-Amenajarea Integrata a Teritoriului-modificat

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

Masterat: Management si Dezvoltare Rurala

Studiu de caz privind indicatorii necesari planului de amenajare a teritoriului judetului Tulcea

Adella-Rose Ivanov (Petrescu) 1

Nume : IVANOV Prenume: ADELLA-ROSESpecializare : Management si Dezvoltare Rurala Anul I



TULCEA

Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatra populata continuu începând din perioada culturii Gumelnita (2900 - 2200 î.C.), continuând cu asezarea greaca Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul si orasul roman din secolele I - II d.C., cu orasul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Batrân. Sub stapânirea otomana orasul decade, un reviriment înregistrându-se odata cu deschiderea canalului Sulina. Orasul a fost atestat documentar în anul 1657. S-a aflat sub stapânire otomana între anii 1420 si 1877.

Pâna la reforma admnistrativa din anul 1950 a fost resedinta judetului Tulcea (interbelic). Dupa instaurarea regimului comunist în România a devenit resedinta unui raion din Regiunea Dobrogea.


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regiunea_Dobrogea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Tulcea_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Tulcea_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/1950




http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n



Capitolul I-Cadrul natural-

1.1 Aşezare geografică şi limite

Oraşul Tulcea este situat în sud-estul României, în Dobrogea de Nord, pe malul drept al braţului Tulcea, la jumătatea distanţei dintre Ceatalul Chilia şi Ceatalul Sf. Gheorghe, 8 km aval de prima bifurcaţie a Dunării. Este reşedinţa celui de-al patrulea judeţ ca mărime din ţară, judeţul Tulcea. Întins pe şapte coline, oraşul are o suprafaţă de 19 kmp.El este aşezat în zonă de deal în apropierea Deltei Dunării Oraşul Tulcea se află la 30 de metri altitudine şi la 292 kilometri faţă de Bucureşti. Oraşele vecine sunt: Isaccea ,Nufărul,Babadag etc. Tulcea a mai avut denumirile de: Aegyssuss şi Tulcsa.

1.2 Geologie şi relief

Din punct de vedere geologic, teritoriul adminstrativ al Tulcei este inclus cadrul Platformei Babadag. Acesta platformă s-a format prin scufundarea în mezocretacic şi ulterior în Badenianul superior, a două porţiuni din Orogenul Nord Dobrogean. (Ionesi, 1994)

Platformă Babadag are formă unui culoar alungit pe direcţia NV-SE, cuprins între Masivul Dobrogei Centrale (în V), pânză Macin (în N) şi pânzele Niculitel, respectiv Tulcea (în E).(Mutihac, 1990)

În zonă localităţii Tulcea predomina aflorimente din perioada Cretacicului superior, etajele Turonian şi Senonian. (Ionesi, 1994; Mutihac, 1990)

Datele bibliografice existente, referitoare la evoluţia geologică a Dobrogei, în general, şi a Bazinului Babadag, în special, relevă existenţa, în




cadrul etajelor Cenomanian şi Turonian, a unui bazin marin cu adâncimi cuprinse între 50 şi 100 m, ape limpezi, aerate, salinitate normală (cca 35%) şi o temperatură medie de 15 oc. (Chiriac, 1981)

Relieful judeţului se îmbină cele mai noi cu cele mai vechi unităţi de relief din ţara: deltă cuaternară a Dunării, care împreună cu complexul Razelm, în nord-est, cu de 4. 340 kmp, şi 447.000 ha, este a doua din Europa ca mărime, recent formată-din epocă preistorica-prin colmatarea unui golf marin devenit liman, şi împărţită de cele trei braţe (Chilia-cel mai nordic şi cel mai nou, de 116 km, ce transportă 63 % din totalul apelor fluviului, Sf. Gheorghe-cel mai vechi, de 118 km, pe care curg 22 % din ape, Sulină-cel mai scurt, de 64 km, amenajat pe un canal pentru navigaţie, transportă 15 % din ape) ale Dunării (care la vărsarea în Marea Neagră suprafaţa totală a bazinului sau este de 805.300 kmp, iar lungimea de 2.860 km) în trei mari ostrove complexe: Letea, Sf. Gheorghe, Dranov, brăzdate de braţe secundare, gârle şi canale artificiale, în continuă extindere prin materialul adus de marele fluviu, înaintând spre mare) şi lanţul munţilor hercinici ai Măcinului (Pricopanului, joşi, tociţi, cu altitudini de 467 m în vf. Tutuiatul) şi Podişul Casimcei, Tulcei, Babadag, Niculitel (larg vălurite), în nord (erodat puternic şi acoperit cu depozite noi).

Relieful este alcătuit din mai multe unităţi de dealuri (Tulcei, în NE, Macin, în NV) şi podişuri (Niculitel în nord, Babadag în centru şi Casimcei în sud) formate din roci cristaline, calcare, gresii şi vulcanite vechi cu înălţimi de la 20-30 m la 467 m (Vf. Tutuiam); în nord-est există Delta Dunării şi o câmpie litorală îngustă.

1.3 Clima

Clima municipiului Tulcea este temperat-continentală cu influenţe sub-mediteraneene. Iarna se face simţit aerul arctic, din nord, care provoacă scăderea temperaturii. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade în anul 1942.

Temperatura medie anuală din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din ţară, fiind de 10,8 grade. Precipitaţiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunării sunt în medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.




Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la NE spre SV, din care se naşte crivăţul. Vara vânturile

puterniceaduc aer cald şi uscat care usucă pământul şi transformă solul în praf.

Valorile medii lunare înregistrate la staţia meteo, în anul 2006, se prezintă astfel:

Temperaturile extreme, în anul 2006, au inregistrat urmatoarele valori:

Cantităţile de precipitaţii (l/mp) înregistrate în Tulcea, în anul 2006, sunt:

Cantitatea totală de precipitaţii (l/mp) şi cantitatea maximă de precipitaţii(l/mp) au fost în anul 2006 de:

Pentru vânt, direcţia predominantă, precum şi viteza medie anuală,înregistrate la nivelul municipiului Tulcea, sunt prezentate în tabelul următor:

Ca fenomeme deosebite amintim aversele însoţite de intensificări puternice ale vântului, temporar cu aspect de vijelie, din data de 30.06.2006, când s-au înregistrat 57,6 l/mp într-un interval de două ore.




1.4 Hidrografia şi calitatea apelor

Judeţul Tulcea are reţeaua hidrografică formată din ape curgătoare, lacuri naturale şi artificiale, ape subterane pe cuprinsul a două bazine hidrografice - Dunăre şi Litoral (562.5 km şi 164,2 km).

Fluviul Dunărea, care se desfăşoară în vest şi nord, are un debit mediu, la intrarea în deltă, de 6480 m3/s, care se împarte diferit pe cele trei braţe. În Deltă Dunării sunt canale secundare, lacuri. în restul Dobrogei sunt râuri mici, cu debite reduse care seacă vara. însemnate sunt râurile Telită şi Taita, care se varsă în Lacul Babadag, Slava în Lacul Golovita, Topologul în Dunăre.

În luna mai au fost efectuate expertizări ale apelor lacului Ciuperca situat în intravilanul municipiului Tulcea şi fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul.

Pentru lacul Ciuperca s-au înregistrat valori crescute la următorii indicatori: substanţe organice, consum biochimic de oxigen, azot din azotiţi, cloruri, azot amoniacal, oxigen dizolvat, calciu, magneziu şi fracţiunile dizolvate ale metalelor sodiu şi mangan.

La punctul de recoltare Mm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru indicatorii:ph,oxigen,consum biochimic de oxigen,substanţe organice,cloruri, calciu, magneziu, fenoli, azot amoniacal, azot din azotiţi, azot din azotaţi.

La punctul de recoltare Dunăre Mahmudia, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasă a I a de calitate, pentru indicatorii: substanţe organice, cloruri,azot din azotiţi, calciu, fenoli.

Coeficientul general de poluare pentru Dunăre a fost de 0.4435 faţă de 0.5671 luna anterioară.




În perioada analizată au mai fost expertizate 22 probe de ape reziduale evacuate de unităţile economice ce-şi desfasoaraactivitatea pe teritoriul judeţului.

S-au înregistrat depăşiri după cum urmează :SC Tremag SA(suspensii totale), SC Aquaserv (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azot amoniacal), Staţie epurare Jurilovca ( suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azot amoniacal, detergenţi, extractibile), SC Electrica SA (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, extractibile), Staţie epurare Baia (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azot amoniacal, detergenţi, extractibile), SC Pigcom SA (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, substanţe organice, azot amoniacal, extractibile, fosfor total, fenoli), Edilprest Babadag (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azotiţi, azot amoniacal), SC MIMP SA Babadag (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azot amoniacal, extractibile), SC TABCO SA (suspensii totale, consum biochimic de oxigen, substanţe organice, detergenţi, extractibile, azot amoniacal), SC CARNIPROD SA Tulcea ( reziduu fix, suspensii totale, consum biochimic de oxigen, azotiţi, azot amoniacal, extractibile).

1.5 Vegetaţia

Vegetaţia de stepă şi sil-vostepa, specifică celei mai mari părţi din podiş, a fost înlocuită cu culturi agricole; pe culmile mai înalte sunt pâlcuri de păduri de cvercinee cu multe specii temofile şi tei; Delta Dunării şi complexul de canale şi lacuri din sudul ei (Razim) au o vegetaţie cu plante hidro şi higrofile. În faună se impune cea piscicolă şi cea de păsări, cu multe rarităţi. În Delta Dunării există un complex de rezervaţii înglobat în marea Rezervaţie a biosferei Delta Dunării.




1.6 Fauna

Caracteristice stepei sunt rozătoarele precum şoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele, păsările precum ciocârlia, vrabia, dropia, mierlă, potârnichea, şoimul şorecar, reptilele, insectele.

Capitolul IIResursele geo-demografice




2 . 1 Populatia judetului Tulcea la 1 iulie 2008

Judeţe NumărulMunicipii / Oraşe locuitorilorCounties InhabitantsMunicipalities /

Townsnumber

TULCEA 249022

Tulcea 1) 91286Babadag 10197Isaccea 5337Măcin 10924Sulina 4465

2. 2 Miscarea naturala a populatiei

date absolutenumăr

2010 1) 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Născuţi-vii 171 166 169 167 177 192 192 220 182 154 175 216 143Decedaţi 282 263 278 280 254 238 238 290 213 245 296 270 236Spor natural -111 -97 -109 -113 -77 -46 -46 -70 -31 -91 -121 -54 -93Căsătorii 45 41 37 86 98 47 133 228 152 166 70 30 42Divorţuri 3 47 63 28 55 22 8 33 22 14 28 33 9Decedaţi sub 1 an 2 5 3 1 1 3 0 3 4 3 4 3 1

1) Date provizoriiNotă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

2.3 Structura socio-economică

2.3.1 Infrastructura de bază




În municipiul Tulcea există următoarea situaţie:

2.3.2 Energia şi resursele energetice

În municipiul Tulcea, distribuţia şi furnizarea energiei termice este asigurată în regim centralizat de către SC ENERGOTERM SA, subordonată Consiliului Local Tulcea. În prezent 70% din unităţile locative din municipiu sunt racordate la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice. SC ENERGOTERM SA operează cu un număr de trei centrale termice (două funcţionează cu CLU şi una cu CLU şi gaz metan) şi un cazan de apă firbinte.

CAF care funcţionează pe gaz metan. Societatea deserveşte 9.341 de apartamente. Sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice este structurat pe două compartimente principale: reţeaua de distribuţie primară (care asigură transportul agentului termic primar) şi reţeaua secundară prin intermediul căreia se asigură furnizarea apei calde. Un alt operator economic de distribuţie a energiei termice este SC DALKIA SRL România, sucursală Tulcea, care operează cu 14 centrale termice de cartier (şapte funcţionează cu CLU şi şapte cu CLU şi gaz metan). SC DALKIA deserveşte 4.350 de apartamente. Unităţile de învăţământ din municipiu beneficiază de centrale termice proprii în număr de 18 (11 funcţionează cu motorină, 4 cu CLU şi 3 cu gaz metan).




2.3.3 Industria

Activitatea economică a oraşului Tulcea este reprezentată în principal de industria de construcţii, construcţii de nave, industria metalurgică, industria prelucrării materialelor de construcţii, industria prelucrării lemnului, industria textilă (confecţii şi pielărie), industria alimentară (peşte, carne, lactate, vin,legume, fructe).

Societatea Aker Tulcea S.A. poate construi atât nave noi cum ar fi: tancuri petroliere şi chimice; portcontainer de până la 1400 TEU; nave multifuncţionale; nave de aprovizionare, nave manevre ancore şi alte tipuri de nave pentru industria offshore; traulere congelator şi nave de pescuit costier; feriboturi de mărime medie; barje; construcţii din oţel, cât şi lucrări de repartii la corpul navei,motoare, echipamente electrice şi electronice cu specific naval, fiind posibilă practic, executarea oricărui tip de reparaţii. În municipiul Tulcea se produce alumină calcinată, materia primă necesară în producerea aluminiului, produselor refractare, produselor ceramice, cimentului, precum şi în tratarea apei, realizată de către S.C. Alum S.A. Tulcea. La Tulcea funcţionează unicul producător de feroaliaje din siderurgia românească: SC Feral SRL Tulcea.

Industria uşoară produce şi comercializează confecţii textile pe piaţă internă şi externă, cea mai importantă societate fiind SC Confecţia SA a cărei activitate se realizează în proporţie de 99% pentru export.

În economia locală, agricultura deţine o mică parte. Pe de altă parte, sectoarele de pescuitul şi industria prelucrării peştelui deţin un important rol datorită caracteristicilor speciale ale zonei şi poziţiei geografice. SC Tulco SA este principalul reprezentant al activităţii de fabricarea conservelor şi semiconservelor de peşte, făinii de peşte şi producţiei de conserve de carne şi conserve mixte. Industria alimentară este reprezentată de două unităţi importante de industrializarea şi comercializarea cărnii şi a produselor din carne, asigurarea materiei prime prin contractarea şi preluarea animalelor, industrializarea, depozitarea şi comercializarea produselor din carne, piaţă fiind reprezentată de către societăţile SC Carniprod S.R.L şi SC Tabco-Campofrio S.A. PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ a judeţului Tulcea a scăzut cu 7,3% în anul 2006 faţă de anul 2005. Fluctuaţiile producţiei industriale sunt




consecinţă fluxurilor de producţie ale principalilor agenţi economici menţionaţi, societăţi cu capital privat , în mare parte cu capital străin.

2.3.4 Transporturile

Aşezarea geografică şi configuraţia terenului au favorizat dezvoltarea transportului fluvial, rutier, feroviar şi aerian. În municipiul Tulcea funcţionează următoarele porturi: industrial, mineralier, turistic şi comercial prin care se asigură transportul de mărfuri cu vase şi barje ce pot avea o capacitate de până la 18.000 tdw.

Transportul naval de pasageri - asigură curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 braţe ale Dunării: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulină. Principalele porturi pe rază municipiului Tulcea sunt: portul IAMC, portul industrial, portul comercial, portul de pasageri.

Transportul feroviar - dispune de o gară de călători şi o gară de mărfuri. Gara de călători asigură 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucureşti şi retur şi 4 curse zilnice pe rută Tulcea-Constanţa şi retur. Prin gară de mărfuri se derulează transportul de materii prime şi mărfuri către şi dinspre toate zonele ţării.

Transportul rutier - este asigurat către toate localităţile de pe uscat din judeţ. Legătura în afară judeţului se realizează prin curse zilnice Tulcea- Bucureşti, Tulcea-Constanţa, Tulcea-Galaţi, Tulcea-Brăila şi retur. Transportul public urban are un rol deosebit în viaţă unui oraş prin asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale, între zonele rezidenţiale şi cele industriale, recreationale şi cultural- administrative ale acestuia. Transportul public reprezintă şi un element de echitate socială prin aceea că poate facilita accesul populaţiilor din zonele dezavantajate ale oraşului la serviciile de interes general.

Serviciul de transport public urban este concesionat de SC Transport Public SA Tulcea, societate ce are ca acţionar unic Consiliul Local Tulcea. Transportul public local de călători garantează: accesul cetăţenilor la şi de la locul de muncă;accesul la zonele comerciale în vederea aprovizionării cu bunuri;accesul şi creerea de facilităţi pentru educare şi recreere;risc minim al




excluderii sociale: facilităţi la transport pentru persoanele cu handicap, persoane în vârstă, etc.

Unitatea de transport public urban îşi desfăşoară activitatea în baza unui caiet de sarcini ce conţine 10 trasee ale oraşului, trasee deservite de un număr de 46 de unităţi de transport (autobuze).

De asemenea SC Transport Public SA Tulcea mai are în dotare un număr de 7 unităţi de transport care deservesc trasee judeţene şi interjudeţene, curse regulate sau curse ocazionale.

Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul "Mihail Kogălniceanu" situat la 13 km de municipiu şi care organizează curse ocazionale charter. Se asigură permanent servicii de aviaţie utilitară pentru agricultură şi sănătate.

2.3.5 Comunicaţiile

Comunicaţiile din municipiul Tulcea au o infrastructură foarte bine dezvoltată datorită evoluţiei accelerate a domeniului de comunicaţii prin apariţia şi promovarea unor produse şi servicii noi. Societăţile au avut posibilitatea de aşi îmbunătăţi şi diversifica serviciile de telecomunicaţii, ajungând să ofere produse şi servicii similare celor din Uniunea Europeană. Cea mai mare rată de dezvoltare s-a înregistrat în domeniul serviciilor de internet şi al telefoniei mobile.

Pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere, edilitare si turistice, Consiliul Judetean (CJ) Tulcea a atras de la inceputul acestui an fonduri de sase ori mai mari decat cele de anul trecut.

Astfel, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon, in primele noua luni ale anului institutia a atras 231.912.000 lei, ca urmare a faptului ca o parte




din proiecte se deruleaza pe parcursul anilor viitori, suma fiind alocata treptat, in functie de executia lucrarilor.

“Pentru a sesiza importanta acestei sume, consider ca urmatoarele doua comparatii sunt elocvente – fata de bugetul total al CJ pe anul 2009 care se cifreaza la suma de 187.879.000 lei, investitiile atrase vin sa dubleze bugetul propriu, iar fata de 36.264.000 lei, suma cheltuita anul trecut pentru realizarea investitiilor, consider ca orice comparatie este inutila”, a declarat presedintele CJ, Victor Tarhon.

Din totalul sumei destinate investitiilor, doar 21% reprezinta contributia proprie a CJ constituita din venituri proprii si din credit bancar, diferenta provenind din sume repartizate prin legea bugetului de stat, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Locuintei, Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Ministerul Muncii.

“Desi situatia actuala a infrastructurii judetene impune ca aceste investitii sa se materializeze, fara sprijinul direct al Guvernului prin ministerele de resort, Consiliul nu ar putea sustine financiar executarea lucrarilor din venituri proprii sau din credite bancare”, a mai spus presedintele Tarhon.

Cele mai mari sume atrase de la inceputul anului, respectiv 136.145.000 lei, sunt cele care provin din proiectele cu finantare nerambursabila, din aceasta suma cea mai importanta valoare, respectiv 79.895.000 lei, fiind destinata executiei lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii de acces in zona turistica Murighiol-Uzlina-Dunavatu-Lacul Razelm.

De asemenea, de la Ministerul Turismului CJ a obtinut 35.518.000 lei pentru realizarea miniporturilor turistice din Sfantu Gheorghe si Murighiol, precum si pentru amenajarea plajei din orasul Sulina, Ministerul Dezvoltarii si Locuintei alocand de la inceputul anului Consiliului 30.254.000 lei pentru reabilitarea drumurilor judetene, comunale si pentru realizarea retelelor de alimentare cu apa.sursa: The Epoch Time Romania

La randul sau, Ministerul Mediului a alocat 14.879.000 lei pentru proiectul “Sistemul integrat de gestionarea deseurilor in localitatile din Delta




Dunarii” care vizeaza realizarea unor centre de colectare, selectare si transfer deseuri din localitatile Chilia Veche, Crisan, Sulina, Sfantu Gheorghe, 30% din acest proiect fiind realizat deja.

Articol preluat de pe site-ul http://www.fonduri-structurale-europene.ro

Capitoul 3Activitatea economică

Principalii indicatori economico-sociali, in judetul Tulcea , in ianuarie 2011




3.1 INDUSTRIA

3.1.1 Indicii productiei industriale

serie brută %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)

Total judeţ 109,0 112,2 138,9 156,7 165,5 170,8 169,4 225,0 152,5 188,8 131,7 114,1 132,41) Date provizoriiNota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 şi ca urmare a schimbării anului de bază (2005).Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială.

3.1.2 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)

Total judeţ 101,8 267,3 49,2 133,7 257,4 198,7 152,9 96,7 161,3 209,3 220,4 86,0 182,61) Date provizoriiNota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 şi ca urmare a schimbării anului de bază (2005).Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri dinindustrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul

3.2 COMERŢ INTERNAŢIONAL

3.2.1 Comertul international de bunuri

mii euro2009 1) 2010




nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sep.2) oct.2) nov.3) 1.I-30.XI3)

Total exporturi FOB

5949 80897 6239 34554 15538 39444 42246 10692 44801 10733 46574 14182 15197 280203

Total importuri CIF

20185 19605 15111 16659 17392 33077 23765 27277 30441 14177 12976 17387 16371 224632

Sold FOB/CIF

-14236 61292 -8872 17895 -1854 6367 18481 -16585 14360 -3444 33598 -3205 -1174 55571

1) Date definitive2) Date revizuite3) Date provizorii

4. AGRICULTURA

4.1 Fondul funciar, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,la 31 decembrie 2008

MacroregiuneaRegiunea de dezvoltareJudeţul

Suprafaţa

totală

Suprafaţa

agricolă

din care:propriet

ateprivată

Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă:Păduri şi alte

terenuri cu

vegetaţie

forestieră

Ape şibălţi

Altesuprafe

ţe 2)Arabil Păşu

niFâne

ţe

Vii şi Livezi şi

pepiniere

pepiniere

viticole pomicole




MACROREGIUNEA 2

7261153

4459128 4175980

3209763

830197

261678 116847 40643

1792892 540923 468210

Nord - Est 3684983

2127518 2052936

1382997

496007

199104 31027 18383

1230762 73629 253074

Bacău 662052 320382 316518 1860588639

63938

4 6096 2448 282217 15164 44289

Botoşani 498569 392792 391567 2987627514

61463

5 1690 2559 57967 13797 34013

Iaşi 547558 380213 346407 2556968545

42232

4 10762 5977 97436 13892 56017

Neamţ 589614 283462 264113 1700487040

64056

5 568 1875 260538 10362 35252

Suceava 855350 349487 339042 1811279116

77424

7 - 2946 452454 12163 41246

Vaslui 531840 401182 395289 2913068743

8 7949 11911 2578 80150 8251 42257

Sud - Est 3576170

2331610 2123044

1826766

334190

62574 85820 22260 562130 467294 215136

Brăila 476576 387392 307532 3490893317

1 - 4492 640 28388 31022 29774

Buzău 610255 402012 388165 2592808914

52892

0 13948 10719 163904 11417 32922

Constanţa 707129 564303 558032 4857026177

9 - 12753 4069 39311 45573 57942

Galaţi 446632 358500 338856 2931494366

3 656 19316 1716 43824 13412 30896

Tulcea 849875

363941 304348

291508

62719 90 8207 1417 93417

351976 40541

Vrancea 485703 255462 226111 1480384371

33290

8 27104 3699 193286 13894 23061

Fondul funciar la 31.dec.2008 Jud. TulceaArabil

Păşuni

Fâneţe

Vii şi pepiniere viticole

Livezi şi pepiniere pomicole

Păduri şi alteterenuri cu vegetaţieforestieră

Ape şibălţi

Altesuprafeţe

4.2 Suprafata cultivata, cu principalele culturi, in judetul Tulcea în anul 2008




Judetul Tulcea Date ( HA)Cereale pentru boabe 151986Grâu 84737Plante uleioase 75476Porumb boabe 45454Floarea soarelui 41888Furaje verzi din teren arabil 22459Orz şi orzoaică 17033Furaje verzi anuale 13933Furaje perene 8526Legume 5167Ovăz 3898Cartofi - total 1495Leguminoase pentru boabe 1420Tomate 1201Cartofi de toamnă 1017Fasole boabe 997Ceapă uscată 766Pepeni verzi şi galbeni 733Soia boabe 621Varză albă 607Mazăre boabe 423Secară 50Rădăcinoase furajere 13Sfeclă de zahăr 0Plante textile 0Tutun 0




Suprafata cultivata in 2008 in total 479.900 ha

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

Cereale pentru boabe

Grâu

Plante uleioase

Porumb boabe

Floarea soarelui

Furaje verzi din teren arabil

Orz şi orzoaică

Furaje verzi anuale

Furaje perene

Legume

Ovăz

Cartofi - total

Leguminoase pentru boabe

Tomate

Cartofi de toamnă

Fasole boabe

Ceapă uscată

Pepeni verzi şi galbeni

Soia boabe

Varză albă

Mazăre boabe

Secară

Rădăcinoase furajere

Sfeclă de zahăr

Plante textile

Tutun

4.3 Productia ramurii agricole in judetul Tulcea in anul 2008

Producţia ramurii agricole (mii lei preţuri curente)Vegetală 848861Animală 273190Servicii agricole 7517

Indicii producţiei ramurii agricole (procente) 2007 = 100Vegetală 275.3Animală 89.5




4.4 Productia agricola vegetala in Tulcea in anul 2008

Judetul Tulcea Date / tone

Cereale pentru boabe 446072Grâu 256859Furaje verzi din teren arabil 190032Porumb boabe 140356Furaje verzi anuale 112779Plante uleioase 97406Furaje perene 77253Legume 71848Floarea soarelui 42684Orz şi orzoaică 40751Cartofi - total 18754Pepeni verzi şi galbeni 16628Tomate 15992Cartofi de toamnă 14366Varză albă 12248Ceapă uscată 11455Ovăz 5253Leguminoase pentru boabe 1894Soia boabe 1841Fasole boabe 972Mazăre boabe 922Rădăcinoase furajere 390Secară 245Sfeclă de zahăr 0Plante textile 0Tutun 0




Productia agricola vegetala in 2008 Cereale pentru boabeGrâuFuraje verzi din teren arabilPorumb boabeFuraje verzi anualePlante uleioaseFuraje pereneLegumeFloarea soareluiOrz şi orzoaicăCartofi - totalPepeni verzi şi galbeniTomateCartofi de toamnăVarză albăCeapă uscatăOvăzLeguminoase pentru boabeSoia boabeFasole boabeMazăre boabeRădăcinoase furajereSecarăSfeclă de zahărPlante textileTutun

4.5 Productia medie la hectar in judetul Tulcea in anul 2008

Judetul Tulcea Date (kg/ha)

Rădăcinoase furajere 30000Pepeni verzi şi galbeni 22685Varză albă 20178Ceapă uscată 14954Cartofi de toamnă 13412Tomate 13316Cartofi - total 11916Furaje perene 9061Furaje verzi anuale 8094Secară 4900Porumb boabe 3088Grâu 3031Soia boabe 2965Orz şi orzoaică 2392Mazăre boabe 2180Ovăz 1348Floarea soarelui 1019




Fasole boabe 975Sfeclă de zahăr 0Plante textile 0Tutun 0

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Date (kg/ha)

Productia medie la hectar in 2008Rădăcinoase furajere


Varză albă

Ceapă uscată

Cartofi de toamnă

Tomate

Cartofi - total

Furaje perene

Furaje verzi anuale

Secară

Porumb boabe

Grâu

Soia boabe

Orz şi orzoaică

Mazăre boabe

Ovăz

Floarea soarelui

Fasole boabe

Sfeclă de zahăr

Plante textile

Tutun

4.6 Efectivele de animale in judetul Tulcea in anul 2008

Judetul Tulcea

Date/ Nr. capete

Bovine 31510Porcine 96329Ovine 310069Caprine 51445Cabaline 15532Păsări 1010029Albine 23649




0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

Date/ Nr. capete

Efectivele de animale in 2008

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Cabaline

Păsări

Albine

4.7 Productia agricola animala in judetul Tulcea in 2008

Judetul Tulcea DateCarne - total (tone greutate în viu) 18326Carne de bovine (tone greutate în viu) 2494

Carne de porcine(tone greutate în viu) 9968Carne de ovine şi caprine 4324Carne de pasăre 1540Lapte - total (mii hl) 595Lapte de vacă şi bivoliţă 334Lână - total (tone) 863Ouă - total (milioane bucăţi) 74Miere extrasă (tone) 453




Productia agricola animala in 2008Carne - total (tone greutate înviu)

Carne de bovine (tone greutateîn viu)

Carne de porcine(tone greutate în viu)

Carne de ovine şi caprine

Carne de pasăre

Lapte - total (mii hl)

Lapte de vacă şi bivoliţă

Lână - total (tone)

4.8 Productia totala in evolutie intre 2004-2008

Principalele culturi Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Cereale pentru boabe 695579 408581 304251 92620 446072 Grâu 132792 161647 120793 48947 256859 Secară 0 43 158 14 245 Orz şi orzoaică 22658 31892 24205 11758 40751 Ovăz 8653 6570 4885 561 5253 Porumb boabe 529669 206908 153719 31301 140356Leguminoase pentru boabe 2405 3079 2952 435 1894 Mazăre boabe 1060 996 1376 232 922 Fasole boabe 1345 2083 1576 203 972 Cartofi - total 19359 21937 34297 1972 18754 Cartofi de toamnă 14509 14004 22007 1580 14366 Sfeclă de zahăr 0 0 0 0 0 Rădăcinoase furajere 34 1200 484 267 390 Plante textile 122 2657 425 0 0 Plante uleioase 0 87235 106176 29081 97406 Foarea soarelui 64850 68538 88322 14230 42684




Soia boabe 10159 8736 9748 2710 1841 Tutun 0 29 3 0 0 Legume 60972 91851 67639 55967 71848 Tomate 20914 11585 11983 21179 15992 Ceapă uscată 3008 7945 3583 6653 11455 Varză 3936 32756 14202 10886 12248 Pepeni verzi şi galbeni 18529 25938 15251 6047 16628 Furaje verzi din teren arabil 0 250814 257975 78463 190032 Furaje verzi anuale 101574 52965 130068 24278 112779Furaje perene 80661 197849 127907 54185 77253

Evolutia productiei totale intre anii 2004-2008

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2004 2005 2006 2007 2008

Cereale pentru boabe

Grâu

Secară

Orz şi orzoaică

Ovăz

Porumb boabe

Leguminoase pentru boabe

Mazăre boabe

Fasole boabe

Cartofi - total

Cartofi de toamnă

Sfeclă de zahăr


Plante textile

Plante uleioase

Foarea soarelui

Soia boabe

Tutun

Legume

Tomate

Ceapă uscată

Varză


Furaje verzi din teren arabil

Furaje verzi anuale

Furaje perene




4.9 Productia medie la hectar in evolutie intre anii 2004-2008

Principalele culturi A n i i 2005 2006 2007 2008 Varză albă 25591 21716 19474 20178 Tutun 500 1500 0 0 Tomate 10847 11760 16572 13316 Soia boabe 2218 1864 782 2965 Sfeclă de zahăr 0 0 0 0 Secară 538 1436 700 4900 Rădăcinoase furajere 36364 9490 15706 30000 Porumb boabe 3748 2803 728 3088 Plante textile1) 1512 473 0 0 Plante furajere perene 11378 12583 8097 22685 Pepeni verzi şi galbeni 21157 15040 10876 1348 Ovăz 1348 1236 269 2392 Orz şi orzoaică 1619 1884 706 2180 Mazăre boabe 2233 1591 328 3031 Grâu 2654 2605 856 8094 Furaje verzi anuale 6569 8946 4337 9061 Foarea soarelui 1199 1264 320 1019 Fasole boabe 1201 788 344 975 Ceapă uscată 11174 10538 13718 14954 Cartofi de toamnă 10104 19790 8163 13412 Cartofi - total 10411 17897 8190 11916




Evolutia productiei medie la hectar intre anii 2004-2008

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2005 2006 2007 2008

Varză albă

Tutun

Tomate

Soia boabe

Sfeclă de zahăr

Secară


P orumb boabe

P lante textile1)

P lante furajere perene

P epeni verzi şi galbeni

Ovăz

Orz şi orzoaică

Mazăre boabe

Grâu

Furaje verzi anuale

Foarea soarelui

Fasole boabe

Ceapă uscată

Cartofi de toamnă

Cartofi - total

5 . TURISMUL

5. 1 Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica

Tipuri de structuri de primire turistică

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 1695 1916 2325 4315 10257 7693 8213 12530 8385 5099 3536 2450 1751

din care:Hoteluri 1456 1871 2167 3456 7895 5915 5433 7864 6544 4726 3402 2291 1751Moteluri - - - - - - - - - - - - -Vile turistice - - - 686 1445 1156 1595 2182 1005 258 64 154 -Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -Pensiuni turistice 239 45 158 140 466 193 306 240 116 96 15 5 -Pensiuni agroturistice - - - 24 391 211 107 302 452 19 55 - -

număr

5.2 Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica , pe tipuri de structuri de primire turistica

Tipuri de structuri de primire turistică 2010 2011




ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 2521 2644 3482 6118 15893 12302 14214 21256 13815 7719 5219 3522 2513

din care:Hoteluri 2216 2597 3297 5184 12267 8567 8156 12124 10234 6925 4897 3207 2513Moteluri - - - - - - - - - - - - -Vile turistice - - - 720 2191 2247 2430 3338 1814 634 168 310 -Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -Pensiuni turistice 305 47 185 163 630 249 440 295 144 116 15 5 -Pensiuni agroturistice - - - 38 671 478 246 999 1161 44 139 - -

număr

5.3 Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare %

2010 2011ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.

Total judeţ 8,2 9,5 11,4 15,5 24,2 19,8 25,8 32,4 21,5 17,5 15,9 11,4 9,4




Wikipedia: ro.wikipedia.orgGeografie-Judetul Tulcea: www.ici.roConsilul Judetean Tulcea: www.cjtulcea.rowww. tulcea .insse.ro www.insse.ro

Capitolul I............................................................................................................................3-Cadrul natural-....................................................................................................................3

1.1 Aşezare geografică şi limite.......................................................................................31.2 Geologie şi relief........................................................................................................31.3 Clima..........................................................................................................................41.4 Hidrografia şi calitatea apelor....................................................................................61.5 Vegetaţia....................................................................................................................7


http://www.insse.ro/

http://www.tulcea.insse.ro/

http://www.ici.ro/



1.6 Fauna..........................................................................................................................8Capitolul II...........................................................................................................................9Resursele geo-demografice..................................................................................................9

2 . 1 Populatia judetului Tulcea la 1 iulie 2008...............................................................92. 2 Miscarea naturala a populatiei..................................................................................92.3 Structura socio-economică.......................................................................................10

2.3.1 Infrastructura de bază.......................................................................................102.3.2 Energia şi resursele energetice..........................................................................102.3.3 Industria............................................................................................................112.3.4 Transporturile...................................................................................................122.3.5 Comunicaţiile....................................................................................................13

Capitoul 3...........................................................................................................................16Activitatea economică.......................................................................................................16

3.1 INDUSTRIA............................................................................................................163.1.1 Indicii productiei industriale.............................................................................163.1.2 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total...................................16

3.2 COMERŢ INTERNAŢIONAL..............................................................................173.2.1 Comertul international de bunuri......................................................................17

4. AGRICULTURA.......................................................................................................184.1 Fondul funciar, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,la 31 decembrie 2008...........................................................................................................................184.2 Suprafata cultivata, cu principalele culturi, in judetul Tulcea în anul 2008........194.3 Productia ramurii agricole in judetul Tulcea in anul 2008.................................204.4 Productia agricola vegetala in Tulcea in anul 2008.............................................214.5 Productia medie la hectar in judetul Tulcea in anul 2008...................................224.6 Efectivele de animale in judetul Tulcea in anul 2008..........................................234.7 Productia agricola animala in judetul Tulcea in 2008.........................................244.8 Productia totala in evolutie intre 2004-2008.......................................................254.9 Productia medie la hectar in evolutie intre anii 2004-2008...............................27

5 . TURISMUL..............................................................................................................285. 1 Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri de primire turistica....................................................285.2 Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica , pe tipuri de structuri de primire turistica...................................................285.3 Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare..............................................29


-Amenajarea Integrata a Teritoriului-modificat

Documents

Transcript of -Amenajarea Integrata a Teritoriului-modificat