Universitatea “Lucian Blaga” din SibiuFacultatea de Stiinte Economice

PIETE FINANCIARE

Asist. dr. Bunescu Liliana

I. Economii versus investitiiCare ar fi diferenta dintre economisire si investitie?

Economisirea presupune "pastrarea" in siguranta a sumelor detinute, in timp ce prin investirea acelorasi sume se asteapta o "multiplicare" a acestora.

Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o protectie la inflatie, ci si sa aduca un castig real, in conditiile unui risc acceptabil.

INVESTITIE = VALOARE + TIMP RECUPERARE + RISC

Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului in luarea deciziei investitionale:

- investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct si liber in ce active isi investeste disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara, la ce banci constituie depozite, etc);

- investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la mai multi investitori, iar strategia de plasare a acestor sume este elaborata de specialisti ai pietelor financiare (ca in cazul fondurilor de investitii).

Randamentul unui plasament = raportul dintre profitul net obtinut si capitalul investit.

Profitul net = (pret de vanzare – pret de cumparare) x nr de titluri – comisioane + dividende/dobanzi.

Deosebiri A economisi A investi

Obiectiv Acumularea de capital Acumularea de profit

Risc asumat Aproape zero Ridicat

Randament Destul de scazut, > rata inflatiei

Ridicat

II. PIATA DE CAPITAL – continut si functiiConcepte de bază ale pieţei financiare

Activul este un bun aparţinând unei persoane şi care poate fi valorificat în activitatea economică. În raport cu natura procesului de valorificare, activele sunt de două feluri: reale şi financiare.

• Activele reale sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau incorporale (intangibile) care, integrate în circuitul economic, generează venituri în viitor sub formă de profituri, rente, chirii etc. (engl. tangible sau real assets).

• Activele financiare sunt materializate în înscrisuri (hârtii ori înregistrări în cont) care consacră drepturile băneşti ale deţinătorilor lor, precum şi drepturile acestuia asupra unor venituri viitoare rezultate din valorificarea activelor respective (dobânzi, dividende, etc.).

PIATA FINANCIARA = PIATA BANCARA + PIATA MONETARA + PIATA DE CAPITAL

TIPURI DE FINANTARE

Cererea de capital este exprimată de către societăţilor publice şi private, instituţii financiar-bancare naţionale şi internaţionale, societăţi de asigurări, etc.

Oferta de capital provine din economisire. Persoanele fizice şi juridice care dispun de astfel de economii le pot depune la bănci sau le pot investi, fie în investiţii reale, fie în plasamente.

A. FINANTARE INDIRECTA - prin concentrarea fondurilor

disponibile în bănci şi utilizarea acestor resurse pentru creditarea utilizatorilor de fonduri

B. FINANTARE DIRECTA - prin emisiuni de titluri financiare de către utilizatorii de fonduri). Şi finanţarea directă poate avea forme în care se apelează la intermediari

TIPURI DE TRANSFERURI DE CAPITAL

Investitorii pot fi:- individuali (persoane fizice sau juridice care realizează tranzacţii de dimensiuni modeste) - instituţionali (societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni mari: bănci, societăţi de asigurare, societăţi de investiţii, fonduri mutuale, fonduri de pensii).

Tipologia pieţelor de capital

1) în funcţie participanţii la tranzacţie, scopul tranzacţiei şi momentul în care se face tranzacţia 

• Piaţa primară• Piaţa secundară

2) în funcţie de tipul titlurilor care fac obiectul tranzacţiilor, distingem două mari categorii:

• Piaţa obligaţiunilor• Piaţa acţiunilor • Piaţa opţiunilor

3) în funcţie de modalităţile de negociere distingem între:• Piaţa de licitaţie• Piaţa de negocieri

4) în funcţie de nivelul de organizare a pieţei:• Piaţa OTC (engl. over the counter) sau la ghişeu este o piaţă

prin telefon, telex sau computer localizată la sediile brokerilor sau dealerilor. Este o piaţă de negociere şi, în general, este pentru obligaţiuni.

• Piaţa organizată este o piaţă cu reguli de tranzacţionare fixate. Are o localizare fizică centrală. Este o piaţă de licitaţie. Pe aceste pieţe sunt tranzacţionate în principal acţiunile.

5) în funcţie de momentul în care se execută contractele încheiate:• Piaţa la vedere (piaţă spot, cash)• Piaţa la termen (piaţă futures)

III. TENDINTE PE PIATA DE CAPITAL

• Bursele de valori sunt pieţe în care guvernele şi companiile pot obţine capitaluri pe termen lung, iar investitorii pot cumpăra şi vinde titluri de valoare.

• Peste 90 de ţări au burse de valori oficial recunoscute şi multe dintre aceste ţări au mai mult de o bursă.

• Colapsul comunismului şi adoptarea politicilor de piaţă au dus la dezvoltarea burselor de valori.

• Valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile listate depăşeşte PNB al ţării respective. Acest fapt este evident în ţări cum ar fi Canada, Franţa, Japonia, Suedia, Marea Britanie, SUA.

• În unele ţări ca Finlanda, Olanda, Elveţia, Hong Kong, capitalizarea pieţei este mai mult decât dublul PNB.

• “triunghiul de aur” = SUA + Londra + Tokyo

• America este cea mai importantă sursă de capital propriu, furnizând peste o treime din totalul mondial şi este împărţită în trei centre financiare:

1. New York Stock Exchange – (NYSE)

2. NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations)

3. American Stock Exchange (AMEX)

Statele Unite ale Americii, Anglia, Japonia si Hong Kong prezinta cele mai ridicate capitalizari din lume, cu ponderi de 27,41%, 6,05%, 4,26% si 6,38% din capitalizarea totala a burselor din lume, de 51.240.987 milioane USD (pe baza datelor furnizate de sistemul Bloomberg 2010).

140 de tari dintr-un total de 203 de state prezinta cel putin o piata bursiera.

Bursele europene

• În Europa, trendul este spre fuziunea burselor de valori şi al formării alianţelor. Acest trend este încurajat de către principalele instituţii financiare care doresc tranzacţionarea acţiunilor în afara graniţelor proprii la costuri cât mai mici.

1. London Stock Exchange

2. EURONEXT = Bruxelles, Amsterdam şi Paris - capitalizare a pieţei de 1500 miliarde lire sterline, cu puţin mai mică

decât cea a bursei de la Londra - burse internaţionale cu lichiditate sporită şi costuri mai mici pentru

investitori.- Luxemburg, Milano, Zurich.

3. Bursa Germană (Deutsche Börse) este a treia bursă ca însemnătate în Europa - A încercat fără succes să realizeze fuziuni şi alianţe pentru a crea o bursă pan-europeană dominantă. (1997 Neuer Market)

4. NOREX = Stockholm, Copenhaga, + ulterior Islanda şi Norvegia. Bursele individuale au rămas independente, continuând să listeze companii şi să supravegheze tranzacţiile. Totuşi, regulile şi reglementările generale au fost armonizate pentru a face tranzacţiile internaţionale mai simple şi mai ieftine.

Helsinki a decis să rămână în afara alianţei, în schimb deţine controlul asupra Tallinn Stock Exchange şi are legături foarte bune cu Bursa Germană.

Globalizarea fluxurilor financiare

Globalizarea financiară se referă la integrarea pieţelor de capital la nivel mondial.Nivelul internaţionalizării pieţelor de capital propriu este ilustrată de volumul tranzacţiilor de acţiuni ale unor companii străine în centrele financiare majore

a. Numărul mai mare de companii care caută o bursă pentru a lista acţiunileb. Acţiunile au oferit un randament bun, pe termen lung (randamente semnificativ peste nivelul inflaţiei sau cele ale obligaţiunilor). (bull market)

Finanţare transfrontalieră este influentata de…

O măsură importantă a dezvoltării pieţelor financiare o reprezintă adâncimea acestora, respectiv raportul dintre activele financiare şi dimensiunea economiei măsurată prin PIB. (activele financiare ale unei ţări pot fi de câteva ori mai mari decât PIB-ul)

Statele Unite au o poziţie unică fiind piaţa financiară cea mai mare şi centrul global al capitalului. Totuşi, odată cu crearea monedei unice europene, euro, pieţele financiare europene, prin integrare, câştigă cotă de piaţă.

Pieţele financiare japoneze scad în importanţă la nivel global, în timp ce pieţele financiare din China sunt în expansiune rapidă. Pieţele financiare din restul lumii (Singapore, America Latină) sunt neglijabile la nivel mondial.

Deşi dolarul american este în declin, el continuă să domine pieţele financiare globale. Este moneda cel mai mult tranzacţionată şi preferată în emisiunile de acţiuni şi obligaţiuni.

În zilele noastre nu se mai poate vorbi despre pieţe financiare naţionale. Acestea sunt într-un continuu proces de integrare într-o singură piaţă globală, pe măsură ce deţinerile internaţionale de titluri financiare şi fluxurile de capital transfrontaliere sunt în creştere.

IV. VALORI MOBILIARE

Produsele bursiere reprezintă totalitatea titlurilor financiare ce se tranzacţionează pe piaţa de capital. După modul în care sunt create, produsele bursiere pot fi: primare, derivate, sintetice.

1. Titlurile primare sunt emise de utilizatorii de fonduri pentru mobilizarea capitalului propriu - acţiunile pentru atragerea capitalului împrumutat - obligaţiunile

2. Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte încheiate între emitent (vânzător) şi beneficiar (cumpărător) şi care dau celui din urmă drepturi asupra unor active ale emitentului, la o scadenţă viitoare, în condiţiile stabilite prin contract.

Ex. contracte futures şi opţiuni.

3. Produsele sintetice rezultă din combinarea de către societatea financiară a unor active financiare diferite şi crearea unui instrument de plasament nou.

1.1. ACTIUNILE

Acţiunile (engl. shares) sunt titluri financiare emise de o companie pentru constituirea, mărirea sau restructurarea capitalului propriu. Sunt valori mobiliare care reprezintă o cotă parte din capitalul social al unei societăţi şi care încorporează drepturi sociale şi patrimoniale.

Tipuri de acţiuni: • acţiuni comune şi acţiuni preferenţiale. • acţiuni nominative si acţiuni la purtător

Confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:

- dreptul de  a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) ;

- dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii;

- dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii;

- drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.

1.2. OBLIGATIUNILE

Obligaţiunile (engl. bonds) sunt titluri reprezentative ale unei creanţe a deţinătorului asupra emitentului, care poate fi statul, un organism public sau o societate comercială.

Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi şi vor fi răscumpărate de către emitent la scadenţă. Pentru emitent, obligaţiunile reprezintă un instrument de mobilizare a capitalului de împrumut.

Ele au valoare nominală şi dau drept de încasare a unui cupon (dobânda). Emisiunea se poate face, fie ad pari (la valoarea nominală), fie sub pari (sub valoarea nominală). Rambursarea se poate face, fie ad pari, fie supra pari (peste valoarea nominală).

Obligatiune retractabila, ipotecara, convertibila, asigurata.

Deosebiri între acţiuni şi obligaţiuni:

2.1. CONTRACTE FUTURES

Contractul futures este o înţelegere între un vanzator si un cumparator de a vinde / cumpara o cantitate standard de active cu livrarea in viitor la o dată numită “scadenţă” şi la un pret negociat în momentul încheierii tranzacţiei, totul în baza unor clauze standardizate.

1. Simbolul contractului – acesta identifică contractul futures

DERRC, DEBRD. DESIBGOLD, DEEUR/RON

2. Activul suport - este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzacţionată pe piaţa spot.

Ex. cursul valutar, actiuni, indici, rata dobanzii

3.  Cotatia - cotaţia activului suport pe piata spot.

Cursul EUR/RON - euro/lei actiunile listate - lei/actiune

rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) - puncte procentuale

indicii bursieri si paritatea EUR/USD – in puncte cu 4 zecimale

4. Pasul de tranzacţionare - reprezintă fluctuaţia minimă a preţului pe piaţa futures.

Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni, pasul este de 0.0001 RON.

5. Marimea obiectului contractului sau multiplicator- este standardizată pentru fiecare contract şi reprezintă cantitate de activ suport tranzacţionată în cadrul unui contract futures.

• 1 ctr futures pe cursul USD/RON = 1.000 dolari (EUR/RON = 1.000 euro).

• 1 ctr futures pe actiuni = 1.000 actiuni

• Atentie! NU se pot tranzactiona fractiuni de contract.

6. Data scadentei - este ziua în care expiră contractul futures.

3,6,9,12 luni

7. Pretul de executare la scadenţă: este pretul la care se lichidează contractele futures respectiv obligaţiile asumate de către vânzători şi cumpărători.

• Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si nelichidat printr-o operaţiune inversă.

• Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau “short” ) in contul vanzatorului si una de cumparare (sau “long” ) pentru cumparator.

• Diferenţele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere.

De exemplu, dacă investitorul cumpără un contract futures DESIF2 (având mărimea de 1.000 acţiuni) sau, cu alte cuvinte deschide 1 pozitie long la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800 lei/actiune, in urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de (1.9800 – 1.9500) * 1.000 * 1 =   30 lei. Daca el ar inchide pozitia la pretul de 1.9300 lei/actiune, ar marca o pierdere de (1.9300 – 1.9500) * 1.000 * 1 =  - 20 lei

2.2. CONTRACTE OPTIONS

Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport de la baza contractului (marfuri, valute, valori mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vânzatorului la încheierea contractului, numita prima, în cadrul unei perioade de timp predeterminate.

• THALES – Grecia – masline• Singura bursa românească pe care se tranzactioneaza optiuni este

Bursa Monetar Financiară si de Marfuri Sibiu• volumele de tranzactionare pe segmentul options este semnificativ

mai mic decât cel înregistrat pe contractele futures• fiecare opţiune acoperă 1 contract futures suport• Preţul pe care cumpărătorul unei opţiuni îl plăteşte vânzătorului

opţiunii este cunoscut sub numele de primă.

Caz nr. 1 Cumparare optiune CALL

Caz nr. 2 Vanzare optiune CALL

Caz nr. 3 Cumparare optiune PUT

Caz nr. 4 Vanzare optiune PUT

V. BURSA – continut si functii

Bursele de valori reprezintă pieţe de capital oficiale unde se vând şi se cumpără valori mobiliare în scopul mobilizării de capitaluri financiare pe termen mediu şi lung, solicitate pentru realizarea unor importante acţiuni economice şi sociale pe plan naţional şi internaţional.

Bursa de valori se defineşte prin existenţa unei instituţii care dispune de spaţii pentru tranzacţii unde se concentrează cererea şi oferta de titluri financiare şi se realizează negocierea, contractarea şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.

• Familia de hangii Van der Bursen - Bruges• Prima bursă de mărfuri a fost înfiintaţă la Anvers in 1531• 1724 Paris, 1773 Londra, 1615 Frankfurt, 1784 New York• 1881 Bursa de comertiu din Iasi

Caracteristicile bursei:1. Piata de marfuri si valori.

Bursele de mărfuri sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se tranzacţionează bunuri care au anumite caracteristici sunt bunuri generice, care se individualizează prin măsurare, numărare sau cantărire;

- produse agroalimentare (grâu, porumb, orez, soia etc.), metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, zahăr etc.), produse de origine minerală (petrol); sunt însă mărfuri de bursă şi unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (ouă, carne). Pe de altă parte, există şi burse organizate pentru servicii, respectiv pentru închirieri de nave (navlosire) sau asigurări.

Bursele de valori sunt centre ale vieţii financiare unde se fac vanzări/cumpărări de hartii de valoare (acţiuni, bonuri de tezaur etc.); totodată, la bursele de valori se pot realiza şi operaţiuni cu valute, metale preţioase sau efecte de comerţ.

2. Piaţă "simbolică" - la bursele de mărfuri nu se negociază asupra unor bunuri fizice, individualizate şi prezente ca atare la locul contractării, ci pe baza unor documente reprezentative ("hartii), care consacră dreptul de proprietate asupra mărfii şi constituie imaginea comercială a acesteia (o anumită cantitate de marfă de o anumită calitate). Bursa este, prin urmare, o piaţă dematerializată unde se încheie contractul dintre părţi, identificarea şi circulaţia mărfurilor realizandu-se în afara acestei pieţe.

3. Piaţă liberă. Bursele sunt pieţe libere, în sensul că asigură confruntarea directă şi deschisă a cererii şi ofertei care se manifestă în mod real în economie.

4. Piaţă organizată. Bursa este o piaţă organizată, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi acceptate de participanţi.

5. Piata reprezentativa - funcţia centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul preţului, adică punctul de echilibru al pieţei, acel preţ care asigură ‑ în condiţiile date ‑ volumul maxim de tranzacţii. Prin această funcţie a sa, bursa devine un reper al întregii activităţi economice, sursă a informaţiei de bază pentru agenţii economici ‑ nivelul preţului.

Bursa de valori îndeplineşte mai multe funcţii:

1. Bursa are un rol central în procesul finanţării activităţii economice. Odată titlurile emise de către firmă pentru a se finanţa, acestea pot fi tranzacţionate prin intermediul bursei.

2. Bursa este nucleul pieţei capitalurilor. La bursă cotează cele mai importante firme din fiecare ţară, iar cursul acţiunilor se stabileşte zilnic prin mecanismul tranzacţiilor în funcţie de cererea şi oferta de acţiuni. Bursa este importantă din cel puţin două puncte de vedere:

- în plan microeconomic - la bursă se stabileşte valoarea pe piaţă a unei firme (valoarea capitalizată).

- în plan macroeconomic - bursa reprezintă un indicator al situaţiei economico-financiare a ţării, reflectat prin indicele bursier

3. Bursa este o piaţă de plasament pentru deţinătorii de capital. Cei ce deţin fonduri disponibile investesc în titluri de valoare ori de câte ori randamentul previzionat este mai mare decât rata medie a rentabilităţii în investiţii similare şi când se obţin câştiguri din operaţiunile cu titlurile financiare.

4. Bursa este o piaţă de tranzacţii între corporaţii - Prin cumpărarea de acţiuni se concentrează practic puterea de decizie asupra unei firme până la controlul complet asupra acesteia

Paralela intre bursa si piata OTCBurse Pieţe OTC

1. Localizarea tranzacţiilor, adică existenţa unui spaţiu delimitat, a unei clădiri cu sală de negocieri, unde se desfăşoară (în exclusivitate) tranzacţiile cu titluri financiare

1. Lipsa unei localizări, a unei clădiri; tranzacţiile sînt executate în oficiile societăţilor financiare, care acţionează ca dealeri ("la ghişeul" acestora, deci" over-the-counter")

2. Accesul direct la piaţă este, în principiu, limitat la membrii bursei şi la titlurile acceptate în bursă

2. Accesul este mai larg, atîtpentru clienţi, cît şi pentru titluri; există

numeroşi creatori de piaţă ("market makers")

3. Negocierea şi executarea contractelor se realizează de un personal specializat - prin diferite sisteme de tranzacţie bazate pe licitaţie publică

3. Tranzacţiile se realizează prin negocieri directe între vînzător şi cumpărător, rolul de contraparte în tranzacţie fiind jucat de dealer

4. Realizarea tranzacţiilor este supusă unor reguli ferme instituite prin lege şi regulamentul bursei; agenţii de bursă sînt ţinuţi să respecte anumite obligaţii

4. Reglementarea tranzacţiilor este mai puţin fermă şi cuprinzătoare; de regulă ea este făcută de asociaţiile dealerilor

5. Datorită concentrării ordinelor şi a mecanismului tranzacţional se formează un curs unic pentru titlurile negociate

5. Deoarece preţurile sînt stabilite prin negocieri izolate, acestea pot să varieze de la o firmă (dealer) la alta

Cerintele pietei secundare de capital

Avantajele cotaţiei la bursă

Asigurarea mobilităţii capitalului. Acţionarii pot în orice moment să vândă toate sau o parte din acţiunile pe care le deţin într-o companie cotată şi să găsească cumpărător la un preţ de piaţă stabilit în funcţie de cerere şi ofertă.

Diversificarea posibilităţilor de finanţare. Pentru a evita atingerea unor limite în finanţare, recurgând doar la finanţarea prin intermediul băncilor sau altor instituţii specializate, dar şi pentru a câştiga în flexibilitate, independenţă, companiile trebuie să-şi diversifice posibilităţile de finanţare, lucru oferit de bursă.

Creşterea reputaţiei. Intrarea la bursă contribuie la întărirea prestigiului unei companii în măsura în care acest lucru o face mai bine cunoscută pe piaţă, îi sporeşte renumele său şi al produselor sale, dar şi ca urmare a standardelor pe care a trebuit să le îndeplinească pentru a putea fi cotată la bursă.

Conditii de listare la BVBActiuni  Romania

Cat 1 Cat 2 Cat 3

dispersia actiunilor distribuite public

>25% >25% >25%

actiuni trebuie sa fie distribuite public la cel putin

2000 persoane

- -

capitaluri proprii din ultimul exercitiu financiar

>30 mil EUR>2 mil

EUR>1 mil

EUR

profit net ultimii 2 ani - -

sa prezinte un plan de afaceri

pentru cel putin urmatorii 3 ani calendaristici

- -

sa depuna un memoriu de prezentare

DA DA DA

Obligatiuni corporative Romania

Cat 1 Cat 2 Cat 3

trebuie sa fie distribuite public la cel putin

1000 persoane

100 persoane

-

valoarea împrumutului obligatar

>200.000 EUR

>200.000 EUR

>200.000 EUR

Obligatiuni municipale valoarea împrumutului obligatar > 200.000 EUR

Titluri de stat sunt de drept admiseObligatiuni  Internationale

valoarea împrumutului obligatar > 200.000 EUR

VI. Indicii bursieri

Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective.

Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective.

Indicii sunt, în esenţă, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acţiuni sau a tuturor acţiunilor ce cotează la bursă.

I. Selectarea eşantionului, format dintr-un număr restrans de titluri, astfel încat acesta să fie reprezentativ pentru situaţia generală a bursei sau a unui sector al acesteia. (Paris, indicele CAC (Cotation Assistée en Continu) reflectă evoluţia bursei în funcţie de cursul a 40 de acţiuni.

II. Determinarea ponderii diferitelor elemente ale eşantionului. În acest sens, există trei variante: pondere egală , ponderarea cu capitalizarea bursieră , fără nici o pondere (simpla adiţionare a preţurilor diferitelor acţiuni şi măsurarea evoluţiei sumei obţinute).

III. Alegerea datei de referinţă şi a indexării (de exemplu, la indicele CAC40, data de referinţă este 31.12.87; mărimea obţinută la acea dată a fost echivalată cu 1000 de puncte)

Tipuri de indici bursieri

I. După valorile mobiliare care îi compun:

Indici bursieri pentru acţiuni BET, CAC-40, DAX, ATX, AEX, PSI20

Indici bursieri pentru obligaţiuni J.P. Morgan Government Bond Index, Barclays Capital Aggregate Bond Index

Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi alte instrumente de economisire

II. După modul de calcul

Indici bursieri din generaţia I (medie aritmetică simplă)

Indici bursieri din generaţia a II-a ( număr mare de valori mobiliare, domenii diferite de activitate, pondere cu capitalizare bursieră)

III. În funcţie de gradul de cuprindere

Indici bursieri generali ai pieţei BET, BET-C, NYSE-C

Indici bursieri sectoriali (industria automobilelor, extractivă, farmaceutică) BET-FI, BET-NG, NYSE ENERGY

IV. În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi

Indici bursieri în timp real

Indici bursieri la sfârşitul zilei (pe baza preţurilor de închidere)

V. După apartenenţa geografică a valorilor mobiliare

Indici bursieri cuprinzând valori mobiliare cotate pe o singură piaţă

Indici bursieri zonali (Europa, Asia-Pacific, America de Nord)

Indici bursieri mondiali (MSCI, Frank-Russell)

VI. După tipul pieţei

Indici ai pietei bursiere BET-C, NYSE-C, TOPIX

Indici ai pieţei extrabursiere RASDAQ-C, NASDAQ-C, JASDAQ-C

VII. În raport cu instituţia care îi calculează

Indici bursieri oficiali BET-C, NYSE-C

Indici bursieri neoficiali (publicaţii economico-financiare, intermediari) NIKKEI, FTSE100

Piaţa bursieră

Denumirea indicelui

Conţinutul Utilizarea

New York

Dow Jones "Media" cursurilor celor mai mari 30 de titluri industriale americane

Indică tendinţa bursei de pe Wall Street

NYSE Composite

Capitalizarea bursieră a celui mai important segment al pieţei New York-eze: NYSE

Bun indicator al tendinţei de ansamblu pentru titlurile importante

Standard & Poor's

Capitalizarea bursieră a 500 de titluri cotate la NYSE, AMEX şi pe OTC

Indice considerat de către specialişti drept cel mai reprezentativ pentru evoluţia de ansamblu a pieţei

Tokio Nikkei (sau Nikkei Dow Jones)

Media cursurilor a 225 de titluri cuprinse în prima secţiune la Tokyo Stock Exchange (TSE)

Reprezintă aproape 50% din capitalizarea bursieră a primei secţiuni la TSE

Topix Capitalizarea bursieră a prmei secţiuni la TSE

Reprezentativ pentru tendinţa de ansamblu a pieţei

TSE Capitalizarea bursieră pentru secţiunile I şi II de la TSE (peste 1500 titluri)

Indicator mai amplu decît Topix, cu valabilitate mai mare pentru firmele de mărime medie

Londra FT-30 Media geometrică a

cursurilor celor mai mari 30 de titluri listate

Indicator instantaneu, cel mai utilizat la Londra

FTSE-100 (sau Footsie)

Capitalizarea bursieră a celor mai mari 100 de companii

Indicator de tendinţă valabil pentru urmărirea marilor corporaţii

Frankfurt FAZ Media cursurilor bursiere a 100 de mari titluri (curs ponderat cu valoarea nominală)

Indicator reprezentativ pentru economie deoarece include titluri provenind din 15 sectoare diferite de activitate

DAX-30 Media cursurilor bursiere a 30 de mari tiluri (curs ponderat cu valoarea nominală)

Indicator instantaneu de referinţă pentru urmărirea tendinţelor de pe piaţa germană

Paris CAC40 Media cursurilor celor mai mari 40 de companii de pe piaţa la termen, ponderate cu capitalizarea bursieră

Indicator instantaneu de referinţă pentru piaţa franceză

SBF (sau CAC

general)

Capitalizarea bursieră a 239 de titluri incluse pe piaţa la termen (RM) şi la vedere

Indicator mai amplu decît CAC40 şi deci mai reprezentativ pentru ansamblul pieţei

1.11.2012

Indici bursieri in RomaniaNUME INDICE: BET® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)DATA LANSARE: 19 Septembrie 1997

NUMAR DE SOCIETATI:

10 (Azomures, Banca Transilvania, BRD, Biofarm, SSIF Broker, Impact Developer & Contractor, Rompetrol Rafinare, Petrom, SNTGN Transgaz, CNTEE Transelectrica)

SCOP: BET, primul indice dezvoltat de BVB, reprezinta indicele de referinta al pietei de capital. BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor mai lichide 10 companii listate pe piata reglementata BVB. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

NUME INDICE:BET-C® (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING - INDICE

COMPOZIT)DATA LANSARE: 16 aprilie 1998NUMAR DE

SOCIETATI:variabil

REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)SCOP: BET-C este indicele compozit al pietei BVB. El reflecta evolutia preturilor

tuturor companiilor listate pe piata reglemetata BVB, Categoria I si II, cu exceptia SIF-urilor. BET-C este un indice de pret ponderat cu capitalizarea de piata a companiilor din componenta sa.

NUME INDICE:BET-FI® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENT

FUNDS)DATA LANSARE: 31 Octombrie 2000

NUMAR DE SOCIETATI:

variabil

REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)SCOP: BET-FI este primul indice sectorial al BVB si reflecta tendinta de ansamblu a

preturilor fondurilor de investitii financiare (SIF-urilor) tranzactionate pe piata reglementata BVB. Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului acestora. Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru derivate si produse structurate

NUME INDICE:BET-XT® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED

INDEX)

DATA LANSARE: 1 iulie 2008

NUMAR DE SOCIETATI:

25 (Dafora, Banca Comerciala Carpatica, Compa, SIF-urile, Zentiva, Antibiotice, Oltchim etc.)

REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)SCOP: BET-XT este un indice blue-chip si reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25

de companii tranzactionate în segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF-urile, ponderea maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

NUME INDICE:BET-NG® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY

& RELATED UTILITIES INDEX)DATA

LANSARE:1 iulie 2008

NUMAR DE SOCIETATI:

variabil

REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)SCOP: BET-NG este un indice sectorial ce urmareste miscarea preturilor

actiunilor companiilor tranzactionate pe piata reglementata BVB, al caror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia. Ponderea maxima a unui simbol in indice este de 30%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

NUME INDICE ROTX® (ROMANIAN TRADED INDEX)

DATA LANSARE:

15 martie 2005

NUMAR SOCIETATI:

variabil (valorile indicelui au fost calculate retroactiv incepand cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de 1000 puncte )

SCOP: Este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului si reflecta in timp real miscarea actiunilor ‘blue chip’ tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Calculat in RON, EUR si USD, si diseminat in timp real de Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzactionabil si poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate si structurate.

NUME INDICE BET-BK® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING BENCHMARK INDEX

DATA LANSARE 3 iulie 2012

NUMAR SOCIETATI 25 (1000 puncte la 18 septembrie 2009)

SCOP: Indicele BET-BK este un indice de preturi ponderat cu capitalizarea free-float-ului celor mai lichide societati listate pe piata reglementata a BVB, ce poate fi folosit ca benchmark de catre administratorii de fonduri, dar si de alti investitori institutionali, metodologia de calcul reflectand cerintele legale si limitele de investitii ale fondurilor.

Valoarea in puncte a indicilor BVB

Evolutia indicelui BET – C in perioada 1.01.2000 – 1.11.2012

VII. FINANŢAREA FIRMELOR PE PIEŢELE DE CAPITAL

i) Faza de start sau lansarea. -finanţarea firmelor noi se face în principal din economiile

personale ale întreprinzătorului. -se apelează şi la capitalul unor persoane apropiate, din

familie, sau generic spus „care ne iubesc” (engl. „love money”). -se poate apela la un credit bancar. ii) Faza de creştere. Faza de creştere se caracterizează prin oportunităţi sporite

de investiţie Etapa I - capitalul de risc informal, respectiv la capitalul

unor indivizi bogaţi din comunitatea de afaceri (numiţi „îngeri”, engl. „business angels”).

- capital de risc formal (engl. „venture capital”) - fonduri de investiţie

Etapa II. Spre sfârşitul fazei de creştere, firma „iese în public”, emite acţiuni în piaţă pentru prima dată (Ofertă Publică Iniţială - OPI).

O firmă devine publică (engl. „go public”) când vinde pentru prima dată acţiuni într-o ofertă generală către investitori.

Deci, Oferta Publică Iniţială este prima vânzare de acţiuni. Acest proces se realizează cu ajutorul unui intermediar – banca de investiţii (engl. „investment banker”).

iii) Maturitatea.

Alternativele de finanţare disponibile pentru companiile mature sunt mai variate şi mai ieftine.

- Aprobarea unui “prospect in alb”- Acordarea de drepturi- Plasamentul privat

Procesul Ofertei Publice Iniţiale

• I. Trezorierul are întâlniri preliminare cu banca de investiţii selecţionată. Banca de investiţii va sfătui compania asupra titlurilor care trebuie emise, precum şi a modului în care acestea trebuie concepute.

• II. Trezorierul împreună cu banca de investiţii trebuie să redacteze prospectul preliminar ce urmează să fie înaintat Comisiei de Valori Mobiliare

• III. În aşteptarea analizei prospectului şi obţinerea aprobării, compania emitentă împreună cu banca de investiţii demarează activităţi de pre-vânzare: prezentări la investitorii profesionişti, telefoane la investitori privaţi. Aceste activităţi se desfăşoară, pe de o parte, pentru a promova titlurile, iar pe de altă parte, pentru a estima cererea în vederea stabilirii preţului titlurilor.

IV. După câteva săptămâni de la depunerea prospectului, în urma analizei, Comisia de Valori Mobiliare poate să solicite completarea informaţiilor înainte de a da aprobarea. După definitivarea corecţiilor prospectului, Comisia de Valori Mobiliare aprobă emisiunea de titluri.

V. Urmează semnarea acordului final între emitent şi banca de investiţii şi stabilirea preţului la care se emit titlurile. Preţul depinde de caracteristicile firmei, ale proiectului şi de condiţiile pieţei. Banca de investiţii va încerca apoi să vândă cele N titluri la un preţ P în piaţă.

VI. Pentru o perioadă de 1-2 săptămâni titlurile sunt oferite către public, urmând apoi închiderea emisiunii, respectiv transferul fondurilor către emitent de la banca de investiţii. Eventualele pierderi vor fi suportate de către banca de investiţii, motiv pentru care aceste instituţii trebuie să fie solide din punct de vedere financiar.

Calendarul estimativ al unei OPI

Sursa: BVB, Criteriile unei OPI de succes, 1.10.2012

Tehnici prin care băncile de investiţii controlează riscul

Rolul băncii de investiţii

Costurile emisiunii de titluri

Va multumesc pentru atentie!