Violenta verbala

Post on 04-Nov-2015

6 views 0 download

Transcript of Violenta verbala

Violenta verbalain familieDin nefericire, in ultimii ani in Romania, se inregistreaza un numar alarmant de cazurideagresivitate verbala. Chiar dacanu se ajunge laviolenta fizica,tonul nepotrivit poate fisursa unorprobleme psihologie pentru copilul crescut intr-un astfel de mediu. La varsta adolescentei, unmediu familial ostil poate fiisursa nasterii unor problem serioase:depresii,anxietate,crize deplans, izolare si refuzul de a comunica cu parintii. l se poate simti ca prins intr-o capcana intrecei doi parinti, fiecare incercand sa-l atraga departea sa in momentul conflictelor sau,dimpotriva, fiind timorat casi cum nuar exista. !n plus,adolescentul devine mult mai predispussa intre in grupuri cu factor mare de risc,consumatoare de substante interzise,cu problem deintegrare."par si probleme inmediul scolar, intrucat adolescentul nu maieste motivat si sustinut.De asemenea,pentru multi adolescenti acest comportament este strigatul lor deprotest si modulindirect prin care atragatentia parintilor asupra problemelor din familie si asupra modului incare si ei,ca membrii ai familiei, sunt afectati.#iolenta varbala devine intimp un mod firesc deexprimare pentru adolescent in toatelaturile vietii sale: la scoala, pe strada sauprintre prieteni, el se obisnuieste sa tipe sau savorbeasca urat, pentru ca acesta este modelul pecare l-a avut ani in sirin fata.Recunoastem familiile predispuse la violenta verbala?xista o preconceptie a faptului ca violenta de tipul verbal sau fizic esteo caracteristica afamiliilor sarace sau needucate. Realitatea este insa alta.Din nefericire, agresivitatea verbala esteintalnita in toate mediile sociale. Cauze:-neintelegerile si lipsa de comunicare in cuplu.Chiar daca la inceput seintelegeaufoarte bine, partenerii au pierdut in timp legatura unul cu celalalt. $ara ase gandi ce vrea celalaltsa spuna, ei se simt din ce in ce mai putin auziti si atunci ei simt nevoia de a tipa din ce in ce maitare. $amilia devine camp delupta, consummator de energie, si, in astfel decazuri, copilul estede obicei primul sacrificat. leste martorul unui mediu bolnav si-si formeaza oimagine gresitadespre familie, care il poate afectade-a lungul intregii sale existente. "junge si el sa tipepentru ase face auzit si,de cele mai multeori, nici tipetele nu sunt suficiente.-Probleme socio-economice."paritia somajului la unul din membrii cuplului, lipsabanilor,diferente intre asteptarile unuia dintre parteneri si ceea ce ofera celalalt. Lipsa inseamnafrustrare. "tunci cand eanu poate fi compensata,exista tendinta de a-i invinovati pecei din jurpentru propriile neimpliniri. Diferenta intre posibilitati si asteptari este de asemenea frustranta.%e de altaparte, adolescentul incepe sa valorizeze gresit situatia materiala si isi poate construiniste reguli de viata false, conform carora banii inseamna fericirea, iar lipsa lor existentiala nuare niciun sens.

-Nemultumiri din exteriorul familiei,care serasfrang in interiorul acesteia. "tunci candparintii sunt foarte ocupati, ei aduna tensiuni inmediul professional si, neputandu-se desfasuraacolo, mai devreme sau mai tarziu aduc in casa intreaga incarcatura emotionala si frustrarea."tunci cand aceste nemultumiri nu suntrezolvate in mod echilibrat in cuplu,violenta verbalapoate deveni o obisnuinta a familiei.-consumul de alcoolsau de altesubstante narcotice de unul dintre parteneri. Regretabil,in Romania sunt foarte multe familii in care consumul de alcool faceparte din rutina zilnica, !ntimp, acest lucru isipune amprenta asupra familiei, deteriorand treptat relatiile intresoti siducand totodata la neglijarea sau izolareacopiilor. &ulti adolescenti cu parinti alcoolici se simtfoarte rusinati si vinovati, se retrag din cercurile de prieteni, evita sa invite colegi acasa sidevintot mai predispusi catre depresie.-Diferente de educatiesi reguli de viata intre cei doi parteneri. !n aceasta situatiemembrii cuplului se pozitioneaza in conflict unul fata decelalalt, unul avand complexe deinferioriate, iar altul complexe de superioriate. Casa devine un mediu agresiv in care fiecaretrebuie sa demonstreze tot timpul ca este mai puternic, mai bun saumai destept. !nevitabl tonuldiscutiilor seschimba si violenta verbala ajunge sacompenseze de multe orilipsa argumentelor.!ntr-un astfel de mediu, adolescentul este foarte descurajat si este pusin situatia de a alege unuldintre parinti, fiecare dintre cei doi incercand sa-lcastige de partea sa.-Modelul parental.'tatistic, s-a observant ca multi copii crescuti in familii in careviolenta verbala este frecvent intalnita sunt predispusi sa adopte acelasi tip decomportament infamiliile pe care si lecreaza ca tineri adulti. "ltii gasesc o conotatie negativa a familiei in sine sievita sa formeze cupluri sau o facfoarte tarziu si cu mari reserve.Ce trebuie sa faci?oDaca esti intr-o astfel de situatie e bine sa vezi ca lumea este mai mare decatpropria ta familie. Cauta in jurul tau modele de adulti care iti inspira respect siadmiratie. %ana la urma itipoti construi viata asa cum vrei tu si ealegerea ta dacavrei sau nusa repeti modelul comportamental al parintilor tai.o!ncearca sa vorbesti cu parintii tai si sale spui in mod direct modul in careproblemele lor te afecteaza. foarte posibil ca ei sa nu realizezecat de mult serasfrange asupra calitatii vietii tale modul in care ei seadreseaza unul altuia.o%ropune-le sa stabiliti un consiliu de familie, in care fiecare parinte si fiecarecopilau drepturi egale. important ca fiecare membru sa se simta valorizat siresponsabil in aceeasi masura indiferent de varsta. %oate ca parintii tai vor invataastfel ca exista si altemodalitati de a rezolva problemele in afara de tipete.o#orbeste cu psihologul scolii. !n mod sigur o sa-ti dea niste sfaturi foarte bunecare se vor potrivi mai bine peprofilul familiei tale. !n plus, te va ajuta sa ailanga

tine pe cineva carete intelege si care tepoate ajuta sa-ti imbunatatesti calitateavietii.o(u te izola de prieteni si nu incerca sa pari altfel decat esti in fata lor. (u te simtivonovat pentru greselile parintilor tai.o)aseste-ti activitati care sa iti faca placer pentru a eliberatensiunile si pentru a-tiocupa timpul in mod placut: arta, sport, dans etc.o!n cazul in careai in grupul de prieteni o persiana care treceprin acest cosmar infamilie, incearca sa-l ajuti fiind deschis cu el siintelegandu-l atunci cand treceprin perioade grele.Violena fizica n familie&ajoritatea cazurilor de violen*+ nfamilie presupun direc*ionarea furiei b+rba*ilor c+trepartenerele lor. "cest lucru pare s+-iaib+ r+d+cinile n modul de socializare al b+ie*ilor factoriibiologici nupar a fi r+spunz+tori pentru diferen*ele semnificative de comportament n familiedintre b+rba*i i femei.$emeile ns+rcinate sunt n mod special expuse riscului de violen*+ n familie deoareceunii so*i devin mai violen*i n aceast+ perioad+, ajung/nd s+ loveasc+ cu pumnii i cu picioarelen burta so*iei. "ceste femei prezint+ un risc dedou+ ori mai mare de apierde sarcina i de patruori mai mare de a avea un copil cu o greutate mic+ la natere.Cercet+ri interculturale cu privire la violen*a ndreptat+ mpotriva so*iei arat+ c+naproape o cincime din societ+*ile rurale sau de mici dimensiuni nu exist+ violen*+ n familie.xisten*a unor asemenea culturi dovedete faptul c+violen*a ndreptat+ mpotriva femeilor nueste rezultatul inevitabil al structurii biologice sau alsexualit+*ii masculine, ci mai degrab+oproblem+ social+, legat+ de cum este v+zut+ masculinitatea ntr-o societate.'tudii realizate cu b+ie*i i fete lav/rste fragede arat+ c+ deib+ie*ii pot prezenta otoleran*+ mai redus+ la frustrare i o tendin*+ spre nc+ierare, acestea sunt micorate prinsocializare i prin presiunea semenilor cu privire larolurile de gen.)radul de r+sp/ndire aviolen*ei n familie ntr-o anumit+ societate este, prinurmare, rezultatul unei accept+ri tacite din partea respectivei societ+*i. &odul n care b+rba*ii sev+d pe ei nii ca b+rba*i imodul n care privesc femeile vor determina modul n care seraporteaz+ la violen*a mpotriva femeilor, dac+ o vorfolosi sau nu.0($%"a ajunsla concluziac+ eliminareaviolen*ei mpotriva femeilorpresupune schimbarea concep*iilor culturale despre masculinitate, iar n acest proces trebuieimplica*i n mod activ b+rba*ii, fie ei creatori de politici, p+rin*i, so*i sau b+ie*i.