Facultatea de Management Financiar Contabil

Specializarea : Contabilitate si Informatică de gestiune

PIATE DE CAPITAL SI BURSE DE VALORI

Procesul de constructie a pietei de capital in Romania a cunoscut

urmatoarele etape :

• Crearea cadrului legal prin Legea nr. 52/1994 privind valorile

mobiliare si bursele de valori ;

• Crearea unei autoritati competente – Comisia Nationala al Valorilor

Mobiliare ;

• Crearea Bursei de Valori Bucuresti ;

• Crearea pietei secundare pentru actiunile din PPM , al Registrelor

Independente si a Societatii Nationale de Compensare , Decontare si

Depozitare ( SNCDD ) .

1.1. Procesul de privatizare si restructurare

Institutiile nou create in sprijinul procesului de privatizare au fost

Fondul Proprietatii de Stat ( FPS ) si cinci fonduri ale proprietati private

( FPP ) . FPS a pastrat 70 % din capitalul social al celor 6.280 de societati in

scopul administrarii in numele statului pana la privatizare . Celelalte 30 % au

fost distribuite fondurilor proprietatii private conform unor criterii zonale .

Fondul Proprietatii de Stat trebuia sa se autodizolve la capatul unui

interval de sapte ani , dar cu timpul s-a transformat in APAPS , care a

capatat alta menire , transformandu-se intr-o organizatie durabila . Cele cinci

FPP –uri , la randul lor , si-au schimbat statutul in societati de investitii

financiare inca din anul 1996 .

1.2. Privatizarea prin intermediul pietelor de capital

Privatizarea prin pietele de capital nu poate fi considerata un succes .

Fondul Proprietatii de Stat , transformat in APAPS , nu a reusit sa speculeze

momentul in care atentia si dorinta de a investi in Romania au fost maxime ,

cand ar fi putut sa vanda la preturi corecte multe companii din portofoliul

sau .

Participarile FPS in aceste companii variau intre 0,28 % si 81,26 %

din capitalul social .

Cea mai mare parte a acestor privatizari s-a efectuat prin oferte

publice secundare sau prin licitatii speciale pe RASDAQ .

Privatizarea prin piata de capital nu a fost incununata de succes .

1.3. Dezvoltarea sectorului privat – obiectiv fundamental al dezvoltarii

economice a Romaniei

Obiectivul fundamental al dezvoltarii economice a Romaniei pe

termen mediu este crearea unei economii de piata functionale , compatibila

cu principiile , normele , mecanismele , institutiile Uniunii Europene .

In acest context se inscrie si continuarea dezvoltarii sectorului privat ,

care sa asigure mediul concurential necesar pentru o adevarata economie de

piata .

1.4. Infuzia de capital strain :

• Imbunatatirea si stabilizarea cadrului legislativ ;

• Stabilitatea structurilor taxelor si impozitelor ;

• Ameliorarea cadrului legislativ si juridic ;

• Extinderea liberalizarii miscarilor de capital privind investitiile

directe .

CURS 2

ORGANIZAREA PIETEI DE CAPITAL IN

ROMANIA

2.1. Bursa de Valori

In conformitate cu prevederile Legii nr. 52 / 1994 privind valorile

mobiliare si Bursele de Valori prin Decizia Comisiei Nationale a Valorilor

Mobiliare nr. 20 / 21.04.1995 s-a infiintat Bursa de Valori Bucuresti

( BVB ).

BVB este o institutie publica cu personalitate juridica ale carei

membre sunt societatile de servicii financiare care au obtinut autorizatia de

negociere in Bursa . Fiind o institutie a pietei de capital , BVB este

supravegheata si controlata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare , atat

in ceea ce priveste administrarea si functionarea , cat si regimul operatiunilor

si disciplina societatilor de servicii financiare si a agentilor acestora .

2.2. Piata RASDAQ

La sfarsitul anului 1996 , pe piata romaneasca de capital ia nastere o

noua piata de tip bursier , piata nationala a valorilor mobiliare , RASDAQ ,

avand la baza un Sistem Electronic de Tranzactionare . Cu cele circa 5.700

de societati listate in anii ce au urmat si cei 16 milioane de actionari , piata

RASDAQ este una dintre cele mai extinse piete de capital din lume . La

inceputul lui ianuarie 2000 , se tranzactionasera deja aproximativ 4,5

miliarde de actiuni , reprezentand un volum de peste 10,5 mii de miliarde

ROL ( 1,07 miliarde USD ) .

2.3. ANSVM

Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare este o asociatie

profesionala a brokerilor ce actioneaza pe piata romaneasca de capital . Ea a

luat fiinta ca asociatie profesionala , neguvernamentala , independenta si

nonprofit in martie 1995 , iar ANSVM a primit din partea Comisiei

Nationale a Valorilor Mobiliare , cu titlu temporar , statutul de Organism de

Autoreglare ( OAR ) in scopul de a adopta regulamente si proceduri

referitoare la organizarea si activitatea propriilor membri , precum si la

mecanismele pietei RASDAQ .

2.4. Societatea Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare –

SNCDD

In scopul definitivarii procesului de vanzare – cumparare de actiuni de

actiuni a fost creata Societatea Nationala de Compensare , Decontare si

Depozitare , infiintata la 15 august 1996 ca societate pe actiuni avand ca

actionari societari de valori mobiliare , banci , Asociatia Nationala a

Societatilor de Valori Mobiliare . Bursa de Valori Bucuresti , conform unei

structuri reglementate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare .

Societatea Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare are rol

de compensare , decontare , coordonare si control al transferurilor din

conturile societatilor de valori mobiliare ale actiunilor contra bani si ale

banilor contra actiuni .

2.5. Registre independente ale actionarilor

O veriga importanta in realizarea tranzactiilor este reprezentata de

registrele independente ale actionarilor , electronic conectate la Societatea

Nationala de Compensare , Decontare si Depozitare .

Rolul lor este de a gestiona evidenta actionarilor la fiecare dintre

societatile listate in acest moment pe Piata RASDAQ .

CURS 3

PRODUSELE FINANCIARE ALE PIETEI DE CAPITAL

3.1. Valori mobiliare

Valorile mobiliare includ :

• Actiuni ;

• Titluri de stat , obligatiuni emise de administratia publica

centrala sau locala si societati comerciale , precum si alte titluri

de imprumut cu scadenta mai mare de un an ;

• Drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni si drepturi de

conversie a unor creante in actiuni ;

• Alte instrumente financiare cu excluderea instrumentelor de

piata care dau dreptul la diferite valori mobiliare echivalente

celor de mai sus prin subscriere , schimb sau compensatie

baneasca ;

• Alte instrumente financiare calificate de CNVM .

3.2. Instrumente financiare transferabile

Principalele instrumente financiare transferabile sunt :

1. actiunile ;

2. obligatiunile ;

3. titlurile de stat ;

4. valorile mobiliare derivate .

3.3. Instrumente financiare netransferabile

Principalele instrumente financiare netransferabile sunt :

1. unitati de fond de investitii ;

2. contracte de report ;

3. intrumente de plata si credit .

3.4. Intermedierea de produse financiare

Intermedierea de produse financiare , se defineste ca fiind o activitate

desfasurata de persoane autorizate pentru prestarea de servicii de investitii in

contul lor si/sau in contul altor persoane , pentru transferul de instrumente

financiare sau drepturi aferente acestora si de servicii accesorii sau conexe .

In practica , activitatea de intermediere de instrumente financiare se

realizeaza numai prin intermediul societatilor de servicii financiare

autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare .

CURS 4

BURSA DE VALORI BUCURESTI

4.1. Rolul pietei bursiere in economia de piata

In cadrul economiei de piata , bursele – atat cele de marfuri , cat si

cele de valori – asigura , prin folosirea unui mecanism transparent si eficace

de atragere si alocare a resurselor , buna functionare a economiilor nationale

si a celei mondiale .

Bursa , ca loc de intalnire a cererii si ofertei de bunuri si servicii ,

determina stabilirea unor preturi de referinta pentru produsele si serviciile in

cauza , ca rezultat al concurentei dintre producatori . Preturile astfel stabilite

reprezinta un barometru atat la nivelul economiilor nationale , cat si la cel al

economiei mondiale , ele devenind preturi de referinta pentru producatorii si

consumatorii marfurilor in cauza , ai produselor derivate rezultate din

acestea .

4.2. Bursa de Valori Bucuresti

Bursa de Valori Bucuresti este o institutie esentiala a economiei de

piata , iar prezenta ei in peisajul economic si public al societatii romanesti

confera un element suplimentar de coerenta traseului pe care s-a inscris

economia romaneasca incepand cu anii 1990 .

Redeschiderea , in 1995 , Bursei de Valori Bucuresti , dupa o absenta

de aproape 50 de ani din viata economica romaneasca , a insemnat un

moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania ,

marcand debutul formarii pietei bursiere si , totodata , concretizarea

eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante institutii

ale pietei de capital .

4.3. Organele de conducere ale Bursei de Valori

Conducerea Bursei de Valori Bucuresti este organizata pe urmatoarele

structuri :

A. Comitetul Bursei

B. Directorul general

C. Inspectorul general al Bursei

D. Asociatia Bursei

4.4. Comisia de inscriere la cota BVB

Activitatea unitara , ordonata si eficienta de inscriere , promovare ,

suspendare , retrogradare si retragere de la cota BVB a valorilor mobiliare

este coordonata de Comisia de inscriere la Cota BVB .

Comisia are urmatoarele atributii :

1. hotaraste asupra inscrierii , promovarii , suspendarii sau

retrogradarii valorilor mobiliare de la cota BVB ;

2. propune Comitetului Bursei retragerea valorilor mobiliare de la cota

BVB .

CURS 5

TRANZACTII BURSIERE

5.1. Sistemul de tranzactionare

Bursa de valori Bucuresti a utilizat la inceput in tranzactiile efectuate

‘ Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata ‘ ( STEA ) care poate fi

accesat fie de la terminalele din incinta Bursei , fie de la sediul membrilor

Asociatiei Bursei .

In cadrul Bursei , tranzactiile se efectueaza doar prin intermediul

Societatii de Servicii de Investitii Financiare membra a Asociatiei Bursei si

doar in cadrul Bursei daca acestia demonstreaza ca dispun de personal

calificat si autorizat care sa desfasoare activitatea de relatii cu clientii , de

tranzactionare si evidenta tehnico-operativa , precum si de mecanisme de

supraveghere adecvate .

Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata ( STEA ) a permis

efectuarea tranzactiilor pe doua piete : piata continua si piata intermitenta .

In principal , sistemul de tranzactionare trebuie sa respecte

urmatoarele cerinte :

a. Cerinte de software

b. Cerinte de hardware

Principalele tipuri de ordine utilizate sunt urmatoarele :

a. Ordine comune

b. Ordine conditionate

Tranzactionarea in piata continua are urmatoarele etape :

1. Etapa de predeschidere ;

2. Etapa de deschidere ;

3. Etapa de piata continua ;

4. Etapa de preinchidere ;

5. Etapa de inchidere .

5.1. Tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti

In functie de modul de achitare a valorilor mobiliare tranzactionarea

poate avea :

1. Tranzactii la vedere , denumite si «cash » ;

2. Tranzactii in marja ;

3. Tranzactii la termen .

CURS 6

INDICII BURSIERI

6.1. Scurt istoric

Complexitatea activitatii bursiere a impus necesitatea aparitiei unor

indici denumiti ‘ indici bursieri ‘ , care , prin valoarea lor , sa reflecte trendul

pietei .

Acesti indici sunt denumiti indici compoziti , cei mai reprezentativi

fiind : NYSE – New York , FT – SE – 100 – Londra si Topix – Japonia .

Indicii bursieri prezinta un indicator statistic care reflecta evolutia in

timp a pietelor de valori mobiliare , fiecare bursa calculand propriul indice ,

cresterea valorii acestuia reflectand imbunatatirea activitatii societatilor

cotate la bursa .

Indicii bursieri se clasifica in functie de mai multe criterii , si anume :

a) dupa tipul valorilor mobiliare ;

b) dupa modul de calcul ;

c) dupa gradul de cuprindere ;

d) dupa apartenenta la una sau mai multe piete de capital ;

e) dupa piata bursiera pe care sunt calculati ;

f) dupa intervalul de calcul .

6.2. Compensarea si decontarea tranzactiilor

Compensarea si decontarea tranzactiilor este ultima etapa a

negocierilor pe piata bursiera si are loc pe baza unui contract de novatie

incheiat intre Bursa de Valori Bucuresti si SSIF plus garantiile aferente .

CURS 7

PIATA RASDAQ

7.1. Organizarea si functionarea sistemului RASDAQ

In tara noastra , piata RASDAQ a fost proiectata , cel putin la inceput,

pentru tranzactionarea actiunilor rezultate din programul de privatizare in

masa ( circa 5.774 societati comerciale ) .

7.2. Functiile programului PORTAL utilizat de sistemul RASDAQ

Functiile programului Portal sunt structurate pe cele doua segmente de

piata ( piata primara si piata secundara ) si pot fi sintetizate in modul

urmator :

1. Functia directori ;

2. Functia de afisare a cotatiei ;

3. Criterii de ordonare a cotatiilor intr-un ecran combinat pentru o

valoare mobiliara ;

4. Actualizarea cotatiei ;

5. Tranzactionarea .

CURS 8

BURSELE DE MARFURI IN ROMANIA

8.1. Scurt istoric al burselor de marfuri in Romania

Bursele de marfuri au avut un rol important in Romania incepand cu

secolul trecut . Ideea de a deschide burse de marfuri in Bucuresti si Braila a

aparut inca din 1839 .

Incepand cu 1992 , in Romania s-au infiintat din nou bursele de

marfuri , care au functionat ca societati comerciale guvernate de legea nr.

31/1990 . Prima societate de bursa avand ca obiect de activitate tranzactiile

cu marfuri a fost Bursa de Marfuri Bucuresti , care si-a inceput activitatea in

decembrie 1992 .

8.2. Bursa – definitie si caracteristici

Bursa este o piata concurentiala in care se concentreaza cererea si

oferta pentru anumite categorii de marfuri si valori , realizandu-se tranzactii

dupa o procedura determinata , potrivit unui program prestabilit intr-un loc

cunoscut .

Natura specifica bursei este data de o serie de caracteristici . Astfel ,

Bursa de Marfuri este :

1. Piata de marfuri ;

2. Piata simbolica ;

3. Piata organizata si libera ;

4. Piata reprezentativa .

CURS 9

CONTRACTE BURSIERE

9.1. Contractul SPOT

Contractul SPOT este un contract de vanzare – cumparare care are ca

obiect o marfa prezenta , existenta in momentul incheierii contractului si

care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat .

9.2. Contractul FORWARD

Contractul FORWARD este un contract de vanzare-cumparare prin

care vanzatorul se obliga sa livreze marfa / valuta / activul financiar la o data

ulterioara , stabilita in momentul incheierii contractului la data la care va

intra in posesia marfii / valutei / activului financiar .

9.3. Contractul FUTURES

Contractul FUTURES este un angajament standardizat de a cumpara-

vinde , indiferent in ce ordine , un anumit activ marfa , titlu financiar ,

instrument monetar – la un prêt stabilit in momentul incheierii tranzactiei ,

lichidarea contractului realizandu-se la o data viitoare .

9.4. Optiuni pe contracte Futures

Optiunile pe contracte futures sunt cele mai noi contracte bursiere si

dau cumparatorului dreptul , dar nu si obligatia de a vinde ( optiunile PUT )

sau de a cumpara ( optiunile CALL ) un anumit activ – marfa , titlu financiar

sau instrument monetar la o data viitoare . In schimbul acestui drept ,

cumparatorul optiunii va plati o suma , numita prima , vanzatorului acesteia .

Avantajele optiunilor sunt urmatoarele :

• Flexibilitatea ;

• Multifunctionalitatea ;

• Castiguri nelimitate prin asumarea unor riscuri limitate ;

• Standardizarea .

9.5. Tranzactii in Piata Futures

Principalele notiuni , persoane juridice / fizice cu care se opereaza pe

Piata Futures sunt :

• Activ financiar ;

• Apelul in marja ;

• Broker ;

• Casa Romana de Compensatie ;

• Client ;

• Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ( CNVM ) ;

• Cont de marja ;

• Contract de bursa ;

• Contract futures ;

• Contract cu optiuni ;

• Cotatia ;

• Fluctuatie maxima a pretului ;

• Informatia confidentiala ;

• Informatia privilegiata ;

• Lichidarea ;

• Lichidarea fortata ;

• Marcarea la piata ;

• Membru al bursei ;

• Membru afiliat ;

• Membru compensator ;

• Oferta de vanzare – cumparare ;

• Pasul ;

• Pozitia descoperita ;

• Piata la disponibil ;

• Piata la termen ;

• Piata futures ;

• Piata cu optiuni ;

• Scadenta ;

• Sesiune de tranzactionare ;

• Societate de brokeraj ;

• Societatea de bursa ;

• Societate de consultanta bursiera ;

• Ultima zi de tranzactionare .

9.6. Mecanismul de tranzactionare pe Pietele Futures

Schema mecanismului de tranzactionare futures contine elemente de

baza ale pietei si este impartita in patru niveluri .

9.7. Ordine de tranzactionare

Exista trei tipuri fundamentale de ordine : ordine de cumparare ,

ordine de vanzare si ordine spread . Ele sunt transmise firmei de brokeraj

prin fax sau electronic . Ordinul este preluat apoi de catre brokerul agentiei

pentru a fi executat . Daca ordinul este executat , se va face confirmarea

telefonica a indeplinirii lui catre client .

Ordinele la piata

Ordinele la piata ( market order ) este o instructiune data brokerului de

a executa imediat o tranzactie la pretul pietei , pretul existent in momentul

executiei . Brokerul va executa ordinul la pretul cel mai bun gasit in piata .

Ordinele – limita

Ordinele – limita ( limit order ) pune accentul pe pretul tranzactiei .

Ordinele stop

Ordinul de tranzactionare stop ( stop order ) are calitatea de a limita o

pierdere potentiala sau de a proteja castigul clientului .

Ordinele spread

Un spread este un ordin de a cumpara un contract futures si de a vinde

simultan alt contract futures avand la baza acelasi activ – support sau unul

asemanator , la o anumita diferenta de pret .

CURS 10

TRANZACTII CU OPTIUNI

10.1. Clasificarea optiunilor

Optiunile sunt contracte standardizate care dau cumparatorului

dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport ( de la

baza contractului ) la un pret prestabilit , numit pret de exercitare , contra

unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului , numita prima , in

cadrul unei perioade de timp predeterminate . Activul suport poate fi

reprezentat de actiuni , obligatiuni , titluri de stat , rata dobanzii , devize ,

marfuri , contracte futures .

Din punctul de vedere al drepturilor pe care le confera , optiunile sunt

de doua tipuri :

1. Optiuni call

2. Optiuni put

In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea , optiunile

se clasifica in doua categorii :

1. Optiuni europene ;

2. Optiuni americane .

10.2. Tranzactionarea optiunilor

Optiunile care au ca active de baza contracte futures vor fi numite in

continuare optiuni pe futures . Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele

futures .

Tranzactiile cu optiuni pe futures sunt inregistrate si evidentiate in

contul de marja al participantului in mod similar tranzactiilor cu contracte

futures .

10.3. Sistemul de marje

Una dintre cerintele fundamentale ale mentinerii pietei in siguranta

este sistemul de marje .

Regulile de conduita interna ale bursei solicita ca , la deschiderea unei

pozitii , initiatorul acesteia sa depuna o marja initiala reprezentand o suma ce

se stabileste in functie de caracateristicile contractului .

CAPITOLUL 11

ANALIZA RISCULUI IN INVESTITIILE PE

PIATA DE CAPITAL

11.1. Riscul in investitiile pe piata de capital

Intre ceea ce investim astazi si ce vom obtine ca urmare a investitiei in

viitor exista o puternica conexiune , incertitudinea in legatura cu rezultatul

probabil trebuind sa fie redusa cat mai mult posibil .

Exprimata in valori materiale , diferenta poarta denumirea de ‘risc’ ,

care poate fi caracterizat prin trei aspecte :

1. riscul este probabilistic , incluzand incertitudini ;

2. riscul este simetric , adica rezultatul poate fi placut sau neplacut ;

3. riscul implica schimbare , neexistand schimbare , nu exista risc .

11.2. Clasificarea riscului

Riscurile , in functie de continut si factor de influenta se clasifica in :

A. Riscuri de tara ;

B. Riscuri la nivelul economiei nationale ;

C. Riscurile intreprinderii .

11.3. Riscurile intreprinderii :

A. Riscul economic ;

B. Riscul financiar , care poate fi ;

1. Risc financiar general

2. Risc de faliment

11.4. Riscul de investitii

Riscul in procesul investitional este o masura a tuturor efectelor unei

investitii si in general se exprima cantitativ .