor proiectului cât şi impactul asupra grupurilor-ţintă. Un element foarte important în cadrul procesului de evaluare internă îl va deţine studierea reacţiei mass-media cu privire la implementarea prezentului proiect. Evaluarea va avea un caracter permanent urmărind :

identificarea/ actualizarea listei privind riscurile potenţiale ; identificarea pârghiilor, corecţiilor necesare pentru încadrarea în graficul de timp, costuri şi stadii ale activitaţilor ; identificarea unor noi nevoi ; atingerea activităţilor propuse prin respectarea calendarului iniţial; încadrarea în bugetul prevăzut; obţinerea rezultatelor propuse intermediare şi finale ;

Trimestrial şi la final, echipa de management a proiectului va efectua o evaluare internă a stadiului de realizare a activitaţilor propuse, va întocmi un raport de analiza-diagnostic cuprinzând o analiză comparativă între rezultatele scontate şi cele realizate.

e. Nivelul de implicare şi activităţile fiecărui partener la proiect; Consiliul Local Slănic Moldova, în calitate de aplicant, asigură co-finanţarea costurilor eligibile ale proiectului la care se adaugă cheltuielile neeligibile. Consiliul Local Slănic Moldova (aplicant) va participa la conducerea strategică şi operativă a proiectului ce va fi asigurată de managerul de proiect împreună cu echipa de implementare. Reprezentanţii Consiliului Local Slănic Moldova vor menţine permanent legatura cu reprezentanţii organismelor finantatoare până la finalizarea cu succes a proiectului. Consiliul Local Slănic Moldova, în calitate de aplicant va organiza: • întâlnirile de lucru pentru stabilirea strategiei de implementare a proiectului; • va monitoriza executarea lucrărilor obiectivului de investiţii; • va elabora şi redacta cererile intermediare de plată ca şi rapoartele intermediare şi finale (tehnic şi financiar) • va organiza evenimente speciale (inaugurarea obiectivului, organizarea întrunirii finale pentru multiplicarea efectelor proiectului, a unor conferinţe de presă, asigurând transparenţa şi vizibilitatea activităţilor şi finanţării etc). Consiliul Local Slănic Moldova va pune la dispoziţie terenul si cladirea necesare amenajării obiectivului, va participa activ la procesul de selectare şi instruire al personalului implicat în desfăşurarea activităţilor, atât în faza de construcţie cât şi în cea de folosinţă efectivă. Comunitatea (2%) informare permanenta asupra stadiului de realizare, participarea reprezentantilor comunit la receptii partiale si finale conform manual operational pentru programul de infrastructura. ANDZM în îndeplinirea rolului sau, pentru implementarea programului de infrastructură acţionează prin:

- finanţarea subproiectelor identificate în urma unui proces participativ de elaborare a planului strategic de dezvoltare al comunităţii menite să reabiliteze infrastructură din localităţile afectate de oprirea activităţii miniere şi închiderea minelor;

- promovarea bunelor practici de mobilizare şi implicare a Comunităţilor în implementarea subproiectelor de infrastructură , care să permită atragerea de fonduri din alte programe în vederea finanţării altor necesitaţi;

- colaborarea cu alte organisme în scopul asigurării dezvoltării locale; - facilitarea schimburilor de experienţă între Comunităţi în scopul creării de parteneriate de către APL cu alte instituţii,

organisme neguvernamentale sau societăţi comerciale publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme de dezvoltare locală. ANDZM, va sprijini APL pentru angajarea unor consultanţi care să elaboreze studiul de fezabilitate respectiv studiul de evaluare a impactului asupra mediului, documentaţii obligatorii să însoţească subproiectul prin finanţarea costurilor aferente

f. Echipa propusa pentru administrarea subproiectului (pe funcţii fără a fi necesar a se specifica numele persoanelor) Board: Primarul oraşului Slănic Moldova 1. Manager de proiect: ref. Poncoş Eugen; 2. Responsabil informare publica: tehn. Chiriac Valentin-Octavian 3. Responsabil financiar: ec. Şandru Olivia 4. Responsabil tehnic 1 - proiectare si engineering – ing. Parpala Doru;

39

CAPITOLUL 6 ESTIMAREA COSTURILOR SUBPROIECTULUI 6.1 Costurile subproiectului a. Devizul general estimat al subproiectului

Total cost

Specificaţie

Mii RON

Mii US$

Costuri eligibile conform acordului de grant

Costuri eligibile din

bugetul propriu al ANDZM

Costuri eligibile din bugetul APL

Capitolul 1 Cheltuieli pentru achiziţionare teren şi pentru pregătirea amplasamentului 1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 - 0 1.2 Pregătirea amplasamentului 0 0 0 - 0 1.3 Amenajări pentru protecţia mediului 2,975 1,301 1,301 1,1709 0,1301 Subtotal 1 2,975 1,301 1,301 1,1709 0,1301

Capitolul 2 Cheltuieli pentru racordarea obiectului realizat la principalele servicii

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectului realizat incluzând: racordarea la: reţelele de apa, canal, gaze, energie electrica, telecomunicaţii, inclusiv taxe percepute de furnizorii de servicii pentru conexiuni

Alimentare cu energie electrica 74,018 32,377 32,377 29,1393 3,2377

Alimentare cu apa 13,530 5,919 5,919 5,3271 0,5919

Bransare la retea de canalizare 12,781 5,591 5,591 5,0319 0,5591

Alimentare cu gaze naturale 17,017 7,444 7,444 6,6996 0,7444

2.1

Alimentare cu telefonie, internet si cablu TV 22,015 9,630 9,630 8,6670 0,9630 Subtotal 2 139,361 60,961 60,961 54,8649 6,0961

Capitolul 3 Cheltuieli de proiectare şi asistenta tehnica 3.1 Studii de teren, incluzând studii topo-geo 5,355 2,342 2,342 2,1078 0,2342

3.2 Obţinere de avize, acorduri şi autorizaţii precum şi alte aprobări legale pentru implementarea subproiectului

1,184 0,518 0,518 0,4662 0,0518

3.3

Proiectare şi engineering incluzând expertize tehnice, studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului asupra mediului, proiect tehnic, documentaţia de licitaţie, raport de verificare a documentaţiei de licitaţie şi verificare documentaţie de către ISC

107,100 46,848 46,848 42,1632 4,6848

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publica - - - - -

3.5 Consultanţa - - - - -

3.6 Asistenţa tehnica incluzând costuri aferente dirigenţiei 6,307 2,759 2,759 2,4831 0,2759

Subtotal 3 119,946 52,467 52,467 47,2203 5,2467 Capitolul 4 Cheltuieli directe pentru achiziţionare şi montare utilaje şi instalaţii

4.1 Construcţii şi instalaţii 1.215,754 531,803 531,803 488,6227 43,1803 4.2 Montaj utilaj tehnologic - - - - -

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj - - - - -

4.4 Utilaje fără montaj şi mijloace de transport - - - - -

4.5 Dotări inclusiv hardware şi software pentru exploatarea obiectului realizat 42,840 18,739 18,739 16,8651 1,8739

Subtotal 4 1.258,594 550,542 550,542 505,4878 45,0542 Capitolul 5 Cheltuieli directe pentru construcţia obiectului

5.1 Organizare de şantier 5,950 2,603 2,603 2,3427 0,2603 5.1.1.Lucrãri de construcţii 5,950 2,603 2,603 2,3427 0,2603

40

5.1.2.Cheltuieli conexe organizării de şantier 0 0 0 0 0

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 2,975 1,301 1,301 1,1709 0,1301

5.2.1.Comisioane, taxe şi cote legale incluzând taxa pentru casa sociala a constructorilor conf. …… şi pentru taxe ICS

2,975 1,301 1,301 1,1709 0,1301

5.2.2.Costul creditului - - - - -

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute aferente construcţiei 55,928 24,464 24,464 22,0176 2,4464

5.4 Activităţi de promovare marketing şi de vizibilitate a subproiectului 5,450 2,384 2,384 2,1456 0,2384

5.5 Managementul subproiectului 0 0 0 0 0 Subtotal 5 70,303 30,752 30,752 27,6768 32,053

Capitolul 6 Cheltuieli de predare a obiectului realizat 6.1 Pregătirea personalului de exploatare 7,069 3,092 3,092 2,7828 0,3092 6.2 Probe tehnologice 2,023 0,885 0,885 0,7965 0,0885 Subtotal 6 9,092 3,977 3,977 3,5793 0,3977 TOTAL 1.600,271 700,000 700,000 640,000 60,000

Informaţii privind tipurile de cheltuieli atribuite fiecărei categorii din devizul general estimativ

Specificaţie Tipul cheltuielii

Capitolul 1 Cheltuieli pentru achiziţionare teren şi pentru pregătirea amplasamentului

1.1 Obţinerea terenului

Suma plătita pentru obţinerea ternului necesar construcţiei care trebuie să includă toate taxele plătite pentru procedurile legale conform cadrului privind exproprierea şi strămutarea din anexa nr. ………. la prezentul manual de achiziţie şi utilizare a terenurilor conform legii romane

1.2 Pregătirea amplasamentului Include lucrări de degajarea, defrişarea, demolarea, disponibilizarea molozului etc.

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului

Include lucrări de conservarea mediului în special a peisajelor şi finisări ale amplasamentului după executarea construcţiilor.

Capitolul 2 Cheltuieli pentru racordarea obiectului realizat la principalele servicii

2.1

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectului realizat incluzând: racordarea la: reţelele de apa, canal, gaze, energie electrica, telecomunicaţii, inclusiv taxe percepute de furnizorii de servicii pentru conexiuni

Cheltuieli legate de conectarea noilor servicii la reţelele principale de utilităţi. Nu se includ costurile echipamentelor proprietate a furnizorilor de servicii ce se montează pe amplasament; Taxe plătite legal către firmele de utilităţi publice pentru conexiuni

Capitolul 3 Cheltuieli de proiectare şi asistenta tehnica

3.1 Studii de teren, incluzând studii topo-geo

Toate investigaţiile necesare stabiliri soluţiilor tehnice care stau la baza listei de cantităţi

3.2

Obţinere de avize, acorduri şi autorizaţii precum şi alte aprobări legale pentru implementarea subproiectului

Tace legale plătite pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a tuturor aprobărilor cerute de acesta

41

3.3

Proiectare şi engineering incluzând expertize tehnice, studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului asupra mediului, proiect tehnic, documentaţia de licitaţie, raport de verificare a documentaţiei de licitaţie şi verificare documentaţie de către ISC

Costurile de realizare a studiului de fezabilitate, a studiilor de evaluare a impactului de mediu, a subproiectului tehnic, expertize tehnice a structurilor existente şi a documentelor pentru licitaţie

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publica

Costurile necesare elaborării documentelor şi procedurilor de licitaţie în conformitate cu prevederile ghidurilor BM

3.5 Consultanta

Costurile studiilor de asistenta tehnica necesare pe parcursul implementării subproiectului as acum rezulta din planul de activităţi pentru execuţie şi monitorizare

3.6 Asistenţa tehnica incluzând costuri aferente dirigenţiei

a) costul asistentei tehnice asigurata de proiectant pe perioada construcţiei inclusiv de obligaţia acestuia de a participa la inspecţii comune ale lucrărilor împreuna cu contractorul şi dirigintele; b) costurile serviciilor de dirigenţie a lucrărilor conform contract (FIDIC) c) costurile serviciilor de consultanta solicitate de inspectorii ISC

Capitolul 4 Cheltuieli directe pentru achiziţionare şi montare utilaje şi instalaţii

4.1 Construcţii şi instalaţii Costurile referitoare la execuţia de construcţii speciale şi instalaţii legate de infrastructura respectiva

4.2 Montaj utilaj tehnologic Costurile de montaj a echipamentelor inclusiv branşamentul la reţelele aferente

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

Costul de achiziţie şi aducere la locul de montaj a utilajelor cu montaj

4.4 Utilaje fără montaj şi mijloace de transport

Costul de achiziţie şi aducere la locul de montaj a utilajelor fără montaj

4.5 Dotări inclusiv hardware şi software pentru exploatarea obiectului realizat

Costul de achiziţie şi aducere la locul de montaj a mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, echipamente de folosinţa îndelungata – hardware şi software

Capitolul 5 Cheltuieli directe pentru construcţia obiectului 5.1 Organizare de şantier

5.1.1.Lucrãri de construcţii a organizării de şantier

5.1.2.Cheltuieli conexe organizării de şantier

Costurile executantului lucrărilor de construcţii necesare organizării de şantier precum şi cheltuieli conexe acestora

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare

5.2.1.Comisioane, taxe şi cote legale incluzând taxa pentru casa sociala a constructorilor conf. …… şi pentru taxe ICS

5.2.2.Costul creditului

Costuri privind cheltuieli legale onorarii şi taxe aferente perioadei de construcţie stabilite i baza legii daca nu sunt în responsabilitate executantului

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute aferente construcţiei

Conform metodologiei BIRD 8 – 15% din totalul costurilor construcţiei în funcţie de complexitatea obiectului subproiectului

42

5.4 Activităţi de promovare marketing şi de vizibilitate a subproiectului

Cheltuieli legate de promovarea subproiectului în media, în comunitate etc.

5.5 Managementul subproiectului Cheltuieli efectuate în scopul funcţionarii locale de management al subproiectului.

Capitolul 6 Cheltuieli de predare a obiectului realizat

6.1 Pregătirea personalului de exploatare

Costuri necesare instruirii personalului care va asigura exploatarea, întreţinerea şi funcţionarea echipamentelor.

6.2 Probe tehnologice

Costurile necesare expertizelor, probelor de laborator, testelor şi altele legate de probe de funcţionare şi punere în funcţiune a obiectului realizat în vederea predării acestuia către APL

TVA TVA se va aplica la toate costurile eligibile şi neeligibile

43

6.2 Costuri eligibile ale subproiectului:

Sume Surse

Valoare [US$] % Observaţii

TOTAL, din care: 700.000,15 - valoare totala proiect (cf buget cerere finantare)

Grant ANDZM 600.000 100 Valoare grant ANDZM

Imprumut nerambursabil 480.000 80 Banca Mondiala

Contribuţia Guvernului României

120.000 20 % din valoare grant ANDZM

Contribuţia APL 48.000 8 % valoare grant ANDZM

Contribuţie cetăţeni (SC UTILPRESTSERV SRL)

12.000 2 % din valoare grant ANDZM

Sumele prevăzute includ TVA 6.3 Contribuţia comunităţii Contribuţia comunităţii la subproiect

Pentru solicitarea grantului administratia publica locala Slanic Moldova se obliga să participe la finanţarea subproiectului prin depunerea intr-un cont escrow a contribuţiei în bani în valoare de minim 10% din valoarea subproiectului astfel: minim 8% CL şi 2% contribuţia în bani a membrilor comunităţii, colectate voluntar de către administraţia publică locală printr-un proces transparent.

Descrieţi contribuţia comunităţii, înainte şi după aprobarea finanţării (dacă e cazul).

• Faceţi o descriere detaliata a resurselor, valoarea colectata din fiecare sursa şi când pot fi accesate aceste surse (Ataşaţi copii ale ordinelor de plată care dovedesc plata serviciilor de proiectare pentru studiul de fezabilitate, taxe, avize, etc. – efectuate de APL

Comunitatea are resurse umane, specializate pe meserii, mestesugarit, artizanat etc care vor instrui

cursantii centrului de formare profesionala. Reprezentantii comunitatii au participat la adunarea datelor sociale, au fost alaturi de specialistii din

administratia publica locala la verificarea datelor din teren, cand s-a primit Studiul de fezabilitate de la proiectant.

Membrii comunitatii locale se vor implica activ in desfasurarea si implementarea eficienta a subproiectului „Centru comunitar de dezvoltare, informare si formare profesionala Slanic Moldova”, participand la adunari cetatenesti pentru dezbateri publice cu privire la derularea finantarii, vor desemna membrii care sa-i reprezinte in consiliile de evaluare a ofertelor, de negociere a contractelor, de receptie a lucrarilor RTL si RF.

Consiliul local Slanic Moldova va cofinanta proiectul vizat conform declaratiei de angajament a solicitantului:

- minim 8% din valoarea grantului de 600.000 $ acordata de catre ANDZM, precum si toate costurile neeligibile, toate depăşirile valorii contractului de construcţie şi toate costurile asociate cu pregătirea subproiectului şi elaborarea aplicaţiei;

- minim 2% contribuţia în bani a membrilor comunităţii, colectate voluntar de către administraţia publică locală printr-un proces transparent.

Atasam copii ale urmatoarelor facturi si chitante: - F. 5776004/24.07.2008 – „SC PATRAS & CO SRL” Iasi – expertiza tehnica; - OP 1407 – „SC PATRAS & CO SRL” Iasi – c-val expertiza tehnica - F. 0029129/24.07.2008 – „SC E.ON MOLDOVA” SA Bacau – taxa aviz amplasament; - Chit 0137896/27.04.2008 - „SC E.ON MOLDOVA” SA Bacau – c-val aviz amplasament - F. 500840603/13.08.2008 – „SC E.ON GAZ DISTRIBUTIE” SA Bacau – aviz traseu conducte - F. 00685244/21.08.2008 – „SC ROMTELECOM SA Bacau” – taxa aviz; - Bon fiscal BC0409015489/21.08.2008 - „SC ROMTELECOM SA Bacau” – c-val. taxa aviz; - Chit. 0003004 – „Agentia pentru Protectia Mediului” Bacau – c-val aviz de mediu

44

CAPITOLUL 7 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA SUBPROIECTULU

Durata în timp va fi de maxim 18 luni Planul de acţiune nu va menţiona date actuale, dar va începe cu „luna 1”, „luna 2”, etc. Se recomanda ca solicitanţii să lase o anumita marja de siguranţa în planul de acţiune propus. Planul de acţiune nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor, ci doar denumirea lor. Verificaţi ca denumirea lor să fie aceiaşi cu cele menţionate la secţiunea capitolul 5, pct. 5.2

Activitate Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Reabilitarea imobilului; 1.Organizare proceduri achiziţii publice proiectare (proiect tehnic execuţie)-atribuirea contractului

2.Executie proiect+obţinere autorizaţie de construire;

3.Organizare achiziţii publice execuţie lucrări construire (contractarea lucrarilor)-atribuirea contractului;

4.Executia lucrarilor/Rece-ptia lucrarilor/ Omologare obiectiv

Elaborarea manualelor operationale de consultanta si informare publica ;

45

Identificarea partenerilor si semnarea parteneriatelor pentru cresterea valorii adaugate a Centrului ;

Activitatea de informare (implementarea strategiei si metodologiei de informare a ANDZM)

Activitatea de formare (stabilirea nevoii de formare numarul de persoane si tipuri de curs, organizarea cursurilor confor metodologiei CNFPA,

Activitatea de consultanta

Promovare si marketing

Monitorizare

46

CAPITOLUL 8 PLANUL DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA ASIGURARII DURABILITATII

8.1 Durabilitate financiara (descrieţi cum aţi prevăzut să fie finanţate activităţile de exploatare întreţinere şi reparaţii) după recepţia la terminarea lucrării a obiectului rezultat;

Cheltuielile de intretinere, reparatii si exploatare vor fi suportate din fonduri proprii, venituri obtinute din chirii spatii (sali sedinta, organizare simpozioane si intruniri de afaceri etc), organizare cursuri formare profesionala, recalificare si perfectionare, din activitati de consiliere pe diferite domenii, vanzare produse promotionale si artizanat, organizare de festivaluri, targuri de arta mestesugareasca, expozitii si evenimente culturale, spectacole si alte festivitati, venituri obtinute prin elaborare de strategii de dezvoltare pe diferite domenii, cereri de finantare nerambursabile, incheierea de parteneriate publice-private, sponsorizari si donatii etc.

8.2 Durabilitate instituţională (descrieţi cum vor asigura structurile actualului subproiect continuarea activităţilor la sfârşitul perioadei de implementare); "Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” va functiona si dupa perioada de implementare a proiectului, urmarind aceleasi obiective propuse si activitati: organizarea de simpozioane si intruniri de afaceri, organizarea de cursuri formare profesionala, recalificare si perfectionare, activitati de consiliere pe diferite domenii, vanzarea de produse promotionale si artizanat, organizarea de festivaluri, targuri de arta mestesugareasca, spectacole, evenimente culturale si alte festivitati, elaborarea de strategii de dezvoltare pe diferite domenii, cereri de finantare nerambursabile, incheierea de parteneriate publice-private, atragerea investitorilor in zona, promovarea valorilor si traditiilor nationale si a turismului, promovarea regionala, pe plan national si international a turismului, colaborari si parteneriate cu alte centre comunitare de dezvoltare din tara si strainatate. In acest sens exista parteneriate incheiate si demersuri care au fost demarate de catre delegatia oficiala a Consiliului Local al Orasului Slanic Moldova cu ocazia vizitei de lucru efectuata in Slovenia in decembrie 2007 in orasele Liubliana, Maribor si Domzale - Ecological Engineering Institute Maribor Slovenia si in Belgia la Bruxelles in luna februarie 2008: Centro Hispanico Santander – Generalitat Valenciana; Association Europeene des Elus de Montagne, Biroul International de Turism Social, Biroul de Reprezentare al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene la Bruxelles, Comitetul Regiunilor organism cu rol consultativ pentru Parlamentul European si pentru Comisia Europeana, Parlamentul European, Asociatiei “Casa Muntelui”, centrul SPA din statiunea Mondorf les Bains Luxembourg, Ambasada Romaniei in Marele Ducat al Luxemburgului. Aceste parteneriate si conexiuni existente pot transforma “Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”, dintr-un centru de national intr-un centru de interes international. 8.3 Cat timp şi sub ce forme se apreciază ca obiectul de infrastructura realizat va rămâne în proprietate locala; Fiind un obiectiv care se afla pe inventarul bunurilor apartinand Consiliului Local Slanic Moldova, "Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” va ramane in patrimonial acestuia pe o perioada nedeterminata de timp. 8.4 Durabilitatea la nivel de politica de dezvoltare locala. (Care va fi impactul structural al subproiectului asupra structurilor administrative locale?)

Va crea o interconexiune institutionala si nu numai Subproiectul "Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” va intari capacitatea managerial a administratiei locale privind atragerea, gestionarea si implementarea proiectelor cu finantare europeana, precum si deschiderea unui capitol deosebit de important in dezvoltarea durabila a localitatii si regiunii prin incurajarea parteneriatelor, sprijinul acordat grupurilor defavorizate si afectate de procese de restructurare a fortei de munca in diverse sectoare de activitate, promovarea valorilor, traditiilor, culturii si turismului romanesc, imbunatatirea imaginii tarii si cresterea activitatii acesteia in plan international.

8.5 Planul de acţiuni pe o perioada de 4 ani (din care 2 ani perioada de garantie de buna executie) pentru asigurarea durabilităţii subproiectului (cuprinzând activităţi, resurse – tehnice, materiale umane şi financiare – responsabilităţi, termene)

Nr. crt Specificaţie An 1 An 2 An 3 Anul 4

1. Cheltuieli cu materialele

consumabile

180 189 198 208

2. Cheltuieli cu utilităţile

27.700 29.085 30.539 32.066

3. Cheltuieli cu salariile

68.000 71.400 74.970 78.719

TOTAL CHELTUIELI 95.880 100.674 105.708 110.993

47

Nr.crt. Specificaţie U.M An 1 An 2 An 3 An 4 I. Venituri din evenimente

de afaceri si social-culturale

1. Număr evenimente pe an BUC. 24 24 24 24 2. Venit mediu pe eveniment RON 1.500 1.575 1.654 1.736 3. Venituri anuale din

autofinanţare RON 36.000 37.800 39.690 41.675

II. Venituri din cursuri pentru formare profesionala

4. Numă mediu cursanti/curs PERS. 10 10 10 10 5. Tarif RON 540 567 595 625 6. Venit/curs RON 5.400 5.670 5.954 6.251 7. Numar cursuri/an BUC 12,0 12,0 12,0 12,0 8. Venituri anuale din cursuri RON 64.800 68.040 71.442 75.014 9. TOTAL VENITURI ANUALE RON 100.800 105.840 111.132 116.689

48

CAPITOLUL 9 REZULTATE ASTEPTATE

9.1 Impactul estimat asupra beneficiarilor a. informaţii despre modul în care rezultatele subproiectului vor îmbunătăţi:

i. statutul beneficiarilor (dezvoltarea forţei de munca, înfiinţarea de activităţi economice, implicarea comunităţii în activitatea economica, abilitaţi în folosirea bugetului local, responsabilizarea comunităţii în exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea obiectelor de infrastructura rezultate);

• vor fi promovate incluziunea sociala, combaterea discriminării şi a excluziunii sociale, prin măsuri care să susţină şi să completeze strategiile naţionale şi politicile de ocupare; • Vor creste oportunităţile de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu risc ridicat de excluziune, cu accent pe masurile active (învăţare pe parcursul întregii vieţi, calificare, recalificare etc).; • Va fi facilitat accesul grupurilor tinta pe piata muncii; • Vor fi combatute discriminarea si inegalitatea pe piata muncii; • Se vor dezvolta competentele si sprijinirea grupurilor dezavantajate pentru insertia pe piata muncii prin proiectul vizat in comunitatea Slanic Moldova; • Prin aportul financiar adus la realizarea proiectului vizat, membrii comunitatii vor simti ca sunt implicati in procesul decizional al localitatii, va domina spriritul civic, educatia cetateneasca, va creste moralul persoanelor implicate activ in acest proiect; • Va fi intărita capacitatea autoritatii locale de a acorda servicii sociale de calitate in funcţie de nevoile comunitatii; • Consiliul Local Slanic Moldova, in calitate de applicant va bebeficia la finalul proiectului de un centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala functional, cu dotari corespunzatoare normelor europene, care sa furnizeze servicii de calitate superioara intregii comunitati locale, regiunii Nord-Est si altor regiuni din tara; • Va creşte gradului de implicare a comunitatii in gestionarea nevoilor sociale; • Vor fi create noi locuri de munca in cadrul centrului comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova • Se va imbunatati perceptiei comunitatii fata de familiile in dificultate • Va creste gradul de integrare sociala a grupurilor tinta

i. situaţia grupurilor ţinta;

- Personalul disponibilizat din sectorul minier reprezinta in arealul afectat de programul national de inchidere a minelor o problema sociala majora (10% din populatia activa, 5% din populatia localitatii). Asumarea consecintelor disponibilizarilor din acest sector de catre autoritatile publice locale inseamna si identificarea de solutii auxiliare ce confera acestei categorii oportunitati si alternative de reconversie profesionala, recalificare si perfectionare profesionala, pentru a diminua disparitatile si efectele negative produse.

- Serviciile si produsele conferite de catre agentii economici din diferite sectoare de activitate trebuie ridicate la standardele impuse de statutul de tara membra a Uniunii Europene a Romaniei, fapt ce ne obligata sa ne aliniem tarilor care fac parte din blocul comunitar. Perfectionarea angajatilor si a managerilor sau administratorilor companiilor private reprezinta cheia de succes in vederea indeplinirii obiectivelor propuse si asumate in perioada de preaderare.

- Absolventii formelor de invatamant preuniversitar, universitar, postuniversitar au nevoie de formare si perfectionare continua, pentru a ridica nivelul cunostintelor acumulate in diferitele forme de invatamant urmate.

- Ca si personalul disponibilizat din sectorul minier, celelalte categorii sociale disponibilizate din diferite sectoare de activitate, trebuie sprijinite in identificarea altor posibilitati de a continua o viata socio-economica normala, evitand ca efectele acestor disponibilizari sa-i transforme intr-o povara sociala pentru administratiile publice locale.

- Personalul Seviciilor Publice de alimentare cu apa potabila, apa uzata, Salubritate, iluminat stradal, Serviciului Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta, SC Util Prest Serv SRL, din subordinea Consiliului Local Slanic Moldova vor beneficia de conditii optime de lucru: birouri pentru personalul administrativ, atelier tehnic utilat, garaj pentru autovehiculele serviciilor, echipamente si utilaje noi specifice etc.

ii. Capacitatea tehnica şi manageriala a solicitantului (Consiliul Local Slanic Moldova) este probata prin numarul mare de proiecte ce surse de finantare nerambursabile implementate intre anii 2004-2008, de asemenea detine resurse umane specializate pe diferitedomenii de activitati, detine dotari si echipamente pentru exercitarea rolului de management de proiect. Consiliul local Slănic-Moldova, deţine un spaţiu în localitatea Slănic Moldova, strada Vasile Alecsandri nr.4. Spaţiul utilizat este în suprafaţa de 580 mp.,respectiv construit 170 mp., compartimentat în 15 spaţii individuale, pentru serviciile specifice activitaţii de adminitraţie publică.

Dotari echipamente : - PC-uri : 24 bucati, imprimante (matriciale, ink jet, laser) :18 bucăţi, copiatoare : 3 bucăţi, scanere : 2 bucăţi, aparat foto digital : 1 buc., linie telefonică digitală fixă şi mobilă, fax-uri : 2 bucăţi, server reteă locală : 1 bucată, mobilier adecvat pentru toate spatiile utilizate, internet (ADSL - 4Mb), mijloace de transport: 5 automobile. Din care alocate proiectului: - PC-uri : 3 bucăţi, imprimante (matriciale, ink jet, laser) : 3 bucăţi, copiatoare : 1 bucăţi, scanere : 1 bucăţi, aparat foto digital : 1 buc., linie telefonică digitală fixă şi mobilă, fax-uri : 1 bucăţi, server reţea locală : 1 bucată, mobilier adecvat pentru toate spaţiile utilizate, internet (ADSL - 4Mb), mijloace de transport: 1 automobile. În vederea implementării cu succes a proiectului vizat, Consiliul Local Slănic Moldova va folsi următoarele instrumente:- program soft-wear legislativ cu actualizare zilnic on-line ; site instituţie; politici şi legislaţii de aparare civila; servicii direct implicate în colaborarea cu U.I.P.-ul proiectului :

49

Personalul compartimentului achiziţii publice : va organiza procedurile de achiziţie publică, în conformitate cu legislaţia în vigoare (O.U.G. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitii publice) ; va consilia echipa de implementare pe probleme de achiziţie publică, oferte etc. Personalul serviciului juridic : va controla şi superviza activitatea de implementare pe aspectele juridice (regimul juridic al terenurilor pe care se execută lucrările, legalizări acte instituţie, elaborare şi avizare a contractelor încheiate, conformări cu originalul ale actelor în xerocopie, emitere dispoziţii cu caracter juridic, organizări şedinţe de consiliu local referitoare la cerintele impuse de proiect etc). Personalul compartimentului urbanism : se va ocupa de obţinerea avizlor şi acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism, va emite autorizaţia de construire (respectând prevederile Legii 50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată-cu modificarile şi complectările ulterioare); va monitoriza permanent conformitatea lucrărilor efectuate şi respectarea prevederilor urbanistice pentru lucrări de construire ; va participa alături de personalul tehnic la faza de punere în funcţiune, recepţie la terminarea lucrărilor, recepţie finală, omologare obiectiv şi dare în folosinţă ; va întocmi rapoarte de specialitate cu privire la obiectivul aflat în execuţie ; Echipa de proiect : 1. MANAGER - calificări/aptitudini: - curs de management de proiect, abilităţi de comunicare, responsabil dezvoltare şi integrare europeană, experienta ridicata in in accesarea si gestionarea programelor cu finantare extrabugetara, student Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea Danubius Galati anul II, bun utilizator I.T (curs ECDL), cunoscator limbi straine (engleză franceza scris şi vorbit), bun consolidator de grup, disponibilitate, flexibilitate, curs gestionarea deşeurilor solide, promotor imagine localitate, membru reţea judeţeană promovare si diseminare informaţii europene în mediul rural (Instituţia Prefectului), responsabil Punct de Informare publica Slanic Moldova 2. RESPONSABIL INFORMARE PUBLICA - calificări/aptitudini: - curs de management de proiect, experienta ridicata in in accesarea si gestionarea programelor cu finantare extrabugetara, student Facultatea Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea Spiru Haret – Bacau anul II, bun coordonator al implementarii de proiecte, capacitate decizională ridicată, abilităţi de comunicare şi exprimare, bun consolidator de grup, experienţă în identificarea şi implementarea proiectelor, bun utilizator I.T. (curs ECDL), responsabil probleme de urbanism (tehn. urbanism), cunoscător limbi straine (engleză vorbit şi scris, franceză vorbit şi scris), responsabil dezvoltare şi integrare europeană, flexibilitate, disponibilitate. 3. RESPONSABIL FINANCIAR-CONTABIL - calificări/aptitudini: - Studii superioare în domeniu, masterand în domeniu, abilităţi manageriale în domeniul financiar-contabil, bun utilizator I.T (curs ECDL), bun cunoscător al politicilor financiar-contabile, cursuri suplimentare (INA) de perfecţionare în domeniu, experienţă similară în domeniul implementării de proiecte Phare şi a celor cu finantare din diferite surse legal constituite, responsabil cu achiziţiile şi investiţiile, atribuţiuni în relaţiile cu băncile, responsabil cu gestionarea veniturilor bugetului consolidat local. 4. RESPONSABILUL TEHNIC - calificări/aptitudini: - studii superioare în domeniu, experienţă profesională ridicată, şef serviciu public apă-canal, respectiv şef gospodărire comunală, experienţă ridicată în proiecte similare, abilităţi de coordonare tehnică a lucrărilor pe faza de executie, proiectare şi engineering. Activităţile din cadrul proiectului vizat, folosirea eficientă a instrumentelor de lucru, cât şi colaborarea în derularea proiectului cu personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului în procesul de implementare, se vor încadra în strategia de desfăşurare şi implementare pentru proiectul vizat.

g. informaţii cu privire la: 6 funcţionarea structurilor create pentru implementarea subproiectului (CDSEC şi CCUEL, şi adunarea cetăţeneasca) după finalizarea subproiectului;

- CDSEC şi CCUEL şi adunarea cetăţeneasca vor continua activitatea de monitorizare a rezultatelor dupa implementarea subproiectului, avand rol consultativ si colaborand cu administratia publica locala in vederea cresterii rentabilitatii „Centrului comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova”, inlaturarii tuturor factorilor ce pot influenta negativ desfasurarea activitatilor si atingerea obiectivele propuse;

- Implicarea in alte proiecte similar.

7 rolul CDSEC după finalizarea subproiectului;

Membrii CDSEC isi vor intensifica activitatea in vederea identificarii altor nevoi din comunitate, solutionarii acestora, atragerii de noi finantari nerambursabile care sa ridice nivelul de trai al cetatenilor, vor continua activitatile de promovare a turismului local, se vor ocupa de imbunatatirea imaginii localitatii pe plan national si international, vor contribui la atragerea investitorilor in zona, precum si de crearea de noi locuri de munca cu un grad ridicat de salarizare. Dupa indeplinirea obiectivului din proiectul propus, CDSEC va avea in vedere realizarea urmatorului Plan de măsuri: politici, programe, proiecte Politica 1: Susţinerea dezvoltării forţei de muncă în concordanţă cu politicile de dezvoltare economică Program 1.1. Accelerarea procesului de integrare a forţei de muncă disponibile la nivel urban şi rural. Proiecte:

Coordonarea cu AJOFM Bacău şi a agenţilor economici a activităţilor de organizare şi distribuire a informaţiilor referitoare la existenţa locurilor de munca disponibile la nivel judeţean.

50

Implicarea, pe baza de indicatori de performanţă, a sectorului privat în servicii de identificare şi ulterior de angajare a forţei de muncă disponibile în scopul grăbirii procesului de integrare a acestora în piaţa de muncă. Program 1.2. Suport pentru reciclarea/reconversia forţei de muncă disponibile Proiecte:

Organizarea de programe de training pentru reciclarea/reconversia forţei de muncă, în parteneriat cu organizaţii abilitate/ acreditate pentru aceste activităţi Politica 2: Imbunătăţirea calităţii şi creşterea ofertei de servicii publice în satele reşedinţă de comună, în vederea întăririi rolului acestora de centre de servicii pentru zonele rurale Program 2.1. Susţinerea şi dezvoltarea sistemului de educaţie vocaţională în mediul rural Proiecte:

Dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale prin introducerea lor în programa de învăţământ Program 2.2. Susţinerea şi dezvoltarea sistemului de sănătate în mediul rural Proiecte:

Imbunătăţirea sistemului de asistenţă medicala primară Imbunătăţirea sistemului centrelor de permanenţă în mediul rural

8 Continuarea / extinderea investiţiei realizate prin subproiect; Continuarea si extinderea investitiei realizate prin proiect se vor realiza chiar din resursele financiare preconizate a fi adunate prin activitatile desfasurate in cadrul centrului comunitar (venituri obtinute din chirii - sali sedinta -, organizare simpozioane si intruniri de afaceri, organizare cursuri formare profesionala, recalificare si perfectionare, din activitati de consiliere pe diferite domenii, vanzare produse promotionale si artizanat, organizare de festivaluri, targuri de arta mestesugareasca, expozitii si evenimente culturale, spectacole si alte festivitati, venituri obtinute prin elaborare de strategii de dezvoltare pe diferite domenii, cereri de finantare nerambursabile, incheierea de parteneriate publice-private, sponsorizari si donatii etc), precum si din resurse financiare obtinute de la bugetul local, finantari europene etc.

9 impactul asupra accesului la pieţe, calităţii drumurilor realizate, calităţii serviciilor de utilitate publica, invatamant, şi sănătate după caz

Succesul cu care va fi implentat subproiectul „Centrul comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” va incuraja intreaga comunitate in a participa si a se implica activ si in alte proiecte investitionale realizate de administratia publica locala. Obiectivul investitional realizat prin intermediul proiectului va conferi intregii comunitati un grad ridicat de accesibilitate la serviciile de formare profesionala, la informatie si consiliere privind dezvoltarea afacerilor personale, promovarea localitatii si a traditiilor nationale, acest tip de servicii fiind o noutate in comunitate.

h. impactul economic estimat al subproiectului

Beneficiile sociale reprezintă externalităţi pozitive generate asupra entităţilor implicate în proiect de implementarea efectivă a acestuia. Datorită naturii lor, nu toate aceste beneficii pot fi cuantificate în expresie monetară şi cuprinse în analiza cost-beneficiu.

Principala entitate pentru care implementarea proiectului generează beneficii sociale este reprezentată de gospodăriile populaţiei din oraşul Slănic Moldova. Reabilitarea centrului comunitar va determina, la nivelul gospodăriilor populaţiei, următoarele beneficii sociale:

• creşterea calităţii şi cantităţii serviciilor publice; • posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor. • creşterea calităţii vieţii prin reducerea gradului de poluare • creşterea veniturilor populaţiei datorită creării de noi locuri de muncă; • venituri viitoare ale populaţiei din dobândirea unei meserii În ceea ce priveşte agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în oraşul Slănic Moldova, implementarea proiectului generează

beneficii reprezentate de posibilitatea inofrmării publice cu privire la fonduri europene accesibile, prin realizarea de evenimente socio-culturale.

a) Beneficiu social din creşterea numărului serviciilor publice şi a calităţii acestora Beneficiile populaţiei din creşterea numărului serviciilor publice şi a calităţii acestora se datorează înfiinţării de birouri necesare

funcţionării instituţiilor descentralizate ale primăriei, modernizării remizei de pompieri şi realizării unui garaj pentru autovehiculele din dotarea primăriei. Pentru cuantificarea acestui beneficiu social, am procedat la realizarea unui chestionar aplicat unui număr de 100 de gospodării ale oraşului (aporximativ 5,55 % din totalul gospodăriilor) cu scopul de a determina care este valoarea la care locuitorii (beneficiarii proiectului investiţional) evaluează toate aceste aspecte referitoare la creşterea calităţii şi cantităţii serviciilor publice. Conţinutul chestionarului, explicitarea acestuia, rezultatele obţinute şi analiza statistică a acestora sunt prezentate în anexă. Astfel, beneficiul social al unui individ a fost estimat indirect, prin disponibilitatea sa de a plăti un anumit tarif pentru realizarea centrului comunitar în care îşi vor desfăşura activitatea diverse instituţii ale primăriei. În urma aplicării chestionarului a rezultat că, în medie, o gospodărie din oraşul Slănic Moldova este dispusă să plătească un tarif mediu de 25 lei/an pentru creşterea calităţii serviciilor publice

b) Beneficiu social din posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor Acest beneficiu se datorează înfiinţării unui atelier mecanic în cadrul centrului, destinat formării profesionale a cetăţenilor, prevăzut

cu vestiare şi grupuri sanitare. Pentru cuantificarea acestui beneficiu social, am procedat la realizarea unui chestionar aplicat unui număr de 100 de gospodării ale oraşului (aproximativ 5,55% din totalul gospodăriilor) cu scopul de a determina care este valoarea la care locuitorii (beneficiarii proiectului investiţional) evaluează toate aceste aspecte referitoare la posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor într-un atelier mecanic. Conţinutul chestionarului, explicitarea acestuia, rezultatele obţinute şi analiza statistică a acestora sunt prezentate în anexă. Astfel, beneficiul social al unui individ a fost estimat indirect, prin disponibilitatea sa de a plăti un anumit tarif pentru realizarea

51

atelierului mecanic încadrul centrului comunitar. În urma aplicării chestionarului a rezultat că, în medie, o gospodărie din oraşul Slănic Moldova este dispusă să plătească un tarif mediu de 15 lei /an pentru înfiinţarea atelierului mecanic.

c) Beneficiu social din reducerea poluării

Beneficiul social din reducerea poluării rezultă din faptul că, în prezent construcţia existentă, abandonată, poluează imaginea localităţii fundamentând decizia de a i se conferi cât mai urgent o destinaţie utilă şi a fi introdusă în circuitul economic al staţiunii Slănic Moldova. Pentru cuantificarea acestui beneficiu social, am procedat la realizarea unui chestionar aplicat unui număr de 100 de gospodării ale oraşului (aporximativ 5,55 % din totalul gospodăriilor) cu scopul de a determina care este valoarea la care locuitorii (beneficiarii proiectului investiţional) evaluează toate aceste aspecte referitoare la posibilitatea reabilitării centralei termice respective. Conţinutul chestionarului, explicitarea acestuia, rezultatele obţinute şi analiza statistică a acestora sunt prezentate în anexă. Astfel, beneficiul social al unui individ a fost estimat indirect, prin disponibilitatea sa de a plăti un anumit tarif pentru reabilitarea centralei termice de zonă, în scopul reducerii poluării. În urma aplicării chestionarului a rezultat că, în medie, o gospodărie din oraşul Slănic Moldova este dispusă să plătească un tarif mediu de 10 lei /an pentru reabilitarea centralei termice.

În aceste condiţii, beneficiile sociale ale populaţie anuale referitoare la creşterea calităţii şi cantiăţii serviciilor publice, posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor şi reducerea poluării au fost estimate conform următoarei formule:

GTSTSTSBS ×++= )( 321

unde: BS – beneficiul social anual generat de creşterea calităţii şi cantiăţii serviciilor publice, posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor şi reducerea poluării; TS1 – tariful social mediu anual pe care o gospodărie este dispusă să îl plătească pentru creşterea calităţii şi cantiăţii serviciilor publice; TS2 - tariful social mediu anual pe care o gospodărie este dispusă să îl plătească pentru posibilitatea formării profesionale a cetăţenilor; TS3 - tariful social mediu anual pe care o gospodărie este dispusă să îl plătească pentru reducerea poluării; G – numărul total de gospodării

i. Beneficiu social din crearea de noi locuri de muncă Următorul beneficiu social constă în creare de noi locuri de muncă care se concretizează în venituri salariale suplimentare pentru

populaţia localităţii. În conformitate cu estimările proiectantului tehnic de specialitate, pe perioada celor 4 luni de realizare a investiţiei se vor crea 30 noi locuri de muncă temporare.

j. Beneficiu social din venituri viitoare ale populaţiei din dobândirea unei meserii

Acest beneficiu rezultă din posibilitatea obţinerii în viitor de venituri (din exteriorul oraşului) de către cetăţenii care au urmat cursul de formare profesională, începând din anul 2 1.190 – salariul mediu net lunar din buletinul lunar (din buletinul statistic lunar nr 5 /2008) 10% = 12/120 adică veniturile a 12 meseriaşi din 120 să provină din afara oraşului

52

CAPITOLUL 10 PARTENERI AI SOLICITANTULUI

Parteneri eligibili ai solicitantului pot fi persoane juridice legal constituite interesate şi persoane fizice beneficiari ai subproiectului care sunt de acord să contribuie financiar la realizarea subproiectului.

2.17 Descrierea partenerilor

Aceasta secţiune trebuie completata pentru fiecare organizaţi/ partener.

Specificaţie Organizaţie/ Partener 1

Denumirea legala completa (numele organizaţiei) SC UTIL PREST SERV SRL

Populaţia reprezentata 4996

Adresa oficiala SLANIC MOLDOVA, STR. N. BALCESCU NR. 8A, JUD. BACAU

Persoana de contact ADMINISTRATOR ec. VANASILA IOAN

Telefon 0234/348119 0751257877

Fax 0234/348829

Adresa e-mail ioan_vanasila@yahoo.com

Număr de angajaţi (permanenţi şi temporar) 17

Alte resurse relevante Venituri obtinute din lucrari de constructii executate

Istoricul cooperării cu Solicitantul Societate prestari servicii constructie – lucrari executate pentru solicitant

Rolul şi implicarea în pregătirea subproiectului propus Cofinantare subproiect cu suma de 12.000$

Rolul şi implicarea în implementarea subproiectului propus

Monitorizare lucrari de reabilitare/modernizare imobil executate

Experienţa în subproiecte similare, în legătura cu rolul în implementarea subproiectului propus

SC Util Prest Serv SRL Slanic Moldova a executat in perioada 2004-2008 lucrari ce vizeaza reabilitarea peisagistica a parcului statiunii Slanic Moldova (alei pietonale), amenajarea zonei de comert stradal, lucrari de constructie sera floricola, constructie hala fabricare borduri si dale trotuar, captari ape pluviale in parcul statiunii, lucrari de reparatie, zugraveli si vopsitorie scoli si gradinite din oras etc.

Actul prin care reprezentanţii legali ai parţilor aproba parteneriatul HCL nr. 92 / 18.09.2008; Acord de parteneriat

Important: La acest capitol se va ataşa şi acordurile de parteneriat, legalizate notarial

53

2.18 Acordul de parteneriat

Se ataşează acordurile de parteneriat încheiate cu fiecare partener în forma :

Acord de parteneriat intre:

Consiliul Local al Orasului Slanic Moldova, cu sediul in str. Vasile Alecsandri nr. 4, jud. Bacau, Cod

Fiscal 4278442, solicitantul subproiectului “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” reprezentat de Primar ec. Serban Andrei şi SC UTILPRESTSERV SRL Slanic Moldova, cu sediul in str. Nicolae Balcescu nr. 8A, jud. Bacau, J.04/1414/2004, C.U.I. RO 16652035, reprezentata de Administrator ec. Vanasila Ioan, în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 92/2008 am încheiat prezentul acord de parteneriat având la baza următoarele principii de buna practica:

1. toţi partenerii trebuie să ia cunoştinţa de subproiect şi să-şi asume rolul care le revine în promovarea şi implementarea acestuia printr-o declaraţie de parteneriat care va fi ataşata la prezentul capitol (declaraţie - am citit şi sunt de acord cu conţinutul subproiectului/completările şi modificările; aduse acestuia în vederea transmiterii către ANDZM. Ne obligam să acţionam în conformitate cu acordul de parteneriat. Semnează reprezentantul desemnat, şi numărul documentului de împuternicire din data, data înregistrării la APL a declaraţiei)

2. partenerii se vor consulta şi informa reciproc despre evoluţia subproiectului;

3. completările şi modificările majore apărute pe parcursul implementării proiectului trebuie aprobate de parteneri inintea transmiterii lor către ANDZM pentru care aceştia vor da o declaraţie conform punctului 1. să

Părţile se angajează sa:

1. Consiliul Local al Orasului Slanic Moldova va cofinanta subproiectul “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” cu suma de 48.000 $ precum si toate costurile neeligibile, toate depăşirile valorii contractului de construcţie şi toate costurile asociate cu pregătirea subproiectului şi elaborarea aplicaţiei, adica 8% din valoarea grantului acordat de catre ANDZM de 600.000$; 2. SC UTILPRESTSERV SRL Slanic Moldova va cofinanta subproiectul “Centru comunitar de dezvoltare, informare publica si formare profesionala Slanic Moldova” cu suma de 12.000 $, adica 2% din valoarea grantului acordat de catre ANDZM de 600.000 $

(Se înscriu obligaţiile şi drepturile pe care şi le asuma părţile)

Acordul de parteneriat este valabil pe toata durata executării subproiectului şi poate fi prelungit prin voinţa parţilor prin acte adiţionale.

Acordul de parteneriat încetează prin voinţa parţilor sau poate fi denunţata unilateral atunci când una dintre părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile daca prin aceasta nu se creează prejudicii partenerului.

Rezolvarea neînţelegerilor ce pot decurg din prezentul acord se vor rezolva pe cale amiabila în termen de 30 zile calendaristice de la notificare sau în instanţa competenta din municipiul Onesti, daca s-au epuizat căile amiabile.

Prezentul acord de parteneriat a fost încheiat în 2 exemplare, ambele având valoare de original constituind împreuna un singur act juridic.

Reprezentant al APL REPREZENTANT SC UTILPRESTSERV SRL PRIMAR ADMINISTRATOR ec. Serban Andrei ec. Vanasila Ioan

54

2.19 Acordul beneficiarilor

Se ataşează acordurile încheiate cu fiecare beneficiar în forma :

Subsemnatul ………………………(nume, prenume, CNP) legitimat cu actul de identitate ……….. seria ………. Nr. ……………. Având în familie ……… persoane şi un venit net lunar de …....... RON pe familie sunt de acord să plătesc contribuţie de …........... RON pentru realizarea subproiectului ……………………………………(titlul subproiectului) pana la data de …………. in …… rate.

Beneficiar Data

Ambele acorduri se vor legaliza la un notar public

55

CAPITOL 11 MATRICE CADRUL LOGIC PENTRU MONITORIZAREA SUBPROIECTULUI

Specificaţie Logica intervenţiei Indicatori de realizare verificabili în mod obiectiv Surse şi mijloace de verificare ipoteze

Obiective generale

Care este obiectivul general la care va contribui subproiectul?

Crearea „Centrului Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala” ca cerinta a atenuarii impactului social nefavorabil al închiderii minelor şi de revitalizare a activităţilor economice, în regiunile miniere incluzând: crearea capacităţii instituţionale la nivelul comunităţii şi pentru activităţile de dezvoltare locală din regiunile miniere prin Schema Infrastructură locală, precum si alte forme de finantare nerambursabile;

Care sunt indicatorii cheie pentru obiectivul general? - Cost pe mp; - Gradul de ocupare al cladirii;

Care sunt sursele de informare pentru aceşti indicatori - APL

Autoritatea locala ramane proprietarul Centrului

Obiectivele specifice

Care sunt obiectivele specifice pe care intenţionează să le atingă subproiectul? 1.Crearea unei structuri-suport pentru relansarea activitatilor economice traditionale zonei, desfasurate conform normelor şi regelementărilor europene bazate pe noi activitati in turisn, agroturism, servicii, arta mestesugara, etc şi pe un sistem de consultanţă; 2. Crearea structurilor necesare care să asigure informarea publica a institutiilor publice, agenti economici si persoane fizice din tara si strainatate; 3.Crearea unor structuri educationale capabile sa asigure formarea, conversia/reconversia profesionala

Care sunt indicatorii cantitativi şi / sau calitativi care arata daca şi in ce măsura obiectivele specifice ale subproiectului au fost atinse? - Nr. Cursanti - Nr. Diplome - Nr. Ag ec consiliuat - 100%promovabilitate - 100% proiecte depuse si finantate - 100% initiative finalizate in urma consilierii - Cresterea cu 5% lunar a utilizatorilor serviciilor centrului

Care sunt sursele de informare care exista sau care pot fi colectate? Care sunt metodele necesare pentru a obţine aceste informaţii? - APL - AJFM - CNFPA - PARTENERI - REGISTRUL COMERTULUI CAMERA DE COMERT

Care sunt factorii si condiţiile, in afara controlului direct al subproiectului (externi), necesari pentru atingerea acestor obiective:

AJOFM si alte entitati abilitate conf. legii vor furniza serviciile in cadrul centrului pe baza parteneriatului cu APL SM

Ce riscuri trebuie luate in considerare? -impedimente in selectarea furnizorilor de cursuri abilitati; - inadaptibilitatea la cerintele pietei; - nesincronizarea temporal a cererii si ofertei fortei de munca create in cadrul centrului.

Rezultate aşteptate

Care sunt rezultatele concrete prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor specifice? - 30 nr locuri de munca nou create in centrul comunitar - un sediu administrativ reabilitat pentru centru comunitar de dezvoltare socio-economica Slanic Moldova in

Care sunt indicatorii prin care se măsoară daca si in ce măsura subproiectul realizează rezultatele si efectele aşteptate? - Nr. Cursanti - Nr. Diplome - Nr. Ag ec consiliuat

- 100% promovabilitate

Care sunt sursele de informare pentru aceşti indicatori? - APL - AJFM - CNFPA - PARTENERI - REGISTRUL COMERTULUI

Care sunt factorii externi si ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a obţine rezultatele aşteptate conform graficului? - ANDZM – sa respecte prevederile din contract - AJOFM – sa organizeze

56

care vor functiona inclusiv serviciile de gospodarie comunala din orasul Slanic Moldova (Parter: 1 hol acces,1 magazie, 1 vestiar barbati, 1 vestiar femei, 1 camera pompieri, 1 birou, 1 grup sanitar,1 camera 2 centrale termice murale, 1 atelier tehnic scoala, 1 garaj; Etaj: 2 holuri+sala asteptare, 1 oficiu; 1 camera centrala termica murala, 1 grup sanitar femei, 1 grup sanitar barbati, 1 sala seminarii, 1 sala sedinte 40 locuri, 8 birouri; - 250 persoane disponibilizate din sectorul minier recalificate; - 100 persoane/an din administratia publica locala perfectionate; - 10.000 persoane/an vor avea acces la informatie cu caracter turistic online; - 40 agenti economici/an isi vor perfectiona un nr. de 80 specialisti etc - 1 cladire „S+P+1+M” si terenul aferent (parcaje+accese+spatii verzi) reabilitate si reintroduse in circuitul urban; - 20 Cursuri calificare, recalificare, perfectionare organizate/an; - 60 Persoane/an vor fi consiliate cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala; - 100 Agenti economici/an vor fi consiliati cu privire la oportunitati de finantare si dezvoltare locala si regionala; - 24 Seminarii intalniri de afaceri, simpozioane/ an Care sunt efectele si beneficiile preconizate ale subproiectului? - Personal recalificat; - Informatii permament actualizate; - Servicii de consultanta in zona Ce îmbunătăţiri vor fi determinate de subproiect în comunitate? - furnizarea de servicii publice de calitate - personal calificat - scaderea ratei somajului - dezvoltarea economica

- 100% proiecte depuse si finantate - 100% initiative finalizate in urma consilierii - Cresterea cu 5% lunar a utilizatorilor serviciilor centrului

- CAMERA DE COMERT cursurile de pregatire conf acor de parteneriat cu APL - CJ – sustine financiar programul de instruire al centrului si sustine intruirea profesionala a functionarilor di APL mici

57

Activităţi

Care sunt activităţile cheie de realizat şi in ce succesiune pentru a produce rezultatele vizate?

Reabilitarea imobilului; 1.Organizare proceduri achiziţii publice proiectare (proiect tehnic execuţie)-atribuirea contractului 2 .Obţinere autorizaţie de construire; 3. Organizare achiziţii publice execuţie lucrări construire (contractarea lucrarilor)-atribuirea contractului; 4.Executia lucrarilor 5.Receptia lucrarilor 6. Omologare obiectiv

Promovare, marketing; Elaborarea manualelor operationale

de consultanta si informare publica ; Identificarea partenerilor si

semnarea parteneriatelor pentru cresterea valorii adaugate a Centrului ;

Activitatea de informare (implementarea strategiei si metodologiei de informare a ANDZM activitate care se desfasoara la ora actuala in puctul de informare piblica)

Activitatea de formare (stabilirea nevoii de formare numarul de persoane si tipuri de curs, organizarea cursurilor confor metodologiei CNFPA,

Activitatea de consultanta

Care sunt mijloacele necesare pentru implementarea acestor activităţi (ex. personal, echipament, instruire, studii, bunuri, facilitate operaţionale etc.?) - Inetrnet - Infrastructura IT - Personal - Echipamente - Consumabile

Care sunt sursele de informare privind progresul subproiectului?

- APL - Executant - ISC - AJOFM - REGISTRUL COMERTULUI - CAMERA DE COMERT

Ce pre-condiţii sunt necesare înainte de începerea subproiectului? Conditiile de eligibilitate din manual Care sunt condiţiile care trebuie să existe, in afara controlului direct al subproiectului, pentru a fi posibila implementarea activităţilor planificate? - Existenta unui cadru legal pentru desfasurarea activitatilor de formare profesionala si consultanta.

Pentru fiecare subproiect din căsuţele din matrice se vor înscrie informaţiile solicitate care fac obiectul monitorizării

58

CAPITOLUL 12 DECLARATII ALE SOLICITANTULUI

12.1 Declaratia de angajament a solicitantului

a. se ataşează declaraţia de angajament în forma:

Subsemnatul Serban Andrei, reprezentant legal al Consiliului Local Slanic Moldova care intenţionează să solicite un grant pentru finanţarea subproiectului „Centru Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala Slanic Moldova” în cadrul programului de infrastructura finanţat din subcomponenta de infrastructura municipala a subproiectului :Închiderea Minelor Refacerea Mediului şi Regenerare Socio Economica” finanţat prin acordul de împrumut dintre România şi BIRD, 4759 – RO declar următoarele.

iii. Consiliul Local Slanic Moldova este proprietarul de drept al facilitaţilor existente şi al terenului aferent subproiectului propus;

iv. Consiliul Local Slanic Moldova va asigura ca întregul teren necesar pentru construcţia, exploatarea şi întreţinerea subproiectului „Centru Comunitar de Dezvoltare, Informare Publica si Formare Profesionala Slanic Moldova” va fi exploatat sau va fi făcut disponibil liber de sarcini în timp util;

v. Consiliul Local Slanic Moldova se angajează ca va furniza, în numerar, contribuţia locala ce ii revine din „costurile eligibile” şi va finanţa toate costurile neeligibile, toate depăşirile valorii contractului de construcţie şi toate costurile asociate cu pregătirea subproiectului şi elaborarea aplicaţiei;

vi. Consiliul Local Slanic Moldova va menţine proprietatea facilitaţilor construite prin subproiect, pe o perioada de cel puţin 5 (cinci) ani după finalizarea/darea în exploatare a acesteia şi-i va asigura exploatarea şi întreţinerea în aceasta perioada.

NUMELE SEMNATARULUI: EC SERBAN ANDREI

FUNCŢIA: PRIMAR

SEMNĂTURA:

59

12.2 Declaraţia de certificare a solicitantului

a. se ataşează „Declaraţia de certificare a solicitantului în forma:

Subsemnatul, în calitate de reprezentant legal al organizaţiei solicitante pentru prezentul subproiect, certific următoarele:

1. informaţiile furnizate în aceasta aplicaţie sunt corecte; şi

2. solicitantul şi partenerii acesteia (daca este cazul) sunt eligibili conform cu capitolul 2 subcapitolul 2.1 din manual

12.3- Anexe ale subproiectului

Anexa A Studiul de fezabilitate elaborat în conformitate cu cerinţele legislaţiei romaneşti incluzând devizul general al investiţiei calculat în US$ împreuna cu valoare ratei de schimb ROL/US$ folosita în calcularea devizului estimativ de lucrări. (Studiul de fezabilitate nu trebuie să fi fost elaborat sau revizuit cu mai mult de un an înainte de martie 2006. Se include o copie a aprobării studiului de fezabilitate emisa de consiliul local/consiliul judeţean, după caz - precum şi o copie de pe certificatul de urbanism.)

Anexa B raportul asupra studiului de fezabilitate întocmit de un consultant de specialitate independent, incluzând obiectivele lucrărilor, localizarea, descrierea cantitativa, estimarea costurilor, analiza financiara, analiza socio- economica şi analiza de risc şi sensitivitate. Acest raport va suplimenta şi va folosi, informaţiile din subproiect.

Anexa C Studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmit în conformitate cu cadrul de mediu din anexa 1 ai HG 918/2002 art. 11 al. 1

Anexa D Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului însoţit de observaţiile reieşite din dezbaterea publica conform cu ai HG 918/2002 art. 11 al. 2. Se include o copie a acordului de mediu daca acesta s-a dovedit necesar conform cu HG 918/2002 art. 6, art. 11 ai art. 12

Nume şi prenume, act de identitate, CNP:

SERBAN ANDREI; CI: XC nr. 087464; CNP: 1611020047344

Funcţia: PRIMAR

Semnătura:

Data şi locul:

60

Lista de verificare

În atenţia solicitantului Înainte de a trimite propunerea dumneavoastră, va rugam să verificaţi ca aplicaţia este completa

Propunerea de subproiect

□ Propunerea este completa şi a fost redactata în conformitate cu formularul standard din anexa 4

□ Exista un original şi 3 copii ale tuturor documentelor;

□ Propunerea, toate anexele acesteia şi orice informaţie suplimentara

□ Declaraţiile solicitantului (capitolul 11) sunt semnate)

□ Anexele menţionate la subcapitolul 12.3