Post on 12-Oct-2020
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ŞTIINŢECLASA A V-A
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chișinău, 2020
2
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat:- ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019- OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC
Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralmanagementuluicurricular
Mariana GORAŞ,șefadjunctDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral
Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,expert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU:Stela GÎNJU (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău
Angela TELEMAN, dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău
Zinaida GALBEN-PANCIUC, graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
Dumitru GUŢULEAC, graddid.superior,IPGimnaziulPetrunea,r.Glodeni
Ştiinţe :Curriculumnațional:clasaa5-a:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimplementare/MinisterulEducației,CulturiișiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:AngelaCutasevici,ValentinCrudu,MarianaGoraș;grupuldelucru:StelaGînju(coordonator)[etal.].–Chișinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–36p.:tab.
Bibliogr.:p.36(20tit.).–2100ex.
ISBN978-9975-3400-3-8.
373.5.091:502(073)
S85
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat înconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar, aprobat laședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinul MinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC
Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralmanagementuluicurricular
Mariana GORAŞ,șefadjunctDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral
Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,expert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţeșiTehnologii
GRUPUL DE LUCRU:Stela GÎNJU(coordonator),dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău
Angela TELEMAN,dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău
Zinaida GALBEN-PANCIUC,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău
Dumitru GUŢULEAC,graddid.superior,IPGimnaziulPetrunea,r.Glodeni
4
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Știinţe, precum șimanualul școlar, ghidulmetodologic,softurileeducaționaleetc.facpartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.
Elaboratînconformitatecuprevederiledocumentelordepoliticieducaționale:Codul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional (2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general(2018)șiRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumulladisciplina Știinţereprezintăundocumentreglator,careurmăreștepre-zentareainterconexăademersurilorconceptuale,teleologice,conținutaleșimetodo-logice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.
Curriculumulladisciplina Știinţefundamenteazășighideazăactivitateacadruluidi-dactic, faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticăde lungășidescurtădurată,darșiacelorderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.
DisciplinaȘtiinţe,valorificatăsubaspectulpedagogicîncadrulcurriculumuluidat,areunrolimportantînformarea/dezvoltareapersonalitățiielevilor,înachiziționareaunorcompetențenecesarepentruînvățarepetotparcursulvieții,totodatăfiindesențialăînprocesuldeintegrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.
ÎnproiectareașielaborareaCurriculumuluiladisciplina Știinţes-aținutcontde:• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurriculareatâtpeplannațional,
câtșipecelinternațional;• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptările societății, la
nevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisciplinareși
acelorspecifice;• necesitățileasigurăriicontinuitățiișiinterconexiuniidintreciclurileînvățământului
general: educaţia timpurie, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.
Curriculumul la disciplina Știinţe cuprinde următoarele componente structurale:Preliminarii,Administrarea disciplinei,Repere conceptuale,Competenţe specifice dis-ciplinei,Unităţi de competenţă, Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,
5
Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare,Lista bibliografică. Totodată,acestaincludeșifinalitățicarereprezintăcompetențelespecificedisciplinei,manifes-tategraduallaoanumităetapădeînvățareșicareaufuncțiadestabilireaobiectivelordeevaluarefinală.
Curriculumulladisciplina Știinţeorienteazăcadruldidacticspreorganizareaprocesu-luidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).
CurriculumulladisciplinaȘtiinţeareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplineiȘtiinţe;• de reglementare șideasigurarea coerențeidintredisciplina respectivă și alte
disciplinedinariacurriculară,dintrepredare–învățare–evaluare,dintreprodu-selecurricularespecificedisciplineiȘtiinţe,dintrecomponentelestructuralealecurriculumuluidisciplinar,dintrestandardeșifinalitățilecurriculare;
• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumulladisciplina Știinţeseadreseazăcadrelordidactice,autorilordemanu-
ale,evaluatorilor,metodicienilor,altorpersoaneinteresate.Beneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(avândunstatutspecificîn
acestsens).
6
I. Repere conceptuale
ÎnclasaaV-a,disciplinaȘtiinţeorienteazăsprecontinuareastudiuluicomponentelor,alfenomenelor,alproceselorșialrelațiilordinmediulînconjurător,demaratînclaseleprimare,prinextindereadomeniilorpropusepentrustudiu.Aceastăviziunecurricularăasigurăformareapremiselorpentrustudiereadisciplinelordingimnaziu:Biologie,Chi-mie,Fizică,Tehnologie.
Sistemuldecompetențedincadrulcurriculumuluidisciplinarla Știinţe esteformatdin:
• Competențe-cheie/transversale – o categorie curriculară importantă, cu ungrad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societățiireferitoarelaparcursulșcolarșilaperformanțelegenerale,carepotfiobținutede elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicileeducaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințelepoliticilor internaționale,stipulate înRecomandările Comisiei Europene (2018).Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiauuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.
• Competențele specifice disciplineiderivădincompetențele-cheie/transversale.Acestea suntpreconizateafi formatepână lafinele clasei aV-a.Raportate ladisciplinaȘtiinţe,suntstructurateîncadrulatreicompetențespecificealedisci-plinei,aleunitățilordecompetență,aleunitățilordeconținut,aleactivitățilordeînvățareșialeproduselorșcolarerecomandate.
• Formareacompetențelorspecificedisciplineinecesităoproiectareadisciplineidelungădurată,pentrutotparcursulclaseiaV-a.ProiectareadidacticăanualăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplineișiținândcontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.
• Sistemele de unităţi de competenţăsuntproiectatepentruounitatedeînvățare,fiindprevăzute integralpentruevaluareadetipcumulativ lafinele respectiveiunitățide învățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs. Acestesistemedeterminăproiectareadidacticăaunitățilorde învățare șiproiectareadidacticădescurtădurată.
• Sistemele de unităţi de competenţă sintetizate la finalul anului de studiu al cla-sei a V-asuntprevăzutepentruevaluareaanuală.
7
• Unităţile de conţinutconstituiemijloaceinformaționale,princaresetindesprerealizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea deînvățarerespectivă.Înacestscop,seurmăreșterealizareacompetențelorspeci-ficedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.Unitățiledeconținutincluduninventardetermenispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseregăseascăînvocabularulactivalelevuluilafinalizarearespectiveiunitățideînvățare.
• Activităţile de învăţare, proiectele STEAM și produsele școlare recomandate prezintăolistădeschisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluare încadrulunitățiirespectivedeînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăva-lorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseiconcretedeelevi,deresurse-ledisponibileetc.
DomeniulȘtiinţe(OCDE),careadeterminatelaborareaprezentuluicurriculum,im-plicăvalorificareainformațieidintoatesfereleactivitățiiumaneșiformulareaunoripo-tezelogice,ceurmeazăsăfievalidatepractic.Aceastăabordaredeterminăimplicațiileactivitățiideinvestigareamediuluicare,laniveldeclasaaV-a,vorvizaaspecteprecum:identificareacauzelorproduceriianumitorfenomene,proceseșidezvoltareaabilitățiideasemanifestaeficientșicorectînsituațiivariate,cunoscutesaunecunoscute,simi-larecelorcepotfifrecventîntâlniteînviațacotidiană.Înacestcontext,domeniiledebazălaȘtiinţesevorprofilaprin:
• identificarea relaţiilor cauzale ale fenomenelor, ale proceselor din natură;
• investigarea mediului înconjurător;
• interpretarea datelor şi a faptelor utilizând terminologia specificăcorespunzătoare;
• transferul cunoştinţelor achiziţionate şi al deprinderilor formate în viaţa cotidiană.OrganizațiapentruCooperareșiDezvoltareEconomică(OCDE)șicadruldeevaluare
PISAevocădisponibilitățiledomeniuluiȘtiinţe,concretizateîneducaţia pentru ştiinţă,cepresupunecapacitateadeautilizacunoștințeleachiziționate,deaidentificaîntrebărișideaformulaconcluziibazatepedovezi,înscopulfacilităriiprocesuluideadoptareadeciziilorcuprivire la lumeanaturalăși la transformărilesuportatedeaceastadreptconsecințăaactivitățiiumane(OCDE,2003).
ConținuturilerecomandatepentrudisciplinaȘtiinţesuntraportatelaprincipiiledi-dacticilordisciplinelor incluse înȘtiinţe (tehnologie,chimie,fizică,biologie), luând înconsiderareșiparticularitățiledevârstăalecopiilor:trecerea de la gândirea concret-intuitivă la gândirea ipotetico-deductivă; abilitatea de a analiza, de a compara şi de a
8
diferenţia corelaţiile abstracte şi experienţele; dezvoltarea raţionamentului analogic, care se bazează pe identificarea similitudinii dintre două sau mai multe lucruri.
Proiectarea curriculumului actual la Știinţe s-a axat pe respectarea următoarelorprincipii:
• principiul ştiinţific,carepermiteînțelegerea/explicațialogicăafenomenelorna-turii,caredezvăluiecelemaielementareconexiunidintreanumitefenomenealenaturii;
• principiul accesibilităţii,carepresupuneexpunereagradualăacunoștințelor,tre-cânddelafapteconcretelageneralizări,delageneralizărimaisimplelagenera-lizăricomplexe;
• principiul sistemic,cepresupuneconectareacunoștințelornoilaceleachiziționate,învedereaaprofundăriicontinueșiasupliniriiacestora;
• principiul abordării integrate a conţinuturilor, caresereferălaorganizareașico-relareadisciplinelorșcolarecuscopuldeaevitaizolarealortradițională,lasta-bilireaclarăaunorrelațiiconvergenteîntrecunoștințeleștiințifice,deprinderile,atitudinile,comportamenteleelevuluișiexperiențasadeviață.
• principiul etnografiei regionale,careorienteazăcadruldidacticînactivitateadefamiliarizareaelevilorcuobiecteleșifenomenelenaturiidinlocalitateanatală,apoicuceledinaltelocalități;
• principiul ecologic, carepresupuneorientareacătreuncomportamentecores-ponsabil.
DisciplinaȘtiinţe pentruclasaaV-aînglobeazăurmătoareledimensiunispecifice:• mediul înconjurător – totalitatea componentelor vii și nevii dintr-un anumit
spațiu,cucareunorganismseaflăîncontact;• proces –schimbareastăriiunuisistemîntr-operioadădetimp,cauzatădeanumiți
factori;oriceschimbareîntimp;• fenomen al naturii –manifestareaexterioarăaesențeiunuilucru,aunuiproces
etc.,perceptibilăînmoddirect;• corp –diversitateaobiectelordinmediulînconjurător;• substanţă –formădeexistențăamateriei;• forţă –acțiuneaunuicorpasupraaltuicorp,cuschimbaredeviteză,formă/pute-
redeinfluențăsaudeacțiune;• energie –capacitatedeaacționaefectiv,cumultăforțășifermitate;• mișcare–cusensuldeschimbarealocurilorocupatedecorpuri;desfășurarea
proceselor,afenomenelordinnatură,aevenimentelordinsocietate;• relaţii –totalitateaconexiunilordirecteșiindirectecaresestabilescîntredouă
saumaimulteobiecte,organismesaufenomene;• protecţia mediului – totalitateaacțiunilor întreprinsedeompentrupăstrarea
echilibruluiecologiclocalșiglobal.
9
II. Administrarea disciplinei
Statutuldisciplinei
Ariacurriculară Clasa Nr. de ore pe
săptămânăNr. de ore
pe an1
Obligatorie Matematicăși Ştiinţe V 1 34
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT2
Clasa Unităţi de conţinut Nr. de ore
V
Lumeavie 7Corpurișisubstanțe 8Energiașiforțele 8Științapentrunatură 9Ore la discreţia cadrului didactic 2
III. Competențe specifice disciplinei
1. Identificareacauzelorfenomenelor,aleproceselorșialerelațiilordinmediulîncon-jurător,manifestândcorectitudineînutilizareaelementelorspecificedelimbaj.
2. Investigareamediuluiînconjurător,dovedindinterespentruaplicareainstrumente-lorșimetodelordecercetarecorespunzătoare.
3. Transferarea achizițiilor științifice în context cotidian, dânddovadăde curiozitatepentruștiințășitehnologiidinperspectivadezvoltăriidurabile.
1 Poatevariaînfuncțiedestructuraanuluișcolarîncursșidedatelecalendaristice.2 Inclusiv:activitățideînvățareînafarasăliideclasă,orepentrurecapitulări,sinteze,evaluăripeîntregparcursulanului.
10
IV. U
nită
ți d
e în
văța
re
CLA
SA A
V-A
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
și p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
12
31.1.Descrierealu
mii
viiînba
zauno
rcaracteristi
ci.
1.2.Observarea
organism
elorviiîn
vede
reastab
ilirii
particularitățilo
racestora.
1.3.Clasifi
carea
organism
elorviipe
catego
rii.
1.4.Aprecierea
impo
rtan
ței
organism
elorviișia
relațiilorînna
tură.
1. L
umea
vie
Ca
racteristi
ciale
lumiivii.
Diversita
tea
plan
telorșia
anim
alelor.
Ba
cteriișiciupe
rci.
Re
lațiiîn
natură.
Elem
ente
noi
de
limba
j sp
ecifi
c di
scip
linei
:- plan
tecuflo
ri,
plan
tefă
răflori,
spori,capsulă;
- an
imaleovipareși
vivipa
re,animale
cusâ
ngereceșicu
sâng
ecald;
- celulă,b
acterie
,ciup
ercă;
- prod
ucător,
consum
ator,
descom
pună
tor;
- relații:d
enu
triție,
detrai,d
erăspân
dire.
Activ
ităţi
com
unic
ative
: de
scrie
rialeun
orplante/an
imale/ciup
erci/bacterii/relațiidintreacestea
; relatăride
inform
ații/rezulta
te/con
cluzii.
Activ
ităţi
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re (investig
ațiisim
ple):
ob
servărid
irijateîn
baza:întreb
ărilo
r,algo
ritmilo
r; clasificărialeplan
telor,an
imalelor,b
acteriilor,ciup
ercilor;
mod
elări:relațiiîn
natură;bacterii,m
ușchi;
măsurări:lung
ime,lățim
e,su
prafață;
expe
rimen
te:„Înmulțirea
drojdiei”/„De
cecreștepâine
a?”;„C
umre
spiră
puișoriiîn
ou?
”; reprezen
tărigrafi
cealere
zulta
telorinvestig
ărilo
r; excursii,drumețiișiplim
băride
stud
iu:încurtea
școlii,păd
ure,parc,lo
calitate,în
îm
prejurim
ilelo
calității.
Activ
ităţi
de d
ezvo
ltare
dur
abilă
: proiectedeacțiu
nicivice/ecolog
icepe
ntrusp
rijinulcom
unită
ții(p
rotecția,con
servarea
med
iului);
acțiu
nicolectiv
e(cuim
plicarea
familiei,avecinilo
r,aaltorp
ersoan
ecomun
itare)p
entru
soluțio
nareaun
eiproblem
ede
med
iudinlo
calitatea
natală.
Prod
use
şcol
are:inform
ațiiprezen
tateoral/s
cris,com
pletarea
une
ifiședeob
servare/sche
me/
unuita
bel,argu
men
tareaun
eiopinii,de
term
inarea
/măsurarea
lung
imii/suprafețeiunu
icorp,
elab
orarea
uno
ralbum
ecuim
aginialeplantelor/animalelor/ciupe
rcilo
r/ba
cteriilor.
Proi
ecte
STE
AM:
Înju
rulu
nuiarbore
Ba
rometrevii
Vo
pseledinplan
te/Plantecolorante
Ce
asulflorilo
r Mini-g
rădina
delagea
mulclasei
11
12
32.1.Recun
oașterea
diversită
țiicorpu
rilor
dinna
tură.
2.2.Com
pararea
corpurilo
rșia
substanțelorîn
funcție
de
anu
mite
criterii.
2.3.Rea
lizarea
unu
ide
mersinvestig
ativ
cuutiliza
rea
instrumen
telor
specifice.
2.4.Propu
nereaun
or
soluțiipen
trudiverse
prob
lemedinviața
cotid
iană
.
2. C
orpu
ri și
subs
tanţ
e
Co
rpurile.
Prop
rietățile
corpurilo
r. Su
bstanțele.
Prop
rietățile
substanțelor.
Am
estecuri.
Sepa
rarea
amestecurilor.
Tran
sformăriale
materialelor.
Elem
ente
noi
de
limba
j sp
ecifi
c di
scip
linei
:- prop
rietățiale
corpurilo
r:form
ă,
lung
ime,m
asă,
volum,d
ensitate;
- prop
rietățiale
substanțelor:
starede
agregare,
culoare,m
iros,gust,
solubilitate;
- substanță,amestec;
- sedimen
tare,
filtrare;
- topire,solidificare,
vapo
rizare,
cond
ensare,
dizolvare;
- arde
re,rug
inire
,pu
trezire
,alte
rare.
Activ
ităţi
com
unic
ative
: de
scrie
rialecorpurilo
r/substanțelor/amestecurilor;
relatăride
inform
ații/rezulta
te/con
cluzii.
Activ
ităţi
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re:
ob
servărid
irijateîn
baza:sa
rcinilo
rdelucru,aîn
treb
ărilo
r,aalgo
ritmilo
r,afișelorde
observare;
clasificări/compa
rări:alecorpu
rilor,alesu
bstanțelor;
măsurări:lung
ime,lățim
e,în
ălțim
e,m
asă,volum
; expe
rimen
te:„Po
atefiae
rulcân
tărit?”,„Ae
rulcald,aerulre
ce”,„Pira
midade
nsită
ții”,
„Efectulsa
ramură”,„Tran
sformărileape
i”,„Sedizo
lvă,nusedizo
lvă”,„Săse
parămun
amestec”,„Po
ateae
rulrețineap
a?”,„Sifo
nul”,„De
cesaltă
mingea?”;
reprezen
tărigrafi
cealerezultatelorinvestig
ărilo
r.
Activ
ităţi
de d
ezvo
ltare
dur
abilă
: activ
itățide
îngrijireaunu
iizvor,lac,râu
dinlo
calitate.
Prod
use
şcol
are:prezentarea
inform
ațiilororal/s
cris,com
pletarea
une
ifiședeob
servare/
sche
me/un
uita
bel,explicarea
/argum
entareaun
eiopinii,de
term
inarea
/măsurarea
prop
rietăților/dim
ensiu
niloru
norsub
stan
țe/corpu
ri,desfășurareaun
uidem
ersinvestig
ativ.
Proi
ecte
STE
AM:
Ap
a–mira
colulvieții
Co
nstruimunfiltrude
apă
Câ
tăapă
con
sumăfamiliamea
? Metam
orfozeledinju
ruln
ostru
Av
enturaape
i
12
12
33.1.Explicarea
relație
icauzaleînprodu
cerea
feno
men
elord
inna-
tură.
3.2.D
esfășurareaun
ui
demersinvestig
ativîn
vede
reade
term
inării
caracteristi
cilorfen
o-men
elordinnatură.
3.3.Gestio
nareauti-
lizăriiresurselorde
energieînsituațiicon-
cretede
viață.
3. E
nerg
ia și
forţ
ele
Mișc
area
șire
pausul.
Forța.
Su
netul.
Luminașicăldura.
En
ergiaso
arelui,a
vântuluișiaape
i.
Elem
ente
noi
de
limba
j sp
ecifi
c di
scip
linei
:- refle
cție;
- corpuritranspa
ren-
te,corpu
riop
ace,
corpuritranslucide
;- căldurăab
sorbită
,căldurăceda
tă;
- sursesono
re,u
nde
sono
re;
- caracteristi
ciale
mișc
ării:ra
piditatea,
viteza,forța,ene
r-gia.
Activ
ităţi
com
unic
ative
: de
scrie
rialefeno
men
elor;
relatăride
inform
ații/rezulta
te/con
cluzii.
Activ
ităţi
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re (investig
ațiisim
ple):
ob
servărid
irijateîn
bazaalgo
ritmilo
r; mod
elări:un
cad
ransolard
egrăd
ină,ro
atade
apă
,sob
asolară;
expe
rimen
te:„Toateob
iecteleprod
ucumbră?”,„D
eceapa
recurcube
ul?”,„Câ
tdurea
zăun
sune
t?,„Cu
mse
propa
gălu
mina?”,„D
ecese
form
eazăumbrele?
”,„Sim
ularea
une
ieclipse”,
„Ziuașino
aptea”,„Luminaîntrerup
tă”,„D
ecenegrulatragecăldura?”,„D
eceobiectelecad
spreso
l?”;
reprezen
tărigrafi
cealerezultatelorinvestig
ărilo
r; excursii,drumețiișiplim
băride
stud
iu:încurtea
școlii,sa
lacuorgă,h
idrocentrală.
Activ
ităţi
de d
ezvo
ltare
dur
abilă
: proiectedeacțiu
neecologică.
Prod
use
şcol
are:prezentarea
inform
ațiilororal/s
cris,com
pletarea
une
ifiședeob
servare/a
uneisc
heme/aun
uita
bel,explicarea
/argum
entareaun
eiopinii,de
sfășurarea
unu
idem
ers
investigativ.
Proi
ecte
STE
AM:
Teatrudeum
bre
Cu
mprodu
cemsu
nete?
Mim
ășipa
ntom
ime
Cu
loarea
schimbă
viața
Titirezulculorilo
r Pictură„Împing
eșiTrage”
Picturagravita
ționa
lă Picturamagne
tică
13
12
34.1.Spe
cificarea
metod
elor/
instrumen
telorde
investigareanaturii
utilizateînști
ință.
4.2.Con
struire
aunu
ide
mersinvestig
ativîn
ba
zaunu
iplanprop
us/
prop
riu.
4.3.Argum
entarea
relațiilord
intreștiințe,
tehn
olog
iișimed
iuîn
cond
ițiiledezvoltă
rii
durabile.
4. Ş
tiinţ
a pe
ntru
nat
ură
Investigareana
turii.
Zb
orul.P
lutirea
. Invențiiși
descop
eriri.
Unmed
iuprotejat–
un
viitordurab
il.
Elem
ente
noi
de
limba
j sp
ecifi
c di
scip
linei
:- metod
ede
investigare:
observarea
,expe
rimen
tul,
măsurarea
;- oa
men
ideștiință;
- invenție,
descop
erire
;- de
zvoltaredurab
ilă.
Activ
ităţi
com
unic
ative
: de
scrie
rialefeno
men
elor/relațiilor/m
etod
elordeinvestigare;
relatăride
inform
ații/rezulta
te/con
cluzii.
Activ
ităţi
de e
xplo
rare
/inve
stiga
re (investig
ațiisim
ple):
ob
servărid
irijateîn
bazaalgo
ritmilo
r; mod
elări:miniavioa
ne,m
ininave;
expe
rimen
te:„De
cecorpurileparm
aiușoareînapă
?”,„Limite
leplutirii”,„De
ceun
ele
corpurip
lutescșialte
lenu?
”,„Rache
tacuae
rcom
prim
at”;
reprezen
tărigrafi
cealerezultatelorinvestig
ărilo
r; excursii,drumețiișiplim
băride
stud
iu:încurtea
școlii,păd
ure,parc.
Activ
ităţi
de d
ezvo
ltare
dur
abilă
: proiectedeacțiu
neecologică;
Prod
use
şcol
are:prezentarea
inform
ațiilororal/s
cris;com
pletarea
une
ifiședeob
servare/a
uneisc
heme/aun
uita
bel,explicarea
/argum
entareaun
eiopinii,de
sfășurarea
unu
idem
ers
investigativ.
Proi
ecte
STE
AM:
Mi-a
șdorisăseinventeze...
Av
enturacuba
lonu
l Osu
tădezilesubap
ă Po
tsăzborsp
reviitor
Ch
iara
schimba
tlum
ea!
Săm
aidăm
oșa
nsălucrurilo
r! OcălătoriepeLună
!
La sf
ârșit
ul cl
asei
a V-
a, el
evul
poa
te:
•recuno
aștedive
rsitateac
orpu
rilordinnatură;
•de
scrie
lumea
vie,co
rpurileșisu
bstanțele
înbazau
norc
aracteristic
i;•
observac
orpu
riled
innaturăînve
dereas
tabiliriip
artic
ularită
țilorac
estora;
•cla
sificașicom
paraco
rpuriledinnaturăînba
zaan
umito
rcriterii;
•explica
relaț
iileca
uzale
alep
rodu
ceriife
nomen
elord
innatură;
•realizaunde
mersinvestig
ativ,uti
lizân
ddiverse
instr
umen
teșim
etod
e
specifice;
•prop
unes
oluțiip
entru
une
leprob
lemed
inviațac
otidian
ă,
man
ifestâ
nd ca
atit
udin
i și v
alor
i spe
cifice
pre
dom
inan
te:
•corecti
tudine
înu
tiliza
reae
lemen
telorspe
cificed
elim
baj;
•interesp
entru
investigaream
ediuluiîn
conjurător;
•gând
irecr
iticăîn
form
ularea
concluziilor;
•curio
zitatep
entru
științășite
hnolog
iidinperspectiv
adezvoltă
riidurab
ile.
14
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
Strategiile didactice se proiectează și se realizează ținând cont de următoarelecondiții: specificul subiectului,tipulde lecțiepreconizat,necesitățilede instruirealeelevilor,personalitateadidacticăaprofesorului,prezențamijloacelordidacticespeci-ficedisciplinei,accesullamijloacelecomunicaționaleșiinformaționalemoderneetc.
Competențadebază în științeși competențele specificedisciplinei vorfi formateprinperfecționareamoduluideînvățare,caresevarealizaîntr-undemersgenerativșisuccesiv,bazatpe:
• învăţarea prin investigare/cercetare – procesul intenționat/conștient de dia-gnosticareaproblemelor,prindesfășurareaexperimentelorșiprinidentificareaalternativelor,planificareainvestigațiilor,emitereaipotezelordecercetare,cău-tareadeinformații,construireademodele,prindezbatericucolegiișiprinforma-readeargumentecoerente(Tamir,1985);
• învăţarea experienţială–procesdeasimilareanoilorcunoștințeîncursuluneiexperiențetrăite;
• învăţarea-aventură (detipexpediționar)–procesdeînvățaredesfășuratînafarasăliideclasă,încontextenaturaleautentice.
Proiectareadidacticăanualăadisciplinei se realizeazăconformdatelordinAdmi-nistrarea disciplinei și ținând contdeRepartizarea orientativă aorelorpeunități deconținut,prezentatăîncurriculum.
Proiectareadidacticădescurtăduratăsevaaxapeunitățiledecompetențășipeunitățiledeînvățareincluseîncurriculum.Înbazaunitățilordecompetență,profesorulvaelaboraobiectivelelecțieiînconformitatecuproceduradeoperaționalizarepropusădeRobertF.Mager,înbazataxonomieiBloom-Anderson–pentrudomeniulcognitiv;ataxonomieiluiKrathwofl–pentrudomeniulafectiv;ataxonomieiluiSimpson–pentrudomeniulpsihomotor.
PentruaasiguraformareacompetențelorspecificedisciplineiȘtiinţeserecomandăîmbinareaoptimalăametodeloractivemodernecumetodeletradiționale,clasice.Suntindispensabileînprocesuldepredare–învățareadisciplineiȘtiinţemetodeledeexplo-raredirectășiindirectăanaturii:observarea,experimentul,modelareaetc.Formeledeorganizareainstruiriideasemeneapotfidiverse:lecția,excursia,plimbăridestudiuș.a.
RealizareaactivitățilordeinvestigarepropusedecurriculumuldisciplineiȘtiinţe nu necesitămaterialecostisitoare,majoritateapotfigăsiteînmediulînconjurătorsauprin-trematerialelereutilizabile.
15
Integrarea noilor tehnologii informaționale în procesul de predare – învățare aȘtiinţei va favoriza progresul noului context educațional, iar procesul educațional vadevenimaiatractivșimaieficient.
CurriculumulelaboratladisciplinaȘtiinţeoferăposibilitățideabordareaprocesuluidepredareșideînvățaredinperspectivaSTEAM.ConceptuldeeducațieSTEAM(iniți-aleleexpresieidinlimbaengleză–Science,Technology,Engineering,ArtsandMathe-matics)prevedestimulareacuriozitățiielevilor,participarealarezolvareaproblemelordinlumearealășiorientareaînalegereacarierei,permițândelevilorsăasimilezeșisăaplicecunoștințe,aprofundândînțelegereașidezvoltareagândiriicreativeșicritice.Înacestcontext,curriculumulelaboratrecomandăolistădeproiecteSTEAM,carepotfirealizateladeciziacadruluididactic1-2oripeanșicarepresupuninterdisciplinaritatea(matematică,informatică,educațiaplastică,limbașiliteraturaromânăetc.).
Evaluarearezultatelorșcolarereprezintăoactivitateeducativăcomplexă,decolec-taresistematicăainformațiilordesprecalitateașidinamicarezultatelorșcolare,depre-lucrareșiinterpretarecontextualăaacestoraînvedereaadoptăriiunordeciziisemnifi-cativeconformfinalitățiloreducaționaleșiscopuluiacțiunilordeevaluare.
• ÎncadruldisciplineiȘtiinţesevorrealizaurmătoareletipurideevaluări:• Evaluarea iniţială sedesfășoară la începutdean/modulșivaviza identificarea
condițiiloroptimenecesarepentruintegrareaelevilorînactivitateadeînvățareceurmează.Arefuncțiadediagnosticareșipronosticare.
• Evaluarea formativăesterealizatăpeîntregparcursuldidacticșistabileștevaloa-rearelațieidepredare–învățareșiadecalajuluidintreprogresiaînvățăriișcolareșicerințeleprogramelordeinstruire,avândfuncțiadeinstruire.
Evaluarea sumativă se realizează la finedemodul/semestru/ande studiu, avândfuncțiadeconstatareaniveluluiatins(Regulamentulprivindevaluareașinotarearezul-tatelorșcolare,promovareașiabsolvireaînînvățământulprimarșisecundar(ord.638,din30iunie,2016,MinisterulEducației).
Cadruldidacticvaselectașivaaplica,laalegere,metodeșiinstrumentetradiționaledeevaluare,precumșimoderne:observareasistematicăaactivitățiișiacomportamen-tuluielevului,portofoliul,proiectul,autoevaluareaetc.
Curriculumuldisciplinarrecomandăolistădeproduseșcolareevaluabileînfiecareunitatedeînvățare.
Evaluareavafirealizatăînvedereaverificăriișiaprecieriirezultatelor,darșiapro-cesuluideînvățarepropriu-zis,adicăevaluareaconținutului,aeficiențeișiaeficacitățiimetodelor și instrumentelor de evaluare, a obiectivelor de evaluare, a situațiilor deînvățare,apreciereaachizițiilorcognitive,darșiaabilitățilorșiatitudinilor–ceeacevapermiterealizareaobiectivelorpropuseinițial.
16
17
GHID DE IMPLEMENTARE
A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR
18
INTRODUCERE
DomeniulȘtiinţeabordeazăimplicațiileactivitățiiștiințificeasupramediuluiînvede-reaexplicăriirealitățiiobiective.Fiindundomeniuvast,integrativ,estenecesarădez-voltareaunui instrumentar cognitivpentru investigarea,descoperirea,demonstrareașiexplicareacontextuluipozitivaldezvoltării științei și tehnologiilorpentrunaturășisocietate.
Oriceexplicațieștiințificăîncearcăsărăspundălaîntrebareade ce?,careaparecureferirelaceeacenecesităafiexplicat.Întermenisimpli,secunoaștenunumaiceseîntâmplă, ci șidecese întâmplăceva.Utilizareaconceptelor științifice,operaționaledezvoltăcunoaștereadirectă,ordonată,conștientizatăacomponentelormediului în-conjurătorșiarelațiilordintreacestea.Asimilarealorimplicăutilizareainformațieidate,spre identificarea întrebărilor și spre formularea concluziilorbazatepedovezi, toateacesteaconstituindcăicepermiteducațiapentruștiințăaelevilordinclaselegimnazi-ale.
Înțelegereaștiințeiesteesențialăînsocietateadeastăzi.Familiarizareaelevilorcuștiința este înmaremăsură influențatădeexperiențele trăite în sălile de clasă. Prinurmare,esteimportantcaprofesoriicarepredauaceastădisciplinăsăînțeleagămeca-nismeleștiințeișisădeaelevilororeprezentareexactăaacesteia.Științacuprinde,prindefiniție,unsistemdecunoștințe,unprocesdecercetare,darșipersoaneleimplicateînprocesulde cercetare. Înțelegerea științificăesteo chestiuneglobală.Nupoatefiînlocuitpurșisimpluunfenomencualtul.
Disponibilitateadeafolosiunnumărdecunoștințeșimetodologiicuscopuldeaexplicalumeanaturală,deaidentificaîntrebări,deaschițaconcluziibazatepedovezișiimplicareaconștientizăriischimbărilorcauzatedeactivitateaomuluiartrebuisăper-mităelevuluisăînțeleagămaibineavansările,limiteleșiriscurileteoriilorștiințifice,aleaplicațiilorșialetehnologiilorînîntreagasocietate.
Încontextatitudinal,științelepresupunapreciere şi curiozitate critică, interes în pro-bleme de siguranţă şi durabilitate,înspecialdinperspectivaprogresuluitehnologicșiștiințificreferitorlasine,familie,comunitateșilaproblemeleglobale.
Disciplina Știinţe, prin investigarea lumii înconjurătoare, necesită realizarea de-mersurilorconstructivistedecătreelevi înmăsurăsăasigurecaprocesuldepredare–învățare–evaluaresănuserezumedoarlafurnizareadeinformații(ce să înveţe?),cișilaîndrumareaelevilor(cum să înveţe?) săgândească.
19
I. REFERINȚE TEORETICE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Științe
Curriculumul disciplinei Științe estepartecomponentăaCurriculu mului Naţional,reprezentândundocumentreglatorșiunactnormativprevăzutpentruafiimplemen-tatînprocesuldepredare–învățare–evaluareladisciplinaȘtiinţe,clasaaV-a.
Ghiduldeimplementareacurriculumuluiconstituieuninstrumentdefacilitare,deconcretizare,declarificareaanumitormomentestipulateînCurriculum.
Prezentul curriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumente șiadouagenerațiedecurriculacentratepecompetențe.Necesitateareactualizăriicurriculumu-luiafostinevitabilă,deoarece:
• curriculumulanteriorafuncționatmaimultdeunciclucurricular:2010-2019;• aufostelaborateșipromovatenoipoliticieducaționaleșicurriculare;• estenecesarăasigurareacontinuitățiidisciplineiȘtiinţe,claseleprimare–Știinţe,
clasaaV-a,încontextuldezvoltăriicurriculare.DisciplinaȘtiinţepromoveazăeducaţia pentru ştiinţă,cereprezintăcapacitateade
autiliza cunoștințele achiziționate,dea identifica întrebări și dea formula concluziibazatepedovezi,înscopuldeaînțelegeșideaajutalaadoptareadeciziilorcuprivirelalumeanaturalășilaschimbărileacesteiacarezultatalactivitățiiumane.
DisciplinaȘtiinţetrebuiesăpermităformareacompetenţei de bază în ştiinţe (OECD),ce se referă la stăpânirea,utilizarea și aplicarea cunoștințelor și ametodologiilordeexplicarealumiiînconjurătoare,laconștientizareaschimbărilorcauzatedeactivitateaumanășiaresponsabilitățiifiecăruiindividîncalitatedecetățean[1].
Descriptivelecompetenței-cheieeuropeneCompetenţa de bază în ştiinţe şi tehno-logii sunt:
• Cunoştinţe –principiidebazăalelumiinaturale,concepte,metodeșiprincipiiștiin-țificefundamentale,tehnologie,produseșiprocesetehnologice;conștientizareaimpactuluiștiințeișialtehnologieiasupralumiinaturale,concepereaprogrese-lor,a limitelorșia riscurilor teoriilorștiințifice,aaplicațiilorșia tehnologiei înansamblulsocietății.
• Deprinderi –abilitateadeafolosișideamânuiinstrumente,utilajetehnologiceșidateștiințificepentruatingereaunuiscopsaupentruaajungelaodecizieoriconcluzie fundamentată; recunoașterea caracteristicilor investigației științifice,abilitateadeacomunicaraționamenteleșiconcluziileceauconduslaacestea.
• Atitudini –aprecierecriticășicuriozitate,interesulpentruproblematicaeticășirespectulpentrusiguranțășipentrudezvoltareadurabilă,înparticularînprivințaprogresuluiștiințificșitehnologicînraportcusinele,familia,comunitateașipro-blemeleglobale.
20
Cadrul teleologic al Curriculumului disciplinei Știinţecuprindecompetențelespecifi-cealedisciplinei,unitățiledecompetențe,sistemelesinteticedefinalitățilafineleclaseiaV-a.
Competențelespecificealedisciplineiauostructurătriadică,construindu-sedincu-noștințe,capacități/abilitățișiatitudini/valori.ÎntabeluldemaijosprezentămstructuracompetențelorspecificealedisciplineiȘtiinţe:
Capacităţi/abilităţi fundamentale Cunoștinţe Atitudini/Valori
Identificarea cauzelorfenomenelor,proceselorșirelațiilordinmediulînconjurător
manifestândcorectitudineînutilizareaelementelorspecificedelimbaj.
Investigarea mediuluiînconjurătordovedindinterespentruaplicareainstrumentelorșimetodelordecercetare.
Transferarea achizițiilorștiințificeîncontextcotidian
dânddovadădecuriozitatepentruștiințășitehnologiidinperspectivadezvoltăriidurabile.
Competențele specifice ale disciplinei Știinţe sunt elaborate în baza taxonomieicompetențelortransdisсiplinare,preluatedinCadrul de Referinţă asupra Curriculumu-lui Naţional,șiaatributelorgenericealeabsolvențilorșcolilor.EsterealizatăcorelațiadintrecompetențelespecificedisciplineiȘtiinţe–categoriiledecompetențe–atribute-legenericealeabsolventului[2].
UnitățiledecompetențăaledisciplineiȘtiinţesuntcorelarecucompetențelespecifi-ceșicuunitățiledeconținut,urmărindgradualitatea,complexitatea,transferabilitatea,contextualitateacompetențelor.Unitățiledecompetențăpermitcadruluididacticsăseorientezecătrece?, cât?șicum?,săorganizezeprocesul instructiv-educativîncadruldisciplineiȘtiinţe.
Introducereasistemelorsinteticedefinalitățieducaționale la finele clasei a V-avorclarificașivorfacilitaînțelegereadecătrepărinția:ceartrebuiesă ştie copilul, ceartrebuie să poată să facă copilul și ce atitudini şi valori artrebuisă posede copilullafine-lestudieriidisciplineiȘtiinţe.
Cadrul conţinutal al disciplinei Științe, clasaaV-aestecorelatcudomeniulȘtiinţe (OECD),care implică folosirea informației în toatesfereleactivitățiiumane, încadrulcăreiacomponenteleesențialealeunuiprocesdecognițiesebazeazăpeformulărideipotezeceurmeazăsăfievalidatepractic.Aceastăabordaredeterminăimplicațiileac-tivitățiideinvestigareamediului,care,lanivelulclaseiaV-a,vorvizaaspecteprecum:aprofundareacunoștințelordespremediulînconjurător,studiateînclaseleprimare;în-țelegereaunorconceptenoi,referitoarelamediulînconjurător;explicarearelațiilorcauză–efect;
Elementelecelortreidiscipline:Biologie, FizicășiChimievorfivizibileatâtseparat,înmodulediferite,câtșiintercalându-se.
21
Specificulabordărilorpentrufiecareunitatedeconținut:• ElementedebiologiesevorregăsiînmodululLumea vie.Acestmodulvarepre-
zenta,totodată,unmoduldeevocare,încaresevorreactualizacunoștințeledincadruldisciplineiȘtiinţe,achiziționatedecătrecopiiînclaseleprimare.Sepropunsprestudiereurmătoareleunitățideconținut:caracteristicialeviului;diversita-teaplantelor(plantecuflorișiplantefărăflori);diversitateaanimalelor(anima-lecusângereceșianimalecusângecald,animaleovipareșianimalevivipare).Complicareașiaprofundareamaterieisevarealizaprinstudiereagrupurilornoideorganismevii:bacteriișiciuperci.Sevautilizanoțiuneadecelulă–elementstructuraldebazăalorganismelorvii,fărăastudiastructuraei.
• ÎnmodululCorpuri şi substanţe suntabordateconținuturidindomeniulchimieișialfizicii.Sevareactualizanoțiuneadecorpșitipurileacestora:vii/nevii;naturale/prelucrate;terestre/cerești.
• Modulul Energia şi forţele vizeazăstudiereanoțiunilorelementarealefizicii,darșiexplicareacauzelorunorproceseșifenomeneidentificateșidescriseînclaseleprimare.Dacă în clasele primare elevii sunt familiarizați că dupăploaie aparecurcubeul,înclasaaV-avoraflacauzaaparițieicurcubeului,studiindLumina.
• ÎnvedereaasigurăriidirecțiilorOECD/PISAșiaconcepțieiSTEM/STEAM,Știinţe include:biologie,fizică, chimie și tehnologie.Astfel,modulul IV,Știinţa pentru natură,vacaptivaeleviiprinstudiereadiverselor investigațiișidescoperiri;co-piiivoranalizaimportanțatehnologiilorpentruviațacotidiană.Acestmodularemenireadeapromovaștiința,dea interesacopiișidea-istimulasprestudiulbiologiei,alchimieișialfiziciiînurmătoriiani.
Înaltăordinedeidei,conținuturileaufostreorganizateprin:• reformulareadenumirilormodulelor;• introducereaunuimodulnou–Energia şi forţele;• dezintegrareamodululuiexistentStudierea şi cunoaşterea naturii,evitândabor-
dareateoreticăatipurilordemetodedeinvestigareanaturii,șiincludereaaces-tuiasubformădeactivitățideînvățareîntoatecelepatrumoduleenumerateșiînmodululȘtiinţa pentru natură;
• eliminareaconținuturilordificile, repetitivedin interiorulmodulelor (deexem-plu,timpul,măsurareatimpuluisestudiazălamatematică).
1.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Științe
1. Actualizarea competenţelor specifice disciplinei,cuspecificareaabilitățilorșiacom-ponenteloratitudinalepredominante,bazându-nepe:- direcțiilepropusedeOECD/PISA;- competențadebazăînȘtiinţe(OECD);- respectareacontinuitățiiȘtiinţe,claseleprimare–Știinţe,clasaaV-a;- finalitățiledisciplineiȘtiinţe,clasaaV-a.
22
2. Actualizarea unităţilor de competenţă, în contextul: - corelăriicucompetențelespecificedisciplinei;- corelăriicuunitățiledeconținut;- urmărindgradualitatea,complexitatea,transferabilitatea,contextualitateacom-
petențelor.3. Actualizarea unităţilor de conţinut, în concordanţă cu:
- direcțiileOECD/PISA;- studiereaexperienței internaționaleațărilorcurezultateremarcabile încadrul
evaluăriiPISA;- curriculumullaȘtiinţepentruclaseleprimare;- curriculalaBiologie, Chimie, Fizică(gimnaziu);- particularitățiledevârstăaleelevilor.
4. Introducerea rubricii „Elemente noi de limbaj”,carearclarifica,arfacilitașiarlimitaanumiteaspectealeprocesuluidepredare–învățare–evaluare.
5. Actualizarea activităţilor de învăţare şi diversificarea lor:- activitățicomunicative;- activitățideexplorare/investigare;- activitățidedezvoltaredurabilă.
6. Propunerea proiectelor STEAM7. Recomandarea produselor şcolare, corelatecuunitățiledecompetență,carevorfa-
cilitarealizareaprocesuluideevaluare.8. Introducereasistemuluidefinalitățilasfârșitulclasei.
Reducerea complexităţii și a încărcăturii informaţionale a constat în: 1. Reducereanumăruluidecompetențespecifice(dela4la3);2. Reducereanumăruluideunitățidecompetență(dela20la14);3. Excludereaunuișirdeconținuturiceincludaspecteteoretizate(noțiuni:coeziune,
adeziune,capilaritateetc.),propunându-ledoarsubaspectpractic.4. Reorganizarealogicăaconținuturilorconformdomeniilorintegrativeștiințelor.5. LimitareanoțiunilorștiințificeprinintroducerearubriciiElemente noi de limbaj.
23
II. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE
2.1. Curriculumul la disciplina Științe ca proiect didactic
Curriculumulestedocumentul reglator, careoferăcadrelordidacticeposibilitateadearealizaproiectareaprocesuluieducaționalpropriu-zis(predare–învățare–evalu-are)pentrudisciplinaȘtiinţe.
Proiectarea activității didactice este un demers de anticipare a obiectivelor, aconținuturilor,ametodelorșiamijloacelordeînvățare,ainstrumentelordeevaluareșiarelațiilorcesestabilescîntretoateacesteelementeîncontextuluneimodalitățispe-cificedeorganizareaactivitățiididactice(lecție,excursiedidacticăetc.)[4].
ProiectareadidacticăeșalonatăadisciplineiȘtiinţe include[3]:• proiectareadelungădurată;• proiectareadescurtădurată.Proiectareadidacticăvaasigurauntraseuorientativșivaaveauncaracterpersona-
lizat,ceeaceînseamnăcăprofesorulvaluadeciziireferitoarelastrategiiledidacticepecareleconsiderăoptimeșieficientepentruclasaconcretădeelevi.
Proiectarea de lungă durată seaxeazăpe:- competențelespecificedisciplinei,caretrebuiedezvoltatepeparcursulîntregului
an;- numărulprevăzutdeorepeanșipesăptămână,prezentatînrubricaAdministra-
rea disciplinei;- numărulorientativdeorerecomandatînrubricaRepartizarea orientativă a ore-
lor pe unităţi de conţinut;- sistemeledeunitățiledecompetență.La baza proiectării de scurtă durată sesituează:- sistemele de unități de competență, în baza cărora se formulează obiectivele
lecției;- unitățilede învățare,carereprezintărepere informaționaleșiprincareserea-
lizeazăformareaunitățilordecompetență.Unitățiledeconținut includlistedetermenispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăfacăpartedinvo-cabularulactivalelevuluipeparcursulrespectiveiunitățideînvățare;
- activitățiledeînvățare,proiecteleSTEAMrecomandate.Profesorulesteîndreptdeplinsăutilizezealteactivitățideînvățare,pecareleconsiderăeficientepentruclasaconcretădeelevișicarecontribuielaformareaunitățilordecompetențăși,respectiv,acompetențelorspecificedisciplinei;
- produseleșcolare,carereprezintăunrezultatșcolarproiectatpentruafirealizatdecătreelevșimăsurat,apreciatdecătrecadruldidactic,decătreînsușielevul,decătrecolegiiși,eventual,părințiiacestuia.
24
2.2. Proiectarea didactică de lungă durată
Proiectuldelungăduratăesteundocument administrativ, careseîntocmeștedecătrecadruldidactic la începutulanuluișcolarșicareadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi.
Proiectuldelungăduratăinclude[3]:• antetul;• proiectuladministrăriidisciplinei;• proiecteleunitățilordeînvățare.Antetul conține[3]:• Denumirea instituţiei de învăţământ; • Disciplina –sescriedenumireadisciplineiînconformitatecuPlanul-cadru;• Numele, prenumele profesorului, gradul didactic;• Anul de studii;• Administrarea disciplinei:
ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Nr.deorepesăptămână Nr.deorepean
1oră 34ore
Unităţi de învăţare Nr. de ore
EvaluăriObservaţii
EI ES
• Structura anului de învăţământ(seindicădatelesemestrelorșialevacanțelor).• Bibliografie –seenumerăproduselecurriculareaferentedisciplinei:
- produse curriculare principale: curriculumuldisciplinar,manualulșcolarapro-batdeMECC;
- produse curriculare auxiliare: ghiduldeimplementareacurriculumuluipentrudisciplinaȘtiinţe,ghidurimetodicepentrucadreledidactice,instrucțiunime-todologiceetc.
Proiectarea unităților de învățare conține: • Competenţele specifice disciplinei –setranscriudincurriculumuldisciplinar;• Proiectarea unităţilor de învăţare:
Unităţi de competenţă
Unităţi de învăţare
Detalieri de conţinut Resurse
Eșalonarea în timpObservaţiiNr. de ore Data
25
Indicaţii pentru completarea rubricilor [3]:• Unităţi de competenţă – setranscriudincurriculumdoarnumereledeordineale
unitățilordecompetență(1.1;1.2);dacăseconsiderănecesar,sepottranscrieînîntregime.
• Unităţi de învăţare –sescriudenumirileunitățilordeconținut(modulelor)dincurriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualulaprobatdeMECCpentruanuldestudii.
• Detalieri de conţinut – seeșaloneazăsubiecteletemelorpropuseîncurriculumsauînmanualulșcolar.
• Nr. de ore –seeșaloneazăcâteoorăpentrufiecaredetalieredeconținutcores-punzătoare.
• Data –setrecdatelecalendaristicepentrufiecareoră,ținândcontdestructuraanuluișcolarșideorarulclasei.
• Resurse –seindicăpaginiledinmanualși,eventual,dinsuporturididacticeauxi-liare,pentrufiecareoră;ladiscrețiaînvățătorului,potfinotateșialteelemente(materialedidactice,formedeorganizareaactivitățilorș.a.);lanivelulunitățiideînvățarenuesteobligatoriuaproiectametodeleșiformeleactivitățiididacticelalecții.
• Observaţii – sevorindicaanumiteschimbăriparveniteînproiectaresauanumiteclarificări/precizări,carevorfiluateînconsiderareanulviitorînrealizareaproiec-tăriidelungădurată.
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată
Proiectuldidacticdescurtăduratăreprezintăuninstrumentdelucrușioconstrucțiepersonalizată adesfășurăriilecției.
Proiectuldidacticdescurtăduratăinclude[3]:• antetul;• demersuldidacticallecției.Antetul include:
Data:Disciplina:Clasa:Subiectul lecţiei:Tipul lecţiei:Unităţi de competenţă: Obiectivele lecţiei:La sfârșitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1...Strategii didactice:- Formedeorganizare:-Metodeșiprocedee:-Mijloacedidactice:Bibliografie:
26
Indicaţii pentru completarea rubricilor [3]:• Subiectul lecţiei –setranscriedinproiectuldelungădurată;• Tipul lecţiei – se indică tipul corespunzător al lecției din perspectiva formării
competențelor:- lecțiedeformareacapacitățilordedobândireacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeînțelegereacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeaplicareacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeanaliză–sintezăacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeevaluareacunoștințelor;- lecțiemixtă.
Pentruindicareaetapelorlecțiilor,profesoriipotoptapentrumodelulR.M.Gagné(1968)sauERRE(J.L.Meredith,K.S.Steele,1995):
Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a cunoștinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoștinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoștinţelor
1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.
Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților
3. Predarea–învățareamaterieinoi
4. Consolidareamaterieișiformareacapacităților:a. la nivel de reproducere
5. Evaluareacurentă,instructivă,pentrumaterianouă
6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă
1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.
Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților
3. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel: a. de reproducere; b. productiv
4. Evaluareacurentă,instructivă5. Bilanțullecției.Concluzii6. Anunțareatemeipentruacasă
1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.
Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților
3. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel:a. productiv;b. de transferuri în alte domenii
4. Evaluareacurentă,instructivă5. Bilanțullecției.Concluzii6. Anunțareatemeipentruacasă
Lecţia de formare a capacităţilor de analiză – sinteză a cunoștinţelor
Lecţia de formare a capacităţilor de evaluare a cunoștinţelor Lecţia mixtă
1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă3. Analiza–sintezamateriei
teoreticestudiate4. Analiza–sintezametodelorde
rezolvarestudiatelanivel:a. productiv, cu transferuri în
alte domenii; b. creativ
5. Evaluareacurentă,instructivă6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă
1. Organizareaclasei2. Instrucțiuniprivindrealizarea
lucrăriideevaluare3. Realizarealucrăriideevaluare4. Bilanțullecției.Concluzii5. Anunțareatemeipentruacasă
1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.
Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților
3. Predarea–învățareamaterieinoi
4. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel: a. de reproducere; b. productiv, cu unele
transferuri în alte domenii 5. Evaluareacurentă,instructivă,
pentrumaterianouă6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă
27
StructuralecțiilorconformERREseprefigureazăastfel:- Evocare. Laaceastăetapăestecreatuncontextîncareelevulîșiaminteștece
știedespreunanumitsubiect,începesăgândeascăasuprasubiectuluipecareîncurândîlvaexaminaîndetalii.Evocarea,prinesențaei,oferăposibilitateadeaidentificacondițiileprealabileșideaconstrui,ulterior,învățareaînbazalor.
- Realizarea sensului.Laaceastăfazăcelcareînvațăseconecteazălanoileinfor-mațiisauidei.Esteetapaîncareprofesorulareinfluențăminimăasupraelevului,menținându-seimplicarealuiactivăînprocesuldeînvățare.Sarcinaesențialăarealizăriisensuluieste,înprimulrând,deamențineimplicareașiinteresulstabi-liteînfazadeevocare.Etaparealizăriisensuluiesteesențialăînprocesulinstruc-tiv,deoarecepeparcursulacesteiaeleviiexploreazădomeniinoidecunoaștere,aspectimportantînprocesuldeformareacompetențelor.
- Reflecţia. Laaceastăetapăelevii îșiconsolideazăcunoștințelenoiși îșirestruc-turează activ schema cognitivă inițială, pentru a include în ea noi concepte.Reflecția,caetapăimportantăînprocesuldeformareacompetențelor,urmăreș-tecâtevalucruriesențiale:creareacondițiilorpentrucaeleviisăexprimeînpro-priilelorcuvinteideileșiinformațiileatestate/asimilate;generareaunuischimbsănătosdeideiîntreelevi.
- Extindere. Corelațiadintreteorieșipracticădevineevidentă.Eleviirealizeazăuntransferdecunoaștere.Pentruefectuareaacestuia,eiaplicăcunoștințeleînsușitelaoreînsituațiideintegraresimulate.Deex:Imaginaţi-vă că…,studiidecazetc..Oaltăsarcinăesteimplicareaelevilorînrezolvareasarcinilorîncondițiideinte-grareautentice.
• Unităţi de competenţă –seindicăunitățiledecompetențăprioritarepentrulecțiadată;setranscriudinproiectareadelungădurată.
• Obiectivele lecţiei direcționeazăactivitateade realizareademersurilordidactice.Înfuncțiedesituațiaconcretă,seformulează4-6obiectivededusedinunitățiledecompetențăselectatepentrulecțiadată:- cognitiv:asimilareacunoștințelor,formareacapacitățilorintelectuale;- psihomotor:operațiimintale,manuale;formareaconduitelormotrice,practice;- afectiv:formareaconvingerilor,asentimentelor,aatitudinilor.ÎnformulareaobiectivelorlecțieisevautilizamodelulR. F. Mager, caresebazează
peurmătoarelecondițiideoperaționalizare:• descriereacomportamentuluiobservabil(prinverbedeacțiune);• precizareacondițiilordeproducereșimanifestareacomportamentului;• stabilireacriteriilordereușităaperformanței.Pentruformulareaobiectivelorlecțieisevorfolosiverbeînbaza:taxonomieiBloom-
Anderson – pentru domeniul cognitiv; taxonomiei lui Krathwohl – pentru domeniulafectivșitaxonomieiluiSimpson–pentrudomeniulpsihomotor.
28
Înformulareaobiectivelorlecțieisevorevitaverbelecuspectrularg:a cunoaşte, a şti, a înţelege, a asimila, a clarifica, a conştientiza, a se familiariza, a intui, a însuşi, a memora, a învăţa etc.
• Strategii didactice –seenumerăînconformitatecuscenariullecției.Forme de organizaresuntmodalitățiconcretedeproiectareaactivitățiididacticeși
potfi:frontală,individuală,îngrup.Metodele, procedeele şi tehnologiile didactice reprezintăinstrumentedeasigurare
acalitățiiactuluipredării,învățăriișievaluării.Sevaoptapentrualternareaeficientăametodelortradiționalecucelenetradiționale,precumșicuceleinteractive.
IoanCerghitpropuneurmătoareaclasificareametodelortradiționale[apud3]:
Metode de comunicare
ExplicațiaDescriereaPovestireaInstructajulDiscuțiadirijată
ConversațiaProblematizareaLecturaghidatăLucrulcumanualulInstruireaprintehniciaudio
Metode de explorare ObservațiaExperimentul
DemonstrațiaModelarea
Metode de acţiune ExercițiulLucrareapractică
JoculdidacticSimularea
Metode de raţionalizare Algoritmizarea Instruireaasistatădecalculator
Mijloaceledidacticevorasigurapertinentșioptimalaplicareametodelorșiaproce-deelorselectate:demonstrative,individuale,distributive.
• Strategii de evaluare – sevorindicametodele,tehnicile,instrumentelevalorifi-cateîncadrulevaluăriilecțieirespective.
Structurareademersuluididacticallecțieisevarealizaconformurmătoareiorgani-zărigraficeaproiectuluididactic[3]:
OELEMENTE DE CONŢINUT
t`
STRATEGII DIDACTICEStrategii de
evaluareActivitatea profesorului
Activitatea elevului FORME METODE MIJLOACE
denumirea etapei I a lecţiei
denumirea etapei a II-a a lecţiei
29
III. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE
3.1. Strategii didactice de predare – învăţare specifice disciplinei Științe
MetodologiadeformareacompetențelorșcolarespecificedisciplineiȘtiinţepresu-puneundemersbazatpeconstructivism șiinteractivitate.Demersuriledepredare–învățare–evaluarepentrudisciplinaȘtiinţesevorfocalizaperespectareaexigențelorînvățăriidurabile:
• îmbogăţirea şi diversificarea metodologiei didactice prin promovarea metodelor activ-participative şi a tehnicilor de învăţare moderne;
• relevarea situaţiilor ce prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifes-tând comportamente şi atitudini adecvate achiziţiilor finale;
• implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, manipulare şi experimen-tare, astfel valorificând experienţa acestora şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii.
Prinspecificuldisciplineisevapuneaccentulpemetodeledeexplorarearealității:a)metode de explorare directă a realităţii; b) metode de explorare indirectă a realităţii. ActivitățiledeînvățarerecomandateînCurriculumul la disciplina Știinţesuntstruc-
turateîn:activitățicomunicative,activitățideexplorare/investigare,activitățidedez-voltaredurabilă.
ACTIVITĂŢI COMUNICATIVE
• Descrierea unei plante-arbust: Cununița
Introducere: recunoașterea plantei
Cununița este o plantă cu flori, arbust decorativ de grădină.
Cuprins: - prezentarea părţilor
componente;- compararea cu alte
plante.
Cununițaarerădăcinaputernicășitulpinalemnoasă.Ramurilesalelemnoaseseramificădinparteadejosaplantei,augrosimede6-7cm,purtândmaimulteflori.Florileau5petale.Culoareaflorilorestealbă,acesteaavândunmirosspecific.
Cununițaînfloreșteînlunileaprilie-mai.Seplanteazăprimăvaraîngrădinăsauîncurți.
Încheiere: - utilitatea plantei;- aspectul ecologic.
Cununițaesteoplantă-arbustdecorativă.Preferăspațiilesemiumbroase.
30
ACTIVITĂŢI DE EXPLORARE/INVESTIGARE
Realizareaexplorării/investigăriipresupunecrearearutelorinvestigativecearînlesniactivitateadecercetare,înarmându-lpeelevcuinstrumentedeinducțiesaudeducție,cecorespundurmătoarelordemersuridistincte:
• Tipul1.—Întrebarea-cheie: Ce? Ce obiect poate avea caracteristicile obiec tului X? Ce are sau face X ca să fie X? • Tipul2. —Întrebarea-cheie: Cum? Cum ai procedat? Cum poţi face? Cum ai soluţiona...? • Tipul3. —Întrebarea-cheie: Care? Care dintre obiecte este la fel ca…? • Tipul4.— Întrebarea-cheie: De ce? De ce elementul ales este anume acesta? • Tipul5.— Întrebarea-cheie: Dacă? Dacă selectai X, era corect? Dacă …, atunci …
Observarea sistemică esteometodădeînvățareprincareseasigurăcunoaștereanemijlocitădecătreeleviaobiectelorșiafenomenelorsauareprezentărilorlor(grafi-ce,obiectuale,simbolice),aaspectelordinmediulînconjurător.
Dinpunctdevederedidactic,existămaimulteformedeobservare:descurtădurată/delungădurată,dirijată/nedirijată,descriptivă,vizuală,instrumentală,polimodalăetc.
• Observări dirijate: Observația prin comparație a narcisei și a ferigiiScopulobservației:cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele două plante
în ceea ce priveşte: structura, mediul de viaţă, utilitatea.Etape:
1.Motivareaobservăriiplantelor.2.Stabilireaaspectelorprincipalealeplantelor:formatulpinii,afrunzei,prezența/lipsa
florii,precumșiculorileposibile.3.Stabilireaasemănărilor.4.Stabilireadeosebirilor.5.Sintezacelorobservate: asemănări:
• Ambele au tulpina subterană.• Au frunze alungite. • Sunt de înălţime medie. • Ambele pot fi plantate în grădină.• Ambele sunt plante decorative.
deosebiri:• Narcisa este o plantă cu flori, feriga – nu.• Din floarea narcisei se dezvoltă fructul cu seminţe. Feriga are spori situaţi pe
partea inferioară a frunzei. • Floarea de narcisă poate avea culoare albă şi galbenă. Feriga niciodată nu are
floare.
31
• Feriga poate creşte spontan în păduri, iar narcisa – în grădini.• Feriga poate fi crescută şi ca plantă decorativă de interior.
6. Discuțiidespre:• rolulesteticalacestorplante;• condițiilelordeviață.
7.Concluzii.
Investigaţia implicăelevulînadresareaîntrebărilordecercetare,îngenerareaanoiipoteze,proiectândactivitățipentruverificarea,construireașianalizaargumentelorpebazadovezilorexistente,recunoscândexplicațiilealternativeșicomunicareaargumen-telorștiințifice.
Etapeleinvestigațieimediului,aplicabileînclaselegimnaziale,sunt:a)stabilireascopului;b)formulareascopuluiînformădeîntrebare;c) identificareaacelpuțintreisursedeinformareînvederearăspunsuluilaîntreba-
re;d)descriereapașilorcarevorfiîntreprinșipentruatingereascopului;e)identificareaacelpuțincinciconceptepestudiulcărorasevacentraactivitatea;f) identificareaacelpuțintreimodalitățideprezentarearezultatelor;g)organizareașiplanificareaactivitățiiîntimp;h)stabilireamoduluiîncarevafievaluatăactivitatea.
Experimentul estemetodadidacticăcareîmbinăexperiențacuacțiuneaînvedereaexplorăriirealitățiiînconjurătoare.Esteoobservaredesfășuratăîncondițiideterminatealeunuifenomensauproces.Înclaselegimnazialesuntconceputemaimultevariantealeacesteimetode:experimentuldemonstrativșicelaplicativ.
•Experimentul: „Cum respiră puișorii în ou?”
Ceexperimentăm? Cum respiră puișorii în ou?
Cucemateriale? Douăouăfierte,olinguriță,tuș,douăpăhăruțemici.
Ceaidefăcut? 1. Luațidouăouăfierte.2. Spargețiunouînparteaascuțită,iarcelălalt–înparteamaiplată.3. Scoatețicuajutorullingurițelorconținutulouălordinambelepărți.4. Instalațijumătățiledeouobținuteînpăhăruțe.5. Turnațiînambelejumătățideoupuțintuș.6. Cevețiobserva?
Dece? Oul este propriu reptilelor și păsărilor. Gălbenușul conține toate substanțelehrănitoarenecesarepentrudezvoltareaviitoruluipuișor.Albușulprezintăsursaprincipalădeapăpentruacesta.Deasemenea,albușulapărăinteriorulouluideloviturimecanice.Parteaexterioarăaalbușuluiestemaigroasășimaicompactă.Easeparăconținutullichidalouluidecoajă,formândînpartearotunjităaouluio cameră cuaer. Laexterior,oulesteacoperit cu coajă careeste înzestrată cuomulțimedepori.Coajaouluieste formatădincalciu.Calciul serveștepentrudezvoltareascheletuluiviitoruluipuișor.
32
•Experimentul: „De ce se formează umbrele?”
Ceexperimentăm? De ce se formează umbrele?
Cucemateriale? O lanternă,unproiector/sursăde lumină,un cartonnegru,o foarfecă,bandăadezivă,unbețișor,ocamerăîntunecată.
Ceaidefăcut? 1. Taiedincartonofigurinășifixeaz-odebețișorcubandăadezivă.2. Plaseazăfigurinaîntrelanternaaprinsășiperetelecamerei.3. Apropiealternativfigurinadepereteșidelanternă.4. Ceseîntâmplă?
Dece? Cucâtfigurinaestemaiaproapedelanternă,cuatâtumbracareseformeazăpepereteestemaimare.Cândunobiectblocheazăparcursul rectiliniual luminii, în spateleacestuia seformeazăoumbră.
•Experimentul: „Piramida densităţii”
Ceexperimentăm? Ce substanţe sunt mai grele?
Cucemateriale? Unvas(dedoritcilindric),1/4pahardemiere,1/4pahardeapă,1/4pahardeulei,1/4pahardealcoolmedicinal,diverseobiectemărunte(dop,bobițădepoamă,nucă,ojucărieușoarădemasăplasticăetc.).
Ceaidefăcut? 1. Turnațimiereaînvasuldesticlă.2. Turnațideasupramierii,foarteatent,apa,apoiuleiulșialcoolul.3. Ceobservați?4. Aruncațiîncetișorînacestborcancudiverselichidedopul,bobițade
poamă,nuca,ojucărieușoară.5. Cumsevoramplasaobiectele?
Dece? Lichidelenusevoramesteca.Aceastasedatoreazădensitățiidiferiteafiecăruilichid.Lichidelecudensitatemaimicăplutescdeasupralichidelorcudensitatemaiînaltă.Alcoolulpluteștedeasuprauleiului,decidensitatealuiestemaijoasăcaceaauleiuluiș.a.m.d.Cândintroducemînvasdiverseobiecte,ele,lafel,rămânsăpluteascăînstraturidiferite,deoarecedensitatealorestediferită.
•Experimentul: „Rachetacuaercomprimat”
Ceexperimentăm? Cum are loc zborul?
Cucemateriale? Unfirdeață,bandăadezivă,unbalon,unpat.
Ceaidefăcut? 1. Întindefiruldeațăprinpaișileagă-lbinelaambelecapetededouăpunctefixeînclasă.
2. Umflăbalonulșiține-lînchislagurăcudegetele.3. Fixeazăbalonulsubpaicuajutorulbenziiadeziveșileagă-lcuață.4. Desfădegeteledelagurabalonuluișilasă-lliber.5. Ceseîntâmplă?
Dece? Cândbalonulesteastupat,aeruldininteriorulsăuacționeazăuniformasupraperețiloracestuia;cândbalonulestelăsatliber,aerulțâșneșteafarăși,înconsecință,balonulestepropulsatînsensulopus,înaintândastfelrapid.
33
•Experimentul: „Deceunelecorpuriplutesc?”
Ceexperimentăm? De ce plutesc unele corpuri?
Cucemateriale? Plastilină,uncapacdecratiță,unvas,apă.
Ceaidefăcut? 1. Seumplevasulcuapă.2. Sedăplastilineiformauneibărcișisepunepeapăînvas.3. Sestricăformabărciiformându-seobilășisepunedinnouînapă.4. Punecapaculcratițeiînapă,primadată–înpozițieorizontalășiapoi–în
pozițieverticală.5. Ceseîntâmplă?
Dece? Barcaplutește,iarbilaseducelafund.Cucâtestedezlocuitămaimultăapădeunobiectscufundatînapă,cuatâtemaimareforțacucareapaîmpingeobiectulînsus.Barcadeplastilinășicapaculînpozițieorizontală,pusepeapă,auosuprafațădestuldemareșidezlocuiescmultăapă,decisuntîmpinsecuoforțămare,suficientăpentrucaacesteasăplutească.Biladeplastilinășicapaculînpozițieverticalădislocăpuținăapă,deoareceînapăintrăosuprafațămicădincorpullor;forțacareleîmpingenuestesuficientă,astfelacesteasescufundă.Plutireadepindeșideformaobiectelor.
•Experimentul: „Limiteleplutirii”
Ceexperimentăm? Cât se poate pluti?
Cucemateriale? Plastilină,obiectemici,unvas,apă.
Ceaidefăcut? 1.Seumplevasulcuapă.2.Sedăplastilineiformauneibărcișisepunepeapăînvas.3.Sepuncugrijăobiecteînbărcuțadeplastilină.4.Seobservătreptatnivelulapei.5.Ceseîntâmplă?
Dece? Cucâtînbarcăsuntpusemaimulteobiecte,cuatâteasescufundămaimultînapă.Bărcuțaconțineaer.Cândseumplecuobiecte,menținându-șiaceeașiformă,cântăreștemaimult.Deoareceapadezlocuităareogreutatemaimaredecâtbarca,aceastaplutește;cândbarcadepășeștegreutateaapeidezlocuite,sescufundă.
Clasificarea,caacțiuneinvestigativă,permiteelevuluisărealizezeclasificărialecon-ceptelorprindeterminareaasemănărilor și adeosebirilor în construirea cunoașterii,devenindobligatoriuprincipiul similarităţii.
Clasificarea-investigare presupuneurmătoareleetape:• perceperea sarcinii; • înaintarea unei idei (a ipotezei); • stabilirea criteriului; • luarea deciziei; • prezentarea grupurilor/claselor obţinute.LadisciplinaȘtiinţe sepropuneutilizareatextuluiștiințific.Specificitateaabordării
acestuitipdetextrezidăînoferireaexplicațiilorcureferireladiverseobiecte,fenome-
34
ne,situații;demonstreazăcumsefaceunlucru,cumfuncționeazăunaparat,cumsefacobiecteleetc.
Sarcinilepropuseînbazaacestuitipdetextvorviza:• Căutarea/selectarea/utilizarea unor informaţii semnificative din textul dat; • Formularea unor întrebări investigative pe baza unui text dat; • Identificarea unor similarităţi între experienţele de viaţă ale elevilor şi textele propuse; • Realizarea unor deducţii simple pe baza unor informaţii din text; • Formularea unor păreri personale susţinute cu argumente raportate la fapte, re-
laţii din textele date. DisciplinaȘtiinţe oferăcadruloportundereceptareatextuluiștiințific,învedereadi-
seminăriicunoștințelordespreconținutșiacelorștiințifice.Cadrulconținutalestevast,ceeaceimpunecunoașterea,aplicareașiraționalizareainformației.
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ
Studiulștiințelorserecomandăafirealizatprinformedeorganizarespecifice:plim-baredestudiu,excursii.
Plimbarea de studiu —formădeorganizareainstruiriilaȘtiinţe,înafaraclasei,caredecurgeînmișcaredelaunobiectlaaltul,custudiereafiecăruiaîncondițiinaturale.
Spredeosebiredeexcursie,plimbareaestedeoduratămaiscurtășiserealizeazăpeterenulșcoliisauînapropierealui.Încadrulplimbării,eleviipotstudiadiversecompo-nentealemediului:vii(plante,animale);nevii(apă,sol);procese,fenomene;activitateaomuluiînnatură.
Ca și excursia, plimbarea de studiu are trei etape principale: organizarea, desfă-șurareașivalorificarea:
a)Organizarea plimbării —profesorulstabileștetema,durata,traseul,obiectivele,sarcinile;repetăcueleviireguliledecomportareînnatură.
b)Desfăşurarea plimbării conține următoarele elemente:momentul organizatoric,deplasarea la loculprestabilit;observareașiconvorbireadesprestareavremii înziua respectivă;semneleanotimpului;explicațiaprofesoruluicu referire la temaplimbării;realizareaexplorărilor/investigațiilordecătreelevi(individualsausubîn-drumareaprofesorului);convorbireadesinteză;concluziile;întoarcereaînclasă.
c)Valorificarea plimbării serealizeazăînclasăînziuarespectivăsauînaltăzi.Înca-druletapeidevalorificareaplimbării,eleviiconsemneazărezultateleexplorării/investigăriidesfășurate;impresiileacumulate.
3.2. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învăţării
Paradigmaevaluăriimoderneestestructuratăînbazaurmătoarelordirecții:- evaluareaestecentratăpecompetențe;- operațiileprincipalesuntmăsurarea,apreciereașidecizia;- esteparteintegrantăaprocesuluideînvățământ;nuseseparădeacesta;
35
- arerolactiv,constructiv-formativînpersonalitateaelevului;- presupunefolosireacriteriilordeevaluare,cunoscuteatâtdecătreevaluator,
câtșidecătrecelevaluat;- presupunefolosireauneipaletevariatedemetodeșitehnicideevaluaremo-
derne,complementare;- determinăformareaunuiparteneriatelev–profesor;- presupunerigoaremetodologicășiștiințifică.Evaluărilerezultatelorelevilorladisciplineleșcolarevoraveaînvizorsistematicstan-
dardeledeeficiențăaînvățăriidisciplineirespective,competențelespecifice,caretre-buiesăfieformateelevilorlafinalizareașcolarizării.
În funcţie de criteriul distribuirii temporale, sunt trei forme de evalu-are:
• Evaluarea iniţială se realizează la începutulunuiprogramde instruire, cusco-puldeadeterminapotențialuldeînvățarealelevilorlaînceputuluneiactivități,precumșiintegrareacușansedereușităînnoulprogramdeinstruire.Evaluareainițialăpermiteremediereauneistăridefapt,pentruafacilitaînvățareaîntr-unnouparcurs.
Evaluarea iniţială nu se va realiza în prima săptămâna a anului școlar.• Evaluarea formativăconstituieostrategiedeintervențieparticularizatăpentru
a identifica potențialul elevilor în rezolvarea sarcinilor din perspectiva realiză-rii progresului în raport cuobiectivele. Reglarea servește, prioritar, respectăriidiferențieriieducațieipentruaprevenisauaînlăturaerorileînevaluare,careseregăsescînmoduldeînvățareaelevului.
Evaluarea formativă se realizează cu scopul ameliorării predării și învăţării.• Evaluarea sumativăesteoevaluaredebilanțalinstruirii,careintervinelasfârșitul
parcurgeriiunuiansambludesarcinideînvățare,ceconstituieuntotunitar[2].Evaluareasumativăvizeazăfinalitateasauefectulterminalrezultatînurmapro-cesuluideînvățare.
Este importantă conștientizarea de către cadrele didactice a corelăriiMetodă de evaluare – instrument de evaluare – produs – criterii de evaluare – descriptori de evalu-are – note/calificative încadrulrealizăriiactuluievaluativ.
Metodologiaevaluăriiinclude:
Categoria de metode de evaluare Tipuri
Metode de evaluare tradiționale- Evaluareaorală- Evaluareascrisă- Evaluareapractică
Metode de evaluare alternative/complementare
- Autoevaluarea- Observareasistematicăaactivitățiișia
comportamentuluielevului- Investigația- Proiectul- Portofoliul- Hărțileconceptualeetc.
36
BIBLIOGRAFIE
1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,aprobatprinOrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.432din29mai2017.
2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,modificatLP138din17.06.16,MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoare23.11.2014.
3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.
4. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului,ratificatădeParlamentulRepubliciiMoldovaîn1990,intratăînvigoareîn1993.
5. Curriculum la disciplina Știinţe,clasaaV-a,Chișinău:ME,2010.
6. Curriculum Naţional pentru învăţământ primar,Chișinău:MECC,2018.
7. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,2018.
8. OECD.(2016).PISA2015Assessment and Analytical Framework. Science, Reading, Mathe-matic and Financial Literacy. Paris: Publicație OECD. Disponibil: www.pisa.oecd.org. http://dx.doi.org/10.1787/9789264255425-en
9. Regulamentul privind evaluarea şi notarea rezultatelor şcolare, promovarea şi absolvirea în învăţământul primar şi secundar(ord.638din30iunie,2016,MinisterulEducației).
10.Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de învăţământ secundar general(ordinulMECCnr.193din26februarie2019).
11.Standarde de eficienţă a învăţării,MinisterulEducațieialRepubliciiMoldova,2012.
12. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia 2020”, publicat:21.11.2014înMonitorulOficialNr.345-351;art.Nr.1014.
13.Strategia Naţională Educaţie pentru toţi,publicată:15.04.2003înMonitorulOficialNr.070,art.Nr.441.
14.Bucun,N.;Guțu,Vl.;Ghicov,A. [etal.]Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic.Chișinău:IȘE,2017.
15.Guțu,Vl.Curriculum educaţional.Chișinău:CEPUSM,2014.
16.Marinescu,M.Metodica predării ştiinţelor naturii/geografiei.Pitești:Paralela45,p.68.
17.Momanu,M.Proiectarea activităţii didactice.Iași:Polirom,pp.490-494.
18.Pogolșa, L., Bucun,N. [et al].Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului şcolar.Chișinău:IȘE,2011.
19.https://education.unimelb.edu.au/news_and_activities/events/event/2017/opportunities-and-obstacles-for-stem-education,).
20.http://scholarworks.uark.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1818&context=etd)