Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · 2...

1

Presentat ion by Razvan Mustata

BAZELE CONTABILITĂŢIIPROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ 1

Bazele contabilităţii

Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ

Presentation by Razvan Mustata


Informaţii generale

• Cadre didactice

• Curs Bazele contabilităţii

• Prof.univ.dr. DUMITRU MATIŞ

• Seminar• Conf.univ.dr. Victor Müller

• Lect.univ.dr. Beattrice Cuzdriorean

2




• Orarul disciplinei

• Curs Bazele contabilităţii

• Marți, ora 0940 – 1110, sala A2

• Seminar

• Conform orarului afişat la avizier și pe site-ul

FSEGA




• Structura activităţilor didactice

• 14 săptămâni calendaristice, din care:

• 14 săptămâni – curs (90 min.);

• 14 săptămâni – seminar (90 min.).

3




• Sistemul de evaluare

• Sistemul de evaluare al studenţilor pentru această

disciplină este format după următorul algoritm:

• Evaluare pe parcursul semestrului 60%

• Evaluare în sesiunea de vară 40%





• Evaluare pe parcursul semestrului 60%

• Examen parţial 30%

• Activitate la seminar 20%

• Teste pe platforma OLKA 10%

• Evaluare în sesiunea de vară 40%

• Examen final 40%

• Condiţie de promovare a acestei discipline min. nota 5

(cinci) la examen

4





• Toate formele de evaluare sunt examene sunt scrise,

cu excepţia activităţii de la seminar

• Subiecte atât teoretice, cât şi practice

• Examen parţial 90-120 min.

• Examen sesiune 90-120 min.





• Nota obţinută la fiecare formă de evaluare se va

înmulţi cu procentul aferent, iar apoi se adună

punctajele realizate

• Prezenţa la examenul din sesiune este obligatorie

• Tematicile abordate pentru examenul parţial nu sunt

incluse în materia pentru examenul din sesiune

5




• Referinţe bibliografice

• Matiş Dumitru, Bazele

contabilităţii, Editura Casa Cărţii

de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2010




• Referinţe bibliografice facultative

• Horomnea Emil, Fundamentele ştiinţifice alecontabilităţii. Doctrină. Concepte. Lexicon, Editura Tipo

Moldova, Iaşi, 2008

• Matiş Dumitru, Bazele contabilităţii. Aplicaţii teoreticeşi practice, Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2005

• Oprea Călin, Mihai Ristea, Bazele contabilităţii, Editura

Didactică şi Pedagogică R.A.,Bucureşti, 2004

6




• Principalele teme abordate (1)

• Universul contabilităţii: trecut, prezent şi viitor

• Obiectul contabilităţii

• Metoda contabilităţii

• Documentarea operaţiilor economice

• Cuantificarea monetară





• Partida dublă – principiu fundamental al

contabilităţii

• Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării

elementelor patrimoniale cu ajutorul contului

7





• Balanţa de verificare

• Inventarierea elementelor patrimoniale

• Situaţiile financiare ale entităţilor patrimoniale



Obiectivele generale ale cursului

• Introducerea studenţilor în tainele ştiinţei

contabile.

• Formarea abilităţilor necesare pentru

reflectarea în contabilitate a operaţiilor

economice regăsite în realitatea economiei

româneşti .

• Fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor

pentru formarea unui raţionament profesional

autentic.

8



Obiectivele generale ale cursului

• Dezvoltarea capacităţii studentului de a

înţelege activitatea unei entităţi patrimoniale,

desfăşurată în cadrul economiei reale.

• Crearea de condiţii permisive studiului

individual al studentului.

• Implicarea studenţilor în activitatea de

cercetare ştiinţifică studenţească.



Viziuni şi accepţiuni privind

contabilitatea

9



Viziuni şi accepţiuni

• Luca Pacioli s-a născut în anul 1445 în localitateaSansepolcro din Italia şi a încetat din viaţă în anul1517, în aceeaşi localitate.

• A fost un călugăr franciscan, matematician

renumit şi prieten a lui Leonardo da Vinci .

• În anul 1494 Luca Pacioli, a publicat la Veneţiaenciclopedia matematică Summa de arithmetica,

geometria, proportioni et proportionalita.



• Luca Pacioli a afirmat despre contabilitate că puneîn evidenţă:

• “Tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţinepe lume, precum şi toate afacerile mari şi mărunteîn ordinea în care au loc”.


10



• Napoleon Bonaparte susţinea că:

• “... ordinea contabilă este pentru cârmuire legesacră...”.

• Göethe aprecia că:

• “... ea (contabilitatea) este una din cele maisublime creaţiuni ala geniului uman... fiind ooglindă a trecutului şi călăuză a viitorului”.




• Paul Samuelson susţine că:

• “Este absolut indispensabil omului modern de ase iniţia cât de puţin în elementelecontabilităţii”.

• “Toţi cei care lucrează în economie trebuie săfie în măsură să înţeleagă cele două releveeesenţiale, să ştie bilanţul şi contul de profit şipierdere”.


11



• J. Fr. Schär afirma... :

• “Contabilitatea este judecătorul nepărtinitor altrecutului, ghidul necesar al prezentului şiconsilierul indispensabil al viitorului în fiecareîntreprindere”.




Decalog pentru

economistul mileniului III

12



Decalog

• A şti contabilitate nu înseamnă totul.

• A iubi contabilitatea nu este suficient.



• Pentru a înţelege adevăratul mesaj al

cifrelor, trebuie să ştim şi să iubim

contabilitatea.

Decalog

13



Argumente pentru studiul contabilităţii

• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?

• Pentru că trăim într-o lume cu resurse limitate;

• Pentru că primul pas spre prosperitate îl reprezintăchiverniseala;

• Pentru că nimeni nu a eşuat în afaceri atunci când asocotit prea mult. Invers, ... slavă Domnului;




• Pentru că ordinea din cuget trebuie instalată şi înviaţă;

• Pentru că primul semn al declinului în afaceri îlreprezintă lipsa de informare;

• Pentru că fără prudenţă, ordine şi rigoare poţi risipiîntr-o clipă ceea ce ai agonisit o viaţă;


14




• Pentru că este demn să îţi măsori cu cumpătareefortul;

• Pentru că cifrele vorbesc uneori mai relevant decâtcuvintele;

• Pentru că unul dintre cei mai bogaţi oameni aiplanetei (Bill Gates) a fost la originile lui... contabil;





• Pentru că aşa cum a spus Göethe, “contabilitatea

este una din cele mai sublime creaţiuni ale

geniului uman...”

Argumentepentru studiul contabilităţii

15



Universul contabilităţii:

trecut, prezent şi viitor

Conceptul de contabilitate



Conceptul de contabilitatePerspectivele contabilităţii

• Astăzi contabilitatea este definită din două perspective:

• (1) Din perspectivă doctrinară, în contextul căreia

contabilitatea este un concept elaborat, cu valenţe

istorice şi semnificaţii practice.

• Teoria economică actuală defineşte contabilitatea ca

„domeniu şi instrument de cunoaştere a realităţii

economice, referitoare la resursele economice separate

patrimonial. Contabilitatea este apreciată ca fiind,

concomitent, o tehnică, o ştiinţă şi un limbaj

economic”

16



• Astăzi contabilitatea este definită din două perspective:

• (2) Din perspectivă normalizatoare

(de reglementare), în contextul căreia contabilitatea

este definită prin scopul (finalitatea sa), respectiv prin

„produsul său”, situaţiile financiare ale întreprinderii.

Conceptul de contabilitatePerspectivele contabilităţii





Repere istorice în evoluţia contabilităţii

17



Repere istorice în evoluţia contabilităţiiAspecte generale

• Reperele istorice în evoluţia tehnicilor, artei şi ştiinţei

contabile nu pot fi riguros localizate în timp şi

spaţiu.

• Ele sunt dependente de istoriografia contabilă,

respectiv de cine, cum şi unde scrie istoria

contabilităţii.

• Câte „istorii” ale contabilităţii, atâtea repere istorice ale

evoluţiei acesteia.



• Literatura de specialitate identifică patru perioade

în evoluţia generală a contabilităţii titrate sub

următoarele denumiri:

• 1. Originile contabilităţii: cronica evoluţiei neliniare

din perioada Antichităţii şi Evul Mediu;

• 2. Dezvoltarea contabilităţii în partidă dublă la

sfârşitul Evului Mediu: creşterea capacităţii de

cunoaştere;


18



• Literatura de specialitate identifică patru perioade

în evoluţia generală a contabilităţii titrate sub

următoarele denumiri:

• 3. Capitalismul şi contabilitatea: creşterea capacităţii

de a analiza;

• 4. Contemporaneitatea şi contabilitatea:

tendinţe de unificare a limbajului contabil; noile piste

de cercetare contabilă.




Repere istorice în evoluţia contabilităţiiContabilitatea în antichitate şi evul mediu

• Originile contabilităţii se pierd în negura timpurilor şi

încep cu o contabilitate a vânatului realizată pe oase

crestate, vechi de 20.000-30.000 ani.

• Primul autor notabil de contabilitate rudimentară

este considerat suveranul Hammourabi, rege al

Babilonului între anii 2002-1960 î.e.n., deoarece din

perioada domniei sale au fost descoperite numeroase

tăbliţe cu scriere cuneiformă pe care au fost

descifrate înregistrări de elemente livrate, numele

părţilor contractante, menţionarea livrărilor totale sau

parţiale.

19



• Spre anul 300 î.e.n. pe papirusurile descoperite în

Egiptul ocupat de greci (exemplificat fiind papirusul

lui Zenon) s-au decodificat note care făceau distincţia

între fluxurile reale de produse agricole şi fluxurile

monetare.




• Despre civilizaţia romană, Cicerone (104-43 î.e.n.)

lasă preţioase precizări cu privire la registrele

contabile romane care se compuneau din „Codex

accepti et expensi”, (jurnal al veniturilor şi

cheltuielilor), „Adversaria” şi „Ephemeris” care erau

nişte ciorne copiate ulterior în „Codex rationum” care

avea dubla menire, atât de „jurnal” cât şi de „cartea

mare” (în ordine alfabetică; probă în justiţia romană).


20



• În prima parte a Evului Mediu o contabilitate empirică

concretizată într-un „Memorial”, adică un registru

unic descriptiv şi cronologic în termeni de debit şi

credit, în special a relaţiilor cu terţii.




• Pe măsura creşterii volumului afacerilor s-a cerut

întocmirea a două categorii de documente şi anume:

• 1) un rezumat (un extras) al operaţiilor deja

efectuate care reprezintă contabilitatea simplă (în

sensul vechi şi tradiţional al cuvântului) şi

• 2) o previziune a viitorului care presupune un alt

document şi anume bugetul.


21



Repere istorice în evoluţia contabilităţiiApariţia contabilităţii în partidă dublă

• Partida dublă s-a dezvoltat odată cu marile oraşe ale

Italiei de Nord: Florenţa, Veneţia şi Genova, ceea ce

la sfârşitul Evului Mediu, i-a permis marelui învăţat

Luca Pacioli (născut în 1445) să publice la 10

noiembrie 1494 lucrarea „Summa di Arithmetica,

Geometria, Proportioni et Proportionalita”




• În care capitolul al IX-lea al lucrării sale - Tractatus

particularis de computis et scripturis (Tratat particular

despre conturi şi înregistrări) – Pacioli expune pentru

prima dată, de o manieră coerentă, principiile

contabilităţii în partidă dublă.

22



• Luca Pacioli nu este inventatorul contabilităţii în

partidă dublă, ci talentatul ei “favorizator”.

• Tratatul lui Pacioli este prima enciclopedie de

gestiune care face sinteza privind tehnicile cantitative,

comerciale şi contabile, interne şi internaţionale ale

epocii sale.

• Lucrarea lui Luca Pacioli recomandă utilizarea a trei

registre contabile: memorialul, jurnalul şi cartea

mare.




• Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie

utilizate astfel:

• Mai întâi, înregistrarea tuturor operaţiilor în

memorial, fără nici o analiză, în ordinea în care s-au

produs;

• Apoi, reluarea fiecărei înregistrări în jurnal în

termeni de debit şi credit care serveşte, pe de o parte,

la o reclasificare a operaţiilor cronologice din

memorial, iar pe de altă parte, la exprimarea

(evaluarea) lor în aceeaşi unitate de cont (monedă);


23



• Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie

utilizate astfel:

• În fine, reluarea înregistrărilor din jurnal în caiet

sau în cartea mare urma să se facă prin diferenţierea

cu claritate a debitelor care erau marcate cu prepoziţia

„prin” de credite care erau marcate cu prepoziţia „la”.

• Luca Paciolo şi discipolii care i-au urmat nu indică

nici „cu ce” şi nici „cum” să se debiteze şi să se

crediteze conturile şi ignoră ideea de exerciţiu contabil

(financiar).




Repere istorice în evoluţia contabilităţiiContabilitatea în perioada capitalistă

• Economistul german Werner Sombart afirmă în

lucrarea „Der Moderne Kapitalismus” apărută în 1928

că există o legătură de cauzalitate între partida dublă

şi capitalism: „Capitalismul şi partida dublă nu pot fi

disociate în mod absolut, ele se comportă, una vizavi

de cealaltă, precum forma de conţinut”.

• Marile firme industriale şi comerciale capitaliste

încep să-şi analizeze periodic patrimoniul cu ajutorul

bilanţului şi profitul cu ajutorul contului de profit şi

pierdere.

24



• În această perioadă îşi au obârşia principii ca:

independenţa exerciţiului şi continuitatea activităţii.

• În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se

defineşte conţinutul şi sfera de cuprindere a

contabilităţii de gestiune.

• În această perioadă contabilităţii îi revine sarcina de a

urmări mutaţiile de valoare a capitalurilor investite

în întreprinderi, organizarea ei fiind diferită în funcţie

de modurile de reglare a economiei la care a recurs

sau la care poate recurge regimul capitalist.




• Profesorul francez Jacgues Richard identifică, înacest sens, patru tipuri de reglare:

• 1. Reglarea economiei prin falimente, caz în carecontabilitatea este marcată de tehnicile de evaluareaxate pe procedura de lichidare, contabilitatea fiindasociată unui sistem juridic şi social specificcontextului de lichidare;


25



• Profesorul francez Jacgues Richard identifică, în

acest sens, patru tipuri de reglare:

• 2. Reglarea economiei prin acţiunea statului situaţie în

care contabilitatea este caracterizată printr-un puternic

proces de normare şi normalizare de tip public şi

practicarea unor tehnici contabile influenţate, în mod

pregnant, de fiscalitate;




• Profesorul francez Jacgues Richard identifică, în

acest sens, patru tipuri de reglare:

• 3. Reglarea bursieră a economiei specifică

economiilor liberale, exemplificabile fiind economiile

Statelor Unite, Canadei şi Marii Britanii, caz în care

marea grijă a contabilităţii trebuie să fie satisfacerea

nevoilor informaţionale ale investitorilor, în vederea

aprecierii eficacităţii întreprinderilor.

• În acest scop, apare la nivelul societăţilor de grup,

ideea şi necesitatea consolidării conturilor;


26



• Profesorul francez Jacgues Richard identifică, înacest sens, patru tipuri de reglare:

• 4. Reglarea financiar-bancară a economiei specificăţărilor în care băncile joacă rolul prioritar în sistemul definanţare a economiei, de angajare a investiţiilor şi decontrol a creditului.

• Exemplificabilă în acest sens este economia

Germaniei, iar stilul dominant al contabilităţii,adaptate acestui mod de reglare a economiei, secaracterizează prin secretul afacerilor şi acţiuneaprincipiului prudenţei în evaluarea firmelor.




Repere istorice în evoluţia contabilităţiiTendinţe contemporane în dezvoltarea contabilităţii

• Potrivit opiniei profesorului Bernard Colasse această

perioadă se caracterizează prin două procese:

• (1) Procesul de normalizare şi convergenţă

internaţională a contabilităţii în vederea definirii

unui limbaj comun de comunicare.

• Acest proces se realizează, în special prin lucrările

Comitetului pentru Standarde Internaţionale de

Contabilitate (International Accounting Standards

Board – IASB); organism creat în 1973.

27



• Potrivit opiniei profesorului Bernard Colasse această

perioadă se caracterizează prin două procese:

• (2) Procesul de incitare la cercetarea contabilă de

tip fundamental şi aplicativ, atât în Statele Unite şi

Canada, cât şi în ţările europene dezvoltate.

Repere istorice în evoluţia contabilităţiiTendinţe contemporane în dezvoltarea contabilităţii





Contabilitatea în teoria şi practica

economică actuală

28



Contabilitatea în teoria şi practicaeconomică actuală

• Locul şi rolul contabilităţii în universul teoriei

şi practicii economice actuale este prezentat în

următoarea schemă:



Tehnică sau tehnologie contabilă (instrument de lucru)

Artă şi/sau inginerie contabilă

(mai ales în prezentarea imaginii fidele)

Bazele contabilităţii în partidă dublă

MICROCONTABILITATEA

Entităţi economice (productive) Contabilitate financiară

Contabilitate de gestiune

Entităţi financiar-bancare: Contabilitate bancară

Entităţi publice: Contabilitate bugetară sau

publică Contabilitatea entităţilor nonprofit

MEZOCONTABILITATEA

Contabilitatea operaţiunilor

speciale sau aprofundată (fuziuni,

divizări, lichidări de firme etc.) Contabilitatea societăţilor de grup

sau consolidată

CONTABILITATEA

CA ŞTIINŢĂ

FUNDAMENTALĂ

ŞI APLICATIVĂ

MACROCONTABILITATEA Contabilitatea naţională

Normarea, normalizarea şi convergenţa contabilă

Funcţie a întreprinderii şi compartiment funcţional în care se realizează lucrările de contabilitate

CONTABILITATEA

CA PRACTICĂ

(ACTIVITATE SOCIALĂ)

Profesie liberală bazată pe muncă fără capital (în domeniul prestaţiilor şi serviciilor financiar-contabile)

Istoria contabilităţii

Geografia contabilităţii (contabilitate comparată)

C

O

N

T

A

B

I

L

I

T

A

T

E

CONTABILITATEA CA FILOSOFIE

ŞI CULTURĂ

Contabilitate creativă

29



Contabilitatea în teoria şi practica economicăContabilitatea – tehnică de ordin cantitativ

• În această viziune „Contabilitatea este o tehnică de

ordin cantitativ, de colectare, prelucrare şi analiză a

informaţiilor privind fluxurile economice din

activitatea unei întreprinderi.

• Contabilitatea înregistrează şi interpretează, într-un

mod semnificativ, fluxurile economice, în expresie

monetară, întocmeşte documentele contabile de

sinteză şi interpretează rezultatele şi evoluţia situaţiei

financiare a întreprinderii”



Contabilitatea în teoria şi practica economicăContabilitatea: artă vs. inginerie economico-financiară

• În această accepţiune - contabilitatea, despre care se spune

adesea că are ca scop reprezentarea realităţii, poate ficomparată cu arta teatrală: ea reprezintă într-adevăr,

rezultatul jocului raporturilor de forţe ce se desfăşoară pe

scena economică reprezentată de întreprindere.

• Spre deosebire de teatru unde spectatorii nu sunt înşelaţi dejocul actorilor, contabilitatea suferă de ambiguitatea

condiţiei sale.

• Contabilitatea este luată prea în serios chiar dacă, cu

măştile şi umbrele sale, dă şi ea o imagine mai mult sau maipuţin caricaturală a realului.

30



Contabilitatea în teoria şi practica economicăContabilitatea – ştiinţă fundamentală şi aplicativă

• Prin teorie ştiinţifică se înţelege:

• În sens restrâns: un ansamblu de idei, de

concepte abstracte, mai mult sau mai puţin

organizate, aplicate unui domeniu particular;

• În sens larg: o construcţie intelectuală,

metodică, organizată şi sintetică cu caracter

ipotetic, cel puţin în unele părţi ale sale.



• În calitate de ştiinţă fundamentală şi aplicativă,

contabilitatea se manifestă astăzi sub forma mai multor

discipline ştiinţifice, cum ar fi:

• Bazele contabilităţii în partidă dublă

• Contabilitatea financiară

• Contabilitate de gestiune

• Contabilitate bancară

• Contabilitate bugetară sau publică


31



• În calitate de ştiinţă fundamentală şi aplicativă,

contabilitatea se manifestă astăzi sub forma mai multor

discipline ştiinţifice, cum ar fi:

• Contabilitate consolidată

• Contabilitate aprofundată

• Contabilitate naţională




• Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece:

• este o creaţie a fiinţei umane;

• reflectă fenomene, activităţi şi fapte sociale;

• se adresează grupurilor de utilizatori care fac

parte din societate;

• informaţiile contabile influenţează comportamentul

oamenilor, determină schimbări sociale;


32



• Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece:

• informaţiile contabile sunt generate de entităţi

patrimoniale care fac parte din societate;

• este dependentă sau influenţată de fenomene

sociale.




• Contabilitatea a devenit un instrument de gestiune a

afacerilor.

• Contabilitatea este o ştiinţă fundamentală şi

aplicativă care aparţine ştiinţelor de gestiune.

• Acestea, la rândul lor, sunt încorporate în categoria

ştiinţelor sociale, aşa cum se observă din următoarea

schemă:


33



naturale

- fizica - chimia

- biologia etc.

experimentale

ŞTIINŢE

- juridice

- economice

- politice

- sociologice

teoretice sociale - de gestiune

- istoria etc.

- contabilitate

- finanţe

- management

- marketing etc.




Contabilitatea în teoria şi practica economicăContabilitatea - practică şi/sau activitate socio-umană

• Ca practică şi/sau activitate socială contabilitatea

este apanajul:

• Organismelor guvernamentale şi neguvernamentale

cu atribuţii în domeniul normării şi normalizării

contabile, respectiv a elaborării şi aplicării normelor de

drept contabil.

• Prin „normare a contabilităţii” se înţelege procesul

de elaborare de texte legislative, norme reglementare,

metodologii, instrucţiuni şi precizări privind

organizarea şi conducerea contabilităţii.

34



• Procesul de „normalizare a contabilităţii” poate fi

definit astfel:

• „Astăzi în majoritatea ţărilor, contabilitatea entităţilor

este normalizată; aceasta înseamnă că se sprijină pe o

terminologie şi reguli comune şi elaborează documente

de sinteză ale căror modele sunt identice pentru toate

entităţile.

• Iniţiativa uneia astfel de normalizări revine atât

statului sau instanţelor politice sau asociaţiilor

internaţionale, cât şi profesiei contabile însăşi”




• La nivel internaţional se manifestă noi concepte

normative în contabilitate şi anume:

• Armonizarea contabilă internaţională

• Convergenţa contabilă internaţională


35










• Armonizarea contabilă internaţională este un proces

complex care vizează „o soluţie şi un consens ce i-ar fi

permis şi «celei mai internaţionale dintre toate

profesiile, contabilitatea» să joace rolul ce- i corespunde

în interiorul noului etalon al comerţului internaţional

cunoscut sub denumirea de globalizare. Interese

geopolitice, economice, profesionale împiedică

ajungerea la o soluţie şi la un consens de care ar

beneficia toţi”

– concluziona dr. Leonardo Rodriguez, Preşedintele Asociaţiei

Interamericane de Contabilitate


36




• Armonizarea contabilă internaţională:

• Procesul armonizării reprezintă o mişcare pentru

diminuarea diversităţii totale a practicii contabile.

(Tay and Parker, 1990)

• Armonizarea reprezintă o coordonare, un reglaj

între două sau mai multe obiecte.

(van der Tas, 1992)




• Armonizarea contabilă internaţională:

• Armonizarea este procesul de creştere a

comparabilităţii practicilor contabile prin stabilirea

limitelor gradului de variaţie a acestora.

(Nobes and Parker, 2006)

37










• Privind convergenţa contabilă internaţională

International Federation of Accountants (IFAC) emite

la 7 martie 2003 un Memorandum adresat atât

Financial Accounting Standards Board (FASB) din

Statele Unite ale Americii cât şi International

Accounting Standards Board (IASB) cu sediul la

Londra, având drept scop găsirea unei convergenţe

între normele contabile nord-americane şi normele

internaţionale de contabilitate.


38



• Următoarea parte:

• Contabilitatea – limbaj de comunicare în lumea afacerilor

• Obiectul contabilităţii

Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · 2...

Documents

Transcript of Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · 2...