1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ŞTIINŢECLASA A V-A

• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare

Chișinău, 2020

2

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat:- ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019- OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

COORDONATORI:Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC

Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralmanagementuluicurricular

Mariana GORAŞ,șefadjunctDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral

Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,expert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU:Stela GÎNJU (coordonator),dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău

Angela TELEMAN, dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău

Zinaida GALBEN-PANCIUC, graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

Dumitru GUŢULEAC, graddid.superior,IPGimnaziulPetrunea,r.Glodeni

Ştiinţe :Curriculumnațional:clasaa5-a:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimplementare/MinisterulEducației,CulturiișiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:AngelaCutasevici,ValentinCrudu,MarianaGoraș;grupuldelucru:StelaGînju(coordonator)[etal.].–Chișinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–36p.:tab.

Bibliogr.:p.36(20tit.).–2100ex.

ISBN978-9975-3400-3-8.

373.5.091:502(073)

S85

3

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat înconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar, aprobat laședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinul MinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

COORDONATORI:Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC

Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralmanagementuluicurricular

Mariana GORAŞ,șefadjunctDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral

Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,expert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţeșiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU:Stela GÎNJU(coordonator),dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău

Angela TELEMAN,dr.,conf.univ.,UPS,,IonCreangă”,Chișinău

Zinaida GALBEN-PANCIUC,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

Dumitru GUŢULEAC,graddid.superior,IPGimnaziulPetrunea,r.Glodeni

4

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Știinţe, precum șimanualul școlar, ghidulmetodologic,softurileeducaționaleetc.facpartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.

Elaboratînconformitatecuprevederiledocumentelordepoliticieducaționale:Codul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional (2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general(2018)șiRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumulladisciplina Știinţereprezintăundocumentreglator,careurmăreștepre-zentareainterconexăademersurilorconceptuale,teleologice,conținutaleșimetodo-logice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.

Curriculumulladisciplina Știinţefundamenteazășighideazăactivitateacadruluidi-dactic, faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticăde lungășidescurtădurată,darșiacelorderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.

DisciplinaȘtiinţe,valorificatăsubaspectulpedagogicîncadrulcurriculumuluidat,areunrolimportantînformarea/dezvoltareapersonalitățiielevilor,înachiziționareaunorcompetențenecesarepentruînvățarepetotparcursulvieții,totodatăfiindesențialăînprocesuldeintegrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.

ÎnproiectareașielaborareaCurriculumuluiladisciplina Știinţes-aținutcontde:• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurriculareatâtpeplannațional,

câtșipecelinternațional;• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptările societății, la

nevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisciplinareși

acelorspecifice;• necesitățileasigurăriicontinuitățiișiinterconexiuniidintreciclurileînvățământului

general: educaţia timpurie, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.

Curriculumul la disciplina Știinţe cuprinde următoarele componente structurale:Preliminarii,Administrarea disciplinei,Repere conceptuale,Competenţe specifice dis-ciplinei,Unităţi de competenţă, Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,

5

Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare,Lista bibliografică. Totodată,acestaincludeșifinalitățicarereprezintăcompetențelespecificedisciplinei,manifes-tategraduallaoanumităetapădeînvățareșicareaufuncțiadestabilireaobiectivelordeevaluarefinală.

Curriculumulladisciplina Știinţeorienteazăcadruldidacticspreorganizareaprocesu-luidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).

CurriculumulladisciplinaȘtiinţeareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplineiȘtiinţe;• de reglementare șideasigurarea coerențeidintredisciplina respectivă și alte

disciplinedinariacurriculară,dintrepredare–învățare–evaluare,dintreprodu-selecurricularespecificedisciplineiȘtiinţe,dintrecomponentelestructuralealecurriculumuluidisciplinar,dintrestandardeșifinalitățilecurriculare;

• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumulladisciplina Știinţeseadreseazăcadrelordidactice,autorilordemanu-

ale,evaluatorilor,metodicienilor,altorpersoaneinteresate.Beneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(avândunstatutspecificîn

acestsens).

6

I. Repere conceptuale

ÎnclasaaV-a,disciplinaȘtiinţeorienteazăsprecontinuareastudiuluicomponentelor,alfenomenelor,alproceselorșialrelațiilordinmediulînconjurător,demaratînclaseleprimare,prinextindereadomeniilorpropusepentrustudiu.Aceastăviziunecurricularăasigurăformareapremiselorpentrustudiereadisciplinelordingimnaziu:Biologie,Chi-mie,Fizică,Tehnologie.

Sistemuldecompetențedincadrulcurriculumuluidisciplinarla Știinţe esteformatdin:

• Competențe-cheie/transversale – o categorie curriculară importantă, cu ungrad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societățiireferitoarelaparcursulșcolarșilaperformanțelegenerale,carepotfiobținutede elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicileeducaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințelepoliticilor internaționale,stipulate înRecomandările Comisiei Europene (2018).Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiauuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competențele specifice disciplineiderivădincompetențele-cheie/transversale.Acestea suntpreconizateafi formatepână lafinele clasei aV-a.Raportate ladisciplinaȘtiinţe,suntstructurateîncadrulatreicompetențespecificealedisci-plinei,aleunitățilordecompetență,aleunitățilordeconținut,aleactivitățilordeînvățareșialeproduselorșcolarerecomandate.

• Formareacompetențelorspecificedisciplineinecesităoproiectareadisciplineidelungădurată,pentrutotparcursulclaseiaV-a.ProiectareadidacticăanualăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplineișiținândcontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.

• Sistemele de unităţi de competenţăsuntproiectatepentruounitatedeînvățare,fiindprevăzute integralpentruevaluareadetipcumulativ lafinele respectiveiunitățide învățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs. Acestesistemedeterminăproiectareadidacticăaunitățilorde învățare șiproiectareadidacticădescurtădurată.

• Sistemele de unităţi de competenţă sintetizate la finalul anului de studiu al cla-sei a V-asuntprevăzutepentruevaluareaanuală.

7

• Unităţile de conţinutconstituiemijloaceinformaționale,princaresetindesprerealizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea deînvățarerespectivă.Înacestscop,seurmăreșterealizareacompetențelorspeci-ficedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.Unitățiledeconținutincluduninventardetermenispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseregăseascăînvocabularulactivalelevuluilafinalizarearespectiveiunitățideînvățare.

• Activităţile de învăţare, proiectele STEAM și produsele școlare recomandate prezintăolistădeschisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluare încadrulunitățiirespectivedeînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăva-lorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseiconcretedeelevi,deresurse-ledisponibileetc.

DomeniulȘtiinţe(OCDE),careadeterminatelaborareaprezentuluicurriculum,im-plicăvalorificareainformațieidintoatesfereleactivitățiiumaneșiformulareaunoripo-tezelogice,ceurmeazăsăfievalidatepractic.Aceastăabordaredeterminăimplicațiileactivitățiideinvestigareamediuluicare,laniveldeclasaaV-a,vorvizaaspecteprecum:identificareacauzelorproduceriianumitorfenomene,proceseșidezvoltareaabilitățiideasemanifestaeficientșicorectînsituațiivariate,cunoscutesaunecunoscute,simi-larecelorcepotfifrecventîntâlniteînviațacotidiană.Înacestcontext,domeniiledebazălaȘtiinţesevorprofilaprin:

• identificarea relaţiilor cauzale ale fenomenelor, ale proceselor din natură;

• investigarea mediului înconjurător;

• interpretarea datelor şi a faptelor utilizând terminologia specificăcorespunzătoare;

• transferul cunoştinţelor achiziţionate şi al deprinderilor formate în viaţa cotidiană.OrganizațiapentruCooperareșiDezvoltareEconomică(OCDE)șicadruldeevaluare

PISAevocădisponibilitățiledomeniuluiȘtiinţe,concretizateîneducaţia pentru ştiinţă,cepresupunecapacitateadeautilizacunoștințeleachiziționate,deaidentificaîntrebărișideaformulaconcluziibazatepedovezi,înscopulfacilităriiprocesuluideadoptareadeciziilorcuprivire la lumeanaturalăși la transformărilesuportatedeaceastadreptconsecințăaactivitățiiumane(OCDE,2003).

ConținuturilerecomandatepentrudisciplinaȘtiinţesuntraportatelaprincipiiledi-dacticilordisciplinelor incluse înȘtiinţe (tehnologie,chimie,fizică,biologie), luând înconsiderareșiparticularitățiledevârstăalecopiilor:trecerea de la gândirea concret-intuitivă la gândirea ipotetico-deductivă; abilitatea de a analiza, de a compara şi de a

8

diferenţia corelaţiile abstracte şi experienţele; dezvoltarea raţionamentului analogic, care se bazează pe identificarea similitudinii dintre două sau mai multe lucruri.

Proiectarea curriculumului actual la Știinţe s-a axat pe respectarea următoarelorprincipii:

• principiul ştiinţific,carepermiteînțelegerea/explicațialogicăafenomenelorna-turii,caredezvăluiecelemaielementareconexiunidintreanumitefenomenealenaturii;

• principiul accesibilităţii,carepresupuneexpunereagradualăacunoștințelor,tre-cânddelafapteconcretelageneralizări,delageneralizărimaisimplelagenera-lizăricomplexe;

• principiul sistemic,cepresupuneconectareacunoștințelornoilaceleachiziționate,învedereaaprofundăriicontinueșiasupliniriiacestora;

• principiul abordării integrate a conţinuturilor, caresereferălaorganizareașico-relareadisciplinelorșcolarecuscopuldeaevitaizolarealortradițională,lasta-bilireaclarăaunorrelațiiconvergenteîntrecunoștințeleștiințifice,deprinderile,atitudinile,comportamenteleelevuluișiexperiențasadeviață.

• principiul etnografiei regionale,careorienteazăcadruldidacticînactivitateadefamiliarizareaelevilorcuobiecteleșifenomenelenaturiidinlocalitateanatală,apoicuceledinaltelocalități;

• principiul ecologic, carepresupuneorientareacătreuncomportamentecores-ponsabil.

DisciplinaȘtiinţe pentruclasaaV-aînglobeazăurmătoareledimensiunispecifice:• mediul înconjurător – totalitatea componentelor vii și nevii dintr-un anumit

spațiu,cucareunorganismseaflăîncontact;• proces –schimbareastăriiunuisistemîntr-operioadădetimp,cauzatădeanumiți

factori;oriceschimbareîntimp;• fenomen al naturii –manifestareaexterioarăaesențeiunuilucru,aunuiproces

etc.,perceptibilăînmoddirect;• corp –diversitateaobiectelordinmediulînconjurător;• substanţă –formădeexistențăamateriei;• forţă –acțiuneaunuicorpasupraaltuicorp,cuschimbaredeviteză,formă/pute-

redeinfluențăsaudeacțiune;• energie –capacitatedeaacționaefectiv,cumultăforțășifermitate;• mișcare–cusensuldeschimbarealocurilorocupatedecorpuri;desfășurarea

proceselor,afenomenelordinnatură,aevenimentelordinsocietate;• relaţii –totalitateaconexiunilordirecteșiindirectecaresestabilescîntredouă

saumaimulteobiecte,organismesaufenomene;• protecţia mediului – totalitateaacțiunilor întreprinsedeompentrupăstrarea

echilibruluiecologiclocalșiglobal.

9

II. Administrarea disciplinei

Statutuldisciplinei

Ariacurriculară Clasa Nr. de ore pe

săptămânăNr. de ore

pe an1

Obligatorie Matematicăși Ştiinţe V 1 34

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUT2

Clasa Unităţi de conţinut Nr. de ore

V

Lumeavie 7Corpurișisubstanțe 8Energiașiforțele 8Științapentrunatură 9Ore la discreţia cadrului didactic 2

III. Competențe specifice disciplinei

1. Identificareacauzelorfenomenelor,aleproceselorșialerelațiilordinmediulîncon-jurător,manifestândcorectitudineînutilizareaelementelorspecificedelimbaj.

2. Investigareamediuluiînconjurător,dovedindinterespentruaplicareainstrumente-lorșimetodelordecercetarecorespunzătoare.

3. Transferarea achizițiilor științifice în context cotidian, dânddovadăde curiozitatepentruștiințășitehnologiidinperspectivadezvoltăriidurabile.

1 Poatevariaînfuncțiedestructuraanuluișcolarîncursșidedatelecalendaristice.2 Inclusiv:activitățideînvățareînafarasăliideclasă,orepentrurecapitulări,sinteze,evaluăripeîntregparcursulanului.

10

IV. U

nită

ți d

e în

văța

re

CLA

SA A

V-A

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ăU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

și p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

12

31.1.Descrierealu

mii

viiînba

zauno

rcaracteristi

ci.

1.2.Observarea

organism

elorviiîn

vede

reastab

ilirii

particularitățilo

racestora.

1.3.Clasifi

carea

organism

elorviipe

catego

rii.

1.4.Aprecierea

impo

rtan

ței

organism

elorviișia

relațiilorînna

tură.

1. L

umea

vie

Ca

racteristi

ciale

lumiivii.

Diversita

tea

plan

telorșia

anim

alelor.

Ba

cteriișiciupe

rci.

Re

lațiiîn

natură.

Elem

ente

noi

de

limba

j sp

ecifi

c di

scip

linei

:- plan

tecuflo

ri,

plan

tefă

răflori,

spori,capsulă;

- an

imaleovipareși

vivipa

re,animale

cusâ

ngereceșicu

sâng

ecald;

- celulă,b

acterie

,ciup

ercă;

- prod

ucător,

consum

ator,

descom

pună

tor;

- relații:d

enu

triție,

detrai,d

erăspân

dire.

Activ

ităţi

com

unic

ative

: de

scrie

rialeun

orplante/an

imale/ciup

erci/bacterii/relațiidintreacestea

; relatăride

inform

ații/rezulta

te/con

cluzii.

Activ

ităţi

de e

xplo

rare

/inve

stiga

re (investig

ațiisim

ple):

ob

servărid

irijateîn

baza:întreb

ărilo

r,algo

ritmilo

r; clasificărialeplan

telor,an

imalelor,b

acteriilor,ciup

ercilor;

mod

elări:relațiiîn

natură;bacterii,m

ușchi;

măsurări:lung

ime,lățim

e,su

prafață;

expe

rimen

te:„Înmulțirea

drojdiei”/„De

cecreștepâine

a?”;„C

umre

spiră

puișoriiîn

ou?

”; reprezen

tărigrafi

cealere

zulta

telorinvestig

ărilo

r; excursii,drumețiișiplim

băride

stud

iu:încurtea

școlii,păd

ure,parc,lo

calitate,în

îm

prejurim

ilelo

calității.

Activ

ităţi

de d

ezvo

ltare

dur

abilă

: proiectedeacțiu

nicivice/ecolog

icepe

ntrusp

rijinulcom

unită

ții(p

rotecția,con

servarea

med

iului);

acțiu

nicolectiv

e(cuim

plicarea

familiei,avecinilo

r,aaltorp

ersoan

ecomun

itare)p

entru

soluțio

nareaun

eiproblem

ede

med

iudinlo

calitatea

natală.

Prod

use

şcol

are:inform

ațiiprezen

tateoral/s

cris,com

pletarea

une

ifiședeob

servare/sche

me/

unuita

bel,argu

men

tareaun

eiopinii,de

term

inarea

/măsurarea

lung

imii/suprafețeiunu

icorp,

elab

orarea

uno

ralbum

ecuim

aginialeplantelor/animalelor/ciupe

rcilo

r/ba

cteriilor.

Proi

ecte

STE

AM:

Înju

rulu

nuiarbore

Ba

rometrevii

Vo

pseledinplan

te/Plantecolorante

Ce

asulflorilo

r Mini-g

rădina

delagea

mulclasei

11

12

32.1.Recun

oașterea

diversită

țiicorpu

rilor

dinna

tură.

2.2.Com

pararea

corpurilo

rșia

substanțelorîn

funcție

de

anu

mite

criterii.

2.3.Rea

lizarea

unu

ide

mersinvestig

ativ

cuutiliza

rea

instrumen

telor

specifice.

2.4.Propu

nereaun

or

soluțiipen

trudiverse

prob

lemedinviața

cotid

iană

.

2. C

orpu

ri și

subs

tanţ

e

Co

rpurile.

Prop

rietățile

corpurilo

r. Su

bstanțele.

Prop

rietățile

substanțelor.

Am

estecuri.

Sepa

rarea

amestecurilor.

Tran

sformăriale

materialelor.

Elem

ente

noi

de

limba

j sp

ecifi

c di

scip

linei

:- prop

rietățiale

corpurilo

r:form

ă,

lung

ime,m

asă,

volum,d

ensitate;

- prop

rietățiale

substanțelor:

starede

agregare,

culoare,m

iros,gust,

solubilitate;

- substanță,amestec;

- sedimen

tare,

filtrare;

- topire,solidificare,

vapo

rizare,

cond

ensare,

dizolvare;

- arde

re,rug

inire

,pu

trezire

,alte

rare.

Activ

ităţi

com

unic

ative

: de

scrie

rialecorpurilo

r/substanțelor/amestecurilor;

relatăride

inform

ații/rezulta

te/con

cluzii.

Activ

ităţi

de e

xplo

rare

/inve

stiga

re:

ob

servărid

irijateîn

baza:sa

rcinilo

rdelucru,aîn

treb

ărilo

r,aalgo

ritmilo

r,afișelorde

observare;

clasificări/compa

rări:alecorpu

rilor,alesu

bstanțelor;

măsurări:lung

ime,lățim

e,în

ălțim

e,m

asă,volum

; expe

rimen

te:„Po

atefiae

rulcân

tărit?”,„Ae

rulcald,aerulre

ce”,„Pira

midade

nsită

ții”,

„Efectulsa

ramură”,„Tran

sformărileape

i”,„Sedizo

lvă,nusedizo

lvă”,„Săse

parămun

amestec”,„Po

ateae

rulrețineap

a?”,„Sifo

nul”,„De

cesaltă

mingea?”;

reprezen

tărigrafi

cealerezultatelorinvestig

ărilo

r.

Activ

ităţi

de d

ezvo

ltare

dur

abilă

: activ

itățide

îngrijireaunu

iizvor,lac,râu

dinlo

calitate.

Prod

use

şcol

are:prezentarea

inform

ațiilororal/s

cris,com

pletarea

une

ifiședeob

servare/

sche

me/un

uita

bel,explicarea

/argum

entareaun

eiopinii,de

term

inarea

/măsurarea

prop

rietăților/dim

ensiu

niloru

norsub

stan

țe/corpu

ri,desfășurareaun

uidem

ersinvestig

ativ.

Proi

ecte

STE

AM:

Ap

a–mira

colulvieții

Co

nstruimunfiltrude

apă

Câ

tăapă

con

sumăfamiliamea

? Metam

orfozeledinju

ruln

ostru

Av

enturaape

i

12

12

33.1.Explicarea

relație

icauzaleînprodu

cerea

feno

men

elord

inna-

tură.

3.2.D

esfășurareaun

ui

demersinvestig

ativîn

vede

reade

term

inării

caracteristi

cilorfen

o-men

elordinnatură.

3.3.Gestio

nareauti-

lizăriiresurselorde

energieînsituațiicon-

cretede

viață.

3. E

nerg

ia și

forţ

ele

Mișc

area

șire

pausul.

Forța.

Su

netul.

Luminașicăldura.

En

ergiaso

arelui,a

vântuluișiaape

i.

Elem

ente

noi

de

limba

j sp

ecifi

c di

scip

linei

:- refle

cție;

- corpuritranspa

ren-

te,corpu

riop

ace,

corpuritranslucide

;- căldurăab

sorbită

,căldurăceda

tă;

- sursesono

re,u

nde

sono

re;

- caracteristi

ciale

mișc

ării:ra

piditatea,

viteza,forța,ene

r-gia.

Activ

ităţi

com

unic

ative

: de

scrie

rialefeno

men

elor;

relatăride

inform

ații/rezulta

te/con

cluzii.

Activ

ităţi

de e

xplo

rare

/inve

stiga

re (investig

ațiisim

ple):

ob

servărid

irijateîn

bazaalgo

ritmilo

r; mod

elări:un

cad

ransolard

egrăd

ină,ro

atade

apă

,sob

asolară;

expe

rimen

te:„Toateob

iecteleprod

ucumbră?”,„D

eceapa

recurcube

ul?”,„Câ

tdurea

zăun

sune

t?,„Cu

mse

propa

gălu

mina?”,„D

ecese

form

eazăumbrele?

”,„Sim

ularea

une

ieclipse”,

„Ziuașino

aptea”,„Luminaîntrerup

tă”,„D

ecenegrulatragecăldura?”,„D

eceobiectelecad

spreso

l?”;

reprezen

tărigrafi

cealerezultatelorinvestig

ărilo

r; excursii,drumețiișiplim

băride

stud

iu:încurtea

școlii,sa

lacuorgă,h

idrocentrală.

Activ

ităţi

de d

ezvo

ltare

dur

abilă

: proiectedeacțiu

neecologică.

Prod

use

şcol

are:prezentarea

inform

ațiilororal/s

cris,com

pletarea

une

ifiședeob

servare/a

uneisc

heme/aun

uita

bel,explicarea

/argum

entareaun

eiopinii,de

sfășurarea

unu

idem

ers

investigativ.

Proi

ecte

STE

AM:

Teatrudeum

bre

Cu

mprodu

cemsu

nete?

Mim

ășipa

ntom

ime

Cu

loarea

schimbă

viața

Titirezulculorilo

r Pictură„Împing

eșiTrage”

Picturagravita

ționa

lă Picturamagne

tică

13

12

34.1.Spe

cificarea

metod

elor/

instrumen

telorde

investigareanaturii

utilizateînști

ință.

4.2.Con

struire

aunu

ide

mersinvestig

ativîn

ba

zaunu

iplanprop

us/

prop

riu.

4.3.Argum

entarea

relațiilord

intreștiințe,

tehn

olog

iișimed

iuîn

cond

ițiiledezvoltă

rii

durabile.

4. Ş

tiinţ

a pe

ntru

nat

ură

Investigareana

turii.

Zb

orul.P

lutirea

. Invențiiși

descop

eriri.

Unmed

iuprotejat–

un

viitordurab

il.

Elem

ente

noi

de

limba

j sp

ecifi

c di

scip

linei

:- metod

ede

investigare:

observarea

,expe

rimen

tul,

măsurarea

;- oa

men

ideștiință;

- invenție,

descop

erire

;- de

zvoltaredurab

ilă.

Activ

ităţi

com

unic

ative

: de

scrie

rialefeno

men

elor/relațiilor/m

etod

elordeinvestigare;

relatăride

inform

ații/rezulta

te/con

cluzii.

Activ

ităţi

de e

xplo

rare

/inve

stiga

re (investig

ațiisim

ple):

ob

servărid

irijateîn

bazaalgo

ritmilo

r; mod

elări:miniavioa

ne,m

ininave;

expe

rimen

te:„De

cecorpurileparm

aiușoareînapă

?”,„Limite

leplutirii”,„De

ceun

ele

corpurip

lutescșialte

lenu?

”,„Rache

tacuae

rcom

prim

at”;

reprezen

tărigrafi

cealerezultatelorinvestig

ărilo

r; excursii,drumețiișiplim

băride

stud

iu:încurtea

școlii,păd

ure,parc.

Activ

ităţi

de d

ezvo

ltare

dur

abilă

: proiectedeacțiu

neecologică;

Prod

use

şcol

are:prezentarea

inform

ațiilororal/s

cris;com

pletarea

une

ifiședeob

servare/a

uneisc

heme/aun

uita

bel,explicarea

/argum

entareaun

eiopinii,de

sfășurarea

unu

idem

ers

investigativ.

Proi

ecte

STE

AM:

Mi-a

șdorisăseinventeze...

Av

enturacuba

lonu

l Osu

tădezilesubap

ă Po

tsăzborsp

reviitor

Ch

iara

schimba

tlum

ea!

Săm

aidăm

oșa

nsălucrurilo

r! OcălătoriepeLună

!

La sf

ârșit

ul cl

asei

a V-

a, el

evul

poa

te:

•recuno

aștedive

rsitateac

orpu

rilordinnatură;

•de

scrie

lumea

vie,co

rpurileșisu

bstanțele

înbazau

norc

aracteristic

i;•

observac

orpu

riled

innaturăînve

dereas

tabiliriip

artic

ularită

țilorac

estora;

•cla

sificașicom

paraco

rpuriledinnaturăînba

zaan

umito

rcriterii;

•explica

relaț

iileca

uzale

alep

rodu

ceriife

nomen

elord

innatură;

•realizaunde

mersinvestig

ativ,uti

lizân

ddiverse

instr

umen

teșim

etod

e

specifice;

•prop

unes

oluțiip

entru

une

leprob

lemed

inviațac

otidian

ă,

man

ifestâ

nd ca

atit

udin

i și v

alor

i spe

cifice

pre

dom

inan

te:

•corecti

tudine

înu

tiliza

reae

lemen

telorspe

cificed

elim

baj;

•interesp

entru

investigaream

ediuluiîn

conjurător;

•gând

irecr

iticăîn

form

ularea

concluziilor;

•curio

zitatep

entru

științășite

hnolog

iidinperspectiv

adezvoltă

riidurab

ile.

14

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

Strategiile didactice se proiectează și se realizează ținând cont de următoarelecondiții: specificul subiectului,tipulde lecțiepreconizat,necesitățilede instruirealeelevilor,personalitateadidacticăaprofesorului,prezențamijloacelordidacticespeci-ficedisciplinei,accesullamijloacelecomunicaționaleșiinformaționalemoderneetc.

Competențadebază în științeși competențele specificedisciplinei vorfi formateprinperfecționareamoduluideînvățare,caresevarealizaîntr-undemersgenerativșisuccesiv,bazatpe:

• învăţarea prin investigare/cercetare – procesul intenționat/conștient de dia-gnosticareaproblemelor,prindesfășurareaexperimentelorșiprinidentificareaalternativelor,planificareainvestigațiilor,emitereaipotezelordecercetare,cău-tareadeinformații,construireademodele,prindezbatericucolegiișiprinforma-readeargumentecoerente(Tamir,1985);

• învăţarea experienţială–procesdeasimilareanoilorcunoștințeîncursuluneiexperiențetrăite;

• învăţarea-aventură (detipexpediționar)–procesdeînvățaredesfășuratînafarasăliideclasă,încontextenaturaleautentice.

Proiectareadidacticăanualăadisciplinei se realizeazăconformdatelordinAdmi-nistrarea disciplinei și ținând contdeRepartizarea orientativă aorelorpeunități deconținut,prezentatăîncurriculum.

Proiectareadidacticădescurtăduratăsevaaxapeunitățiledecompetențășipeunitățiledeînvățareincluseîncurriculum.Înbazaunitățilordecompetență,profesorulvaelaboraobiectivelelecțieiînconformitatecuproceduradeoperaționalizarepropusădeRobertF.Mager,înbazataxonomieiBloom-Anderson–pentrudomeniulcognitiv;ataxonomieiluiKrathwofl–pentrudomeniulafectiv;ataxonomieiluiSimpson–pentrudomeniulpsihomotor.

PentruaasiguraformareacompetențelorspecificedisciplineiȘtiinţeserecomandăîmbinareaoptimalăametodeloractivemodernecumetodeletradiționale,clasice.Suntindispensabileînprocesuldepredare–învățareadisciplineiȘtiinţemetodeledeexplo-raredirectășiindirectăanaturii:observarea,experimentul,modelareaetc.Formeledeorganizareainstruiriideasemeneapotfidiverse:lecția,excursia,plimbăridestudiuș.a.

RealizareaactivitățilordeinvestigarepropusedecurriculumuldisciplineiȘtiinţe nu necesitămaterialecostisitoare,majoritateapotfigăsiteînmediulînconjurătorsauprin-trematerialelereutilizabile.

15

Integrarea noilor tehnologii informaționale în procesul de predare – învățare aȘtiinţei va favoriza progresul noului context educațional, iar procesul educațional vadevenimaiatractivșimaieficient.

CurriculumulelaboratladisciplinaȘtiinţeoferăposibilitățideabordareaprocesuluidepredareșideînvățaredinperspectivaSTEAM.ConceptuldeeducațieSTEAM(iniți-aleleexpresieidinlimbaengleză–Science,Technology,Engineering,ArtsandMathe-matics)prevedestimulareacuriozitățiielevilor,participarealarezolvareaproblemelordinlumearealășiorientareaînalegereacarierei,permițândelevilorsăasimilezeșisăaplicecunoștințe,aprofundândînțelegereașidezvoltareagândiriicreativeșicritice.Înacestcontext,curriculumulelaboratrecomandăolistădeproiecteSTEAM,carepotfirealizateladeciziacadruluididactic1-2oripeanșicarepresupuninterdisciplinaritatea(matematică,informatică,educațiaplastică,limbașiliteraturaromânăetc.).

Evaluarearezultatelorșcolarereprezintăoactivitateeducativăcomplexă,decolec-taresistematicăainformațiilordesprecalitateașidinamicarezultatelorșcolare,depre-lucrareșiinterpretarecontextualăaacestoraînvedereaadoptăriiunordeciziisemnifi-cativeconformfinalitățiloreducaționaleșiscopuluiacțiunilordeevaluare.

• ÎncadruldisciplineiȘtiinţesevorrealizaurmătoareletipurideevaluări:• Evaluarea iniţială sedesfășoară la începutdean/modulșivaviza identificarea

condițiiloroptimenecesarepentruintegrareaelevilorînactivitateadeînvățareceurmează.Arefuncțiadediagnosticareșipronosticare.

• Evaluarea formativăesterealizatăpeîntregparcursuldidacticșistabileștevaloa-rearelațieidepredare–învățareșiadecalajuluidintreprogresiaînvățăriișcolareșicerințeleprogramelordeinstruire,avândfuncțiadeinstruire.

Evaluarea sumativă se realizează la finedemodul/semestru/ande studiu, avândfuncțiadeconstatareaniveluluiatins(Regulamentulprivindevaluareașinotarearezul-tatelorșcolare,promovareașiabsolvireaînînvățământulprimarșisecundar(ord.638,din30iunie,2016,MinisterulEducației).

Cadruldidacticvaselectașivaaplica,laalegere,metodeșiinstrumentetradiționaledeevaluare,precumșimoderne:observareasistematicăaactivitățiișiacomportamen-tuluielevului,portofoliul,proiectul,autoevaluareaetc.

Curriculumuldisciplinarrecomandăolistădeproduseșcolareevaluabileînfiecareunitatedeînvățare.

Evaluareavafirealizatăînvedereaverificăriișiaprecieriirezultatelor,darșiapro-cesuluideînvățarepropriu-zis,adicăevaluareaconținutului,aeficiențeișiaeficacitățiimetodelor și instrumentelor de evaluare, a obiectivelor de evaluare, a situațiilor deînvățare,apreciereaachizițiilorcognitive,darșiaabilitățilorșiatitudinilor–ceeacevapermiterealizareaobiectivelorpropuseinițial.

16

17

GHID DE IMPLEMENTARE

A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR

18

INTRODUCERE

DomeniulȘtiinţeabordeazăimplicațiileactivitățiiștiințificeasupramediuluiînvede-reaexplicăriirealitățiiobiective.Fiindundomeniuvast,integrativ,estenecesarădez-voltareaunui instrumentar cognitivpentru investigarea,descoperirea,demonstrareașiexplicareacontextuluipozitivaldezvoltării științei și tehnologiilorpentrunaturășisocietate.

Oriceexplicațieștiințificăîncearcăsărăspundălaîntrebareade ce?,careaparecureferirelaceeacenecesităafiexplicat.Întermenisimpli,secunoaștenunumaiceseîntâmplă, ci șidecese întâmplăceva.Utilizareaconceptelor științifice,operaționaledezvoltăcunoaștereadirectă,ordonată,conștientizatăacomponentelormediului în-conjurătorșiarelațiilordintreacestea.Asimilarealorimplicăutilizareainformațieidate,spre identificarea întrebărilor și spre formularea concluziilorbazatepedovezi, toateacesteaconstituindcăicepermiteducațiapentruștiințăaelevilordinclaselegimnazi-ale.

Înțelegereaștiințeiesteesențialăînsocietateadeastăzi.Familiarizareaelevilorcuștiința este înmaremăsură influențatădeexperiențele trăite în sălile de clasă. Prinurmare,esteimportantcaprofesoriicarepredauaceastădisciplinăsăînțeleagămeca-nismeleștiințeișisădeaelevilororeprezentareexactăaacesteia.Științacuprinde,prindefiniție,unsistemdecunoștințe,unprocesdecercetare,darșipersoaneleimplicateînprocesulde cercetare. Înțelegerea științificăesteo chestiuneglobală.Nupoatefiînlocuitpurșisimpluunfenomencualtul.

Disponibilitateadeafolosiunnumărdecunoștințeșimetodologiicuscopuldeaexplicalumeanaturală,deaidentificaîntrebări,deaschițaconcluziibazatepedovezișiimplicareaconștientizăriischimbărilorcauzatedeactivitateaomuluiartrebuisăper-mităelevuluisăînțeleagămaibineavansările,limiteleșiriscurileteoriilorștiințifice,aleaplicațiilorșialetehnologiilorînîntreagasocietate.

Încontextatitudinal,științelepresupunapreciere şi curiozitate critică, interes în pro-bleme de siguranţă şi durabilitate,înspecialdinperspectivaprogresuluitehnologicșiștiințificreferitorlasine,familie,comunitateșilaproblemeleglobale.

Disciplina Știinţe, prin investigarea lumii înconjurătoare, necesită realizarea de-mersurilorconstructivistedecătreelevi înmăsurăsăasigurecaprocesuldepredare–învățare–evaluaresănuserezumedoarlafurnizareadeinformații(ce să înveţe?),cișilaîndrumareaelevilor(cum să înveţe?) săgândească.

19

I. REFERINȚE TEORETICE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE

1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Științe

Curriculumul disciplinei Științe estepartecomponentăaCurriculu mului Naţional,reprezentândundocumentreglatorșiunactnormativprevăzutpentruafiimplemen-tatînprocesuldepredare–învățare–evaluareladisciplinaȘtiinţe,clasaaV-a.

Ghiduldeimplementareacurriculumuluiconstituieuninstrumentdefacilitare,deconcretizare,declarificareaanumitormomentestipulateînCurriculum.

Prezentul curriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumente șiadouagenerațiedecurriculacentratepecompetențe.Necesitateareactualizăriicurriculumu-luiafostinevitabilă,deoarece:

• curriculumulanteriorafuncționatmaimultdeunciclucurricular:2010-2019;• aufostelaborateșipromovatenoipoliticieducaționaleșicurriculare;• estenecesarăasigurareacontinuitățiidisciplineiȘtiinţe,claseleprimare–Știinţe,

clasaaV-a,încontextuldezvoltăriicurriculare.DisciplinaȘtiinţepromoveazăeducaţia pentru ştiinţă,cereprezintăcapacitateade

autiliza cunoștințele achiziționate,dea identifica întrebări și dea formula concluziibazatepedovezi,înscopuldeaînțelegeșideaajutalaadoptareadeciziilorcuprivirelalumeanaturalășilaschimbărileacesteiacarezultatalactivitățiiumane.

DisciplinaȘtiinţetrebuiesăpermităformareacompetenţei de bază în ştiinţe (OECD),ce se referă la stăpânirea,utilizarea și aplicarea cunoștințelor și ametodologiilordeexplicarealumiiînconjurătoare,laconștientizareaschimbărilorcauzatedeactivitateaumanășiaresponsabilitățiifiecăruiindividîncalitatedecetățean[1].

Descriptivelecompetenței-cheieeuropeneCompetenţa de bază în ştiinţe şi tehno-logii sunt:

• Cunoştinţe –principiidebazăalelumiinaturale,concepte,metodeșiprincipiiștiin-țificefundamentale,tehnologie,produseșiprocesetehnologice;conștientizareaimpactuluiștiințeișialtehnologieiasupralumiinaturale,concepereaprogrese-lor,a limitelorșia riscurilor teoriilorștiințifice,aaplicațiilorșia tehnologiei înansamblulsocietății.

• Deprinderi –abilitateadeafolosișideamânuiinstrumente,utilajetehnologiceșidateștiințificepentruatingereaunuiscopsaupentruaajungelaodecizieoriconcluzie fundamentată; recunoașterea caracteristicilor investigației științifice,abilitateadeacomunicaraționamenteleșiconcluziileceauconduslaacestea.

• Atitudini –aprecierecriticășicuriozitate,interesulpentruproblematicaeticășirespectulpentrusiguranțășipentrudezvoltareadurabilă,înparticularînprivințaprogresuluiștiințificșitehnologicînraportcusinele,familia,comunitateașipro-blemeleglobale.

20

Cadrul teleologic al Curriculumului disciplinei Știinţecuprindecompetențelespecifi-cealedisciplinei,unitățiledecompetențe,sistemelesinteticedefinalitățilafineleclaseiaV-a.

Competențelespecificealedisciplineiauostructurătriadică,construindu-sedincu-noștințe,capacități/abilitățișiatitudini/valori.ÎntabeluldemaijosprezentămstructuracompetențelorspecificealedisciplineiȘtiinţe:

Capacităţi/abilităţi fundamentale Cunoștinţe Atitudini/Valori

Identificarea cauzelorfenomenelor,proceselorșirelațiilordinmediulînconjurător

manifestândcorectitudineînutilizareaelementelorspecificedelimbaj.

Investigarea mediuluiînconjurătordovedindinterespentruaplicareainstrumentelorșimetodelordecercetare.

Transferarea achizițiilorștiințificeîncontextcotidian

dânddovadădecuriozitatepentruștiințășitehnologiidinperspectivadezvoltăriidurabile.

Competențele specifice ale disciplinei Știinţe sunt elaborate în baza taxonomieicompetențelortransdisсiplinare,preluatedinCadrul de Referinţă asupra Curriculumu-lui Naţional,șiaatributelorgenericealeabsolvențilorșcolilor.EsterealizatăcorelațiadintrecompetențelespecificedisciplineiȘtiinţe–categoriiledecompetențe–atribute-legenericealeabsolventului[2].

UnitățiledecompetențăaledisciplineiȘtiinţesuntcorelarecucompetențelespecifi-ceșicuunitățiledeconținut,urmărindgradualitatea,complexitatea,transferabilitatea,contextualitateacompetențelor.Unitățiledecompetențăpermitcadruluididacticsăseorientezecătrece?, cât?șicum?,săorganizezeprocesul instructiv-educativîncadruldisciplineiȘtiinţe.

Introducereasistemelorsinteticedefinalitățieducaționale la finele clasei a V-avorclarificașivorfacilitaînțelegereadecătrepărinția:ceartrebuiesă ştie copilul, ceartrebuie să poată să facă copilul și ce atitudini şi valori artrebuisă posede copilullafine-lestudieriidisciplineiȘtiinţe.

Cadrul conţinutal al disciplinei Științe, clasaaV-aestecorelatcudomeniulȘtiinţe (OECD),care implică folosirea informației în toatesfereleactivitățiiumane, încadrulcăreiacomponenteleesențialealeunuiprocesdecognițiesebazeazăpeformulărideipotezeceurmeazăsăfievalidatepractic.Aceastăabordaredeterminăimplicațiileac-tivitățiideinvestigareamediului,care,lanivelulclaseiaV-a,vorvizaaspecteprecum:aprofundareacunoștințelordespremediulînconjurător,studiateînclaseleprimare;în-țelegereaunorconceptenoi,referitoarelamediulînconjurător;explicarearelațiilorcauză–efect;

Elementelecelortreidiscipline:Biologie, FizicășiChimievorfivizibileatâtseparat,înmodulediferite,câtșiintercalându-se.

21

Specificulabordărilorpentrufiecareunitatedeconținut:• ElementedebiologiesevorregăsiînmodululLumea vie.Acestmodulvarepre-

zenta,totodată,unmoduldeevocare,încaresevorreactualizacunoștințeledincadruldisciplineiȘtiinţe,achiziționatedecătrecopiiînclaseleprimare.Sepropunsprestudiereurmătoareleunitățideconținut:caracteristicialeviului;diversita-teaplantelor(plantecuflorișiplantefărăflori);diversitateaanimalelor(anima-lecusângereceșianimalecusângecald,animaleovipareșianimalevivipare).Complicareașiaprofundareamaterieisevarealizaprinstudiereagrupurilornoideorganismevii:bacteriișiciuperci.Sevautilizanoțiuneadecelulă–elementstructuraldebazăalorganismelorvii,fărăastudiastructuraei.

• ÎnmodululCorpuri şi substanţe suntabordateconținuturidindomeniulchimieișialfizicii.Sevareactualizanoțiuneadecorpșitipurileacestora:vii/nevii;naturale/prelucrate;terestre/cerești.

• Modulul Energia şi forţele vizeazăstudiereanoțiunilorelementarealefizicii,darșiexplicareacauzelorunorproceseșifenomeneidentificateșidescriseînclaseleprimare.Dacă în clasele primare elevii sunt familiarizați că dupăploaie aparecurcubeul,înclasaaV-avoraflacauzaaparițieicurcubeului,studiindLumina.

• ÎnvedereaasigurăriidirecțiilorOECD/PISAșiaconcepțieiSTEM/STEAM,Știinţe include:biologie,fizică, chimie și tehnologie.Astfel,modulul IV,Știinţa pentru natură,vacaptivaeleviiprinstudiereadiverselor investigațiișidescoperiri;co-piiivoranalizaimportanțatehnologiilorpentruviațacotidiană.Acestmodularemenireadeapromovaștiința,dea interesacopiișidea-istimulasprestudiulbiologiei,alchimieișialfiziciiînurmătoriiani.

Înaltăordinedeidei,conținuturileaufostreorganizateprin:• reformulareadenumirilormodulelor;• introducereaunuimodulnou–Energia şi forţele;• dezintegrareamodululuiexistentStudierea şi cunoaşterea naturii,evitândabor-

dareateoreticăatipurilordemetodedeinvestigareanaturii,șiincludereaaces-tuiasubformădeactivitățideînvățareîntoatecelepatrumoduleenumerateșiînmodululȘtiinţa pentru natură;

• eliminareaconținuturilordificile, repetitivedin interiorulmodulelor (deexem-plu,timpul,măsurareatimpuluisestudiazălamatematică).

1.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Științe

1. Actualizarea competenţelor specifice disciplinei,cuspecificareaabilitățilorșiacom-ponenteloratitudinalepredominante,bazându-nepe:- direcțiilepropusedeOECD/PISA;- competențadebazăînȘtiinţe(OECD);- respectareacontinuitățiiȘtiinţe,claseleprimare–Știinţe,clasaaV-a;- finalitățiledisciplineiȘtiinţe,clasaaV-a.

22

2. Actualizarea unităţilor de competenţă, în contextul: - corelăriicucompetențelespecificedisciplinei;- corelăriicuunitățiledeconținut;- urmărindgradualitatea,complexitatea,transferabilitatea,contextualitateacom-

petențelor.3. Actualizarea unităţilor de conţinut, în concordanţă cu:

- direcțiileOECD/PISA;- studiereaexperienței internaționaleațărilorcurezultateremarcabile încadrul

evaluăriiPISA;- curriculumullaȘtiinţepentruclaseleprimare;- curriculalaBiologie, Chimie, Fizică(gimnaziu);- particularitățiledevârstăaleelevilor.

4. Introducerea rubricii „Elemente noi de limbaj”,carearclarifica,arfacilitașiarlimitaanumiteaspectealeprocesuluidepredare–învățare–evaluare.

5. Actualizarea activităţilor de învăţare şi diversificarea lor:- activitățicomunicative;- activitățideexplorare/investigare;- activitățidedezvoltaredurabilă.

6. Propunerea proiectelor STEAM7. Recomandarea produselor şcolare, corelatecuunitățiledecompetență,carevorfa-

cilitarealizareaprocesuluideevaluare.8. Introducereasistemuluidefinalitățilasfârșitulclasei.

Reducerea complexităţii și a încărcăturii informaţionale a constat în: 1. Reducereanumăruluidecompetențespecifice(dela4la3);2. Reducereanumăruluideunitățidecompetență(dela20la14);3. Excludereaunuișirdeconținuturiceincludaspecteteoretizate(noțiuni:coeziune,

adeziune,capilaritateetc.),propunându-ledoarsubaspectpractic.4. Reorganizarealogicăaconținuturilorconformdomeniilorintegrativeștiințelor.5. LimitareanoțiunilorștiințificeprinintroducerearubriciiElemente noi de limbaj.

23

II. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE

2.1. Curriculumul la disciplina Științe ca proiect didactic

Curriculumulestedocumentul reglator, careoferăcadrelordidacticeposibilitateadearealizaproiectareaprocesuluieducaționalpropriu-zis(predare–învățare–evalu-are)pentrudisciplinaȘtiinţe.

Proiectarea activității didactice este un demers de anticipare a obiectivelor, aconținuturilor,ametodelorșiamijloacelordeînvățare,ainstrumentelordeevaluareșiarelațiilorcesestabilescîntretoateacesteelementeîncontextuluneimodalitățispe-cificedeorganizareaactivitățiididactice(lecție,excursiedidacticăetc.)[4].

ProiectareadidacticăeșalonatăadisciplineiȘtiinţe include[3]:• proiectareadelungădurată;• proiectareadescurtădurată.Proiectareadidacticăvaasigurauntraseuorientativșivaaveauncaracterpersona-

lizat,ceeaceînseamnăcăprofesorulvaluadeciziireferitoarelastrategiiledidacticepecareleconsiderăoptimeșieficientepentruclasaconcretădeelevi.

Proiectarea de lungă durată seaxeazăpe:- competențelespecificedisciplinei,caretrebuiedezvoltatepeparcursulîntregului

an;- numărulprevăzutdeorepeanșipesăptămână,prezentatînrubricaAdministra-

rea disciplinei;- numărulorientativdeorerecomandatînrubricaRepartizarea orientativă a ore-

lor pe unităţi de conţinut;- sistemeledeunitățiledecompetență.La baza proiectării de scurtă durată sesituează:- sistemele de unități de competență, în baza cărora se formulează obiectivele

lecției;- unitățilede învățare,carereprezintărepere informaționaleșiprincareserea-

lizeazăformareaunitățilordecompetență.Unitățiledeconținut includlistedetermenispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăfacăpartedinvo-cabularulactivalelevuluipeparcursulrespectiveiunitățideînvățare;

- activitățiledeînvățare,proiecteleSTEAMrecomandate.Profesorulesteîndreptdeplinsăutilizezealteactivitățideînvățare,pecareleconsiderăeficientepentruclasaconcretădeelevișicarecontribuielaformareaunitățilordecompetențăși,respectiv,acompetențelorspecificedisciplinei;

- produseleșcolare,carereprezintăunrezultatșcolarproiectatpentruafirealizatdecătreelevșimăsurat,apreciatdecătrecadruldidactic,decătreînsușielevul,decătrecolegiiși,eventual,părințiiacestuia.

24

2.2. Proiectarea didactică de lungă durată

Proiectuldelungăduratăesteundocument administrativ, careseîntocmeștedecătrecadruldidactic la începutulanuluișcolarșicareadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi.

Proiectuldelungăduratăinclude[3]:• antetul;• proiectuladministrăriidisciplinei;• proiecteleunitățilordeînvățare.Antetul conține[3]:• Denumirea instituţiei de învăţământ; • Disciplina –sescriedenumireadisciplineiînconformitatecuPlanul-cadru;• Numele, prenumele profesorului, gradul didactic;• Anul de studii;• Administrarea disciplinei:

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr.deorepesăptămână Nr.deorepean

1oră 34ore

Unităţi de învăţare Nr. de ore

EvaluăriObservaţii

EI ES

• Structura anului de învăţământ(seindicădatelesemestrelorșialevacanțelor).• Bibliografie –seenumerăproduselecurriculareaferentedisciplinei:

- produse curriculare principale: curriculumuldisciplinar,manualulșcolarapro-batdeMECC;

- produse curriculare auxiliare: ghiduldeimplementareacurriculumuluipentrudisciplinaȘtiinţe,ghidurimetodicepentrucadreledidactice,instrucțiunime-todologiceetc.

Proiectarea unităților de învățare conține: • Competenţele specifice disciplinei –setranscriudincurriculumuldisciplinar;• Proiectarea unităţilor de învăţare:

Unităţi de competenţă

Unităţi de învăţare

Detalieri de conţinut Resurse

Eșalonarea în timpObservaţiiNr. de ore Data

25

Indicaţii pentru completarea rubricilor [3]:• Unităţi de competenţă – setranscriudincurriculumdoarnumereledeordineale

unitățilordecompetență(1.1;1.2);dacăseconsiderănecesar,sepottranscrieînîntregime.

• Unităţi de învăţare –sescriudenumirileunitățilordeconținut(modulelor)dincurriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualulaprobatdeMECCpentruanuldestudii.

• Detalieri de conţinut – seeșaloneazăsubiecteletemelorpropuseîncurriculumsauînmanualulșcolar.

• Nr. de ore –seeșaloneazăcâteoorăpentrufiecaredetalieredeconținutcores-punzătoare.

• Data –setrecdatelecalendaristicepentrufiecareoră,ținândcontdestructuraanuluișcolarșideorarulclasei.

• Resurse –seindicăpaginiledinmanualși,eventual,dinsuporturididacticeauxi-liare,pentrufiecareoră;ladiscrețiaînvățătorului,potfinotateșialteelemente(materialedidactice,formedeorganizareaactivitățilorș.a.);lanivelulunitățiideînvățarenuesteobligatoriuaproiectametodeleșiformeleactivitățiididacticelalecții.

• Observaţii – sevorindicaanumiteschimbăriparveniteînproiectaresauanumiteclarificări/precizări,carevorfiluateînconsiderareanulviitorînrealizareaproiec-tăriidelungădurată.

2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată

Proiectuldidacticdescurtăduratăreprezintăuninstrumentdelucrușioconstrucțiepersonalizată adesfășurăriilecției.

Proiectuldidacticdescurtăduratăinclude[3]:• antetul;• demersuldidacticallecției.Antetul include:

Data:Disciplina:Clasa:Subiectul lecţiei:Tipul lecţiei:Unităţi de competenţă: Obiectivele lecţiei:La sfârșitul lecţiei, elevul va fi capabil:O1...Strategii didactice:- Formedeorganizare:-Metodeșiprocedee:-Mijloacedidactice:Bibliografie:

26

Indicaţii pentru completarea rubricilor [3]:• Subiectul lecţiei –setranscriedinproiectuldelungădurată;• Tipul lecţiei – se indică tipul corespunzător al lecției din perspectiva formării

competențelor:- lecțiedeformareacapacitățilordedobândireacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeînțelegereacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeaplicareacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeanaliză–sintezăacunoștințelor;- lecțiedeformareacapacitățilordeevaluareacunoștințelor;- lecțiemixtă.

Pentruindicareaetapelorlecțiilor,profesoriipotoptapentrumodelulR.M.Gagné(1968)sauERRE(J.L.Meredith,K.S.Steele,1995):

Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a cunoștinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoștinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoștinţelor

1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.

Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților

3. Predarea–învățareamaterieinoi

4. Consolidareamaterieișiformareacapacităților:a. la nivel de reproducere

5. Evaluareacurentă,instructivă,pentrumaterianouă

6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă

1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.

Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților

3. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel: a. de reproducere; b. productiv

4. Evaluareacurentă,instructivă5. Bilanțullecției.Concluzii6. Anunțareatemeipentruacasă

1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.

Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților

3. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel:a. productiv;b. de transferuri în alte domenii

4. Evaluareacurentă,instructivă5. Bilanțullecției.Concluzii6. Anunțareatemeipentruacasă

Lecţia de formare a capacităţilor de analiză – sinteză a cunoștinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de evaluare a cunoștinţelor Lecţia mixtă

1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă3. Analiza–sintezamateriei

teoreticestudiate4. Analiza–sintezametodelorde

rezolvarestudiatelanivel:a. productiv, cu transferuri în

alte domenii; b. creativ

5. Evaluareacurentă,instructivă6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă

1. Organizareaclasei2. Instrucțiuniprivindrealizarea

lucrăriideevaluare3. Realizarealucrăriideevaluare4. Bilanțullecției.Concluzii5. Anunțareatemeipentruacasă

1. Organizareaclasei2. Verificareatemeipentruacasă.

Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților

3. Predarea–învățareamaterieinoi

4. Consolidareamaterieișiformareacapacitățilorlanivel: a. de reproducere; b. productiv, cu unele

transferuri în alte domenii 5. Evaluareacurentă,instructivă,

pentrumaterianouă6. Bilanțullecției.Concluzii7. Anunțareatemeipentruacasă

27

StructuralecțiilorconformERREseprefigureazăastfel:- Evocare. Laaceastăetapăestecreatuncontextîncareelevulîșiaminteștece

știedespreunanumitsubiect,începesăgândeascăasuprasubiectuluipecareîncurândîlvaexaminaîndetalii.Evocarea,prinesențaei,oferăposibilitateadeaidentificacondițiileprealabileșideaconstrui,ulterior,învățareaînbazalor.

- Realizarea sensului.Laaceastăfazăcelcareînvațăseconecteazălanoileinfor-mațiisauidei.Esteetapaîncareprofesorulareinfluențăminimăasupraelevului,menținându-seimplicarealuiactivăînprocesuldeînvățare.Sarcinaesențialăarealizăriisensuluieste,înprimulrând,deamențineimplicareașiinteresulstabi-liteînfazadeevocare.Etaparealizăriisensuluiesteesențialăînprocesulinstruc-tiv,deoarecepeparcursulacesteiaeleviiexploreazădomeniinoidecunoaștere,aspectimportantînprocesuldeformareacompetențelor.

- Reflecţia. Laaceastăetapăelevii îșiconsolideazăcunoștințelenoiși îșirestruc-turează activ schema cognitivă inițială, pentru a include în ea noi concepte.Reflecția,caetapăimportantăînprocesuldeformareacompetențelor,urmăreș-tecâtevalucruriesențiale:creareacondițiilorpentrucaeleviisăexprimeînpro-priilelorcuvinteideileșiinformațiileatestate/asimilate;generareaunuischimbsănătosdeideiîntreelevi.

- Extindere. Corelațiadintreteorieșipracticădevineevidentă.Eleviirealizeazăuntransferdecunoaștere.Pentruefectuareaacestuia,eiaplicăcunoștințeleînsușitelaoreînsituațiideintegraresimulate.Deex:Imaginaţi-vă că…,studiidecazetc..Oaltăsarcinăesteimplicareaelevilorînrezolvareasarcinilorîncondițiideinte-grareautentice.

• Unităţi de competenţă –seindicăunitățiledecompetențăprioritarepentrulecțiadată;setranscriudinproiectareadelungădurată.

• Obiectivele lecţiei direcționeazăactivitateade realizareademersurilordidactice.Înfuncțiedesituațiaconcretă,seformulează4-6obiectivededusedinunitățiledecompetențăselectatepentrulecțiadată:- cognitiv:asimilareacunoștințelor,formareacapacitățilorintelectuale;- psihomotor:operațiimintale,manuale;formareaconduitelormotrice,practice;- afectiv:formareaconvingerilor,asentimentelor,aatitudinilor.ÎnformulareaobiectivelorlecțieisevautilizamodelulR. F. Mager, caresebazează

peurmătoarelecondițiideoperaționalizare:• descriereacomportamentuluiobservabil(prinverbedeacțiune);• precizareacondițiilordeproducereșimanifestareacomportamentului;• stabilireacriteriilordereușităaperformanței.Pentruformulareaobiectivelorlecțieisevorfolosiverbeînbaza:taxonomieiBloom-

Anderson – pentru domeniul cognitiv; taxonomiei lui Krathwohl – pentru domeniulafectivșitaxonomieiluiSimpson–pentrudomeniulpsihomotor.

28

Înformulareaobiectivelorlecțieisevorevitaverbelecuspectrularg:a cunoaşte, a şti, a înţelege, a asimila, a clarifica, a conştientiza, a se familiariza, a intui, a însuşi, a memora, a învăţa etc.

• Strategii didactice –seenumerăînconformitatecuscenariullecției.Forme de organizaresuntmodalitățiconcretedeproiectareaactivitățiididacticeși

potfi:frontală,individuală,îngrup.Metodele, procedeele şi tehnologiile didactice reprezintăinstrumentedeasigurare

acalitățiiactuluipredării,învățăriișievaluării.Sevaoptapentrualternareaeficientăametodelortradiționalecucelenetradiționale,precumșicuceleinteractive.

IoanCerghitpropuneurmătoareaclasificareametodelortradiționale[apud3]:

Metode de comunicare

ExplicațiaDescriereaPovestireaInstructajulDiscuțiadirijată

ConversațiaProblematizareaLecturaghidatăLucrulcumanualulInstruireaprintehniciaudio

Metode de explorare ObservațiaExperimentul

DemonstrațiaModelarea

Metode de acţiune ExercițiulLucrareapractică

JoculdidacticSimularea

Metode de raţionalizare Algoritmizarea Instruireaasistatădecalculator

Mijloaceledidacticevorasigurapertinentșioptimalaplicareametodelorșiaproce-deelorselectate:demonstrative,individuale,distributive.

• Strategii de evaluare – sevorindicametodele,tehnicile,instrumentelevalorifi-cateîncadrulevaluăriilecțieirespective.

Structurareademersuluididacticallecțieisevarealizaconformurmătoareiorgani-zărigraficeaproiectuluididactic[3]:

OELEMENTE DE CONŢINUT

t`

STRATEGII DIDACTICEStrategii de

evaluareActivitatea profesorului

Activitatea elevului FORME METODE MIJLOACE

denumirea etapei I a lecţiei

denumirea etapei a II-a a lecţiei

29

III. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA DISCIPLINA ȘTIINȚE

3.1. Strategii didactice de predare – învăţare specifice disciplinei Științe

MetodologiadeformareacompetențelorșcolarespecificedisciplineiȘtiinţepresu-puneundemersbazatpeconstructivism șiinteractivitate.Demersuriledepredare–învățare–evaluarepentrudisciplinaȘtiinţesevorfocalizaperespectareaexigențelorînvățăriidurabile:

• îmbogăţirea şi diversificarea metodologiei didactice prin promovarea metodelor activ-participative şi a tehnicilor de învăţare moderne;

• relevarea situaţiilor ce prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifes-tând comportamente şi atitudini adecvate achiziţiilor finale;

• implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, manipulare şi experimen-tare, astfel valorificând experienţa acestora şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii.

Prinspecificuldisciplineisevapuneaccentulpemetodeledeexplorarearealității:a)metode de explorare directă a realităţii; b) metode de explorare indirectă a realităţii. ActivitățiledeînvățarerecomandateînCurriculumul la disciplina Știinţesuntstruc-

turateîn:activitățicomunicative,activitățideexplorare/investigare,activitățidedez-voltaredurabilă.

ACTIVITĂŢI COMUNICATIVE

• Descrierea unei plante-arbust: Cununița

Introducere: recunoașterea plantei

Cununița este o plantă cu flori, arbust decorativ de grădină.

Cuprins: - prezentarea părţilor

componente;- compararea cu alte

plante.

Cununițaarerădăcinaputernicășitulpinalemnoasă.Ramurilesalelemnoaseseramificădinparteadejosaplantei,augrosimede6-7cm,purtândmaimulteflori.Florileau5petale.Culoareaflorilorestealbă,acesteaavândunmirosspecific.

Cununițaînfloreșteînlunileaprilie-mai.Seplanteazăprimăvaraîngrădinăsauîncurți.

Încheiere: - utilitatea plantei;- aspectul ecologic.

Cununițaesteoplantă-arbustdecorativă.Preferăspațiilesemiumbroase.

30

ACTIVITĂŢI DE EXPLORARE/INVESTIGARE

Realizareaexplorării/investigăriipresupunecrearearutelorinvestigativecearînlesniactivitateadecercetare,înarmându-lpeelevcuinstrumentedeinducțiesaudeducție,cecorespundurmătoarelordemersuridistincte:

• Tipul1.—Întrebarea-cheie: Ce? Ce obiect poate avea caracteristicile obiec tului X? Ce are sau face X ca să fie X? • Tipul2. —Întrebarea-cheie: Cum? Cum ai procedat? Cum poţi face? Cum ai soluţiona...? • Tipul3. —Întrebarea-cheie: Care? Care dintre obiecte este la fel ca…? • Tipul4.— Întrebarea-cheie: De ce? De ce elementul ales este anume acesta? • Tipul5.— Întrebarea-cheie: Dacă? Dacă selectai X, era corect? Dacă …, atunci …

Observarea sistemică esteometodădeînvățareprincareseasigurăcunoaștereanemijlocitădecătreeleviaobiectelorșiafenomenelorsauareprezentărilorlor(grafi-ce,obiectuale,simbolice),aaspectelordinmediulînconjurător.

Dinpunctdevederedidactic,existămaimulteformedeobservare:descurtădurată/delungădurată,dirijată/nedirijată,descriptivă,vizuală,instrumentală,polimodalăetc.

• Observări dirijate: Observația prin comparație a narcisei și a ferigiiScopulobservației:cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele două plante

în ceea ce priveşte: structura, mediul de viaţă, utilitatea.Etape:

1.Motivareaobservăriiplantelor.2.Stabilireaaspectelorprincipalealeplantelor:formatulpinii,afrunzei,prezența/lipsa

florii,precumșiculorileposibile.3.Stabilireaasemănărilor.4.Stabilireadeosebirilor.5.Sintezacelorobservate: asemănări:

• Ambele au tulpina subterană.• Au frunze alungite. • Sunt de înălţime medie. • Ambele pot fi plantate în grădină.• Ambele sunt plante decorative.

deosebiri:• Narcisa este o plantă cu flori, feriga – nu.• Din floarea narcisei se dezvoltă fructul cu seminţe. Feriga are spori situaţi pe

partea inferioară a frunzei. • Floarea de narcisă poate avea culoare albă şi galbenă. Feriga niciodată nu are

floare.

31

• Feriga poate creşte spontan în păduri, iar narcisa – în grădini.• Feriga poate fi crescută şi ca plantă decorativă de interior.

6. Discuțiidespre:• rolulesteticalacestorplante;• condițiilelordeviață.

7.Concluzii.

Investigaţia implicăelevulînadresareaîntrebărilordecercetare,îngenerareaanoiipoteze,proiectândactivitățipentruverificarea,construireașianalizaargumentelorpebazadovezilorexistente,recunoscândexplicațiilealternativeșicomunicareaargumen-telorștiințifice.

Etapeleinvestigațieimediului,aplicabileînclaselegimnaziale,sunt:a)stabilireascopului;b)formulareascopuluiînformădeîntrebare;c) identificareaacelpuțintreisursedeinformareînvederearăspunsuluilaîntreba-

re;d)descriereapașilorcarevorfiîntreprinșipentruatingereascopului;e)identificareaacelpuțincinciconceptepestudiulcărorasevacentraactivitatea;f) identificareaacelpuțintreimodalitățideprezentarearezultatelor;g)organizareașiplanificareaactivitățiiîntimp;h)stabilireamoduluiîncarevafievaluatăactivitatea.

Experimentul estemetodadidacticăcareîmbinăexperiențacuacțiuneaînvedereaexplorăriirealitățiiînconjurătoare.Esteoobservaredesfășuratăîncondițiideterminatealeunuifenomensauproces.Înclaselegimnazialesuntconceputemaimultevariantealeacesteimetode:experimentuldemonstrativșicelaplicativ.

•Experimentul: „Cum respiră puișorii în ou?”

Ceexperimentăm? Cum respiră puișorii în ou?

Cucemateriale? Douăouăfierte,olinguriță,tuș,douăpăhăruțemici.

Ceaidefăcut? 1. Luațidouăouăfierte.2. Spargețiunouînparteaascuțită,iarcelălalt–înparteamaiplată.3. Scoatețicuajutorullingurițelorconținutulouălordinambelepărți.4. Instalațijumătățiledeouobținuteînpăhăruțe.5. Turnațiînambelejumătățideoupuțintuș.6. Cevețiobserva?

Dece? Oul este propriu reptilelor și păsărilor. Gălbenușul conține toate substanțelehrănitoarenecesarepentrudezvoltareaviitoruluipuișor.Albușulprezintăsursaprincipalădeapăpentruacesta.Deasemenea,albușulapărăinteriorulouluideloviturimecanice.Parteaexterioarăaalbușuluiestemaigroasășimaicompactă.Easeparăconținutullichidalouluidecoajă,formândînpartearotunjităaouluio cameră cuaer. Laexterior,oulesteacoperit cu coajă careeste înzestrată cuomulțimedepori.Coajaouluieste formatădincalciu.Calciul serveștepentrudezvoltareascheletuluiviitoruluipuișor.

32

•Experimentul: „De ce se formează umbrele?”

Ceexperimentăm? De ce se formează umbrele?

Cucemateriale? O lanternă,unproiector/sursăde lumină,un cartonnegru,o foarfecă,bandăadezivă,unbețișor,ocamerăîntunecată.

Ceaidefăcut? 1. Taiedincartonofigurinășifixeaz-odebețișorcubandăadezivă.2. Plaseazăfigurinaîntrelanternaaprinsășiperetelecamerei.3. Apropiealternativfigurinadepereteșidelanternă.4. Ceseîntâmplă?

Dece? Cucâtfigurinaestemaiaproapedelanternă,cuatâtumbracareseformeazăpepereteestemaimare.Cândunobiectblocheazăparcursul rectiliniual luminii, în spateleacestuia seformeazăoumbră.

•Experimentul: „Piramida densităţii”

Ceexperimentăm? Ce substanţe sunt mai grele?

Cucemateriale? Unvas(dedoritcilindric),1/4pahardemiere,1/4pahardeapă,1/4pahardeulei,1/4pahardealcoolmedicinal,diverseobiectemărunte(dop,bobițădepoamă,nucă,ojucărieușoarădemasăplasticăetc.).

Ceaidefăcut? 1. Turnațimiereaînvasuldesticlă.2. Turnațideasupramierii,foarteatent,apa,apoiuleiulșialcoolul.3. Ceobservați?4. Aruncațiîncetișorînacestborcancudiverselichidedopul,bobițade

poamă,nuca,ojucărieușoară.5. Cumsevoramplasaobiectele?

Dece? Lichidelenusevoramesteca.Aceastasedatoreazădensitățiidiferiteafiecăruilichid.Lichidelecudensitatemaimicăplutescdeasupralichidelorcudensitatemaiînaltă.Alcoolulpluteștedeasuprauleiului,decidensitatealuiestemaijoasăcaceaauleiuluiș.a.m.d.Cândintroducemînvasdiverseobiecte,ele,lafel,rămânsăpluteascăînstraturidiferite,deoarecedensitatealorestediferită.

•Experimentul: „Rachetacuaercomprimat”

Ceexperimentăm? Cum are loc zborul?

Cucemateriale? Unfirdeață,bandăadezivă,unbalon,unpat.

Ceaidefăcut? 1. Întindefiruldeațăprinpaișileagă-lbinelaambelecapetededouăpunctefixeînclasă.

2. Umflăbalonulșiține-lînchislagurăcudegetele.3. Fixeazăbalonulsubpaicuajutorulbenziiadeziveșileagă-lcuață.4. Desfădegeteledelagurabalonuluișilasă-lliber.5. Ceseîntâmplă?

Dece? Cândbalonulesteastupat,aeruldininteriorulsăuacționeazăuniformasupraperețiloracestuia;cândbalonulestelăsatliber,aerulțâșneșteafarăși,înconsecință,balonulestepropulsatînsensulopus,înaintândastfelrapid.

33

•Experimentul: „Deceunelecorpuriplutesc?”

Ceexperimentăm? De ce plutesc unele corpuri?

Cucemateriale? Plastilină,uncapacdecratiță,unvas,apă.

Ceaidefăcut? 1. Seumplevasulcuapă.2. Sedăplastilineiformauneibărcișisepunepeapăînvas.3. Sestricăformabărciiformându-seobilășisepunedinnouînapă.4. Punecapaculcratițeiînapă,primadată–înpozițieorizontalășiapoi–în

pozițieverticală.5. Ceseîntâmplă?

Dece? Barcaplutește,iarbilaseducelafund.Cucâtestedezlocuitămaimultăapădeunobiectscufundatînapă,cuatâtemaimareforțacucareapaîmpingeobiectulînsus.Barcadeplastilinășicapaculînpozițieorizontală,pusepeapă,auosuprafațădestuldemareșidezlocuiescmultăapă,decisuntîmpinsecuoforțămare,suficientăpentrucaacesteasăplutească.Biladeplastilinășicapaculînpozițieverticalădislocăpuținăapă,deoareceînapăintrăosuprafațămicădincorpullor;forțacareleîmpingenuestesuficientă,astfelacesteasescufundă.Plutireadepindeșideformaobiectelor.

•Experimentul: „Limiteleplutirii”

Ceexperimentăm? Cât se poate pluti?

Cucemateriale? Plastilină,obiectemici,unvas,apă.

Ceaidefăcut? 1.Seumplevasulcuapă.2.Sedăplastilineiformauneibărcișisepunepeapăînvas.3.Sepuncugrijăobiecteînbărcuțadeplastilină.4.Seobservătreptatnivelulapei.5.Ceseîntâmplă?

Dece? Cucâtînbarcăsuntpusemaimulteobiecte,cuatâteasescufundămaimultînapă.Bărcuțaconțineaer.Cândseumplecuobiecte,menținându-șiaceeașiformă,cântăreștemaimult.Deoareceapadezlocuităareogreutatemaimaredecâtbarca,aceastaplutește;cândbarcadepășeștegreutateaapeidezlocuite,sescufundă.

Clasificarea,caacțiuneinvestigativă,permiteelevuluisărealizezeclasificărialecon-ceptelorprindeterminareaasemănărilor și adeosebirilor în construirea cunoașterii,devenindobligatoriuprincipiul similarităţii.

Clasificarea-investigare presupuneurmătoareleetape:• perceperea sarcinii; • înaintarea unei idei (a ipotezei); • stabilirea criteriului; • luarea deciziei; • prezentarea grupurilor/claselor obţinute.LadisciplinaȘtiinţe sepropuneutilizareatextuluiștiințific.Specificitateaabordării

acestuitipdetextrezidăînoferireaexplicațiilorcureferireladiverseobiecte,fenome-

34

ne,situații;demonstreazăcumsefaceunlucru,cumfuncționeazăunaparat,cumsefacobiecteleetc.

Sarcinilepropuseînbazaacestuitipdetextvorviza:• Căutarea/selectarea/utilizarea unor informaţii semnificative din textul dat; • Formularea unor întrebări investigative pe baza unui text dat; • Identificarea unor similarităţi între experienţele de viaţă ale elevilor şi textele propuse; • Realizarea unor deducţii simple pe baza unor informaţii din text; • Formularea unor păreri personale susţinute cu argumente raportate la fapte, re-

laţii din textele date. DisciplinaȘtiinţe oferăcadruloportundereceptareatextuluiștiințific,învedereadi-

seminăriicunoștințelordespreconținutșiacelorștiințifice.Cadrulconținutalestevast,ceeaceimpunecunoașterea,aplicareașiraționalizareainformației.

ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Studiulștiințelorserecomandăafirealizatprinformedeorganizarespecifice:plim-baredestudiu,excursii.

Plimbarea de studiu —formădeorganizareainstruiriilaȘtiinţe,înafaraclasei,caredecurgeînmișcaredelaunobiectlaaltul,custudiereafiecăruiaîncondițiinaturale.

Spredeosebiredeexcursie,plimbareaestedeoduratămaiscurtășiserealizeazăpeterenulșcoliisauînapropierealui.Încadrulplimbării,eleviipotstudiadiversecompo-nentealemediului:vii(plante,animale);nevii(apă,sol);procese,fenomene;activitateaomuluiînnatură.

Ca și excursia, plimbarea de studiu are trei etape principale: organizarea, desfă-șurareașivalorificarea:

a)Organizarea plimbării —profesorulstabileștetema,durata,traseul,obiectivele,sarcinile;repetăcueleviireguliledecomportareînnatură.

b)Desfăşurarea plimbării conține următoarele elemente:momentul organizatoric,deplasarea la loculprestabilit;observareașiconvorbireadesprestareavremii înziua respectivă;semneleanotimpului;explicațiaprofesoruluicu referire la temaplimbării;realizareaexplorărilor/investigațiilordecătreelevi(individualsausubîn-drumareaprofesorului);convorbireadesinteză;concluziile;întoarcereaînclasă.

c)Valorificarea plimbării serealizeazăînclasăînziuarespectivăsauînaltăzi.Înca-druletapeidevalorificareaplimbării,eleviiconsemneazărezultateleexplorării/investigăriidesfășurate;impresiileacumulate.

3.2. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învăţării

Paradigmaevaluăriimoderneestestructuratăînbazaurmătoarelordirecții:- evaluareaestecentratăpecompetențe;- operațiileprincipalesuntmăsurarea,apreciereașidecizia;- esteparteintegrantăaprocesuluideînvățământ;nuseseparădeacesta;

35

- arerolactiv,constructiv-formativînpersonalitateaelevului;- presupunefolosireacriteriilordeevaluare,cunoscuteatâtdecătreevaluator,

câtșidecătrecelevaluat;- presupunefolosireauneipaletevariatedemetodeșitehnicideevaluaremo-

derne,complementare;- determinăformareaunuiparteneriatelev–profesor;- presupunerigoaremetodologicășiștiințifică.Evaluărilerezultatelorelevilorladisciplineleșcolarevoraveaînvizorsistematicstan-

dardeledeeficiențăaînvățăriidisciplineirespective,competențelespecifice,caretre-buiesăfieformateelevilorlafinalizareașcolarizării.

În funcţie de criteriul distribuirii temporale, sunt trei forme de evalu-are:

• Evaluarea iniţială se realizează la începutulunuiprogramde instruire, cusco-puldeadeterminapotențialuldeînvățarealelevilorlaînceputuluneiactivități,precumșiintegrareacușansedereușităînnoulprogramdeinstruire.Evaluareainițialăpermiteremediereauneistăridefapt,pentruafacilitaînvățareaîntr-unnouparcurs.

Evaluarea iniţială nu se va realiza în prima săptămâna a anului școlar.• Evaluarea formativăconstituieostrategiedeintervențieparticularizatăpentru

a identifica potențialul elevilor în rezolvarea sarcinilor din perspectiva realiză-rii progresului în raport cuobiectivele. Reglarea servește, prioritar, respectăriidiferențieriieducațieipentruaprevenisauaînlăturaerorileînevaluare,careseregăsescînmoduldeînvățareaelevului.

Evaluarea formativă se realizează cu scopul ameliorării predării și învăţării.• Evaluarea sumativăesteoevaluaredebilanțalinstruirii,careintervinelasfârșitul

parcurgeriiunuiansambludesarcinideînvățare,ceconstituieuntotunitar[2].Evaluareasumativăvizeazăfinalitateasauefectulterminalrezultatînurmapro-cesuluideînvățare.

Este importantă conștientizarea de către cadrele didactice a corelăriiMetodă de evaluare – instrument de evaluare – produs – criterii de evaluare – descriptori de evalu-are – note/calificative încadrulrealizăriiactuluievaluativ.

Metodologiaevaluăriiinclude:

Categoria de metode de evaluare Tipuri

Metode de evaluare tradiționale- Evaluareaorală- Evaluareascrisă- Evaluareapractică

Metode de evaluare alternative/complementare

- Autoevaluarea- Observareasistematicăaactivitățiișia

comportamentuluielevului- Investigația- Proiectul- Portofoliul- Hărțileconceptualeetc.

36

BIBLIOGRAFIE

1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,aprobatprinOrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.432din29mai2017.

2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,modificatLP138din17.06.16,MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoare23.11.2014.

3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.

4. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului,ratificatădeParlamentulRepubliciiMoldovaîn1990,intratăînvigoareîn1993.

5. Curriculum la disciplina Știinţe,clasaaV-a,Chișinău:ME,2010.

6. Curriculum Naţional pentru învăţământ primar,Chișinău:MECC,2018.

7. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE,2018.

8. OECD.(2016).PISA2015Assessment and Analytical Framework. Science, Reading, Mathe-matic and Financial Literacy. Paris: Publicație OECD. Disponibil: www.pisa.oecd.org. http://dx.doi.org/10.1787/9789264255425-en

9. Regulamentul privind evaluarea şi notarea rezultatelor şcolare, promovarea şi absolvirea în învăţământul primar şi secundar(ord.638din30iunie,2016,MinisterulEducației).

10.Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de învăţământ secundar general(ordinulMECCnr.193din26februarie2019).

11.Standarde de eficienţă a învăţării,MinisterulEducațieialRepubliciiMoldova,2012.

12. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia 2020”, publicat:21.11.2014înMonitorulOficialNr.345-351;art.Nr.1014.

13.Strategia Naţională Educaţie pentru toţi,publicată:15.04.2003înMonitorulOficialNr.070,art.Nr.441.

14.Bucun,N.;Guțu,Vl.;Ghicov,A. [etal.]Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic.Chișinău:IȘE,2017.

15.Guțu,Vl.Curriculum educaţional.Chișinău:CEPUSM,2014.

16.Marinescu,M.Metodica predării ştiinţelor naturii/geografiei.Pitești:Paralela45,p.68.

17.Momanu,M.Proiectarea activităţii didactice.Iași:Polirom,pp.490-494.

18.Pogolșa, L., Bucun,N. [et al].Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului şcolar.Chișinău:IȘE,2011.

19.https://education.unimelb.edu.au/news_and_activities/events/event/2017/opportunities-and-obstacles-for-stem-education,).

20.http://scholarworks.uark.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1818&context=etd)