Agent etiologic

Istoric

Epidemiologie

Transmitere

Toxiinfecția alimentară

Prevenire și Control

Aproximativ 250 patogeni transmisibili prin alimente

Boli transmisibile prin alimentare◦ 2 sau mai multe cazuri de îmbolnăvire similare rezultate consecutiv ingestiei unui aliment uzual.

◦ Cea mai comună cauză: bacterii◦ De asemenea: virusuri, paraziţi,produse chimice naturale sau sintetice şi toxine microbiene

Nr. focare, cazuri şi mortalitate consecutive bolilor transmisibile prin alimente în SUA 1993-1997

Cel mai mare nr: Salmonella

Ordinul ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare: monitorizarea zoonozelor si a agentilor zoonotici;

monitorizarea rezistentei antimicrobiene;

ancheta epidemiologica in cazul aparitiei toxiinfectiilor alimentare;

schimbul de informatii cu privire la zoonoze si agenti zoonotici

Prevalenta serotipurilor de Salmonella in alimente

2%

2%

3%

22%

20%

22%

3%4%

3%2%

4%

S. Enteritidis S. Typhimurium S. DerbyS. Bredeney S. Norwich S.HadarS. Virchow S. Lomita S. KentuckiS. Heidelberg S. London S. SaintpaulS. Infantis S. Bareilly S. ConcordS. Give S. Glostrup S. ManchesterS. Menden S. Newport S. NorwichS. Simi S. Reading S. TennesseeS. Netipabil

Salmonella spp. in alimentele de origine animala

1510

63

14

25

112

129

0

20

40

60

80

100

120

140

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Nr. tulpini Salmonella spp. izolate

Istoric

La începutul anilor 1900◦ Alimentele, laptele şi apa contaminate produceau multe îmbolnăviri

Revoluţia sanitară◦ Tratarea apei şi deşeurilor

◦ Spălarea mâinilor, igiena sanitară

◦ Pasteurizarea laptelui - 1908

◦ Refrigerarea la domiciliu - 1913

Animale identificate ca sursă de patogeni trasmisibili prin alimente◦ Îmbunătăţirea îngrijirii şi hrănirii◦ Îmbunătăţirea procesării carcaselor

Supraveghere şi cercetare Investigarea focarelor Legi şi politici privind manipularea alimentelor

Bolile transmisibile prin alimente în SUA◦Afectează 1 din 4 americani◦76 milioane de îmbolnăviri◦325.000 spitalizări◦5.000 morţi 1.500 morţi produşi de Salmonella, Listeria şi Toxoplasma

Multe cazuri sunt nerecunoscute sau rămân neraportate◦ Boli cu simptomatologie moderat nedetectate◦ Aceiași patogeni în apă şi de la persoană la

alta◦ Patogeni emergenţi neidentificaţi

Risc ridicat◦ Bătrânii◦ Copiii◦ Imunosupresații

Supraveghere◦ în SUA: CDC FoodNet and PulseNet

◦ În România MS şi ANSVSA

Reglementări◦ UE – Regulamente: se aplică direct în ţările

membre◦ România: MS: În domeniul sănătăţii umane

ANSVSA: Animale şi produse de origine animală şi vegetală

În SUA - FoodNet: supraveghere activă◦ Creată în 1996◦ CDC, USDA, FDA, anumite departamente de sănătate statale

◦ Nouă site-uri în U.S. monitorizează13% din populaţia SUA California, Colorado, Connecticut, Georgia,

Maryland, Minnesota, New York, Oregon, Tennessee

PulseNet: Identifică cauza◦ Amprenta Moleculară◦ 45 laboratoare de sănătate publică statale

certificate Supraveghere pasivă: metode de monitorizare

◦ Evidenţe spitaliceşti◦ Tratamentele la domiciliu

Sistemul de supraveghere a focarelor de boli transmisibile prin alimente◦ Toate statele uniunii furnizează date

Serviciul de cercetare economică -USDA◦ Costuri pentru primii 5 patogeni transmisibili prin alimente

◦ 6,9 miliarde $ anual Costuri medicale Pierderea productivităţii (scoaterea din

muncă) Valoare estimată consecutiv morţii

premature

Organizatia Baza

de date

Indicatori

cazuri om

Indicatori

cazuri animale

FAO, anim, 1 GLiPHA Nu Atlas

OMS, om, 7 CISID

Incidenţa anuală

şi Număr anual

de cazuri

Nu

UE, om, 4 Eurostat Incidenţa anuală Nu

OMSA

OIE, om, anim,

8

Handi

STATUS

Număr anual de

cazuri

Număr anual

de cazuri

Număr de

epidemii

anuale

Număr de

decese anuale

datele privind cazurile de zoonoze la animale, dar pentru care nu există tipuri de indicatori comuni în bazele de date şi în consecinţă comparaţia nu este posibilă; datele privind cazurile de zoonoze la om, şi

anume indicatorii comuni, de incidenţă anuală (cazuri la 100 000 locuitori) inclusi în bazele de date CISID şi EUROSTAT şi de număr anual de cazuri inclus în bazele de date CISID şi HandiSTATUS.

◦ comparaţii dificile: absenţa definiţiilor de caz, informaţiilor cu privire la

sursele datelor, prezenţei datelor despre cazurile la om cât şi animale într-o singură bază de date

indicatori diferiţi prezentaţi de fiecare dintre bazele de date

lipsa informaţiilor despre metoda de validare a datelor utilizata.

◦ Indicatori comuni ref. cazurile unor zoonoze la om, valorile acestora, prin comparaţie, sunt de cele mai multe ori diferite, diferenţele fiind cuprinse într-un interval foarte mare, de la diferenţe minore până la valori notabile.

SRAAF

SRAAF

SRAAF

SRAAF

Cabinete de

medicină de

familie

Spitale cu

laboratoare

aferente

Cabinete

medicina muncii

Cabinete

veterinare

private

Medici veterinari

concesionari

IDSA

-structuri

judeţene

Populaţie,

Operatori

economici

Autorităţi de sănătate publică

teritoriale şi laboratoare

aferente

Direcţii teritoriale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi

laboratoare afererente

ISPB- Centrul pentru

Prevenirea şi

Controlul Bolilor

Transmisibile

ANSVSA Direcţia Generală Sanitară

veterinară si Direcţia pentru

Siguranţa Alimentelor

Institutul Naţional de

Cercetare Dezvoltare

pentru Microbiologie şi

Imunologie Cantacuzino

Comisa-riate

teritoriale

de mediu

Garda

Naţio-

nală de

Mediu

Institutul de

Diagnostic şi Sănătate

Animală

(IDSA)

Centrul Naţional pentru

Supravegherea şi Controlul Zoonozelor

Figura nr. 33-Sistem optim de supraveghere a zoonozelor de etiologie infecţioasă (diagrama fluxului informatiilor)

Figure no. 33-Optimal system for surveillance of zooonoses with infectious etiology (flow information chart)

Centrul

European pentru

Prevenirea şi

Controlul Bolilor

Organizaţia

Mondială a

Sănătăţii

Organizaţia Mondiala pentru

Sanatatea Animalelor (O.I.E)

Agenţia

Europeană

pentru Siguranţa

Alimentelor

Organizaţia Naţiunilor Unite

pentru Alimentaţie şi Agricultură

(FAO).

Comisia

Europeană

Eurostat

Ministerul Sănătăţii

Publice

SRAAF

SRAAF

Diagramă propusă de Dr. Dima Claudia, Ministerul Sănătăţii

Per os Contaminanţii variază

◦ microorganism, reservor, manipulare/procesare, cross-contaminare

Rezervorul uman◦ Norwalk-like virus, Campylobacter, Shigella

Rezervorul animal◦ Campylobacter, Salmonella, E. coli 0157:H7,

Listeria, şi Toxoplasma

Contaminarea se poate realiza într-o serie de puncte de-a lungul lanţului alimentar◦ În fermă sau pe păşune

◦ La abator

◦ În timpul procesării

◦ La punctul de vânzare

◦ În casă

Virusuri Norwalk-like Campylobacter Salmonella E. coli O157:H7 Clostridium botulinum Shigella spp Toxoplasma Organisme emergente

Patogenul Nr. Cazuri

Salmonella 6.017

Campylobacter 5.215

Shigella 3.021

Cryptosporidium 480

E. coli 0157 443

Yersinia 161

Listeria 138

Vibrio 110

Cyclospora 15

Total în 2003 15.600

Norovirus; familia Caliciviridae◦ Cel mai comun agent transmisibil prin alimente

◦ 23 milioane cazuri anual Surse◦ Person-to-person Eliminare prin scaun, vomitus Focare în centre de îngrijire, vase de

croazieră◦ Crustacee contaminate

Doză infecțioasă mică Semne

◦ 12-48 ore post-expunere◦ Greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale◦ Migrenă, subfebrilitate◦ Durata: 2 zile

Manipulatorii de alimente nu trebuie să revină la muncă mai devreme de 3 zile după remiterea acestor semne

Principala cauză a diareei bacteriene 2,4 milioane de persoane/an

◦ Copii sub 5 ani◦ Tinerii adulţi (15-29 ani)

Mortalitate foarte mică Poate produce sindromul Guillain-Barré◦ Principala cauză a paraliziei acute◦ Dezvoltată la 2-4 săptămâni după infecţia cu

Campylobacter (după ce dispar semnele de diaree)

Surse◦ Carne de pasăre crudă sau insuficient tratată

termic◦ Apa neclorinată◦ Lapte crud◦ Animale infectate sau fecale umane Păsări, vite, căţei, pisici, păsări de apartament

Semne clinice◦ Diaree crampe abdominale,

febră, greaţă◦ Durata: 2-5 zile

Bacterie Gram negativăNumeroase serotipuri pot determina boală

S. enteritidis şi typhimurium 41% din cazurile umane Cele mai frecvente în SUA.

1,4 milioane cazuri anual◦ 580 morţi

Surse◦ Carne de pasăre crudă şi ouă◦ Lapte crud◦ Carne de vită crudă◦ Fructe nespălate, frunze de lucernă◦ Reptile e companie: şerpi, ţestoase, şopârle

Semne◦ Debut: 12-72 ore◦ Diaree, febră, crampe◦ Durată: 4-7 zile

Enterohemorrhagic Escherichia coli(EHEC)◦ Proteine de suprafaţă; toxină

Surse◦ Mezeluri şi alte preparate din carne crude

sau insuficient prelucrate termic◦ Fruze de lucernă, lăptuci◦ Lapte, suc de mere sau cidru nepasteurizate◦ Apa de fântână◦ Animale: vite, alte mamifere

Semne◦ Diaree apoasă sau sangvinolentă, greaţă, crampe

◦ Debut: 2-5 zile◦ Durata: 5-10 zile

Sechele◦ Sindrom uremic hemolitic (HUS) Insuficienţă renală acută la copii Tratament toată viaţa

Clostridium botulinum◦ Neurotoxină ce determină paralizie flască◦ Copii prezintă cel mi mare risc◦ Anual: 10-30 focare; ~110 cazuri

Surse: Conserve home-mademiere

Semne◦ Dedublarea vederii, pleoape căzute, dificultate în

vorbire şi înghiţire◦ Debut: 18-36 ore

Boală bacteriană a bovinelor, ovinelor, caprelor porcilor și cailor ce se manifestă prin răni infectate.

Agent etiologic: Clostridium septicum

Pentru aceste animale este abordată ca o boală telurică, sporii fiind prezenți uzuali în sol.

Rănile profunde se asociază cu traumatisme care crează condiţii ideale pentru dezvoltarea acestui agent.

Examen antemortem:◦ Febră 41 – 42°C

◦ Stare de abatere

◦ Tremurături musculare şi schiopături

◦ Edem păstos moale şi eritem în jurul regiunii infectate

Examen postmortem:◦ Gangrena pielii în jurul regiunii infectate◦ Miros putrid insuportabil este prezent frecvent◦ Exsudat gelations în ţesutul conjunctiv subcutanat şi

intramuscular.◦ Acumularea de lichide serosangvinolente în cavităţi◦ Ţesutul muscular este roşu-închis şi colecţiile gazoase sunt

puţine sau absente

Decizia la abator: Carcasele de animale afectate cu edem malign sunt condamnate.

Diagnostic diferenţial: Edemul malign: muschiul nu este implicat şi locul plagii este cunoscut. Antraxul la porc: este prezent edemul subcutanat al regiunii gâtului.

Boală infecţioasă acută a vacilor şi oilor manifestată prin inflamaţie musculară severă cu mortalitate ridicată.

Etiologie: Clostridium chauvoei.

Dizenteria bacilară◦ Cel mai frecvent Shigella sonnei◦ 90.000 cazuri raportate anual în SUA.

Surse:◦ Contaminare cu fecale umane a alimentelor,

băuturilor răcoritoare, legumelor şi apei

Semne:◦ Diaree apoasă sau sangvinolentă, greaţă,

vărsături, crampe, febră◦ Debut: 2 zile◦ Durata: 5-7 zile

Toxoplasma gondii - protozoar intracelular◦ 112.500 cazuri anual◦ risc crescut pentru gravide/imunosupresaţi

Surse◦ Pisici infectate, carnea negătită

Semne◦ Febră, migrenă, lifonoduli măriţi

Cyclospora (Protozoar)◦ 1996, zmeura de import (SUA)

Listeria monocytogenes◦ Surse Produsele tip fast food, brânza slabă

◦ Semne Avort şi mortinatalitate Septicemie la tineri şi imunosupresaţi

Hazard Analysis Critical Control Point

Monitorizarea şi controlul procesului de producţie

Identificarea pericolelor şi punctelor critice de control pentru siguranţa alimentelor Producţie, procesare şi marketing Stabilirea parametrilor limită Monitorizare

Testarea şi eliminarea pentruSalmonella◦ Serologic, coproculturi

Vaccinări◦ Multe serotipuri◦ Eficienţă variabilă

Reducerea rozătoarelor şi păsărilor sălbatice

Izolarea animalelor nou introduse

În SUA FSIS a desemnat două bacterii ca organisme ţintă◦ Salmonella şi E. coli

Puncte de Control◦ Eviscerarea◦ Minimizarea contractului între carcasele

alăturate◦ Controlul mişcării personalului de-a lungul

fluxului de abatorizare◦ Refrigerarea◦ Prelucrarea termică (timp, temperatură)

Utilizată în SUA începând cu 1986 pentru Trichina la carnea de porc

Raze Gamma◦ Păsări in 1990/1992◦ Carne de vită în 1997/1999◦ Reducrea patogenilor bacterieni

Ucide celulele vii din organism◦ Lezionate şi incapabile de supravieţuire

Marcarea cu o vingetă

Nu afectează calitatea gustativă

Nutrientii rămân aceiaşi

Manipulare optimă după acest tratament◦ Nu sterilizează

◦ Contaminarea poate să se menţină

Consumare lapte şi sucuri pasteurizate

Spălare atentă şi frecventă a mâinilor◦ După utilizarea toaletei◦ Schimbarea scutecelor◦ Curăţarea vaselor şi fecalelor animalelor

Spălare mâini înainte de preparate alimente

Spălare fructe şi legume crude (neprelucrate) înaintea consumării

După contactul cu carnea crudă◦ Spălare mâini, ustensile şi

suprafaţa mesei de lucru din bucătărie

◦ Apă caldă cu săpun

Decongelare carne în frigider

Prelucrare termică vită/produse din vită◦ Temp internă 72oC

Prelucrare termică pasăre şi ouă◦ Temp internă 75-85oC

Consumare carne gătită imediat Refrigerare în 2 ore de la gătire Containere de stocare puţin adânci

(răcire uniformă rapidă)