Post on 14-Apr-2018
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 1/34
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 2/34
Romdnia apicoliiFONDATA TN 1916
Revist5 lun ar5 de in form are tehnic5 $i $tiintific5,
schimb de experienti $ i opinii edita t5 d e Asociatia
Crescfitorilor de Albine din Romiinia
Anul LXXXIII * Nr. 1 * ianuarie * 1999
C U P R I N S
2 Elisei TA RT A: Ma ximi i atentie exportului de miere
3 x x x: I n atenria tut uro r apicultoril or!
4 Stefan S~VULESCU Elisei TARTA : Problema Nr. Ia apiculturii - exportul de miere
I Laurentiu ROSU: Calendarul lucririlor apicole in
lunile februarie yi martie12 x x x: Mierea $i ceara la T V R
13 Vasile POPESCU-ALBINA: Stimularea ri tm ul ui de
dezvoltare a1 fam ili ilo r de albine p ri n completarea
proviziilo r proteice
15 George D. VAS IL IU ; Io n POPESCU: 0 metodii
simplificatl de determinare a pontei medii la
matcii $i puter ii familiei de albine
18 Emilian TELEGARIU: Reuniuni ale apicultorilor
19 M iha i L ISOV SCHI : Omologarea remorcilor ti p
pavilion apicol
22 Dan CIU BLE A: Apicultori i judeiului Timi?- benefi-ciarii u nui amplu program tle formare $informare
in domeniu
23 Vic tor NEAG U: Ecou ri la o prestigioasii reuniune
zootehnicii
24 Preci zsri importante de la Registrul Au to Roman
25 Costin NEDE LCU: C i n d u r i la inceput de an
26 x x x: P ii re ri despre revista noastrii
27 r x x: Reclamii: Fumidil B@
28 Mihaela SERBAN: APIMACAZIN: Carl SII;iI;ER: Se
poatc prevedca pre(ul mierii: I'l ciu~.i lc olatile impotriva
varroozei: 3larla SPIVAK, Gary S. REIITER: Performanlafamilii lor de albine cu comportament igienir intr -o stupin5
comercialfi; Karsten M~NSTED,lwe 1,ANG: \l ierea -
riscori $i fecte adverse; A. h1ATIIISON: Situalia locii
an~rricane dilema industriei apicolc: Prolil: Dr. tlachiro
S l l l J l t t S ~ t K l .
C o p e r t a I: Fa mili ile de alhitre air iertrrtl hine
Petilru ca ctcerrsld stare sfi corrlitrrtepcitrfi Irt rlesprinid~uircrre,
ccinrl va frebui sii a~~enram ilii puternice $i sfitrfifoasc,srrpra~~eglrerealenffi a slupinei eslc obligaforic
Cifi!i arficolcle din pag. I I $i 13.
(Diacolor: Constantin DINA)C o p e r t a IV: Macheta arh. Cristian MAIMADUC
COLEGIUL DE REDACTIE
Ing. EI,ISEI T.4Rl.4
(Pre$erlinfe e.~eertliv,
rerlaclor$aIng. ION M I L O l l ~
(Secrelnr general rle redac(ie)Biol. 1IItiAEL.A SERBAN
(Rehetor responsabil a1 rrtbriciiA P I M A G A Z I N )
Dr. DAN IONESCII
Bioch. CKISTIN..\ hl*ATEESCII
Ing. Ell<;EN XIARZA
Prof. VICTOR NE;\GI1
Col. (rez.) TRAIAN P/\$CI'
Ing. ION POPESC'II
(memhri)
REDACTIA $I ADMlNlSTRATlAREVISTE'I ROMANIAAPIC
Str. Thomas Masaryk nr. 17,Bucurevti, sector 2, cod 70231; tel.21 1.47.50, fax 21 1.80.30,
telex I 1 205 apirom r; cont virament45960102 Banca Agricola S.A.Sucursala Municipiului Bucure~ti.
M U L T U M l R l
Cu prilejul Cr5ciu nului ~i a1Anului Nou 1999 reda cfia qiColegiul ei au primit maimulte mesaje scrise, felici-tari, telefoane qi urari prin viugrai de la cititorii noqtri fideli,colaboratori, susfinatori qiprieteni ai revistei noastrecare in acest an aniverseaza83 de ani de la aparifiaprimului num ar.Dintre mesajele transmise
de persoane qi personalitatidin cele mai diverse mediisociale din far5 qi strainatatereproducem trei in pagina 26.
Tutoror celor care ni s-auadresat le m ul~ um im ransmi-fand u-le sincere qi caldeurari de sanatate, prosperi-rate ~i bucurii mai multe inacest an.
i n nulnclc
CO1,EGIlJLUI DE REDACTIE .
Elisei TartaRerlrrctor $ef
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 3/34
1 MAXIMA ATENTIE EXPORTULUI DE MlERE
A fost tema centrals inscrisa pe ordinea de zi a pedintei Comitetului Executival Asociatiei Crescatorilor de Albine convocata statutar in a doua jumitate a lunii
decembrie (joi 17) a anului trecut. Au fost prezenti membrii Comitetului Executiv,
domnii : ing. Aurel Malaiu, pre~ ed in te ; ng. Eugen Zorici , secretar general; ing.
Stefan Savulescu, vicepregedinte; ing. loan Fetea, vicepre5edinte; ing. llie Tudoran,
viceprepedinte; ec. Nicoale Platon, director economic; ing. Dan Ciublea, ec. Aurel
Mlnd ru , dr. Ion Mitrea, dr. Cornel Petrescu, ing. Vasile Puf - membrii; pi invitati
domnii: ing. Eugen Mlrza, prepedinte de Onoare al A.C.A.; ing. Ion Popescu,
secretar tehnic, Leonap Cihovschi , consilier juridic pi ing. Elisei Tarfa, redactor pef.
Dupa supunerea la vot de catre dl. pre~edinteMalaiu a ordinii de zi s-a
convenit ca principala temi a dezbaterilor sB o reprezinte contractarea, achizitia,
valorificarea intern3 pi la export a mierii de albine in anul ce se incheia p
perspectivele pentru 1999.
Rezultatele economico-financiare ale unititilor din structura asociatiei pe 9
luni ale anului 1998 au fost prezentate de dl. director economic Nicolae Platon,
fiecare participant avln d in map5 sinteza acestor rezultate pi comparava \or cu ce\e
inregistrate la 30 septembrie 1997 la principalii indicatori economici: venituri, 1chel tuieli, profitul brut pi profitul net. Chiar daca pe ansamblu veniturile inregistrate
la 30 septembrie 1998 comparativ cu 1997 au fost mai mari cu 8% , profitul net s-a 1situat doar la 53,8% fati de cel inregistrat la aceeapi data a anului trecut. Din
materialul prezentat de dl. director economic Platon au refinut cA "Aceasta situafie
a fost determinata de faptul ca in anul 1998 S.C. Complex Apicol S.A. , pentru aimpulsiona achizifia de miere prin unitafile A.C.A. a stimulat prep1 de achizifie prin
diminuarea profitului refinut din operafiile de procesare a mierii destinate exportului
qi care s-a situat la circa 1% fafa de anii precedenfi c l n d acesta a fost de circa 5-
6%".
To t in expunerea amin ti ti s-a precizat: "Ca on element de informare este de
refinut ca la 30 septembrie 1998 cantitatea de miere preluata prin unita!ile A.C.A. a
reprezentat 88,3% din cea achizifionata in anul 1997 (plnd la 31 decembrie),
respectiv 2.350 tone".
S-a subliniat c i : "Legat de achizifia ~i valorificarea mierii la export, in anul
1998 qi in perspectiva anului 1999 se retine faptul c i s-a rest rlns in mod
semnificativ i ncep lnd cu luna august (1998) cererea, ajunglndu-se la situafia de a
opri achizifia. Pentru mierea de albine, ca de alffel ~i pentru alte produse agro-
alimentare care fac obiectul exportului pe piafa vest europeana, exportatorul se
confrunta, incep lnd d in 1998 cu o serie de dificulta!i legate de:- restricfii impose de Uniunea Europeana cu privire la calitate,
prezenta antibioticelor in miere.
h situaf ia in care Programul de monitorizare elaborat de Comisia Consiliului
Uniunii Europene se va pune in aplicare ( incep lnd) cu I ianuarie 1999, face incert
exporful mierii de albine in farile vest europene. in cazul in care nu se intreprind
masuri pentru a opri fratarea-unor boli la familiile de albine cu antiobiotice qi in mod
deosebit cu streptomicina;- lipsa cererii, prin scgderea consumului qi a ofertei din partea farilor mari
producatoare la prefuri cu mult sub cele acceptate pe piaFa romlneasca". i
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 4/34
Domnul preqedinte MHlaiu a informat pe cei prezenti despre situatia
organizatoricg din unele filiale judetene cu probleme: Bistrita N is iud , Giurgiu,
Bacau qi Braila. i n discutii nu au fost ocolite situatiile economice nesatisfacatoare
din filialele judetene Harghita qi Caraq Severin. Problemele amintite qi cele
prezentate i n continuare au fost abordate i n luarile de cu vl nt ale domnilor: A.
Malaiu, N. Platon, St. Savulescu, I.Tudoran, I.Mitrea, I.Fetea, V. Puf, I. Popescu, D.
Ciublea, A. Mlndru.i n continuare dl. vicepreqedinte ing. Stefan Sgvulescu, direc tor general al
S.C. Complex Apicol S.A. a prezentat situatia contracarilor, achizitiilor, valorificarii
la intern qi exportul de miere i n cursul anului 1998 qi perspectivele pentru 1999. Nu
mai insistam asuspra expunerii domnului Savulescu pentru ca in paginile
urmi toare publicam un amplu interviu care, credem noi, lamureqte intr -o manierii
de transparen@ d ep li ni aspectele abordate de domnia sa i n gedinp .
Nu putem incheia relatarea noastra f3ra a sublinia apiisat aqa cum a m facut-o
~in alte ocazii c5 prezenfa streptomicinei in mierea anului 1999 va deterrnina din
partea partenerilor din Europa refuzul cu mp l ri r i i mier ii romcinegti. Dac5 se va
intcimpla aga stup5ri tul nafional va intra inr-un c on de umbr5 falimentar g i extrem de
periculos atcit p e termen scurf c l t~ie termen lung.De fapt aceasta apreciere a reieqit qi din intervenfiile participantilor
insistlndu-se asupra unor masuri rapide qi hotarlte de automonitorizare menite
rezolvarii favorabile a situatiei create prin Programul de monitorizare al Comisiei
Consiliului Europei.
La s f i ~ i t u l edintei au fost rezolvate unele probleme punctuale legate de
activitatea curentii. (E.T.)
Inceplnd cu anul 1997 au fost inregistrate refuzuri repetate de loturi de miere din
tara noastr5 de cHtre partenerii externi, datorit5 punerii i n evidentH a streptomicinei peste
limitele admise de normele unificate ale !Hrilor din Comunitatea European%.
Acest fapt se datoreaza utilizHrii in mod absolut nejustificat $i buziv de cHtre
apicultori a streptomicinei it? preven ireo $i conlbrrterelr ho l i lo r bocteriene (11e nlhin elor $ i a$a-
zisei st imul ir i a mHtcilor. Subliniem cB aceste practici conduc - pe Ii ng i impurificarea mierii
$i a urmare refuzul ei la export $ ia aparitia fenomenului de rezistenti a ageniilor etiologici
la efectele actiunii medicamentelor recomandate de speciali~tinerealizindu-se scopul scontat
in tratarea $iombaterea bolilor respective.
Pentru evitarea acestor neajunsuri atentionfim incB o datH pe aceastH cale, apicultorii
din intreaga tar8 sH evite cu desiv l r~ ire treptomicina $i lrtuni in c o z ~ r lo l )n r i l i e i ho l i l o r
hacterietie sfi foloseasci preparatul LOCAMlClN pulbere (pe bazi de oxitetracicilini)
conform prospectului, tratamentul trebuind sH fie obligatoriu susqinut de mBsuri severe de
dezinfectie, topire a fagurilor proveniti din famil ii bolnave$ i e schimbarea m5tcilor.
Asupra aspectelor relatate revista noastrs a atras atentia in mai multe rinduri,
incepind cu anul 1997 iar Filialele A.C.A. judetene au primit oficial mai multe circulare pe
aceasti3 tern&. Din p%cate, practicile piguboase datoriti cHrora apare streptomicina in miere
au continuat. Ele trebuie sH inceteze imediat $ idefinitiv pentru c i altfel nu vom putea f i
competitivi la exporturile de miere realizate cu partenerii n o ~ t r iraditionali sau mai recenti,
nerealizlndu-se interesul principal a l apicultorilor -profi lul obtinut ca urmare a valorificHrii
corespunzfitoare a celui mai important produs al stupului - mierea.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 5/34
uuueeeaea
eS+
iee
puebeeugm(p
I/m
a7a
!Sr
a
a/?awmmu%
uu
,aw3%
IqUPSu:Bea
au
:Bedupauauoua
.ye
uuSe~eo.u&Sa!Sauaeueoeeeu-uw!aunee
aaa
ee-uuaaue
.u!eSaepoado1aSleanSuaaa-
ue
!Sa
!uweosJauea!wauJnO
aSaenoule~uueeujueueoe.a~
!ue!eeaaae!nouoeaueeuuaaaeeuo6u~lnuoaau
~eeeoaelanu~yqU
ujeeeie
9S"
p11a/n
UM:-
!nea&-laueu
l
,!ma,e-oaee
wNeeas
eud
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 6/34
extrern de redus - 40-50 de grarne de
miere pe an gi pe locuitor - este de natura
sa ne indreptiteasca a caracteriza
cornet?ul intern cu rniere la un nivel
absolut nesat isf icator. Un cornet? aflat, ag
zice, intr-o stare de re stri ~te conornica a
tarii rnai ales daca asociern aceasta stare
generala de fapt cu spectrul gomajuluicare afecteaza segrnente irnportante de
potentiali consurnatori de rniere.
Legat de ceea ce ati spus durnneavoasti-3
ag vrea s3 va' citez un fragment dintr-unarticol editorial ap ir u t miercun 4 noiembrie1998 in ziarul ADEVARUL: "0 itunfie de-n
tlreptul incredibild se inregistrenzd ir i rlomeniul
comer!ului exterior cu pro(1use ngronlimenfnre.
In vreme ce exporturile romirnqti rl r nsemenea
produse sunt insignifinnte, in primele 8 lurii nle
trnului 1998, importurile ngrotrlimentnre tru
crescuf cu 445 In sutri!"
Firegte c3 in aceste importuri intr.3ala'turi de fs in i, cam e, brdnz3 , fructe, legumegi mierea la care v-ati refent adicB inMi
exportati de unii comercianti romBni gi apoiimportat3 de aceeagi sau de altii care o"arunc3" pe p iata intern3 a m ierii. Nu gtiu gipoate nici nu e atat de important dace acestcaruzel export-imporl le este profitabil. De
aceea revenind la problematica achizitiei demiere - de c3tre societatea comerciali ce oconduceti - in vederea exportului m3 v3dobligat s3 v3 fac cunoscut3 o situatie denemultumire, cred aproape generalizt3 pe
care am constatat-o in anul trecut rnai alesintr-o penoad3 de la sfdrgitul verii cand m-amoprit la cdteva societ3ti comerciale, respectivfiliale din unele judete ale ti r i i Este vorba deun derapaj financiar, ca s3 nu zic blocaj incare se aflau aceste societdti comerciale dincauza imposibilititi i de a achita la timpproduc3tonlor sumele datorate pentru unelecantitsti destul de man de miere achizitiont3gi livrat3 S.C. "COMPLEX APICOL" S.A. Ce
preciza'ri aveti fat3 de aceste uneon man
int8rzien in plata mierii achiziiionat3 dinteritoriu?
+ Cele sesizate de durnneavoas-
,trS sunt corecte ~i spectele concrete sunt
reale. Dar trebuie sa fac o mica paranteza
~i anurne: este bine s3 se gtie caapicultorii au beneficiat de o parte din
aceste surne gi nivelul acestor surne este
de clteva rniliarde de lei. Aceasta surni
trebuia cornpletata cu o diferenta. Dar la
ora aceea statearn pe stoc cu circa 500 de
tone rniere adica cam un miliard ~i suta
de rnilioane lei care reprezentau surna pe
care rnai trebuia sa o achitarn p lna in urul
datei de 5-10 decernbrie. Si am achitat-o.
Nu se punea problerna ca s i r ar nl nicineva neplitit gi nici n-a rarnas. in acest
moment al convorbirii noastre cred ca ati
putea pune intrebarea: De unde a pornit
aceastii diferenta care nu a putut fi
achitata?
Chiar aga, v i fog IBmuriti trangant acea stisituatie.
+ h t l i de toate trebuie sa firn de
acord ca acest fenornen generat de
recesiunea econornici i n care suntern totiparteneri are faze rnai evoluate sau rnai
putin evoluate sau voalate ca sa spunern
aga gi el ex is ti i n toata Europa. Aceasta
recesiune econornica sigur ca a ingreunat
la un moment dat capacitiitile de absorbtie
a unor cantitiiti de rniere pe pietele
europene. Astfel, din mierea pe care
negustorii au irnportat-o in 1996-1997 rnai
detin stocuri nevlndute gi chiar i n Statele
Unite ale Arnericii care sunt unul dintre
rnarii irnportatori din lurne la nivelul de 35-40.000 tone anual a renuntat s i rnai
irnporte rniere. i n aceste conditi i s-a creat
o supraofeft3 i n Europa evaluata la ora
actuala la circa 60.000 de tone i n special
din Argentina, Mexic gi Uruguay. Acestei
supraoferte ca sa poata fi valorificata i-au
coborl t preturile pi n5 la lirnita posibilului
astfel ca sa poat5 fi vlnduta. in compara-
tie cu prefurile noastre aceste preturi sunt
mai scazute cu circa 150 $/tong.
W Ceea ce afinnati dumneavoastra' sereg3segte gi in articolul d-lui PARKER dinrevista american3 amintit3 la inceputulinterviului. Autorul apreciaz3 cB eel mai mareexportator de miere din lume pentru anul1997 este Argentina care a vdndut in 1997peste 43.000 de tone, mare parte spreEuropa. Un fenomen care a creat probleme.Totugi haideti s i revenim la problemelenoastre gtiut fiind c3 in Europa noi am fost gisper cB vom fi in continuare exportaton' de
miere.+ Aceste aspecte proprii pietii
rnondiale ale rnierii au deterrninat in
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 7/34
Europa comunitarh o intensificare a
exigentelor pe linia de control a1 calitatii
mierii care intra prin import in ?rile
membre ale Consiliului Europei - practic a
tuturor statelor apusene a continentului
nostru. Aceasta creeaza greutati in
exportul mierii pornind de la faptul ca
anumite substante ca de pilda streptomi-cina, oxitetraciclina sau sulfonamidele
sunt admise i n cantitati extrem de mici.
Pentru noi exigentele de calitate gi puritate
pretinse de importatorii europeni
traditionali sau potentiali ai mierii
r om l ne~ t ireeazi gi ne vor crea probleme
mai ales c l dorim sa devenim membrii cu
drepturi depline ai Uniunii Europene.
W Concret, care sunt aceste probleme?+ Trebuie sa pornim de la faptul
c i a aparut problema prezentei unoranumite substante in miere care ping
acum nu erau stipulate in contractele
externe, ele au inceput acuma sa devina
conditii restrictive de contract. De
exemplu streptomicina.
De ce streptomicina?+ Se pare ca prezenp ei in miere
chiar i n cantit3ti extrem de mici creeaza la
om prin consumul de miere un fel de lips2
de reactie a organismului atunci c i n d oboali este tratat3 cu antibioticul respectiv.
Sau o surditate prin malfonnatii la urecheamedie la copii de vi rste foarte fragede?
+ Asta-i mai greu de spus. Sunt
mai mult nigte supozitii, problema este
inci i de dezbatut.
Ati putea preciza care sunt limitele admiseale streptomicinei in miere?
+ La ora actuala nu se pune
problema admisibilit3tii unei limite pentru
c i nca nu exi sti legiferat pen5 la aceast3dat5 (decembrie 1998) nivelul continutului
de streptomicinl. P l n i acuma partenerul
extern a restrictionat continutul la limita
maxim i de 100 ppb (p lq i per billion). Am
avut situatii cind la mierea livrati s-au
decelat 200', 500 qi 700 ppb. Dar dupa 1
ianuarie 1999 avem inforrnatii c i nu se vor
mai admite depagiri ale limitei de 100 ppb
streptomicina (se vorbegte chiar de 20
ppb) gi loturile care depigesc aceste limite
vor fi probabil returnate in cel mai fericit
caz data nu cumva vor fi retinute-blocate
acolo gi distruse fiind considerate nocive
pentru consumatori.
W Restrictiile acestea sunt numai laexporturile destinate Gennaniei?
+ Nu! Sunt exigente valabile $i
obligatorii pentru toate tarile comunitare
(membre ale Uniunii Europene). Noi
detinem contracte pentru export de mieregi cu Anglia, Austria ~i talia, V r i care ne-
au solicitat sa le specificam confinutul de
streptomicina al mierii.
Oe alffel Programul de Moniforizare a1Comisiei Consiliului Europei prevedeobligativitatea confrolului unnaririi deceldriiprezentei antibioticelor in mai multe produseanimaliere intre care pi la miere. Dupd catemi-ati spus dvs. intr-un singur loc din tare, la
Laboratorul Central se poate face aceasf5
detenninare calitativd pi cantitativd. Ay vreasB v5 semnalez un articol apa'rut mai demult
intr-un ziar provincial (Gazeta de Sud) cu titlul"Exportatorii craioveni sunt revoltati cd li sepun bete in roate" avand supratitlul: "Unsingur om din Rominia poate aviza exportulde miere': ldeea acestui articol ar f i ca inacest singur loc din RomBnia (respectivLaboratorul Central) in care se pot faceanalizele deceldrii streptomicinei, buletinul de
analizs se elibereazd in 10-12 zile iar costulunei analize este de circa 300.000 lei. in atancondi!ii, considerati cd acele cantitdti de 4000tone de miere pe an destinate exportului saumai mult, tinBnd cont c3 a[; afirmat cdpotentialul apiculturii rominegti este ma;mare, nu se ajunge la o strangulare aderuldrii exportului datorit5 acestor analizecostisitoare pi de duratfi? Ajungem asffel lanecesitatea automonitorizdrii.
+ Automonitorizarea inseamnii
bani! 0 instalatie completi de analizacost3 75.000 DM.
W Dar exist5 unele mai simple numai pentru
analize calitative (decelarea doar a prezenteiantibioticelor in miere).
+ Da, aceste dispozitive simple
care cost3 34.000 DM sunt capabile s l
indice dace proba de miere respectiva
contine sau nu antibiotice. Dar problema
este alta. Bun! Mierea care nu contine
antibiotice merge foarte bine la export. Oarcea care contine? Aceasta, vrei nu vrei,
trebuie adusa la limitele admise pentru a
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 8/34
putea fi exportat& la t i o problem5 care nu
este a asociafiei noastre sau numai a
asociatiei noastre. Este o problem5 a
apiculturii romanegti gi ea trebuie privita
intr-un context general. Si atunci problema
analizei mierii ar trebui s2 intereseze
laboratoarele asociatiei gi alte laboratoare
cu preocupari similare. La o rata deschimb de 7000 ieill DM, 75.000 DM
inseamnl 525 milioane lei in conditii in
care nu exista nici un ajutor din partea
nimiinui.
W Dar Programul PHARE despre care sevorbegte in Agenda 2000 a ComisieiEuropene? Nu ne-am putea folosi de uncredit nerambursabil aconlat prin acestprogram?
+ Nu credl DacB ati observat
creditele nerambursabile PHARE s-auacordat cu precadere unor investitori
persoane fizice pentru dezvoltarea unor
activititi direct productive, creatoare de
noi locuri de munca. Nu gtiu s5 se fiacordat bani pentru aparatura de laborator
de inal ti tehnicitate.W Stiut fiind ca' tr5im intr-o societateconcureniiala' va' intreb domnule DirectorGeneral cBti exportaton de miere exist5 inRomsnia?
+Din ceea ce gtiu eu la oraactuala gi din discutiile pe care le-am avut
in Biroul Executiv sunt 25-28 de firmeexportatoare de miere care bineinteles au
gi alte produse in nomenclatorul activita-
tilor lor.W Dintre acestea c8te sunt viabile?
+ Vreo 4-5 care exporti gi altemirfuri nu numai miere. Ele reprezinti ofoqa concurentiali3 pe p iap mierii.
Lega t de exportul de m iere va' semnalez ca'Firma Kremos a lui Dobre gi fiii a intocmit un
memoriu ca'tre Ministerul Agriculturii giAgeniia Sanitar Veterinar3 in care atrageatentia asupra dificult5tilor de ultim5 or5 inderularea activit6filor de expoti a rnierii dincauza im ~ u n e ri i restrictiilor orivitoare laprezen fa 'streptomi,Cinei 'in ackst principalprodus a1 stupului. In tr-o frazB din scr isoarealor se spune c5: "Blocarea exportului de m ierepe p ie~ ele europene ar fnsemna moarteaapiculrurii prin desjiinfarea a 50-70% dinefectivul fam iliilor de albine ~i a$a mull sub
capacitatea realrf a {rfrii noastre care in trecutera o m are exporfatoare de miere $i alte produseale stupului". Credefi ca' scrisoarea se
justific5 iar aceast5 afirmatie nu este cumvaexagerata'?
+ Omul a tras un semnal dealarm2 facend nigte aprecieri juste gi debun simt. Este o realitate ce spune el legatde apicultura romiineasca. Spre deosebire
de cateva p r i din jurul nostru carebeneficiaza de subventii gi care creeaza
nigte probleme insurmontabile chiar inmomentul in care negociezi un contract devlnzare a mierii cu partenerii dinComunitatea Europeana, i n Rominia
situatia se pune i n alti termeni. SS va spun
de ce. Costurile gi la noi gi i n Ungaria deexemplu, indiferent de evolutia salariilor gia celorlalte cheltuieli sociale pe care le areun individ ca s i p oa ti sa-gi duca traiulcotidian sunt aproape identice. Preturilesunt cam acelea~i , costurile, salariile
asemhatoare. Nenorocirea este ca dacape mine sa spunem ma costa 1 $kilogramul de miere, tot ce se numegte
cost: materiale, salarii, transporturi, gi pecel din Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cehiasau Polonia il costa tot atat. Dar cand
mergi la acelagi partener extern decontract, cel de Ianga mine poate sa zica:accept un pret mai mic cu 30 de centi perkilogram. De ce? Pentru cii statul suportadiferenta printr-o serie de facilitati. Care
sunt aceste facilitati? In primul rindsubventia directi, apoi o serie de facilitati
vamale .$ acestea toate impreuna pot
ajunge pan3 la aproape 30% diferenta
intre oferta mea gi a concurentului. Astfeloricat ag vrea sa fiu de competit iv pe piatanu reugesc. Nu vorbesc numai de mine cide oricare alt ofertant roman. Situatiaaceasta este valabila la orice produsagroalimentar: grau, porumb, carne,
fructe, legume. Atata timp cat aceastasubventie nu ex is ti - bineinteles daca ea
ar exista, ar trebui fiicuta cu cap - nuputem sa concuri3m intr-o piata saturati
de o oferti mult mai mare decat cererea.
Eu trebuie sa fiu congtient ca daca cedez
acolo la pret nu 30 de centi cat da colegul
meu ci 1 cent - intru in pierdere. $iaceast2 pierdere din pacate nu are cine oacoperi.
Trebuie sa ma lupt in primul randpentru a asigura apicultorului producatorun pret de cumpirare atractiv pentru el
adica un pret care sa-i acopere cheltuiel ilegi s5-i asigure un cat de mic profit gi i n aldoilea rand pentru mine, ca unitate
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 9/34
exportatoare sa realizez nigte costuri
minime ca sH pot prin insumare sa obtin
un pret de vdnzare care sa-l multumeasca
gi pe producator.Pentru conditiile de calitate
beneficiarul extern a mai inchis ochii. Dar
ne-au avertizat ca de la 1 ianuarie 1999 la
calitate or sa ne judece la fel ca pe toatalumea. Daca alti ofertanti din alte tari vor
avea o miere cu continut de substante mai
scazut decdt cel din mierea noastra f i r e~ teca vor f i preferati.
VB referiti aici la streptomicinB?+ Nu numai la streptomicina ci gi
la alte 6-7 substante c u caracter restrictiv- ca de pilda sulfone - care incepdnd cu
acest an sunt nominalizate cu nivelele
respective i n afara substantelor indicate
plna acuma ca: substante
organoclorurate, metale grele ~i altele.
Caracteristica este o severitate
extraordinara care protejeaza calitatea
mierii admisa pe piata europeana gi
provenita din importuri. Bineinteles
intervine gi celalalt factor pentru ca
negustorul este inclinat sa-gi inceapa
motivatia pentru care cere o scadere de
pret cu aceste no i exigente calitative.
in anul 1997 dvs. afi exportat in jur de 4000tone de miere ..
+ Da, circa 4000 de tone. Dar n-aufost 4000 c i vreo 2500.
in 1998 la cBt estima ti exportul?+ Cred ca ne vom cantona i n urul
cantitiitii de 2000-2200 tone. Deci va fi
aproape nivelul de anul trecut. Dar
mentinerea pe acest nivel s-a facut cu
n i ~ t ereutati foarte mari. Greutati datorate
cal iti tii gi situatiei di n piata mierii.
W T5rile arabe, destul de mar; consumatoarede miere, din Magreb-Africa de Nord, dinOrientul apropiat sau mai indepBrtat n-arputea deveni parteneri de afaceri caimportaton' de miere romBneascB? Poate cBexigentele lor de ca litate nu sunt ch iar atBt dema n . .
+ Orice tara poate sa devina
partenerul nostru de afaceri. Dar apar
probleme de finantare legate de piatavalutara aflati sub un puternic proces
inflationist ce determina scaderea valorii
leului fat& de dolarul american sau marca
germana. Patenerii din tarile arabe nu sunt
de acord sa avanseze sumele necesare cucare noi sa putem achizitiona, prelucra,
procesa, ambala gi expedia mierea. Aga ca
nu putem incheia cu ei contracte cadru
avantajoase.
Totugi eu cred cB preturile de achizifie anlierii de cBtre asociatia noastrB sunt un felde preturi de referinfa. 91am sB vB explic dece. Spre sfargitul anului am il~ treb ata cBtevasocietBti comerciale care export2 miere cat
oferB pe kilogram. RBspunsul a fost:deo cam dats nu achizitionam 91 agtept51npretul stabilit de Asociafia CrescBtorilor deAlbine, respectiv Cornplexul Apico( $ i prahabi(vom ofer i 500-1000 lei in plus atunci ~ 2 n dconjunctura va fi favorabilB adic3 un pret ma;bun. Este real2 ace as ti situatie?
+ Da, dar n u trebuie uitat ca
aceste patru, cinci mici intreprinderi
deruleaza cantitati nu prea mari de miere,
i n total pe an poate 4-500 de tone. Noi n u
putem achizitiona mierea fara filialele
noastre judetene, respectiv societatile
comerciale din teritoriu. Apoi apicultorul
producator caruia nu-i convine spotul
actual de pret a~ te ap ta e regula un pret
mai atractiv. El are mierea bagata i n
bidoane de aluminiu pe care asociatia i le-
a dat i n folosinta cu ti tlu gratuit gi
agteapta. Fireqte ca da mierea cui vrea la
pretul pe care-l vrea.
lstoricul $1 omul politic roman Tacitus carea trsit intre anii 55-120 d .C hr. spunea: "Mul t r
lucrrrr i pcrrtrrr ctrrr rru sr pot lrrrr nuisuri vor irgimrri hirtr (lrrtoritri irrtciny)lririiW. Nu cred cBdatoritB intBmplBrii lucrurile se vor indrepta,sau oricum nu m e e vor indrepta. ChiardumneavoastrB aminteati cu altB ocazie cBproducBtoru1, apicultorul care predB mierea lafilial5 se bucurB de nigte facilitBti, de uneleavantaje, de spri~in. cestea toate il ajut5 peapicultor sB de sfggoare o activitate soldat5 cuprofit. Filiala nu-; pune la dispozitie numaibidoane pentru miere ci gi utilaje, rame, faguriartificiali, medicamente, asistenfa tehnic5 infine toate acestea se constituie ca factorifavorizanti gi propulsatori de productie pecare stuparul nu-; gBsegte in altB parte. Credcs el ar trebui sB fie fidel asociatiei gi sBrBmBn5 un partener traditional de afaceri incomeflu1 cu m iere. C e dacB oferB un altcumpBriitor 500 sa u 1000 de lei ma; mult?Cum altfel va exista un parteneriat corectintre asociatie gi membrii ei?
+ Aveti dreptate daca noi am
derbate aceste aspecte intr-o econornie
agezati pe principii sanitoase gi sigure.Dar din nenorocire aceste convulsii mai
ales de natura economici cu care se
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 10/34
confrunta intreaga societate qi econornie
gi in special agricultura, determin i oalterare a derularii corecte a partene-riatului de care aminteati. Este foarte greusa lamuregti un apicultor c5 fiind rnernbrual asociatiei qi beneficiind de unelefacili tati pe care le-ati enumerat trebuie s5
fie trup gi suflet allturi de organizatia dincare face parte. La ora actuala seprofileaza altceva gi anume o categorie deapicultori profesionisti. Daca p lna acurnaunii rnai ficeau o apicultura de placere, de
relaxare, altii s5-qi cornpleteze intr-un fel
veniturile farniliei sau ceva din hranazilnica, acegti crescatori de albine treptat-
treptat dispar sau oricum se reducnumeric. Apicultorul profesionist vainlocui pe aceqti rnici producatori. Pe elnu-l intereseaza unde gi cui preda mierea.
El igi face un calcul exact: cat investegtein stup gi cat cigt iga de la ace1 stup. Credca in aceste conditii schimbate qi inschimbare noi va trebui sa ne glndim cumsa atragern pe aceqti apicultoriprofesioniqti, cum sa-i inrnultirn pentru ca
intr-un viitor foarte apropiat cei care vor
dicta pretul pe p iap mierii, cei care voremite pretentii chiar la contracte insituatiile in care vor evolua condifiile deachizitie de miere pentru export, vor fi
tocmai aceqti apicultori profesioniqti. Eivor avea un cuvant greu de spus pe piatarnierii. CInd afirm aceasta ma bazez pesituatia din tirile Europei apusene ca deexemplu Franta unde am fost gi amconstatat cum au evoluat in timp lucrurile
qi cum se desfagoara ele in prezent.Acolo, o ferrna de 500 de farnilii de albine
cu tehnologie total industrializati estedesewiti de proprietar, trei mernbri aifarniliei iar in v l r f de carnpanie mai suntangajati 2-3 sezonieri. Deci o productivi-
tate a muncii foarte ridicata. Despre oasemenea ferrns cu 1000 farnilii de albineati publicat qi durnneavoastra i n 1995 unarticol i n revista nr. 10 (octornbrie) la pag.
25 qi rnai de curand la pag. 22 din nr. 11din luna noiernbrie a anului trecut despre
o ferrna din Anglia cu 470 de stupi.Dar diversificarea produc;iei, adici
obtinerea gi a altor produse ale stupului d e c itmierea nu e o cale d e creytere a-profitului?
+ Categoric da! lnsa vedeti
durnneavoastrfi diversificarea a fostneglijata la noi i n ultirnii ani. S i luarn caexernplu laptiqorul de mat&. Aga se face
c2 din exportatori de laptiqor am devenit
irnportatori pentru a putea s i ne cornple-tam integral necesarul de materie primadestinati realizarii de produse energovita-lizante, concentrate alimentare, cosrnetice
sau apiterapice. S-a ajuns la aceastasituatie pentru ca noi nu ne-am angrenat
suficient i n actiuni de reclarna a acestuiprodus gi nu am acordat niqte inlesniri
unor categorii de apicultori producatoripentru realizarea acestui produs caretrebuia mentinut la un prag de interes
corespunzator necesitatilor interne.
Cred cB spre finalul discutiei noastre artrebui s i reveniti la problema aceasta aprezentei streptomicinei in miere care mi separe o problerna' foarte serioasi. Avetiprefigurat in profil tentorial de unde vine, deunde provine, mierea cu cea mai multi
streptomicina'? Dace puteti preciza din carejudefe?
+ N-aq vrea s5 deranjez pe nirnenicu aceasta problerna. Dar pentru cainsistati, aceasti prezenti se constati inaproape toate judetele !hi. Mai putin inmierea provenita din Ardeal g( cuprecadere in toate judetele sudice ale tarii.
Mentionand cB in revista' au apBrut de maimulte on recomanda'ri de eliminare cudesBvipire a streptomicinei din tratamentelemedicamentoase sau hrBniri, credeti cB
aceasta' problem5 trebuie sB fie mai multmediatizats?+ Obligatoriu este nevoie de o
sustinuta campanie de formare qiinforrnare a tuturor producatorilor i n
directia pastrarii nealterate a calitifiirnierii. Si aici trebuie avute in vedereigiena individuala a crescatorului dealbine, igiena stupilor, a utilajelor, aarnbalajelor, a incaperilor de depozitare.Chiar intr-un nurnar de anul trecut al
revistei (nr. 6 - unie - pag. 28) ati relatat
despre exigentele inspectorilor cernonitorizeaza calitatea mierii in Australia,despre vasele de inox, despre spatiile deconditionare $i depozitare etc. In nici uncaz rnierea nu trebuie poluata custreptornicing sau alte substante care
deterrnina refuzul ei la export. Marile firrnecare produc utilaje gi arnbalaje pentrurecoltarea, extractia, conditionarea qidepozitarea rnierii ca de exernplu LEGAdin ltalia sau THOMAS din Franp nu
folosesc d ec it tabla gi accesoriile din inoxgi chiar sudurile sunt facute tot ' cuelectrozi din inox.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 11/34
'UJeo
eenLo'qe,JueeoS:eyueASAS
esee!S
geean,
geaee
aeeeol'~w
eojwnwuend
wepuqe1e6euuwnnaqar1newa
n. .j
meeeu
ua!eqauaa
!eeSeena
uuau!neeodseua
uede
nq2m.aq
JJ
!yuewawaanSwZe~wzaeaS~aew,uan6e'e6une!3y!Awn!Seue
(rn jen
aaeou1qwewe
!eeaeuee
aaaua.eqd
!Seua-S'oj
jugee
.'aasA
Iu!onS-e!n!waSawuwo!u'ae'!eeSnspJndeuewu
aaeaneeeu
uneeaaaeeoO.wweauSaaVosaseeeaeaSaeeaaau!SauaAeeuuqSnd
uJane
!SdSaaaeued
aeo-Jee
Uwaw
Inuua'geenpeeeuee
gaawgJeaaS
-daqaqe
auaee-ww!SwpenS!!e!e!wn'~neseea
gqa uSw
leoSwaejeuva-d(~euSeO
yaOa
uedanwge!S0a
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 12/34
CALENDARUL L U C ~ R I L O RPICOLE
N LUNILE FEBRUARIE $1 MART IEIng. Lauren@ RO$U
Cercetiitor ~tiinti ficn lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura
PROGNOZA METE0
Luna lui Faurar, din noul an, seanticipeaz5 mai aspr5 decdt in mod obignuitin cea rnai mare parte a duratei sale. Mai alesin zilele din prima pafte a lunii vor fi prezentefenomene ce sunt atribute caracteristicepentru decorul anotimpului hibernal: nopfigeroase, ninsori viscolite gi strat de zBpad5.Ca urmare, regimul termic mediu lunar se vasitua la cote mai coborSte comparativ culimita sa obignuit5 pentru aceast5 perioad,Bcalendaristic5 in majoritatea zonelor t3rii. In
estul Munteniei gi pe alocuri in Transilvania,in nordul Criganei gi a1 Moldovei ca urmare adepunerii unui strat de z5pad5 consistent, ceva persista pe parcursul celei rnai man pB@din lun5, se vor inregistra temperatun maiscizute d e d t in mod normal. In cele mai recinopti ale lunii temperatura va cobori sub -70°C in toate regiunile ti ri i, iar in regiunile dincentru gi nord chiar la -20°C, put&nd atinge indepresiunile din estul Transilvaniei -25°C. ineel ma; putin rece interval a1 lunii, eel ma;probabil situat in a doua jum3tate a lui
februarie, se agteapt5 atingerea unortemperaturi maxime cu valori de peste 10°Cin sudul tirii gi cu totul izolat in celelalteregiuni. Ca durat5 intewalele de timp cuvreme moinoas5 vor f i destul de reduse.Acestea vor favoriza producerea poleiului.
Luna martie, se anticipeazi maicapricioas3 decaf in mod obignuit in cea rnaimare parte a duratei sale, nu numai inperioada "Babelor". Se agteapt5 chiar gi inzilele de dup5 echinoctiul de prim5var5
fenomene cracteristice anotimpului hibemal,cum ar f i ninsorile viscolite, posibile in estul gisud-estul {Sri i . Regimul termic mediu lunar seva situa la limitele sale obignuite pentruaceasti perioad5 calendaristic5 inmajoritatea zonelor t3rii. in cele mai reci noptiale lunii temperatura nu va cobori sub -10°Cdeoarece in pnmele dou3 decade ale lunii nuse agteapt3 invazii de aer rece ma;impoftante.
In cele rnai calde zile ale lunii, eelmai probabil situate in a doua decadB a lui
rnarfie, se agteapt3 atingerea unortemperatun maxime cu valori cuprinse intre20 gi 24°C exceptdnd zonele deluroase din
Maramureg gi Transilvania unde se vor atinge
numai 17-18°C. Existti deci condifii pentru caalbinele s i efectueze zboruri de cur5tire iarapicultorul va putea controla sumar stupii prinssltarea capacelor gi a podigoarelor.Precipitatiile, preponderent sub form5 deploaie, vor fi in general excedentare, valorinormale fiind probabile in vest gi sud-vest. Seagteapt5, eel mai probabil in utima parte alunii, s5 se produc5 ninsori viscolite.
APlDlAGNOZA
in aceasti perioada, in familiile
bune ~i oarte bune matca, sub influentaconditiilor din interiorul ghemului, incepe
ponta (depunerea de oua). Ghemul, pinaacum cu o activitate relativ redusa incepe
producerea de caldut-3 in vedereaasigurarii conditiilor optime pentrucreqterea puietului.
Mecanismele specifice de
producere a caldurii determini variatii
mari ale activititii de termogenezg in
interiorul ghemului de iernare. Ca urmare
aparenta inactivitate a albinelor i n ghemeste o falsa impresie, acestea avind o
continua m i~ca re in interiorul (miezul)
ghemului, unde temperatura este mai
ridica ti spre "coaja" ghemului unde
aceasta este mai mica. Variatiile externe
de temperatura duc la o marire sau
mic ~o ra re densitatii albinelor in ghem
aceasta ducsnd la o rnai buna reglare a
temperaturii ghemului.
0 data cu aparitia puietului
temperatura ghemului de iernare devineacum aproximativ +35"C, cresterea aceste-
ia fiind realizati cu un aport crescut al
consumului de glucide. Aceasta tempera-
tura trebuie mentinut5 in limite strinse
(343-35°C) variatiile rnai mari de
temperatura in minus du cind la o tarare a
puietului $i apoi a generatiilor urmatoare
de albine ce vor fi crescute. Mentinerea
temperaturii se face c j i prin cresterea
densiatii ghemului (strhgerea ghemului).Orice curenti reci pot duce la un consum
mai mare de glucide sau o concentratie
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 13/34
mai mare de Cog (bioxid de carbon) in Este strict interzis;i adminis-
stup ca urmare a activitati mai intense a trarea de streptomicina in turte, aceasta
albinelor. regasindu-se in mierea de salcam,
0 data cu CreSterea temperaturii f5c=nd-o improprie pentru valorificarea
medii, spre luna martie-aprilie ghemul de miereiernare incepe sa se desfaca (se afaneaza) Pentru favorizarea zborurilor de
iar activitatea albinelor devine din ce in ce ,urgtire, atunci can^ este posibil, se vor
mai evidenta. Cre~t erea ~u i e t u lu i se ridica reductoarele de u r d in i~ ,e va curatadesfaqora acum pe suprafete din ce i n ce urd in i~u l~i fundul stupului cu ajutorulrnai mari ducand la "foame de proteina". uneisarme indoite la cap8t, ia r dac8Este momentul c l n d se accentueaza temperatura se ,.idice peste 12-140~, e
schimbul intre generatia de albine de pot ridica capacele+i pernitele pentru
iernare ~i albinele de primavara. Se expunerea lasoare a podiSoarelor,
intensi fica zborurile de curatire. In zilele mai calduroase, cand este
ACTlUNl SPECIFICE posibi l sa se lucreze i n stup, se vor
Principala grija a apicultorului indrepta starile anormale.
ramlne , pe intreaga perioada a iernii, Astfel in fami\ii\e cu rezerve
supravegherea condit iilor de iernare cu scazute se poate introduce chiar inaccent pe asigurarea, acolo unde este mij locul cuibului un fagure cu rniere ~i
cazul a rezewelor de hrana. pastura. Aceasta este pos ibil numai in zile
inaceastg perioada, asigurarea mai calduroase, Cu temperaturi peste 12-
necesarului de este conditie 13'C qi cu soare, atunci c l n d ghemul este
esentiala a supravietuirii familiilor. UndeSfacut.
control sumar, prin simpla ridicare aFamiliile care au p ierdut matca se
pot unifica cu familii mai slabe, procedeulcapacului Si ~ o d ~ ~ ~ ~ ~ l ~ ~uce la fiind complicat, impunand cPteva zilecunoa~tereastarii familiei $i intewentia c-.lduroase sau incalzi ta.~ C O ~ Onde eSte C ~ Z U ~entru indreptarea Familiile se tin c-teva ore la c-ldurasituatiilor anormale. Se Vor administra pentru a da posibilitatea ghemului sa se
turte de ~erbetzahar pudr5 i n amestec cu desfaca, se introduc apoi in acelaqi corpmiere 30%) i n cantitate de 0,5-0,7 kg despieite printr-o rama invelita in ziar
aqezate deasupra ghemului de iernare, apoi se scoate stupul afara, Si se vor
ceea ce asiguri necesarul de hrani pe o com~le taezewelede hrat-15.
perioada de 10-15 zile. Familiile cu lipsa de Familiile mai agitate cu consum
hrana se observg uqor prin faptul ca rnai mare de hrana pot sa aiba rozatoare in
ghemul este ridicat la po di ~o r,ar albinelecuib. Aceasta situatie nedorita se poate
constata prin simpla observatie aau un bazait rnai puternic. i n a doua parte
excrementelor de Soarece in cuib g ia iernarii se vor completa qi rezewele de jumatati19r de corpuri de albine.proteina, prin administrarea de turte de In zilele cu viscol, acolo unde este
zahar cu miere cu adaos de polen 30%. cazul, stupii se vor proteja suplimentar.MIEREA $I CEARA LA TVR
Vineri 8 ianuarie a.c. l a ora 17,00 d-na biolog Ma ria Driignn de In Institutul de Cercemre-
Dezvoltare pentru Apiculturri a fosl prezentd pe Po sl~ tlNa!ional TVR pe programul 1 in cadrul
Em isiunii de educ a~ie cologicri.
Emisiunca realizatri de Florin Crriciunoiu ~i Flo rin Corn ea a avut ca temri Modelele lumii
vii - o sursti nesecatd de nspirafiepentru invenmtori.
Doamna Drrigan a vorbit despre cele doud minuni ale naturii: mierea ~i ceara de albine,
precizcind unele aspecle ale procesului de realizare a celor douri produse, valoarea alimentard: a
diferitelor sorturi de miere, secretin cerii ri alte anuinunte m i ufin cunoscute publicului lnrg.
Emisiunea a ctfrui reporter a fosl (1-ra Da na Corn ea s-a bucurat de un larg interes din
p&&z r e i e s p ~ ~ f a r , - / r f r d f i i w c adfp'cspon'fd. ( I .M.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 14/34
1 Din experienfa unor apicultori 1
D€ nlBln€ FRln COmFl€TfiR€fi FROVlZlllOR FROT€IC€
~ a s i ~ eOPESCU-A LBINAPregedinte interimar al Filialei S.I.R.A.R. Banat
Un factor determinant a1 succesului activitafii apicole il constituie - f i r a
indoiala - practicarea stuparitului cu familii de albine puternice gi viguroase in
perioada optima a culturilor de plante m elifere. Pen tru realizarea acestui stadiu
propice in mo me ntul culesurilor principale gi obfinerii unor recolte apico le pe masura
agteptarilor, familiile d e albine trebuiesc dezvoltate la poten fialul biologic m axim .
in vederea atingerii parametrilor scopului urmgrit este necesara asigurarea
familiilor de albine, inca de pe timpul iernii, cu provizii stirnulatorii confinand toate
elementele proteice ~i vitaminele necesare c re ~ te ri in cantitafi sporite de puiet, timpuriu.
In contextul acestui deziderat
imbratigat de orice apicultor consacratimpartagesc colegilor de stupgrit una dintre
rnetodele eficiente de dezvoltare tirnpurie a
familiilor de albine, metod5 care contribuie lasuccesul obtinerii de productii superioare.Astfel, deosebit de existents in cuibul
familiilor de albine a cantititii de mierenecesara iernarii, hrana proteica esteindispensabila unei dezvoltari sustinute,cunoscut fiind faptul ca: "pastura este pdineapuietului". Cum ins5 in foarte rnulte cazuriacest produs proteic fie c8 scap5 din vedereapicultorului ori se gisegte in cantitsti
insuficiente sau in locuri inaccesibileconsumului fata de pozitia ghemului face ca
familia de albine s i nu se dezvoltecorespunz5tor gi timpuriu.
In scopul inlaturarii acestui neajunseste absolut necesar a se inte~enidupizborul general de curatire cu hrinirilecompletatoare cu proteine sub form5 depasta din zahar farin cu miere in care se
incorporeaza pi dozele corespunz5toare depolen floral colectat de albine sau desubstituientii acestuia precum gi alte
elemente vitarninizante. Prepararea pasteidin zahar, in care se omogenizeaza gi
elementele proteice vitaminizante se face prinincorporarea acestora astfel: la o cantitate de650 g zahar pudra se adauga 200 g fain2 de
polen floral cules de albine sau substituientii
acestuia compugi din: 100 g fain5 de soia cugranulatia de sub 0,3 rnrn, 50 g lapte praf gi
50 g drojdie de bere. Administrarea de
inlocuitori de polen (substituientii) in acestedoze asigura un procent de 12% protein5,concentratie ce se incadreaza perfect intre
limitele optime de 10-15% necesare uneibune hraniri de completare stimulatorie.
Substituientii bine omogeniza!i incantitatea de 650 g zahar pudra se
umecteazg cu circa 150 ml ceai din extract deplante medicinale obtinut din infuzia rezultatadin cantitsti egale de: sunhtoare, coada
goricelului, rnugetel, menta, pelin gi rnaceg,ceai in care se mai adauga 25 g suc deceap3 gi zeama de la o Iamiie sau 1 g desare de lamilie (acid citric). La aceastg
cornpozitie rezultata se rnai adauga, pentru a-i da aromatizare, 50 g miere de albine gi apoise framdnta pan3 ce amestecul devine o
pasta de consistenta unui aluat ce nu selipegte de degete dar nu este nici f5rdmicios.Daci devine lipicios se rnai adauga zahar
pudra iar daca este f5rdmicios se maiumecteaza cu ceai din extract de plantemedicinale.
Urnectarea zahirului pudri gi a
polenului floral sau a substituientilor acestuiase poate face gi numai cu miere de albine
insa personal prefer extractul de plante
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 15/34
medicinale cu sirop de ceapa $i zeamii deIamiiie, pentru urmatoarele do u i consideren-te concludente: 11 extractul de plantemedicinale cu sirop de ceapa gi acid citric iiconfer2 compozitiei o proprietate antibiotic5 gio aromatizare naturals, factor ce stimuleazaalbinelor s-o consume cu prioritate fa@ deprovizia de miere existent5 i n stup, gi 21 dinpunct de vedere al costurilor, aceast3provizie este mult mai economicoasa pentruapicultor pi contribuie in mai mare masura lastimularea depunerii ouslor de catre matca $icrepterii puietului influentfind astfeldezvoltarea timpurie a familiilor de albine.Pasta proteici astfel preparata seadministreazs periodic, la intervale de 15-20zile, in ratii de cAte 800-1000 g, sub form3 de
turte in grosime de 10-12 mm pe suport dehartie subtire perforata cu un ac dedimensiunea suprafetei ghemului de iernare aalbinelor respectiv al spatiului de sub podigorcare este ocupat cu rame pentru iernat. Nusunt adeptul folosirii tifonului ca suport alpastei cum - de regula procedeaza altiapicultori - atiit pentru faptul c2 dupiconsumarea pastei, albinele, din dorintaevacuarii tifonului se agita gi se gtranguleazain firele acestuia, cat pi din motive economicedeoarece tesatura este mult rnai scumpadeciit costul hfirtiei, iar evacuarea acesteiade catre albine se face cu mult rnai multaugurinta ~i far8 pierderi din efectivul populatieistupului.
Ca o masur2 suplimentar8, cu dubluefect benefic pentru albine, se aplicadeasupra turtei de pasta o foaie depolietilen8, care are rolul de a mentineprospetimea compozi!iei pe intreaga perioada
piin5 la completa ei consumare, c2t gi casuport pentru condensarea vaporilor produgide temperatura ghemului familiei de albine,fenomen ce asigura necesarul de apa ininteriorul cuibului pentru cregterea puietuluipe timpul rece ciind albinele nu pot sB aducaacest element vital, care-i apa, din afara
stupului.Utilizarea acestui procedeu pe care
I-am instituit gi il aplic de multi ani oferaapicultorului atfit sentimentul de linigte datoratgarantiei unei bune iernari a familiilor de
14
albine din stupina cat pi o serie de alteavantaje de ordin economic ~i productivdintre care rnai importante se pot enumeraurm8toarele:a. existenp i n perrnanenp de provizii
deasupra ghernului de iernare qistirnularea tirnpurie (inca din lunaianuarie) a rnatcii pentru incepereaouatului in mod intensiv qi pe unperirnetru c l t rnai larg;
b. asigurarea proteinelor necesare creg-terii puietului i n lipsa pasturii cu cares-a intrat in iarna c l t qi a instabilitatiii n perioada respecti vi a recoltarii dinafara a polenului de catre albine;
c. rnentinerea unu i rnicroclirnat optirnpentru populatia ghernului datorita
existentei tu rtei de pasta de deasupracuibului;
d. prevenirea piei rii fami liilor de albineale caror provizii din perimetrulghernului de albine s e epuizeaza rapidi n perioada de tirnp a unei ternperaturiexterioare foarte sclzute clnd esteirnposibila deplasarea ghernului dealbine pe rarnele c u provizii din st lngasau dreapta lui;
e. economisirea corespunzatoare acantitatii de rniere neconsurnate dincuibul de iernare cu efecte pozitiveat5t sub aspectul potentialuluibiologic al farniliei de albine c l t ~idinpunct de vedere economic deoarecepretul rnierii este mult superior pasteidin zahar proteice consurnate inschirnbul rnierii.
Practicarea in mod consecvent ametodei descrise mi-a adus satisfac!ii
deosebite reugind sB ob\in an de an rezultatetot rnai bune in practicarea stup&ritului, faptce m-a determinat s i fac cunoscuta metodagi altor apicultori dornici s5 realizeze productii
apicole cfit mai mari ~i rnai sigure.Desigur, daca in cursul iernii se
constata, chiar in cursul lunii ianuarie ca este
necesar se poate interveni cu turte din zahsrpi miere dar fir5 polen sau inlocuitori. Agacum am precizat la inceputul articolului turtelecu polen sau inlocuitori se administreazanumai dupB zborul general de curatire.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 16/34
0 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A PONTEI
MEDll LA MATCA SI A PUTERll FAMlLlEl DE ALBINEDr. fiz. George 0 . VASILIU, Drd. ing. Ion POPES CU
1. Aspecte generale
LucrSrile de specialitate recomanda pentru determinarea prolificitS!ii m5tcii pi a
cantitatii totale de puiet, metoda ramei Netz. Aceasta se aplica unui lot de stupi selectionati
pentru studiu, fiind i n mare parte apanajul cercetitorilor pi a specialiptilor.
Apicultorul amator sau chiar profesionist aplica greu aceasta metoda, depi este foarte
interesat i n cunoa~tereadin timp a calitatii matcilor pi anticiparea puterii fiecarei familii de
albine, pentru a lua masuri in consecinti. in prezent, practicianul obtine aceste informatii cu
aproximatie, estimand numsrul ramelor cu puiet existente in stup la o anumita data.
In cele ce urmeaza, se propune o metoda rnai simpla ~i rnai exact2 de determinare a
pontei mitcilor pi a cantitatii totale de puiet la un moment dat. Metoda se poate aplica la toate
familiile unei stupine qi nu doar la stupi selectati.
2. Descrierea metodei
Se ptie cB o ram5 de tip Dadant, are o suprafata interioara de circa 11,2 dm2,suprafata efectiva a fagurelui, cu celule normale in care se poate crepte puiet fiind de circa 10
dm2. Dupa construirea celulelor pe ambele fete, o ram5 are 20 dm2 de fagure construit, cu 440
celuleldm2, deci cu un total de circa 8800 celule, din care o parte rnai mica sau rnai mare poate
fi ocupata cu puiet Ill 161.
Metoda propusa const2 i n determinarea canti tatii totale de puiet capacit prin
determinarea suprafetei ocupate de acesta, in ziua masuratorii. Prin efectuarea unor
calcule simple, se poate determina a t i t ponta zilnica a matcii c i t ~icantitatea totala de
puiet existent5 i n stup.
Pentru aceasta se va examina fiecare rams cu puiet din stup ~i se va evalua suprafata
acoperita de puietul capgcit, care este mult mai upor vizibil. Aceasta se poate face fie global
pentru intreaga suprafat8 a ramei, fie pentru inceput $i o evaluare mai exacts, se imparte
"mental" suprafata unei rame Dadant in 4 dreptunghiuri identice, ca in figura 1. Suprafata
fiecsrui dreptunghi este So = 2,5 dm2 (20 x 12.5 cm). Zona hapurat5 reprezinta suprafata cu
puiet cap5cit (aleas5 pentru exemplificare). Se estimeaza cat (fractiunea F) din suprafata
fiecarui dreptunghi imaginar este ocupata cu puiet capki t (PC). n cazul ales, vom avea: F1 =
215, F2 = 215, Fg = 617 pi Fq = 617. Suprafata totala va fi:
Sa = Sox(F1+F2+F3+F4) = 2.51 x So (1Similar vom proceda pi cu cealalta suprafat5 a ramei, obtinand suprafata Sb, suma lor
Sa + Sb, reprezentand suprafata S1 cu puiet capacit, existents pe prima ram& La fel vom
masura pentru celelalte rame S2, Sg, Sq, . . .Sn.
S5 presupunem c5 i n familia respectiva exist2 in ziua"z "
(de exemplu intre 1 rnai $i 20iunie), 6 rame cu puiet ca pkit, acesta ocupand suprafetele: S1 = 9, S2 = 10, Sg = 11, S4 = 11,
S5 = 10 pi S6 = 8 dm2, determinate cu ajutorul relatiei (1). Suprafata total5 cu puiet cipacit din
familia respectiva va fi:
STpc(z) = S1 + Sp + Sg + S4 + S5 + Sg (2)iar numarul efectiv de celule cu puiet capacit va fi:
TPc(z) = ~ ~ ~ ~ ( z ) d m Z4400 celuleldm2 (3 )Pentru exemplul ales, STpc(z) = 59 dm2 $i TPc(z) = 25960 celule.
Puietul capkit are maximum 12 zile; el nu poate avea rnai mult de 12 zile caci ar
ecloziona. Cantitatea PC calculata cu relatia (3), va corespunde deci, acumularii de puiet
cipacit din ultimele 12 zile anterioare zilei "z", adica din intervalul "z - 12" . . .."z".
Daci imp8qim la 12 numarul total de celule cu puiet capacit dat de relatia (3),
obtinem:
Po = TPc(z) 1 12 (4)
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 17/34
aeasazJeee
eJSeyeSa
eaaeoe1uawuseu
(xLL-=@:e-'nuuen
duSueaeoeu-G-aeaeeeaWo -IZeueeeneu 'paGL~
'1asuneueeueUueealewaaneoauaanpea
~'a6peeIeu
uuenaaeunuzeepaejauawpee
,eaae'apeeeneeeaaeuaee'pwu
'9eaneneea
*O
(Ox=o:wSaeap
~aeadnseeu
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 18/34
JSaee'epasauaeneeauSS
'aeSeen
ee~naauddaeau
aude
e~eqpewIS
eaeeuaeuU.eeSe
aewuSew
!eSonaae
'-eeeeuaueoue
1uudnea !ueuau!Soa
'naeaw
nllu'Je'au1ueuaa
a'ea163auuaA
~lna~anaewa~neen!
euuBedaeaeaeoeu
eeauwasuea!C
.neuews!ap'a3na
+anaeu-eueea?eu- :eue$$ne-zqaeuu-
.1=0eueJc0uu
enduepenm0eeeSe
adauuSe
.Z2eda'Zuean!andsSaeauuA
.a~eua
JeyJoaeaea!eus
aeneauea2eApeua
iselaeueauuSo
au'uzaaeauU
au!eoe~uees
aeueegIu'neauww
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 19/34
Exactitatea informatiilor obtinute prin aceasta metodi, depinde esential de exactitatea
estimirii suprafetelor cu puiet capacit. Dupa un exercitiu nu prea indelungat, aceasta nu va mai
fi o problem8, determinarea putandu-se face chiar dintr-o data pentru intreaga rami, cu o
precizie acceptabila.
Degi simpla, metoda este surprinzator de exact:, gi furnizeaza informatii de
importan!: practic8 incontestabil.3, apicultorul putand face un pas inainte pe calea transformarii
artei gi experientei sale intr-o tehnologie mai exact& bazat: pe mijloace de investigatie
cantitative, gtiintifice, tehnologia sa devenind mai eficienta.Dat fiind importan!a determintirii puterii familiei de albine la un moment dat,
anticiparea dezvoltarii pentru o periaod: data gi corelarea dezvoltarii in raport cu aparitia
culesurilor de productie gasim aceasta preocupare la numerogi specialigti ~i practicieni in
apicultura (vezi "Romania apicol:" nr. 611992, p. 11, nr. 511996, p. 2).B l B L l O G R A F l E
/ I / A. MAlaiu: "Stup.3rituln,Editura Ceres, 1971.121E. Marza, N . Nicolaide: "lnitiere gi practicg i n apiculturAU,Bucuregti, 1990.131x x x : Manualul apicultorului, editia VI, Bucuregti, 1986.
141 L.A . Msrghitag: Cregterea albinelor", Editura Ce res, B ucuregti, 19 95; "Albinele gi produsele lor", EdituraCeres, Bucuregti, 1997.
151 M . Bu ra: "Crevterea intensiv.3 a albinelor", Ed itura H elicon, Tmigoara, 1996.I61 C.L. Spataru g.a.: "Apicultura gi sericicultura", Ed itura Didactics gi Pedagogich, Bucuregti, 1983.
I71 G.D . Vasiliu: "Programul PONTASIM pentru evaluarea comparativa a pontei". 1998 (nepublicat).181G.D Vasiliu: "Programul APlSlM de simulare a dinamicii familiei de albine", 1997 (nepublicat)191 G.D. Vasiliu, I. Popescu: "Familia de albine, calculatorul gi tehnica de calcul", "Romania ap~colh"nr .1011 997.
REUNIUNI ALE APICULTORILOR
i n cndrul prograrmr lu i de Conferin!e apico le cnre se rlesf ri~o nrri n jiecnre sezon cle
toamnri-inrnri i n i lia lele judefene nle orgnrrizntiei nonstre, i n ziun rle 14.01.1999 i n snln T m tr u lu i
de pripugi din Albn I u li a +nu rlnt inli i l nir e npicultorii din urleful AIbn.Pe pa rcu rsu l n pesie tre i ore, Secretnrul gerrernl nl A.C.A. din Romrirrin, ing. Eugen Zo rici
n prezentnt pscu ltrit oril or reglemeniririle legislnlive i n vigoare referitonre In nctivitnterr rlin
npiculturr i. I n continuare a rrispuns In intrebdrile r lomnilor: Flo rian , Rotaru, Srrs. Pe c~ n,
Ardelennu, Cristea, Cenpn, Rusu, Telegnriu. Intre brir ile se referenu nt2t la sub iectul temei
conferintei dnr m ai ales In problemele nctunle cnre frrimiintri pe np iculto rii prorlucritori: ncliiz ifin
produselor apicole ~i nivelele pre! urilor de cumprirare; cnlitnten utilnje lor, medicamentelor,
m ate rialulu i biolog ic oferite la viinznre i n magnzinele societrifilor comercinle rlirr structurtr A.C.A.Tot in cn(lru1 u n u i dia log ce cuprin den intrebnrea ~i rrispurrsul nferent, rru fost nbordnte rrspecte
prnctice privinrl: orgnnizarea cnmpnniei de stupririf prrslornl, locul npiculturii romiirregti in
circ uit ul m onrlinl n l v nlorilo r npicole, renliznren u no r videocnsele cu tem aticri rrpicolri, reclrmtn ~i
publicitnterr apicolri p ri n ton te ormele de mnss-merlin etc.Continunfe i r r cerc restriins I n serliul F ili al ei judefene n Asocin!iei, rliscu!iile nu fost
concluzionate cn ji in rl benefice gi incurnjatonre pentru v iito rul npicultu rii.
Ing. Emilian TELEGARIU
Vicepl.e$edinte al Filialei A.C.A. a,judetului ,\lba
MICA PUBLICITATE
VAND doua pavilioane apicole: cu 84 de locuri gi lazi Dadant; c u 36 locuri. Miercurea
Sibiu. Telefon: 069153.32.1 1.
VAND casa gi vatra de stupina (1000 mp) i n z on i melifera, 40 km de Bucuregti,
Telefon: 011336.93.63, dupii orele 19.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 20/34
I Preciza'ri utile despre.. . 1OMOLOGAREA REMOKCILOR TIP PAVILION APICOL
Ing. Mihai LlSOVSCHl
S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. apublicat in revista "Romania apicol3" dinnoiembrie 1998 o oferta complex% legat3 deremorcile pentru transportul stupilor.N~lmerogi apicultori ne-au contactat latelefonul mobil 094505469; fax 011232.42.70pentru relatii suplimentare cuprinzand o marediversitate de problerne, pe care noi le vomlamuri in numerele ce vor urma ale revistei. innumsrul prezent veti face cunogtinta cu filiera
complet5 pentru omologarea remorcilor tippavilion apicol.1. S.C. PAVERTI COMIMPEX va
intocmi o fig$ tehnica a vehiculului continandtoate datele necesare conform modeluluianexat. in plus, la figa se va mai anexa oschita de ansamblu a vehiculului, pe care safie notate principalele cote de gabarit gifunctionale, subansamblele principale,precum gi dispunerea elementelor instalatieide ilurninare-semnalizare.
DacS la constructie s-au folositelemente componente preluate de la vehiculeconstruite industrial, far8 modifidri gi folositein aceleagi conditii ca la vehiculul de origine,este suficienta indicarea in figa tehnica amarcii gi tipului vehiculului de la care s-a
preluat subansamblul respectiv.In cazul in care unul sau mai multe
elemente constructive care concurs lasiguranta circulatiei sunt construite artizanal,modificate sau sunt folosite altfel decat lavehiculul de la care provin, se va anexa gischita subansamblului rspectiv, insotit3 de uncalcul de verificare gi de lista de materialefolosite. Subansamblele pentru care suntnecesare aceste date suplimentare sunt:gasiul, puntile, instalatia de franare, sistemulde directie, pro!apul.
Pentru gasiu, punti gi protap se vaanexa schita cu forma constructiva, coteleprincipale pi calculul sumar de verificare.
Pentru instalatia de franare se va anexaschema instalatiei, cu indicarea aparatelor def r i n i folosite gi capacitatea rezervorului de
aer (in cazul franei pneumatice) saudimensiunile gi calculul mecanismului deactionare (in cazul franei ineqiale). Pentrumecanismul de directie, se va anexa schemamecanismului, desenele pieselor confectio-nate artizanal gi calculul de verificare pentruacestea.
Figa tehnica impreuna cu toateanexele se va semna de &tre S.C. PAVERTICOMIMPEX S.R.L. pi de catre proprietar.
Pe aceasta cale, rugim pe ceiinteresa\i, sd ne contacteze i n scris,completand FISA TEHNICA dupa modelulanexat, cu cat mai multe detalii pentru oanaliza corecta din partea noastr8, urmandca noi s8-i contactam pe solicitan!i. in cazulin care din analiza figei tehnice se constatacB nu se poate omologa remorca respectiva,noi vom face cunoscut aceasta solicitantuluipentru a-l feri de cheltuieli inutile. Daci ins&din figa tehnic5 reiese ca remorca
corespunde din punct de vedere tehnic unspecialist al societatii noastre se va deplasala fata locului gi va intocmi FISA TEHNICA
definitivii.
2. S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L.va depune FISA TEHNICA la R.A.R. pentru
avizare. Tariful perceput pentru acesteformalitati va cuprinde comisionul datoratsocietatii noastre ce se va negocia de la cazla caz in functie de cornplexitatea lucrarii gicomisionul R.A.R. ce se va achita acestuiaulterior, dupg analiza documentatiei.
3. Reprezentantul R.A.R. Bucuregti,in urma analizei solutiilor prezentate in figatehnics, intocmegte un referat de constataregi de avizare a acestor solutii, acordsnumarul de omologare gi intocmegtecertificatul de ornologare individuali.Certificatul de omologare individuals estefinalizat de cstre reprezentantul R.A.R. careverifics efectiv vehiculul. Referatul de
constatare in 2 exemplare gi certificatul deomologare in 3 exemplare se inmaneazaproprietarului vehiculului.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 21/34
4. Proprietarul vehiculului se va (omologare individual2 artizanala - codprezenta cu documentele mentionte la cea NOA04 + WlH08, deplasare la domiciliu -mai apropiata reprezentanta R.A.R., unde va W1 H I1, poansonare - cod W1 F10). Se vor
solicita deplasarea in teren a unui arhiva: raportul de verificare tehnica inreprezentant autorizat pentru verificarea vederea omologirii, un exemplar altehnica propriu-zisa in vederea omologarii. referatului de constatare gi un exemplar alProprietarul are obligatia de a asigura certificatului de omologare individualstransportul reprezentantului R.A.R. la gi de la artizanal8.locul de garare al pavilionului, ca gi existents Cele 6 puncte detaliate mai sus,la fata locului a unui tractor rutier echipat reprezinta fidel "instruc~iunile pentrucorespunzator pentru efectuarea unor probe omologarea remorcilor tip pavilion apicol"sumare. De asemenea, se va asigura gi elaborate de R.A.R. gi insugite de S.C.echipamentul apicol de protectie specific. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. Pentru reugita
5. Reprezentantul R.A.R. care se deplina a actiunii va trebui ca impreuna sadepalseaza la locul de garare va verifica la respectam fluxul formalit8tilor descrise.fata locului daca datele mentionate inreferatul de constatare corespund cu
realitatea. De asemenea, se vor efectua:proba sumara a instalajiei de franare, probacompleta a instalatiei de iluminare-semnalizare gi verificarea celorlaltesubansamble conform RNTR 1. Se vaefectua gi poansonarea numarului de
Tarifele R.A.R. pentru cele patruoperatii ce le efectueaza sunt la data de 21
dec.1998 in valoare de. Cod NOA04 -104.900 lei, cod WlH08 - 4.100 lei, cod
W I H I 1 - 71.400 lei, cod Wl FlO - 9.100 lei,total 189.500 lei. La aceasti sum& se adaugagi comisionul pentru S.C. PAVERTICOMIMPEX S.R.L. ce se negociaza de la caz
identificare pe vehicul. la caz in functie de complexitatea lucrarii gi6 . Daca nu se constata nereguli costurile deplaserii la sediul beneficiarului.
$ilsau neconcordante, reprezentantul R.A.R. De remarcat faptul c5 vehicululcare a efectuat deplasarea, va finaliza (pavilionul apicol), in conformitate cuomologarea prin semnarea pi gtampilarea prevederile Decretului 328 privind circulatiacertificatului de omologare individuala pe drumurile publice, trebuie sB fieartizanala, eliberarea CIV, a anexei la inmatriculat $i sB poarte numar de circulatie.certificatul de inmatriculare gi a ecusonului de In caz contrar, punerea in circulatie averificare tehnica. Se va incasa gi acestuia constituie caz penal $i secontravaloarea prestatiilor efectuate pedepsegte ca atare.
Categ oria vehiculu lui: rernorca
Subcategoria Idestinalia: agricola I pavilion apicol
Proprietar:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
domiciliat in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Tipul remorcii: . . . . . . . . . ..') cu o ax& cu doua ax e, cu trei axe , etc . . . . .
Num arul de identificare (seria d e vasiu): . . . . . . se va trece seria acordata de catre lnspectoratul
de Politie teritorial sau seria qasiului preluat de la un vehicul de serie dace acesta nu provine din casari pi
daca seria exists efectiv poansonata pe pasiu de catre uzina constructoare.
An ul fabricatiei: ................ Culoarea: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dime nsiuni de gabarit (mm):
- lungirne totala . . . . . . . . . . . . . . . . . . lungirnea caroseriei.. . . . . . . . . .
- Istime totala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . inaltime totals .....................
- ampatament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ecartament (fatalspate).. . . . . .
- inaltirnea platformei. . . . . . . . . . consola fats . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- consola spate . . . . . . . . . . . . . . . . . garda la sol .......................
Mase (kg):- rnasa totala maxim a autorizata . . . . . . . . . masa proprie .................
- masa maxima autorizata pe: axa fata ........... axa (axele) spate . . . . . . . . . . .
Caracteristicile incarca turii:
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 22/34
Num arul de stupi transportati . . . . . . . . . . . . . . . . dispunerea stupilor . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . ............................. . . . . . . . . . . . se va ane xa o schita cu pozitionarea acestora .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .tupii sunt (nu sunt dem ontabili) .
Caracter is t ic i construc t i ve :Principalele subansambluri provin de la: .. .. .. .. .. .. se vor indica marcile gi tipurile vehiculelor de
. . . . . . . . .a care au fost preluate principalele subansam ble............. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .aulgi sunt constructie proprie daca este cazul
Sasiul .... se vor indica marca gi tipul vehiculului de la care a fost preluat daca nu exista
modificari; daca exist6 rnodificari rnajore sau daca este constructie proprie se va anexa o schita asubansam blului insotita d e verificarea prin calcul.
....................................untea fata vezi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .untea (puntile spate) vezi punctul 1 din articol
Sistemul de direcfie ......................... vezi. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . .uspensia
Rotile ..... se va indica numarul de roti total gi pe fiecare ax& dimensiunea (dimensiunile). . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .nvelopelor gi dimensiunea jantelor
lnstalatia de frPnare ............ n cazul i n care instalatia nu este identic3 gilsau nu se folosegte i naceleagi conditii de functionare cu instalatia vehiculului de serie de la care a fost preluata, se va anexaschem a instalatiei cu indicarea aparatelor de frana folosite, a legaturilor dintre ele, a ca pacitatii rezervoruluide aer (in cazul frPnei pneurnatice) sau schita mecanismului frenei ineqiale; de asernenea, se va descrie
sumar frPna de stationare (solutia constructiv8, axa actionat8, dispunerea pe vehicul a organului de......................................................................ctionare) .......................... ...rotapul ...............
Caroseria se va descrie sumar constructia, cu indicarea materialelor folosite pentru podea,. ..ereti, acoperig. Se indica n umarul de ugi de acces gi dispunerea lor
lnstalatia de ilurninare - semn alizare cuprinde: dothri obligatorii- priza electrica auto standardizata cu 7 poli (12 V).- cablaj electric alcatuit din conductori tip VLPY (multifilari tip auto), de sectiune suficienta,
potejati, izolati gi poza ti corespunzator.- la partea din fat& doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, doua lampi de pozitie cu lumina
alba cu bec de 5W ( d a d IBtirnea este mai mare de 1600 mm); pentru latimi mai mari de 2100 mm se vormonta in plus gi doua lampi de gabarit cu lumina alba cu bec de 5W;
- lateral: pe ambele flancuri ale caroseriei catadioptri netriunghiulari galbeni intr-un numarsuficient astfel inca t distanta dintre doi catadioptri succesivi situati pe aceeagi parte sa nu fie ma i mica de 3
m;- la partea din spate: - doua lampi cornpartimentate care cuprind fiecare cPte o lanterna de
semnalizare cu lumin5 portocalie sau galben auto cu bec de 21W, cPte o lantern5 de pozitie cu lumin.3rogie cu b ec de 5W gi o lanterna de stop frana cu lumini3 de culoare rogie cu bec d e 21W.
- o lanterna cu lumina alba cu bec de 5W pentru iluminarea plgcii de inm atriculare, a care i IuminBsA fie proiec tata nu rnai pe aceasta;- o lanterns cu lumina rogie, cu bec de 21W, rnontata in p aralel pe circuitul lam pilor de pozitie .$pre vg zu ti cu intrerupator separat, m ontata in partea stanga, pentru i lumianre suplimentara numai pe timpnefavorabil (ceata);-
doi catad ioptri triunghiulari de culoare rogie cu latura de 150 mm;- o placa de identificare pentru vehicule lente, reflectorizanta gi fluorescent& omologatg de formatriunghiulara cu latura de 450 mm;- doua lampi de gabarit cu lumina rogie, cu bec de 5W daca latimea depagegte 2100 rnm.
Dotari suplirnentare ............. se va indica dotarea cu lanturi (cabluri de siguranta, precum gi custingator de incendiu gi cale de blocare a rotilor (numai pentru vehicule cu masa totala maxima autorizatapeste 3500 kg ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PROPRIETAR,Numele, prenumele,Semnatura
~NTOCMIT,Numele, prenumele,
Semnatura
'IAcolo u nde este folosita o rernorca ornologat3 (exem plu: R BL-4, 2 R B 50 etc.).
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 23/34
[ i n perioada repausului de iarns pentru albine ]
APlCULTORll JUDETULUI TIMIS - BENEFlClARll UNUl AMPLU
PROGRAM DE FORMARE $I INFORMARE i~ OMENIU
in conditiile etapei actuate ale economiei de piafa. pcntru practicarea unei apiculturi modcrne.
intensive $i prolitabile. este obligatorie continua forrnare. informare $i perltc(ionare a celor care doresc s B
practice aceasta nobila Si straveche indeletnicire. in aceasta perioada rct igorarca apiculturii estc absolut
necesara tit pentru obtinerea unui profit direct dc catre cei cc o practica. c5t $i pentru beneticiarii
produselor apicole $i a unui mcdiu arnbiant sanatos.
In urma mediatizarii s-au inscris 104 cursanti tin ii~ ore ni. de vir ste ~i profesii diferite.
pensionari. studenli. cetateni angajati in diferite sectoare de activitate.
Aceste cursuri au avut loc la Ti m i~ oa rancep ind din toamna anului 1998 in sala de conferinle a
Direcliei Agricole. a v h d la baza tematica orientativa. elaborata de Departamentul Teh nic al A.C.A . din
Romania. care a fost discutata $i adaptata conditiilor locale de catre Comitetul 1:ilialei A.C .A. ;~ ju d c( u lu i
Timi$.
Cursurile dc initiere au fost tinute dc Conf. dr. ing. Carmen 1.ia SpBtaru. pregedintcle 1:ilialei
,jude{ene Tim i? ~i prof: Ion Pescaru. pre~edinteleCcrcului Apicol 'F im i~o ara . ar deplasarilc pe tcren au
avut loc la stupina d-lui Ion Secara din Jebel. unde cursantii au beneticiat de toate inforrnatiile solicitate.
prezenthdu-se practic lucrarile specilice sezonului respectiv.
Cursuri de initiere in apicultura s-au tinut $ i in cadrul Cercului Apicol Lugo,i, avind 45 de
cursanti. su b indrumarea dirccta a d-lui Ghc orgh e Rista. pre~ edi nte le ercului.
De asernenea $i la Buzia~ existat aceasta preocuparc. participariii liind I5 cursanli. iar lccliile
sustinutc de d-nu1 Petre Dota. pre ~e di nt cl e crcului.
Paralel cu aceste cursuri dc initierc. o preocupare >i un interes deosebit s-a manil'cstat i n
directia linerii c on feri nfe lor lunare la Timigoara gi Lugqi. acestea devenind o traditie pcntru apicultorii
banateni.
l,a acestc rnanifestari. cu scop asociativ. surit invitati confercnliari. spcciali~ti in Hucuregti. dela Asociatia Crescatorilor de Albine precuni $i de la lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura
care reuSesc sa irnprime acestei activitati succesul $i prestigiul binerneritat.
in zilele de 9 $i 10 ianuarie a.c. apicultorii judetului Timi? au avut invitat $i au beneliciat de
prezenta la conferin te a d-lui drd. ing. Ion Popescu, secretarul tehnic a1 A.C .A. din Rom dnia.
Conferintele au fost organizate s&rnbatA9 ian. in municipiul Lugqi la care au participat peste 50
de apicultori consacrati $i incepatori. iar duminica 10 ian. in Tirnisoara. la care au fost prezenti mai mult
de 100 de apicu ltori reprczentfind intreg spectru l social $ i profesional al judelului
1.a propunerea organizatorilor s-au dezbatut urmatoarele terne:
I ) Condipi rehnice, urganizarorice$i biologicr penrrrt brrna iern arr a firmiliilo r cle ulbirre;
2) Renrabilizarea aclivifrlfii in upiculrrtrci prin clinunsionarru oplinvf a e.rploulo~iilorapicole $i aplicarea unor
3) Speciolisrul la dispozi{ia apicullorilor - nlrebrlri $i rrlspunsuri perlinenre privincl pracricarra unei apiculturi
rentabile.
1.a ambele cercuri apicole du rata dialogului (c onferin lei) a fost dc peste 3 ore. tematica
dezbatuta tiind de mare actualitate pentru participanti iar pregatirea profesional3. experienta practica in
domeniu. rnodul atractiv $i convingator de expunere al domnului ing. Ion Popescu a suscitat un mare
interes pcntru apicultorii judelului Timi$. fiind invitat sa revina $ i la alte conferinte de specialitate
organizate de apicultorii bana\eni.Cornitetul Filialei A.C.A. judetul Timi$ apreciaza re u ~i ta eplina a
conferinlelor. mul[umind participantilor $ i lectorilor.Toti apicultorii prezenti la aceste rnanifestari
debutanti. incepatori sau con sacrati, beneticiaza de cunoa$ terea ultimelor noutari $i strategii in domeniu.
care consideram ca in final prin aplicarea $i adaptarea lor la conditiile concrete le vor asigura satisfactii
morale $i materiale.
Ing. Dan CIUBLEAVicep re~edintc l 1:ilialeijud. A. C. A. Tim15
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 24/34
ECOURI LA 0 PRESTIGIOASA REUNIUNE ZOOTEHNICA(din 23 iunie 1998 Bucuregti)
Prof. Victor NEAGU
I n organizarea Sectiei de zootehnie a Acade rniei de Stiinte Agricole pi Silvice"Gheorghe lonescu-Sisepti" s-au desfggurat la 23 iunie 1998 la Bucuregti i n Aula Magna de
la sediul din Bd. MBrBgti 61, sector 1 lucrarile sesiunii ptiintifice cu terna "Bazele gtiintificeale dezvoltarii produciiei anirnale".
La prezidiu au luat loc o serie de personalit5ti din Ministerul Agriculturii giAlimentaliei. S-a subliniat ca i n etapa actuala agricultura ram ane o sans3 pentru Romania,
iar gtiinta rgrnsne o sans5 pentru agricultura. Zootehnia reprezinta industria grea aagriculturii rorn inepti, degi ne aflsrn i n faza unei crize a agriculturii.
Din partea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Rominia a participat biol. PaulBucata - Director ptiintific al 1 .C.-D.A. Materialul expus a fost "Conditiile necesare pentru
organizarea fermelor apicole", material publicat pi in revista "Romania apicol8" n r. 9 din1998. i n material se arata cB practicarea apiculturii profesioniste presupune efectuarea unui
volum anual de 2000-2400 de ore rnuncg, fapt ce irnpune angajarea de personal calificatsuplimentar in pe rioadele de varf de activitate. Surprinzstor r a m in e faptul c5 din tot
rnaterialul prezentat nu reiese un singur cuvint privind declararea ca "rneserie" pi de aicidrepturile care decurg din aceasta: vechirne i n rnunca, asigurari gi prevederi sociale. SSi fie
o scapare?
Am spus-o inca de la inceputul
anilor nouszeci, in condif iile noii societsfi
romlnegti, politice gi in special economi-
ce, apicultura romlneascg curent i, zis5 de
"intlmpinare realist5 ", a trebuit sB-gi
revizuiasci nu doar metodologia de lucru,
ci chiar rostul ei. A devenit pe parcurs tot
mai limpede c5 vechile noastre obiceiuri,
nu se mai potriveau cu noul orizont de
agteptare gi dezvoltare, mai mult, visul
nostru, care era, poate, viciul nostru de a
fi nigte apicultori profesionigti de gust gi
performanf5, nu se poate realiza cel pufin
nu in formula din vremea regimului trecut.
in acele vremuri apicultura era destul de
mediatizata, dar blazata, apicultorul pufinin concurenfa cu el insugi, nu o data tentat
de a fi sau nu, in afara serviciului. AZI, se
cuvine sB apars apicultorul profesionist
oarecum mediator, provocator a1 interesu-
lui gi oarecum obligatoriu agent de
publicitate a/. apiculturii, cu amendamen-
tul pgstrarii rolului nu obiectiv ci
obligatoriu profesionist dictat de situafia
de moment a economiei romdnegti gi de
perspectivi.
Proliferarea, posibilitatea de in-zestrare tehnico-material3 imediat dupa
1990 ar fi trebuit s i conducd la aparifia
multor apicultori profesionigti, devotafi
migcirii apicole. Dacii nu s-a intlmplat
aga, e fara indoiala gi pentru cd nici
statutul de apicultor profesionist nu a fost
gi inc5 nu e incadrat legal gi corespunza-
tor in legislafia muncii, a asiguririlorsociale, in ciuda faptului c3 se arat5 des in
ultima vreme c5 in apiculturi se depune
un volum de ore muncd anual, echivalent
cu alte profesii.
Din ce in ce mai des se
recunoagte cii apicultura a devenit o
problem3 de profesionist, o meserie ca
oricare alta, dar nici un cuvlnt despre
grija forurilor tutelare faf5 de acest
apicultor profesionist.MB bucur cd; se intlmpli3 una ca
asta, vezi recunoagterea apicultorului ca
profesionist, a necesitafii existenfei lui,
dar dincolo de toate conjuncturile,
recunoagterea meseriei de apicultor,
doblndirea statutului socio-profesional
corespunzdtor reprezinta in cazul nostru
un semn de recunoagtere de catre noi
ingine a propriei vocafii dar numai at l t ..Ag vrea si3 fie o alffel de prezentare declt
am facut-o in trecut tot intr-on numar a1revistei "Romlnia apicol5': dar daca nu
are reacfii palpabile din partea forurilor
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 25/34
competente totul devine a p l de ploaie.
Teoretic e relativ bine, dar nu gtiu dace de
aceasta data am izbutit s5 prezint situa!ia
aga cum o glndesc.
Oricum "orice inceput se vrea
fecund", numai cd, deqi sunt dispus s5 ma
dedau risipei cu explicafiile, nu mi-e inca
limpede daca con;inutul e bine infeles sau
DORIT. in acest inceput de drum propun
sa ne acordam reciproc o gansd. Noi
apicultorii sa devenim adevarat
profesioniqti iar cei de sus sa ne
recunoasca prin prevederile din legislapa
muncii. Apicultori sunt, baze melifere
agijderea, timp ~ioc de comentat DA, gi
fie, ca in cadrul filialelor apicole din judefe
qi sub obladuirea Ministerului Muncii ~iProtecfiei Sociale, apicultorul profesionist
- meseriag, s5 prospere. E i bine,
increderea, certitudinea este gi in scopul
acestui articol. Cu vorbele altui apicultor:
"chiar pentru asta m-am agternut la scris".
REGISTRUL AUTO ROMANCalea Grivitei 391, sector 1.78341 Bucureqti
Nr. 7593 din 21 .X11.98
C g t r e
ASOClATlA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA
str. Thomas Masaryk nr. 17, sector 2, 70231 Bucureqti
Referitor la scrisoarea dv. privind efectuarea inspectiei tehnice periodice a
pavilioanelor apicole v5 comunicam urmatoarele:
In cazul i n care este pos ib il i deplasarea vehiculului, inspectia tehnici
periodic5 se poate face la oricare statie de inspectie tehnici periodica autorizata.
In cazul i n care nu este posibila deplasarea vehiculului, inspectia tehnicg
periodici a acestor vehicule se poate face gi la locul de garare, in acele a~i onditii i ncare s-a facut ~i erificarea tehnica in vederea omologarii: asigurarea deplasarii, a
chipamentului de protectie (dac5 este cazul), a unui tractor pentru verificarea
nctionarii sistemelor de frinare gi de iluminare semnalizare. i n acest caz, inspectia
hnic l va fi efectuat i nurnai de ciitre reprezentantele R.A.R.
i n ultirna perioada a aparut insa diversificarea foarte mare a activiEttii
prezentantelor, in conditi ile i n care numarul de personal a ramas practic constant;
e Ifinga activititile desfagurate la sediul reprezentantei se desfaqoari acurn gi
ctivitati de auditare a atelierelor de reparatii, a statiilor de inspectie tehnica, etc. Din
cest rnotiv, posibiliti itile practice de a rezolva problema i n acest fel sunt destul de
rnitate, deplasarile la locurile de garare fiind rnari consumatoare de timp.
In consecinp, va rugarn sa aveti in vedere ca, prin filialele A.C.A. judetene ~i
rin punere de acord cu reprezentanp R.A.R. locali , sg organizati aceasta actiune,
colo unde este posibil, prin gruparea efectuarii acestor inspectii astfel incit la o
ingura deplasare s i se efectueze inspectia tuturor pavilioanelor dintr-o anume zon5,
entru ca problerna s& fie rezolvaa intr-un numar minim de deplasari $i cu un minim
onsum de tirnp. Este recomandabil ca, impreuna cu geful reprezentantei R.A.R., s i
e intocmeasca o programare sau un grafic a1 deplasarilor.
In alte conditii, degi i n principiu suntern de acord cu verificarea la locul de
arare, nu vom putea pune i n practica decfit cu mare dificultate cele stabilite sau
iar vom f i nevoiti sa aminam sau sa anu lim deplasirile, din cauzele mentionate
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 26/34
G ~ D U R I A ~NCEPUT DE ANCostin N ED ELC U
I Surtt urr tiin ir rrpicultor cle .?Icrni yi pe lfirtgri profesicr me([ rle ingirter constructor imif"c (/imp ,si perrtru nlhinc Pot spurre "tf inrir" (leottrece e.~perien~nren pe cont proprirr este rle nirmrri
cfi!ivrr crrri. AltfeI cu rrlbinelc sun1 crmilirrriznt rle multd vreme, rleonrece hurricul mey sc ocupn cu
rrcrcrstri fr~tmonsri irrdeldrricire, Irr crrre mrri pcrrlicipam $ i cu din crinrl in cirrrl. lncepcirr(l rlirrncmstri vnrri nnr Irottircit sri mri implie mni mrrlt in creyteren crlhinclor, sri-mi formez o mrri hunri
cevn mni mull. Fnctorul umnrt irrfluentmzri i r r cen mni mare mrisurri rnnrlnmerrtul in npicultirrti,
este prohabil cel mni importlmt yi este rrecesnrri o instruire corespurrzritorrre. Pcirrri ncum rtu rrm
hrr:ri teoreticri yi prncticri prirr pnrlicipnrnr l r r cursurile grrrtuite orgnni:crte cle A.C.A., pr in
rrbonnmentul In rrvistrr "Romcinirr rrpicoli" gi nlte rrc{iurri yi rliscurii cu nyiculrorii rsperirncntnfi.
Pot sri spun ctS cl(rcri penlru mine cresleren nlhirrelor n fost un hobh.y, crcum clorcsc s r i f i e
RVUI n plcrrr pe cure s6 cnut sri-1 urmriresc irrtlmpronpe, a fost a elrrpn' in cnre nm criutnt sri-mi
irr.suye.sc dirtrrmicrr fnmiliei rle nlhine in rlrcursul unu i nrr. La itrceput rrm fricut multe greyeli din
care crm (rvrtt (Ie invri!nt, nm inti lni t multe obstncole chinr deznrmante, urrele existii yi i n prezmt,
.
clnr mi-crm propus sri trec peste tot yi nstlr clntorilii fcrptului cri i r r ultimirl l imp roaclele nu inceput sri
se vntlri.Pe viitor mi-nm propus cn sd obtirr urr profit ir tc l~eren l i t rle mic, ceerr cc pentru mirte
problemn se reduce perttru incepuf In un pl rn cle venituri yi clreltuieli mirru!ios intocmit yi
respectcrt yi rrstn rleonrece in eecononrin cle picrtri tonte nctivitritile i r r crrre se face a investitie in hnrri
yi nrund trehuir sri nclucri yi profir.
GLtrlesc cri i n primul r i nd trehuie sri merg irtrrirrte pe forte propri i ~i sri nu mri hnzcz pe
cijutor clirr nltri pnrte, crici In urr mornerrt rlnt voi oh!ine yi njutor. 0 ortcluzie 111enre urn cijurrs este
cri o sfupirrti micci rtu rerrtecrzri, rrslrr in ctrzul ht crrre esistii limp yi rloresc sri grisesc urt rrumtir
rr(1ecvrrt cle frrmilii cle nlhirre cnre sri-mi coresl)unclri rlirr tonte purrdele rle velrre.
Mul!umitri Asocirr!iei Crescritorilor cle Albirte ncrim in Ronrrinirr existri Legm ApiculturiiI
I ceerr cr reprezintri urr print prrs forrrte iml)ortrrnt, nrrri cr1e.s cri (rcerrslri I g e crre un crrrrrcter
stimulati~.Este fo(irte cr(1evtirrrt cri in conrli!iilc crcturrle rrle economiei din !crr(r rrorrstrri rrpicultorii
clevin din ce in ce mrri pu!irri gi frirri o investitie pentru incepuf de ccitevcc miliorrne de lei nu se
ponte porrri i r r creyterm crlbinelor. Mai este nevoie rle o jresibilitntr ~i cle o putere mare cle ndnptnre
Irr sclrimbririle de orice nrrturri care npcrr cn de nltj2l in oricc clr~mmiu.
Acum sun1 necesare cunoylin!e nu numai cele legnte strict de fnmilicr rle nlhine, prohlemele
errre rrpnr surrt de orrlin tehnic, ecorromic snu jirri(1ic yi frirri o hunri,formrrre yrofesiorrnlri nu pot f icleptiyite.
Rrrl,ortirl verrituri / clreltrtieli este irrrliccrturul rle lc r ccrre nm pornit i r r rr-mi rerttnbilizrr
stupirtrr. Aceastn se poale fnceJie mririrrd verriturile prin riclicrrren prefului proclusului (cu ccn ntrri
mare portrlere i incl mieren) ceecr ce prnctic nu se ponte, f i e prin micgornrm chelfuielilor snu chinr
eliminnrea pierderilor. Penlru ncensta consirler cri primordinl estc Irirgiren orizontului teoretic pr inpnrlicipnrea In cursurile orgnniznte de Asociafie, documenta!in tehnicd cu nutori de prestigiu,
npicultorii experimentn!i, profesioniyti y i nu in ultimul r i n d pentru n f i bine $i rnpirl informnt
nbonamentu/ In revism lunarri "Romrinia apicolri". De nll jel in paginile "Romriniei npicole" in
uhimi i nni nm ohservat o pondere tot mni mare n nrlicolelor rle marketing / manngement $icitesc
cu foarle mure interes relnlrir ile i n cnre npicultori d in @rile cu o ecottomie cle pinpi indelungatri
prezirrtri prohlemele ye ctrre Ie-nu nvut $i rezolvdrile pe care le-nu grisit.
Drrtoritri evolrr~iei npicle (I cuno~tin!elor $tiin!iJice cn i i n situn~i iloreconomice, este
necescrrri o informare permnnmtri, crltj2l vrr f i repede rlepdyit. Un mare avnntnj este INTERNET-ul
crrre rerluce clistnn!ele gi costurile extrem de mult, npicultorii de pe tot globul nu posibilitnten sri i r r
legriturcr instnntarreu $i pot cercetn bnzele de (late din diferite {rir i cu costuri minime.
Consider cd pr in mririrea rubric ii de micn publicitate $i publicaren (Ie nnun!uri grntuit,
revistn vn deveni mai cciutntri.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 27/34
La fnceput de an
PXRERI DESPRE REVISTA N O A S T ~
Excelenfa-Sa Domnul JAMES ROSAPEPE
Am basadorul S tatelor Unite ale Am ericii la Bucurepti:
"Sunt on mare admirator a1 apiculturii romlnegti unde am observat poten!ialul
imen s, o bogatd istorie gi crescdtorii de albine au juc at gi joacd un rol imp ortant in
acest cadru.Apreciez ocazia de a vedea in revista "RomBnia apicold" promovarea
efortorilor ambasadei noastre de a simplifica procedurile de obfinere a vizei pentru
romsni.
Apreciez gi rnai molt faptul cii revista a preluat anun!ul (in nr. 10/1998 la pag.
19).
Doresc noroc apicultorilor romlni pentru noul an gi LA MULTI ANI!" (urarea afost f i c u t i in l imba romani) .* *
Domnul CRlSTlAN TRlFapicultor din Oradea, udepl Bihor:
"Stimati domni,Cu admiratie pentru dumneav oastri, doresc s i v i felicit sincer pentru munca
d e pu s i in a mentine nivelul informational la linia de plutire pe cat este posibil, in acestemomente vitrege apiculturii. M ic a r n oi cei s tipa niti de pasiunea pentru apiculturi3, in ciuda
piedicilor, s i nu o I i s i m s i di sp ar i deoarece a fost prac tica ti de m opii pi strimo pii noptri pieste binecu van tati ca $i roadele ei. Deci sA ne inc ur aj im unii pe altii pentru a puteacontinua.
V i multum epte cu stimi3, un s implu ap icultor."
Domnul ION P~RGHIEapicultor din Vicovu de Jos, judetul Suceava:
"Stimati editori, membri ai colegiului de redactie,i n pr imul rand vreau s i v i urez LA MULTI AN1 pi s in it at e, s i v2 dea Dumnezeu tot
ce v i doriti, putere de m u n c i ca s i ne puteti scrie frumoasele articole care le apterneti inre vi st i pi care ne trezesc spiritul pi initiativa de a ingriji albinele cu cat mai mare dragoste pidevotament. Ap vrea s i - l felicit pi s i - i mul\umesc frumos domnului ing. Eugen Marza care ascris atst de frumos despre con sitean ul meu loan Vicoveanu pe care I-am cunoscut bine."
Potrivit art. 206 din Codul Penal responsabilitatea juridic5
pentru continutul articolelor publicate apaeine autorilor. De
asemenea, in cazul unor agentii de pres5, publicatii qi personalitati
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 28/34
sanofi santC animale romiinia s.r.1.
FILIALA SAN OFI SANTE NUTRITION ANIMALE
Srr. Cristofor Columb 13, sector 1,
Bucuresti 7018 1
tel: (011211 7363; fax: (01) 21 1 7427
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 29/34
ar ue inlormare apic0l i l internar~unara reuacrrtr suo ausplclr
l n s t i t u t u lu i I n t e rn a f io n a l de Tehnologie gi Econornie ApieolH sl A P I M O N D I A
iie
MARKETING APICOL
SE POATE PREVEDEA PRETUL MIERII?Prof. Carl SHAE'ER
Departamentul de Econornie Agrars - Universitatea A&M Texas-SUA
In timp ce tendintele pe termen lung in ce privegte productia de miere din SUAevidentiaza o scadere, importurile crescute au aprovizionat cerintele din ce in ce mai mariin consumul mieri i in SUA.
Pretul pro du c~ toru lui xceptional de ridicat in 1996 gi 1997 a fost datorat se pare
cantitatilor de m iere destul de mici din stocul m ondial .Cregterea importurilor i n ultimul timp gi intr-o mai mica m asurii creqterea stocurilor,au condus la o scadere upoar3 a preturilor in SUA i n 1997 i n timp ce pretul la vgnzarea cuamanuntul qi profitul au ramas la fel de neconvenabile.
Preful (cost) de productie al mierii in 1998 va depinde i n m are rnasura de 3 factori:- productia de miere;- managem entul stocurilor ca raspuns (rezultat) la pretul agteptat;- rolul importului de m iere ca parte din totalul cantitstii de miere din SUA .in prezent, programul guvernamental de sustinere (subventie) a pretului nu mai
ex is ti. Productia de miere este i n continua scadere, degi consumul este in cregtere. Acestconsum a fost asigurat prin importuri. Exportul este slab, dar stabil - 4% din productia SUAiar prep 1 s-a stabilizat.
intr-o foarte elementari prezentare se sugereaza factorii majori care pot influenlapretul de la an la an. Care sunt Determinantii pretului mierii? 1. Producfie; 2. Stocur i ; 3.Importur i ; 4. Fa cto rii c ere rii (interni, exporturi); 5. M ark etin g (care asigura profitul).
Productia interna, contributiile la stocul intern, importurile, reprezintg cantitateatotal5 anuala,
Consum ul intern, exporturile, iegirile din stoc, diferentele i n activitatea demarketing reprez ints cererea la nivelul produc8torului.
Modificarile la n ivelul ofertei sunt in general m ai mari decgt cele la nive lul cererii.De aceea, factorii care influenteaza oferta sunt factori critici cgnd se incearca explicareamodificarilor de pret.
in timp ce productia se poate predetermina, stocurile gi importurile influenteaza
pretul. Aceasti situatie poate face dificila prevederea pretului deoarece preturile marim5resc importul gi acest fapt conduce la scgderea pretului ~implicit a imp ortului $.a.
Pentru a se individualiza efectul fiecarei variabile asupra pretului se cere un numardestul de m are de ani pi date.
Traducere din American B ee Journal, nr. 5, mai 1998.
=PIE A P I C O L ~
ULElURlLE VOLATILE ~MPOTRIVAVARROOZEI
C hia r d a c i s tu pa ri i au i n c ep u t s i s e o b i ~ n u i a s c i u i n am i cu l n r. 1 a l
a lb ine lor Varroa Jacob son i lup ta co nt i nu i .C e r ce s to r ii i n c e a r c i s i g is e a s c i a lterna tive la me tode le ch im ice ex is ten te
da to r i t i apa r it ie i mecan ismu lu i de rez is ten t i semna la t i n l ta i ia $ i da to r i t i i nce rca r i lo r
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 30/34
de a elimina reziduurile care ar putea apare i n miere gi ceara datorita folosirii
indelungate sau incorecte a chimicalelor.
0 noua metodi ar putea fi aceea a folosirii uleiurilor volatile (eterice)
impotriva varroozei.
Robert C. Noel, stupar american din Cuhberland, Statul Maryland a
descoperit c3 folosirea uleiurilor volatile reduce drastic infestarea cu parazitul
Varroa.
i n vara gi toamna lui 1995, Robert C. Noel a hranit familiile de albine c u sirop
continsnd u leiuri volatile i n special ulei de perigor (Wintergreen Oil). El a amestecat
10 la 20 de picaturi (112 c.c.) de ulei in 453 grame de zahar intr-un vas de un litru
restul cornplet5nd cu apa calda. El a hranit albinele cu acest sirop folosind un
hranitor de urdinig. Dupa 30 de zile de tratament infestarea s-a redus drastic, albinele
fiind aproape fara paraziti.
Robert C. Noel, folosegte uleiurile volatile i n 3 moduri: sub forma de sirop,
sub forma de turte gi sub form3 de ali fii pe fsgii de plexiglas.
Dupa primele comunicari facute de Robert C. Noel gi Marry Mallow - fost
pregedinte al Asociatiei Stuparilor din Statul Maryland - prof. James W. Amrine -entomologist la Universitatea West Virginia - a inspectat familiile de albine gi prinstudii a ajuns la urmatoarele concluzi i:- tratamentele cu uleiuri volatile sunt eficiente daca ele ajung in aria de puiet;- folosirea uleiurilor volatile sunt capabile sa ucida parazitii Varroa prin
contact direct i n 24 ore sau mai putin. Albinele nu sunt afectate de uleiurile volatile;- se pare ca uleiurile volatile pe flgiile de plexiglas sunt capabile sa rupa
buna functionare receptorilor chimici de pe tarsiile gi partile bucale ale parazitilor.
Parazitii nu mai sunt capabili sa recunoasca o larva matura de albin5 datorita
prezentei uleiurilor volatile;- i n prezenta uleiurilor volatile se pare c3 parazitii nu se mai po t reproduce
normal. Pe fondul mai mul tor celule cercetate s-au gasit paraziti imaturi rnoqi.
In concluzie se pare c3 uleiurile volatile rup mecanismul reproducerii
parazitului Varroa.
Sa fie oare uleiurile volatile medicarnentele viitorului i n lupta impotriva
varroozei?
Traducere de Gheorghe T A M A ~ in American Bee Journal, nr 6, 1998.
PERFORMANTA FAMlLllLOR DE ALBINE CU COMPORTAMENT IGlENlC
PNTR-o STUPINA COMERCIALAMarla SPIVAK, G a r y S . REUTER
Departarnen tul de Entornologie al Universitatii din Mineso ta St. Paul. SUA
Colonii cu rnhtci irnperecheate natural dintr-o linie de albin5 italiana (A . ligustica)cu comportament igienic dezvoltat au fost cornparate cu colonii dintr-o linie neselectionat5
pe comportarnent igienic, tot din rasa albinei italiene.
S-au cornparat urmatoarele caracteristici:- rata indeparthrii puietului ornorat prin inghetare;- gradul de infectare cu puiet v5ros;- inciden!a locii americane;-produc!ia de rniere;- numhrul de paraziti varroa pe albinele adulte.
Coloniile cu comportament igienic au indep5rtat semnificativ mai mult puiet
inghetat decat coloniile neselectionate.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 31/34
S-a gis it rnai putin puiet varos, nu s-au imbolniv it de l oc i americana ~i au produsmai mult i miere.
S-au gisit de asemenea rnai putini acarieni Varroa in 3 din 4 stupine.Acesta a fost primul studiu care s3 evalueze liniile de albini cu comportament
igienic in colonii i n d m p deschis, cu rnitci imperecheate natural.Comportarnentul igienic al albinelor este un mecanism de rezistenti la maladiile
puietului gi este unul din modurile de apirare irnpotriva acarianului Varroa.
In ciuda avantajelor evidente pe care le aduc farniliile selectionate pentrucomportamentul igienic, putini crescitori de rnitci selec!ioneazi acest caracter. Scopulacestui studiu a fost acela de a se compara familii cu rnitci irnperecheate natural, provenitedintr-o linie de albine italiene cu un pronuntat caracter igienic (A.m. ligustica spinola), cufamilii provenite dintr-o linie cornerciali de albine italiene neselectionate pentru acestcaracter (martor).
In studiile precedente care au urmirit relatia dintre comportamentul igienic pirezistenta la boli pi acarieni, coloniile testate s-au format cu mitci insimintate artificial.Acest studiu s-a facut pe familii formate cu rn5tci imperecheate natural.
S-au enumerat urrnitorii parametri (caracteristici):- (procentul) rata eliminiri i puietului omorat prin frig;- prezen\a puietului v5ros (nivele de infectie);- prezen!a locii americane;- productia de miere;- numarul de Varroa pe albine adulte.in general, apicultorii comerciali folosesc mitci imperecheate natural, doar
crescitor-ii (selectionatorii) de rnitci utilizeaza insamantarea instrumental&In primul caz poate exista un control genetic al acestui comportament igienic prin
saturarea arealului de imperechere cu trantori proveniti din familii care manifest5 acestcomportament.
Pentru selectionatori, mitcile obtinute trebuiesc testate pentru urrn5toarelecornportamente:
- eliminare a puietului omorst prin frig;
- incidents puietului varos pi a locii americane;- prezenta pi in ce masuri a Varroa;- productia de miere.Selectarea cornportamentului igienic nu compromite productia de miere, aceste
doui trisaturi fiind corelate pozitiv genetic.Traduce re Si prelucrare din revista APIDO LOG IE, m ai-iunie 1998.
PRODUSE APICOLE
MIEREA - RlSCURl $I EFECTE ADVERSE
D r . K a r s ten ~ S T E Di D r . Uwe LANG (doctor in medicina)Geissen, Gerrnania
Botulismul infantil
Botulismul infantil, insotit de constipatie ca prim simptom a fost pentruprima oara descris i n 1976.
.In 1989 s-au gasit mai mult de 600 cazuri i n SUA. Unele studi i (Arnon, 1979)au descoperit asocierea dintre botulism ~ihrrinirea cu miere a copi ilor la 27-29% dincazurile cercetate.
In cel mai recent studiu (1989, Spika) s-a gasit indrept lti ts aceastri asocierela 15% din cazurile studiate.
Studii microbiologice au arritat c i 4% - pPna la 25% din probele de mierecontineau spori de Clostridium bofulinium. Aceqti spor i sunt rezistenti la temperaturimari p5nS la l lO°C, la temperaturi mai mari fiind distruqi dupri 30 min.
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 32/34
0 ipotezs privind etiologia stabilegte c2 i n intestinul copii lor exist2 diferentecalitative gi cantitative i n ce p r i ve ~ telora intestinal2 in functie de forrna de hr2nire(lapte rnatern sau inlocuitori). Aceste diferente pot inf luen9 germinarea, rnultiplicareagi dezvoltarea (elirninarea produ~iloroxici) i n urrna ingestiei sporilor de Clostridiumbotulinum.
De exernplu, este cunoscut din studii in vitro, cs anurnite specii deruterobacteriaceae gi Clostridia pot dist ruge toxinele botulinice gi inhiba dezvoltareaC. botulinium.
Deoarece cunogtintele nu sunt complete in acest sens se interziceadrninistrarea rnierii i n hrana copii lor rnai rnici de 1 an gi i n special celor rnai rnici de6 luni, din motive de sigurant2.
Traducere din American Bee Journal nr. 5. rnai 1998.
SlTUATlA LOCI1 AMERICANE - DILEMA INDUSTRIEI APICOLEA. MATHISON
Pre ~ed in te l Cornitetului Industrial al Fermierilor apicoli din Australia
Trebuie s i ie recunoscut faptul c i oca arnericani atinge propoqiile unei epidernii inintreaga industrie apicola australiani, 30% din totalul stupinelor avind 1% din totalulstupilor infectati.Situatia a luat amploare din 1977 cind rnai putini de 1% din totalul apicultorilor aveauloca in familiile lor.Unii apicultori din sectorul cornercial prornoveazi in prezent conceptul de utilizare,universal valabil, al antibioticului oxitetraciclina (OTC) in profilaxia locii arnericane.in America, OTC a fost cu succes folosit2 in profilaxia bolii pentru rnai rnult de 30 deani.In acelagi tirnp, procentul stupilor infectati in SUA a crescut de la 1% la 100% in unele
locuri.Asociatiile de producetori cornerciali de rniere pi a polenizatorilor din Australia care aupistrat stupinele libere de loca printr-un management corect, disciplinat se gisesc dinnou in fata acestei boli cauzate de neglijen!a pi nepisarea altor apicultori din zonele cuo mare concentratie de farnilii de albine (necesare polenizirii sau productiei de rniere).in tirnp ce trebuie recunoscut ca loca arnericani este epidernici, este probabil ca 60%dintre stupine s3 fie libere de loca in prezent.Legile curente sunt inc2lcate prin transrniterea bolilor pi a rnierii cu reziduuri de OTC,intre t ir i, i n cantiti ti rnari, bine irnpachetate (rnascate).in !imp ce industria poate pi trebuie sB f ac i mutt rnai rnult pentru a se autoregla, peterrnen lung epecul i n a face ceva acurn pentru a controla loca arnericana, va conduce
la situatia de a se utiliza oxitetracicilina in 100% din stupi pentru a se controla loca pi asupravietui industria apicol2.OTC, depi este singurul medicament disponibil cu prescriptie pentru a controla locaeuropeani, este utilizat pi in tratarnentul locii arnericane $i este irnportat la cerere.F i r i reguli de discipl ini pi legislative, precum $i f i r i controlul rnierii la vAnzitorii engross nu se vor putea preveni unele infectii.Degi este probabil ca utilizarea pe scari largi a OTC de citre apicultorii cornerciali,pentru a 'trata loca arnericani, s i fie cel rnai eficient tratarnent pentru loc i,consurnatorii de rniere vor deveni conptienii, inevitabil, de faptul c i rnierea esteobtinuts (produsi) ut iliz ind un antibiotic pi c i aceasta nu rnai este un produs pur. Vaexista probabil o reactie a pietii.in ultirnul tirnp, utilizarea antibioticelor in producerea hranei ornului cum ar fi produsele
anirnaliere a devenit o problem2 a cornunit8!ii rnedicilor pi oarnenilor de ~t i inta.Antibioticele folosite considerate ca fiind eficiente permanent in tratarnentul unor boliale ornului sunt in prezent in situatia de a fi retrase din tratarnentul rnultor infectii
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 33/34
comune, in patologia umana ~i se prevede a deveni inutile in tratarnentul rnultor boli
data fiind rezistenta ageniilor patogeni ai bolilor la antibiotice.
Deci este probabil c3 utilizarea antibioticelor in profilaxia unor boli care afecteaza
obtinerea de produse pentru hrana omului, s i ie abandonat3 in viitorul apropiat.in acest context, industria apicoa poate deveni falimentara ~i cu nici o variants de
salvare prin folosirea sau interzicerea utilizarii OTC. De aceea productia de miere,campaniile de irnbuteliere $i securitatea pieiii, in prezent va suporta o presiune mare a
importurilor creind o multime de pierderi serioase.Astfel, deocamdata, singura solutie ramhe un management corect, distrugerea
materialelor infectate, ca m3sur5 de profilaxie in aceasta boala.Traducere din The Australasian Beekee per, iunie 1998.-
Dr. HA CHIRO SHlMANUKlPre ~e din te l I .B.R.A.
(International Bee Research Association - Asociatia lnterna tionala a Cercetarilor Apicole)
S-a ndscut qi a copildrit in Hawai; qi-a luat bacalaureatul qi licenfa la
Universitatea din Iowa, Hawai.
Shim, aqa cum este cunoscut de cei mai mulfi prieteni, a studiat apiculturacu Dr. Walter C. Rothenbuhler. Dupa terminarea facultafii (1963), s-a angajat la
Departamentul de Agricultura din SUA la laboratorul pentru apiculturti din Laranne,
Wyoming. in 1966 s-a transferat la Beltsville in Maryland ca qef de investigafii in
bolile albinelor. in prezent este cercetator qef in cadrul aceluiaqi laborator din
Beltsville, eel mai vechi laborator din USDA (Departamentul de Agricultura din SUA).
Dr. Shimanuki a scris multe articole qti infif ice qi capitole de caqi ocuprindu-
se in primul rdnd de bolile albinelor, nutr ifia albinelor legata de patologie.
Unul din multele lui roluri este sa serveasca drept legatura, consultant,
reprezentant tehnic in universitcifi, agenfi i de stat sau federale, la nivel guvernamental
qi in diferite organizafii nafionale qi internafionale.
Dr. Shimanuki a fost membru a1 Consiliului /BRA editor SUA a1 publicafiei
APIDOLOGIE, membru a1 Comisiei de Patologie apicold a APIMONDIA, membru in
Agenfia SUA pentru albinele africanizate qi in grupul de lucru tehnic pentru parazitii
traheali, precum qi membru in Comitetul celor 3 fari - SUA, Canada qi Mexic. Dr. Shim
a fost membru in IBRA, Societatea americand de Entomologie, Societatea americana
de Microbiologie, Sigma Xi, Societatea pentru Patologia Insectelor, Federatia
Americana de Apiculturri, Asociatia Producatorilor Americani de Miere, Societatea
Apicultorilor din Est, Asociafia ~mericana Apicultorilor Profesioniqti, membru de
onoare in Asociafia lnspectorilor Apicoli din America.
Alegerea lui ca preqedinte a1 /BRA vine ca o urmare a vastelor cunoqtinfe
acumulate in apicultura.Dr. Shim a vizitat laboratoare apicole din SUA, Mexic, Canada, Paraguay,
Brazilia, Japonia, Vietnam, Tunisia, India, Pakistan, Tailanda, Israel, Yugoslavia,
Polonia, Germania, Franfa, Italia, Anglia, Noua Zeelanda, Costa Rica, Belgia,
Argentina qi Egipt.
Casatorit cu Susan, au 2 copii: Eli qi Annie. Susan este apicultoare in
adeviratul sens a1 cuvdntului, avsnd 35 familii de albine in Maryland qi in New York, a
cdqtigat multe premii pentru miere, ceara, refete culinare.Traducere din Bee Wold, n r 3/1998.
Traduceri ~ i re lucrar i de ing. Eliza COZMA-CAUIA
RUBRICA' REDACTATA"DE BIOL. MIHALELA JERBAiV
Mrmbru rlr Ot~oarrnlAPIMONDIA
7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999
http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 34/34