Conceptul de marketing ecologic. Apariţie şi evoluţie – partea a II –a

TEMA 2

Dezvoltarea durabila

• Raportul Clubului de la Roma (“Limitele creşterii”), în 1972

• caracterul exponenţial al creşterii a cinci factori ai limitării dezvoltării – populaţia, producţia agricolă, resursele naturale, producţia industrială şi poluarea

• “Ecodezvoltarea” = o combinaţie a dezvoltării economice conjugată cu protecţia mediul (solutie) (Conferinţa ONU de la Stockholm privind mediul iunie 1972).

• 1987 – apare conceptul de dezvoltare durabila, în cadrul raportului “Viitorul nostru comun” al Comisiei ONU (Brundtland – premierul Norvegiei)

• dezvoltarea durabilă = satisfacerea nevoilor prezente ale societăţii fără a compromite însă, posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

• 1992 - Conferinţă mondială privind mediul din iunie 1992 (a II-a), de la Rio de Janeiro – conceptul este largit.

Dezvoltarea durabila (DD)

RIO 1992 (120 state) – obiective majore

• pe plan internaţional, a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă

• importanţa dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.

Rezultate RIO 1992• Agenda 21 - plan de acţiune pentru

dezvoltarea durabilă concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice (comisii nationale pentru DD, politici si strategii DD); un plan de a regândi creşterea economică, echitatea socială şi de a asigura protecţia mediulu

• Convenţia privind Diversitatea Biologică• Convenţia cadru privind Schimbările

Climatice.

RIO +5 – New York 1997• Constatate deficienţe - echitatea socială şi

sărăcie- reducerea asistenţei oficiale acordate pentru

dezvoltare şi creşterea datoriilor internaţionale;

- eşecul îmbunătăţirii transferului de tehnologie

- eşecul coordonării instituţionale- incapacitatea de a reduce nivelurile excesive

de producţie şi de consum

RIO+10 -2002- Johannesburg• dezvoltarea durabilă = element central al

agendei internaţioanale• Impuls aplicarii practice a măsurilor globale de

luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului

• importanta legăturii dintre sărăcie, mediu şi utilizare a resurselor naturale in cadrul conceptului DD

• întărirea celor trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi protecţia mediului la nivel local, naţional, regional şi global.

RIO+10 -2002- Johannesburg –concentarea eforturilor

• eradicarea sărăciei;

• modificarea modelelor de producţie şi consum;

• protejarea sănătăţii şi

• protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi socială.

RIO +20 – Rio de Janeiro – 2012 teme principale

• cum se poate construi o economie verde pentru a sprijini dezvoltarea durabilă şi pentru a reduce sărăcia, aici intrând inclusiv mijloace de sprijinire şi suport pentru ţările în curs de dezvoltare

• cum se poate îmbunătăţi coordonarea internaţională pentru dezvoltarea durabilă

RIO +20 – Rio de Janeiro – 2012prioritati

• locuri de muncă decente,

• energie,

• oraşe sustenabile,

• securitatea alimentară şi agricultură durabilă,

• apă, oceane

• pregătire împotriva dezastrelor.

RIO +20 – Rio de Janeiro – 2012 – propuneri de clauze pentru mediul de afaceri

• Exigente mai stricte pentru companii de a realiza rapoarte de sustenabilitate;

• Încurajarea sectorului privat şi industriei să devină lideri în dezvoltarea unei economii “verzi”;

• Acordul de a elimina treptat subvenţiile care au efecte negative asupra dezvoltării durabile, precum cele pentru combustibilul fosil, agricultura sau pescuit;

• Prioritizarea dezvoltării sustenabile a producţiei alimentare

• stabilirea unor obiective pentru îmbunătăţirea gestionarii deşeurilor şi a apei, prin parteneriate public-private;

• Asigurarea accesului universal la energie şi dublarea, până în 2030, a ponderii globale de energie care provine din surse regenerabile

Primele 7 tari europene in functie de ponderea energiei obtinute din surse regenerabile - 2010

Tara Ponderea energiei obtinute din surse regenerabile -%--

Suedia 47,9

Letonia 32,6

Fiinlanda 32,2

Austria 30,1

Portugalia 24,6

Estonia 24,3

Romania 23,4

Ponderea energiei din surse regenarabile(Eurostat)

• 2010 – Europa – 12,4%• Pe ultimele locuri: Malta (0,4%), Luxemburg

(2,8%), Marea Britanie (3,2%), Olanda (3,8%)• Romania si-a fixat ca obiectiv pentru 2020 –

40%

Surse regenerabile de energie sunt considerate, potrivit comunicatului Eurostat, cele solare termale si fotovoltaice, hidro, eoliene, geotermale si biomasa

4 legi de bază ale ecologiei Commoner, în 1972

1. Fiecare element este legat de toate celelalte, iar schimbarea unuia generează modificări ale tuturor celorlalte

2. Orice lucru(rezultat) trebuie să se ducă undeva– In mediul natural toate deşeurile sunt contrabalansate de

mecanisme de reciclare sau descompunere a lor în forme care conservă integritatea sistemului

– la sfârsitul ciclului de viaţă, deşeurile create de diverse specii sau de fenomene naturale devin input-uri pentru alte sisteme naturale sau se transformă în produse naturale necesare

– deşeurile naturale “se duc unde trebuie să se ducă”– proces circular constant menţine calitatea si capacitatea de a

funcţiona a ecosistemelor *Principiu foarte important in ecologia industriala

3. Natura ştie cel mai bine– Echilibrul natural prezent în orice parte a mediului are

nevoie de milioane de ani pentru a trece într-o nouă stare de echilibru.

4. Nu există nimic care să se numească “prânz gratuit”- nimic nu se obtine gratuit– orice câstig este obţinut cu un anumit cost

(externalitati)– ecosistemul global este un întreg în care nimic nu

poate fi câştigat sau pierdut, tot ce se extrage din el de către oameni trebuie înlocuit

4 legi de bază ale ecologiei Barry Commoner, în 1972

1. “Toate sunt legate de toate”Conexiunea mediului cu alte domenii:• Economie (Cum sa economisesti resurse fara a

diminua consumul?)• Energie (Cum sa economisesti energie daca

dezvolti tehnologii consumatoare de energie?)• Mediu social(Cum sa gestionezi resurse naturale

limitate pentru o populatie in continua crestere?)

• Mediu politic (Cum sa impui unor state in curs de dezvoltare, sa economiseasca resurse, daca statele occidentale s-au dezvoltat fara a tine seama de consecintele aspupra mediului)

2. “Totul trebuie sa se duca undeva”

Face referire la:• Orice proces are un rezultat material, asociat si cu

deseul• Cum trebuie procedat ca sa nu mai existe deseuri?Teoria economica se bazeaza pe liniaritatea

procesului Aprovizionare – Productie – Distributie – Consum

Ecologia propune modificarea prin introducerea unei bucle de feed-back (care sa regleze recuperarea si reciclare deseurilor)

4. “Nimic nu se capata gratuit”

• Resursele naturale limitate vor genera competitie, preturi mai mari, costuri mai mari ale produselor finite, reducerea vanzarilor (legea cererii si ofertei)

• Companiile, adiminstratiile locale, nationale vor trebui sa plateasca si pentru greselile ecologice (platesc pentru alte erori cuantificabile)

• Ex poluatorul plateste, principiu din politica de mediu a UE, este consecinta acestui principiu

Exemplu

• Amendarea Greciei in 2000 de catre Curtea Europeana de Justitie

• 1992 Grecia este somata sa rezolve problema poluarii maritime provocata de deversarea de deseuri toxice in zona Insulei Creta

• In 2000 , problema nerezolvata a atras o amenda de 20000 Euro/zi pana la solutionare

Ecologia industriala• ecologia industrială = metodă de restructurare

a industriei în sisteme ciclice, ca şi cele proprii lumii naturale

• la bază ideea că reziduurile unui proces industrial pot deveni input-uri pentru alte asemenea procese

• Se concentreaza pe aceasta idee – marea diferenta fata de marketindul ecologic (accentul este pus pe prevenirea poluarii, rezolvarea problemei deseurilor produse continuind primul obiectiv.

Ecologia industrială -Marketingul ecologic

• Exista multe similaritati• O diferenta principala:

– Ecologia industrială se concentrează mai mult asupra modului în care poate fi utilizat un proces de producţie ca input în cadrul altui proces industrial

– prevenirea poluării = principală strategie în cadrul marketingului ecologic

Managementul ecologic

• Managementul ecologic = managementul activităţiilor, produselor şi serviciilor unei organizaţii care au sau pot avea un impact asupra mediului.

• Managementul protecţiei mediului are rolul de a realiza politica şi programele organizaţiei în contextul în care se ţine seama de:– compatibilitatea activităţii economice cu ecosistemele

naturale,– de prevenirea poluării şi conservarea mediului ambiant, – de necesitatea informării despre angajamentul agentului

economic faţă de mediu

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI ECOLOGIC (Carta afacerilor pentru dezvoltare durabila, Camera Internationala de Comert)

• Misiunea si prioritatile companiei (managementul ecologic prioritate; dezvoltate stategii, actiuni prin care activitatea sa fie condusa in mod responsabil fata mediu)

• Management integrat – integrarea strategiilor si actiunilor in toate domeniile si la toate nivelurile

• Imbunatatire continua – a strategiilor si actiunilor ce vizeaza mediul (progres tehnologic, legislatie, asteptarile consumatorilor si comunitatii)

• Educarea angajatilor-educarea, instruirea , motivarea angajatilor pentru responsabilitatea fata de mediu

• Conduita preventiva si proactiva – evaluarea impactului asupra mediului a fiecarei actiuni, inainte de a o intreprinde

• Produse si servicii ecologice – minimizeaza consumul de resurse, tehnologii nepoluante, mici consumatoare de energie, nu dauneaza mediului, sanatatii in consum si post consum, se pot recupera, recicla, depozita in siguranta, etc

• Informarea consumatorului – informare si educare privind transport, depozitare, utilizarea produselor

• Cercetare – continua investigare a efectelor negative ale produselor si proceselor asupra mediului, scop – reducerea acestor efecte

• Operatii, tehnologii – economisirea de resurse si energie, minimizarea emisiilor si deseurilor

• Furnizori si distribuitori – principiile ecologice sunt promovate, cooperarea pentru conservarea mediului

• Precautia – modificarile survenite sa implice mentinerea sub control a efectelor asupra mediului

• Strategii de criza – in cazul dezastrelor ecologice, sa aiba pregatite strategii de interventie rapida si eficace

• Transfer de tehnologie – tehnologie si know how ecologic in sectorul in care activeaza

• Performanta si incadrarea in standarde ecologice – diagnosticare si audit ecologic; sa comunice rezultatele prin rapoarte publice

• Contributie la efortul colectiv – de protectie a mediului si educare ecologica (parteneriate autoritati, alte organizatii implicate)

• Responsabilitate sociala si ecologica fata de comunitate – dialog continuu, efectiv, la timp

IMPERATIVUL ECOLOGIC -relaţia dintre impactul asupra mediului şi

marketing (1974, G Fisk)

Ecosistemele Ecosistemele

Sursă a tuturor resurselor

Sursă a tuturor resurselor

Depozit pentru deşeuri

Depozit pentru deşeuri

IMPERATIVUL ECOLOGICMarketingul

facilitează consumul genereaza activităţi interercorelate (industriale, comerciale, ale consumatorilor)

preluarea de resurse din mediu, realizarea şi distribuţia produselor

deşeuri şi degradarea ecosistemelor

IMPERATIVUL ECOLOGIC

• Consum mai mare = poluare crescuta• Consum mai mare eliminarea

deseurilor (IMPERATIV NECESARA) DEZVOLTAREA MARKETINGULUI ECOLOLOGIC = necesitate

• în timp ce economiile continuă să crească, ecosistemele naturale nu (consumul la niveluri înalte nu va fi de durată fara reducerea costurilor eco)

Diferenţe între marketingul tradiţional şi marketingul verde în

privinţa contextului de luare a deciziei

• importanta si locul mediului natural se modifica radical

• scopului activitatii i se adauga inca un obiectiv major

• contextul de luare a deciziei este unul mult mai larg

Resursele organizaţiei: - Producţie - Marketing - Financiar - Distribuţie

Mix de marketing:

- Produs - Preţ - Distribuţie - Promovare

Criteriul de luare a deciziei : - satisfacerea clienţilor - obiectivele organizaţiei

PIAŢA ŢINTĂ

Graniţele luării deciziei: Canalul de marketing

Factorii externi

Social culturali Demografici Politico- legislativi

Economici Tehnologici Naturali

Elemente implicate in luarea deciziei în marketingul tradiţional

Resursele organizaţiei:

- Producţie

- Marketing

- Financiar

- Distribuţie

Mix de marketing:

- Produs

- Preţ

- Distribuţie

- Promovare

Criteriul de luare a deciziei :

-satisfacerea clienţilor

-obiectivele organizaţiei

-compatibilitatea cu ecosistemele

PIAŢA ŢINTĂ

Graniţele luării deciziei: Ciclul de viaţă fizică a produsului

Factorii externi tradiţionali

Socio- culturali Socio- culturali Demografici Demografici Legislativi Legislativi

Economici Economici Tehnologici Tehnologici

E C O S I S T E M E L EE C O S I S T E M E L E

Elemente implicate în luarea deciziei în marketingul ecologic

Între cele două modele există trei diferenţe majore:

I• În schema tradiţionala doar câţiva autori includ mediul

ambiant ca factor în luarea deciziilor alaturi de ceilalti factori de macromediu (aceeasi importanta)

• în cel de-al doilea model:– plasarea ecosistemelor este reprezentată ca şi cum ar

cuprinde întregul proces de luare a deciziei– rolul foarte important pe care ecosistemele îl joacă ca un

factor fizic limită în luarea deciziilor de marketing– conceperea strategiilor de marketing ce prevăd impactul

asupra mediului şi plata integrală a tuturor eco-costurilor este prevăzută a deveni o procedură standard.

Între cele două modele există trei diferenţe majore:

II• adăugarea unui al treilea criteriu în luarea

deciziilor de marketing: nevoia ca strategia de marketing să fie compatibilă cu ecosistemele.

reconceperea mixului de marketing pentru a se putea realiza compatibilitatea cu mediul.

III• Are loc o extensie a contextului luării deciziei

in al II-lea model – se refera la totalitatea organizaţiilor, funcţiilor şi activităţilor incluse în ciclul de viaţă fizică a produsuluiCiclul de viaţă fizică a produsului = perioada de viaţă a produsului din stadiul de materie primă şi până în consumul final, inclusiv post consum

Între cele două modele există trei diferenţe majore: