SCOALA CU CLASELE I-VIII, Trestieni

LOCUŢIUNEA VERBALĂ CLASA a VII aPROF.SAIZU MARINA

Găsiţi sinonime pentru grupurile de cuvinte scrise

bolduit

“Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om taie frunza la câini, au pus la cale să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. ”(Ion Creangă”Povestea unui om leneş”)

O1: sǎ defineascǎ locuţiunea verbală; O2: să identifice locuţiunile verbale din

diferite texte; O3: să identifice elementele componente

din structura locuţiunilor verbale; O4: sǎ indice funcţiile sintactice ale

locuţiunii verbale; O5 - să analizeze locuţiunile verbale după

un model dat.

Competenţe operaţionale

a-i parea rău (a regreta),a da ajutor  (a ajuta),a se lua la harţă  (a se certa),a-şi aduce aminte  (a-şi aminti).

a lua loc (a se aşeza) a face rost ( a procura) a face cu mâna ( a chema, a saluta)Locuţiunile verbale sunt grupuri unitare de

cuvinte sinonime cu un verb

LOCUŢIUNEA VERBALĂ

Locuţiunile verbale apar mai ales în limbajul oral.

În general, o locuţiune poate fi recunoscută, deoarece este alcătuită din două sau mai multe cuvinte între care nu există o legătură gramaticală.

EXEMPLU- în ‘’ a se da jos’’ nu avem un verb ‘’a se da’’ + un

complement circumstanţial de loc ‘’ jos’’, deci două unităţi gramaticale, ci o singură unitate gramaticală cu valoare de verb, având înţelesul de ‘’ a coborî’’.

 

Cum recunoaştem o locuţiune ?

Identificaţi locuţiunile verbale din enunţurile de mai jos şi scrieţi pentru ele, un verb sinonim de conjugarea a IV-a.

Hoţul şi-a luat picioarele la spinare când a fost observat.

A încercat să-şi ducă prietenii cu preşul. Au încercat să dea bice pentru a termina treaba

mai repede. Cei doi îndrăgostiţi au hotărât să-şi pună pirostiile. George turna întruna gogoşi prietenilor A ajuns la sapă de lemn datorită lenei.

APLICAŢIE LOTERIA VERBELOR

Între elementele componente ale locuţiunilor verbale pot fi intercalate alte părţi de vorbire:

Îi lua pe toţi la rost.Îşi bate foarte rău joc de elStă adeseori de vorbă cu prietenul său.

a face cu mâna a lua la trei a se da jos a o scălda

Identificaţi elementele componente din structura locuţiunilor verbale:

Locutiunile verbale sunt alcătuite din :a)  verb si determinări substantivale:  a-şi da sufletul (a muri) , a-şi baga minţile în cap(a se cuminti),  a ajunge la sapă de lemn (a saraci),  a da de veste (a înştiinţa);b) verb cu determinări între care apare şi un

pronume cu valoare neutra:  a o lua la fuga (a fugi),  a o scalda (a răspunde evaziv);c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati);d) verb si adverb :  a-i părea bine( a se bucura).

STRUCTURA LOCUŢIUNII VERBALE

Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic), locutiunile verbale pot avea complemente directe, indirecte sau circumstantiale

Adu-ţi aminte vorbele mele.(complement direct)A luat-o la fugă peste câmp.(complement circumstanţial de loc)

Să-ţi aduci aminte de mine (complement indirect)

Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul, timpul, numarul si persoana actiunii, iar celălalt cuvânt (substantiv, numeral, adverb) dă, de obicei, sensul locuţiunii. taie frunza la câini modul indicativ,timp prezent,persoana I,nr singular au pus la cale modul indicativ,timp perfect compus,persoana a III a, nr plural

În analiza gramaticală, trebuie ştiut că funcţia sintactică a locuţiunii verbale când verbul din structura locuţiunii se află la un mod personal este de predicat verbal şi ca analiza morfologică nu i se aplica decât verbului.

ANALIZA LOCUŢIUNII VERBALE A dat foc întregului sat.A dat foc-(a incendiat) locuţiune verbală alcătuită

din verb, conjugarea I, diateza activă,modul indicativ , timpul perfect compus,persoana a III a ,nr sg+ sustantivul”foc” gen neutru, numărul singular nearticulat

FUNCTIILE SINTACTICE ALE LOCUTIUNII VERBALE

Când verbul din structura locuţiunii verbale se află la mod nepersonal,locuţiunea verbală poate îndeplini următoarele funcţii sintactice:

SUBIECT. A-mi aduce aminte de întâmplări triste n-ar fi un lucru înţelept. COMPLEMENT DIRECT Din neatenţie, poate da foc casei. COMPLEMENT INDIRECT Pricepându-se la a-l lua peste picior, n-a mai fost agreat de cei prezenţi. COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD Fără a mai sta pe gânduri s-a adresat celor din jur. ATRIBUT VERBAL Ideea de a se da de-a rostogolul i-a venit văzând verdele crud al ierbii. NUME PREDICATIV Dorinţa lui este de a băga de seamă la cele din jur.

ALTE FUNCTII SINTACTICE ALE LOCUŢIUNII VERBALE

Scrie în dreptul verbelor date locuţiunile verbale corespunzătoare:

  a plănui a hotărî. a observa a muri a demasca a regreta  

GRUPA I

 

GRUPA a II a

Numeşte sinonime pentru locuţiunile a da de gol a da bir cu fugiţiia da bineţea da ortul popiia lua viaţaa lua la rosta lua fiinţă

.Scrie câte două locuţiuni verbale în componenţa cărora să intre verbele:

a lua,

a băga ,

a pune.

      

       

GRUPA a III a

Alegeţi cinci locuţiuni verbale.Scrieţi un text de 8-10 rânduri cu aceste locuţiuni.Puneţi un titlu potrivit

Grupa a IV a

Identifica funcţiile sintactice ale locuţiunilor verbale din enunţurile:

Adu-ţi aminte sfatul mamei! A trecut fără a băga de seamă incidentul. A o lua la sănătoasa nu este frumos. Dorinţa lui era de a cădea de acord privind

preţul

Grupa a Va

Mimaţi următoarele locuţiuni verbale:

a bufni în râs, a da ortul popii.

GRUPA a VI a

1.Daţi exemplu de două locuţiuni verbale în structura cărora să intre verbul “ a da”

2.Numeşte un sinonim pentru locuţiunile a sta în cumpănă a băga în sperieţi a lua partea3.Găseşte locuţiuni verbale pentru verbele a denunţa a pleca

4.Identifică funcţia sintactică a locuţiunilor verbale din enunţurile.

A plecat fără a se da de gol.Omul cinstit se ţine de cuvânt.

FIA DE LUCRU INDIVIDUALĂ

Grupa I MAGAZINUL VERBELOR alcătuiţi un dialog cu un posibil vânzător de la care să cumpăraţi cele mai neobişnuite produse folosind verbe la modul condiţional-optativ

Grupa a II a GRĂDINA PARADIS descrieţi un apus de soare într-un loc exotic, folosind verbe la modul conjunctiv

Grupa a III a DECALOGUL PROFESORULUI scrieţi zece reguli hazlii pentru profesori, folosind verbe la modul conjunctiv

grupa a IVa DECALOGUL ELEVULUI scrieţi zece reguli hazlii pentru elevi folosind doar verbe la modul infinitiv(forma afirmativă,negativă)

grupa a V a REŢETA FERICIRII scrie o reţetă a fericirii prin amestecul celor mai neobişnuite ingrediente folosind verbe la modul imperativ

grupa a VIa ORACOLUL ELEVULUI scrieţi observaţii hazlii din viaţa de elev, folosind structura verb la gerunziu+ verb la modul indicativ,timp viitor(ex.Copiind mai des îţi vei dezvolta atenţia!)

ACTIVITATE COMPLEMENTARĂ

Noi ne jucăm Voi vă jucaţi ei/ele se joacă

Ce timp este?

Este timpul ..............pauzelor !!!!!!!

În loc de final...........Cine răspunde la o ultimă întrebare?

◦ Exerciţiul 2 ,pag 67, manual

TEMA PENTRU ACASĂ