Post on 26-Feb-2018
7/25/2019 rezumat2pato
1/12
Senzatia informatii despre realitatea externa sau a propriului organism,
transforma excitatia de la receptori in imagine subiectiva la nivelul
analizatorilor corticali.
Perceptia rezulta din corelarea operatiilor de analiza si sinteza a datelor
senzoriale.Tulburari ale perceptiei
Hiperestezia creste intensitatea senzatiilor percepute se intalneste in:
neurastenii, debutul unor afectiuni psihotice, boli infectioase, hipertiroidie,
intoxicatii.
Hipoestezia scade intensitatea senzatiilor. Se intalneste in: depresie,
oligofrenii, schizofrenie.
Sinestezia perceperea pe o cale senzoriala diferita a unui stimul receptat la
nivelul unui analizator (ex. auditie colorata). Se intalneste in: intoxicatii cu
mescalina, S!, cocaina.
Agnoziile incapacitatea subiectului de a recunoaste obiectele dupa
calitatile lor senzoriale.
"luzia perceptie eronata cu stimul real #ziologice (optice etc.), false
recunoasteri (iluzia sosiilor), pareidoliile (iluzii cu deosebita intensitate a
fenomenului iluzoriu). "luziile patologice se intalnesc in tulburari functionale
sau leziuni ale analizatorilor, sindroame febrile, stari confuzionale, stari
onirice, nevroze obsesivo$fobice si isterice, debutul psihozelor schifrenice,
starile depresive.
Halucinatiile perceptiile fara obiect: auditive, vizuale, olfactive si gustative,
tactile.
Pseudohalucinatiile impuse de o entitate straina, la care nu se poate
opune si nu le poate controla prin propria vointa: acustico$verbale (voci
interioare, ecoul gandirii etc.), psihice vizuale, psihice motorii.
Sindromul de automatism mintal %learambault &andins'i grupeaza in
acelasi sindrom haluncinatiile psihosenzoriale si psihice reprezentat de
triplul ecou (al gandirii, lecturii, actelor), triplul automatism( motor, idei,
ideo$verbal si halucinatii psihice anideice (fara tema, intamplatoare).
ulburari ale atentiei
Hiperprosexia cresterea atentiei: tulburarea obsesiva fobica, cenestopatii,
deliruri hipocondriace, stari maniacale.
7/25/2019 rezumat2pato
2/12
Hipoprosexia diminuarea atentiei: depresie, retardism mental, situatii
anxiogene etc.
prosexia abolirea atentiei: stari confuzionale, sindromul catatonic,
demente si oligofrenii
ulburari ale memoriei
*. ulburari cantitative: Hipermnezii (evocari involuntare rapide si
usoare): dementra, paranoia,$ +entismul derulare involuntara a unor amintiri si idei$ iziunea retrospectiva subiectul retraieste in cateva momente
principalele evenimente din intreaga sa viata.Hipomnezii evocari lente si di#cile: lapsus, amneziile (anterograde,
retrograde, anteroretrograde).
-. ulburari calitative$ paramnezii evocari deteriorate ale evenimentelor recente$ criptomnezia iluzie mnezica, subiectul crede ca o idee, lucrare
este a lui si e convins de asta.$ falsa recunoastere o persoana necunoscuta anterior de subiect
este considerata drept cunoscuta$ iluzia sosiilor e altcineva in corpul unei persoane cunoscute$ falsa nerecunoastere o persoana cunoscuta anterior de subiect e
necunoscuta$ pseudoremnisciencele subiectul traieste in prezent evenimente
reale din trecut: sindromul &osa'ov
$ ecmezia subiectul se intoarce in trecut si retraieste activevenimente reale
$ confabulatiile reproducerea de catre pacient a unor evenimente
imaginare.
ulburari de gandire
*. ulburari in ritmul gandirii accelerarea ritmului gandirii si lentoarea
ideativa-. ulburari in uenta gandirii
$ fadingul mintal scaderea progresiva a gandirii, incetinirea ritmuluiverbal
$ bara/ul ideativ oprirea ritmului ideativ0. ulburari in ansamblul gandirii
$ ideile dominante: idei care se detaseaza din contextul celorlalte idei
si care se impun 1 hipervalorizare
7/25/2019 rezumat2pato
3/12
$ idei prevalente se impune gandirii ca nucleu al unui sistem
delirant$ idei obsesiva se impun gandirii, o invadeaza, contradictorii cu
personalitatea individului$ idei delirante dezacord evident cu realitatea, dar in care bolnavul
crede indiferent de logica: de persecutie, depresive, hipocondrice(boala incurabila de care sufera), de gelozie, de #liatie (nu apartie
familiei sale ci uneia divine), de infentie si reforma, de grandoare,
de relatie, de inuenta, meta#zice si cosmogonice.
!elirurile sistematizate sunt idei delirante care construiesc /udecati si
rationamente cu aparenta logica dar pornind de la postulate false.
!eliruile nesistematizate sunt deiruri in care structurarea ideilor
delirante este mai redusa, nemaipastrand o aparenta logica si pentru
care subiectul nu cauta o argumentatie rationala.
2. ulburari operationale ale gandirii: pasagere si reversibile, se refera la
scaderea randamentului si e#cacitatii operationale a gandirii si a
capacitatii de creatie. Pot # si permanente: retardism mental
(nedezvoltarea gandirii) si dementele (progresive) care sunt scaderea
globala a intregii vieti psihice.
ulburari ale comunicarii
erbale:
le debitului
$ hiperactivitatea verbala simpla ux de cuvinte crescut$ logoreea cresterea ritmului si debitului cuvintelor$ hipoactivitatea simpla vorbeste ezitant si monoton$ inactivitatea totala (mutismul) involuntar$ inactivitatea totala (mutacismul) voluntar
le ritmului verbal
$ tahifemia accelerarea ritmului limba/ului$ bradifemia incetinirea ritmului limba/ului$ afemia imposibilitatea de a vorbi
$ ritmul neregulatulburari ale expresiei gra#ce (scrisul)
$ hiperactivitatea (graforeea) nevoia irezistibila de a scrie, se
manifesta simultan cu logoreea (in manie, schizofrenie)$ inactivitatea asociata mutismului
7/25/2019 rezumat2pato
4/12
faziile ansamblul tulburarilor de exprimare si intelegere a
limba/ului oral si scris datorat unei leziuni cerebrale circumscrise si
unilaterale.
ulburari ale comunicarii nonverbale: tinuta dezordonata, ra#namentul
vestimentar, tinuta excentrica, pervertita (cisvestismul imbracamintenepotrivita cu varsta), mimica, hipermimiile, hipomimiiile, gestica, ticurile,
manierismul, negativismul, stereotipiile, perseverarile.
Tulburari de vointa functia psihismului prin care se produce actualizarea
si realizarea intentiilor: hiperbulia (deliranta, electiva), hipobulia (cu caracter
global3 electiv3 abulia), impulsivitatea, parabulia
Tulburarile de constiinta: constiinta formata din campul constiintei
integrator al prezentei in lume a subiectului (raportarea acestuia la semeni),
constiinta de sine (propria identitate) si constiinta morala
ulburarile ale claritatii si capacitatii de integrare a campului de constiinta:
$ obtuzia: bradipsihie cu hipoprosexie, scaderea supletei proceselor
de gandire, parafazii, gandire lenta$ hebetudinea deprindere de realitate$ torpoarea: brad'inezie, hipobulie, scaderea participarii afective$ obnubilarea denivelare a vigilitatii cu hipoprosexie severa si
di#cultati mnezice mixte$ stuporul: tulburare a vigilitatii 1 inhibitie psihomotorie (mutism,
a'inezie).$ soporul stare de somnolenta patologica$ suspendarea completa a constiintei$ criza epileptica, lipotimie,
sincopa si coma
Tulburari ale structurii campului de constiinta
$ ingustarea campului de constiinta focalizarea constiintei asupra
unei idei, actiuni etc de care subiectul nu se poate desprinde$ starea crepusculara: modi#care a claritatii constiintei cu debut si
sfarsit brusc in diferite grade asociata cu ingustarea lui. +entine o
activitate automata cu acte motorii coordonate 4 ulburaredisociativa isterica pierderea partiala sau completa a unei integrari
a amintirilor, constientizarii identitatii si a senzatiilor imediate si a
controlului miscarilor corporale.Starea crepusculara isterica subiectul traieste o experienta
semiconstienta de depersonalizare si stranietate centrata pe o idee
#xa.
7/25/2019 rezumat2pato
5/12
$ Personalitatea multipla pacientul isi asuma un numar de false
personalitati diferite.$ %onfuzia mintala forma de slabire si disociatie intelectuala.
5xpresia unei suferinte cerebrale acute.$ 6nirismul stare de vis patologic care invadeaza realitatea
bolnavului si care ii modi#ca comportamentul. !elirium 4 stareconfuzo$onirice.
$ 6neiroidia amestec de real$vis la care bolnavul asista si nu
participa.$ mentia stare confuzionala de intensitate maxima in care domina
incoerenta.$ !elirul acut sindrom confuzional. Poate # oniric, confuzie, stare de
agitatie, sitiofobie (intensa, agraveaza deshidratarea si epuizarea
organismului.
Tulburarile constiintei de sine
ulburari ale constiintei corporalitatii
ulburari de schema corporala de tip neurologic: sindromul
7erstmann 4 serie de agnozii, apare in leziunile emisferului
dominant3 sindromul nton 8abins'i 4 hemiasomatognozie si
anozognozie, in leziunile emisferului minor ulburari de schema corporala d enatura psihica: cenestopatii
(modi#carea cenestezei), sindromul hipocondriac (idei de intensitate
variabila privind starea de sanatate a pacientului), sindromul %otard
(triada de delire: negatie corporala, enormitate si imortalitate),desomatizare (indoiala anxiogena de a avea corpul transformat),
dismorfofobia (forma a depersonalizarii somatice, sentiment
patologic de neplacere si inferioritate), heautoscopia (perceperea
imaginii propriului corp ca o imagine in oglinda). ulburarile constiintei realitatii obiectuale
derealizarea sentiment de stranietate a lumii exterioare
ulburari ale constiintei propriei persoane
Personalitatea multipla tulburare de tip disociativ$isteric,
ingustarea constiintei ce duce la pierderea consecventei si
legaturilor obisnuite dintre diferite grupe de procese psihice. !epersonalizarea tulburare a sentimentului identitatii
somatopsihice personale cu destramarea curgerii existentiale si a
perceptiei lumii ca loc de desfasurare a acesteia. Se intalneste in:
surmena/, stari hipnagogice si hipnapompice, neurastenie, stari
depresive etc.
7/25/2019 rezumat2pato
6/12
Sindromul de automatism mental productia spontana involuntara
a vietii psihice impuse constiintei subiectului care isi pierde
intimitatea.
Tulburari ale conduitei motorii: agitatia, inhibitia motorie, catatonia,
impulsiunile, impulsivitatea, raptusul, fugile.ulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice: distonie acuta
(miscari lente, ale musculaturii axiale, fetei, limbii etc.3 a'atisia (senzatie
subiectiva de neliniste psihica si motorie3 dis'ineziile (miscari involuntare,
anormale, in regiunea periorala si a musculaturii axiale si extremitati).
Sindromul Par'insonian cea mai frecventa manifestare extrapiramidala:
bradi'inezia, bradilalia, bradipsihia, hipertonie plastica, tremor de repaus.
Tulburarile afectivitatii: ansamblul insusirilor psihice care asigurareectarea subiectiva dintre realitatea interioara si externa.
Tulburari ale dispozitiei:
$ Hipotimiile scaderi in grade diferite ale tensiunii afective:
indiferenta, apatia, atimia (accentuata scadere de tonus).$ Hipertimiile crestere a incarcaturilor afective: anxietatea
(nevrotica, psihotica, raptus anxios, echivalente somatice ale
anxietatii), depresia (prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea
trairilor neplacute, triste si amenintatoare.
!epresia de intensitate nevrotica: declansata psihogen, se manifesta subforma unor stari de tristete prelungita, lipsita de initiativa, intoleranta la
frustrare, insomnii, etc.
!epresia de intensitate psihotica #ecare din elementele sindromului
depresiv ating intensitatea maxima, modi#cand personalitatea si
comportamentul in sens pihotic.
!isforii stari de tip depresiv asociate cu disconfort somatic si excitabilitate
crescuta
5uforia crestere a dispozitiei avand o tonalitate afectiva pozitiva, expansiva
Sindromul maniacal dispozitia euforica 1 accelerarea proceselor gandirii,
excitatie psihomotorie si o serie de simptome de expresie somatica.
!ispozitia euforica e caracterizata prin bucuria de a trai, optimism
debordant, sentimente de omnipotenta si incredere nelimitata in fortele
proprii.
7/25/2019 rezumat2pato
7/12
Tulburari ale dinamicii dispozitionale uctiatii pe care le sufera
dispozitia: rigiditatea afectiva, labilitatea emotionala.
ulburari ale emotiilor elaborate: paratimiile (modi#cari calitative ale
emotiilor elaborate, neadecvate extrema in raport cu contextul situational),
invesiunea afectiva, ambivalenta afectiva (trairea simultana a dragoste$ura).9obiile reactie somatica si psihologica fata de obiectesituatii ce provoaca
frica: gorafobia (teama de locuri din care nu poate evada), fobia sociala,
speciale.
Comportamente agresive extreme agresivitatea: in tulburarile de
personalitate (perversii sexuali de tip sadic), tulburari dispozitionale, psihoze
acute, schizofrenie si alte deliruri cronice, epilepsie, intarzierea mentala,
circumstante organice.
Suicidul orice caz in care moartea e rezultatul actului victimei.
"nstante ale fenomenului suicidar: ideea de suicid veleitara (dorinta
tranzitorie de autodistrugere), santa/ul cu suicidul, tentativele suicidare,
sindromul presuicidar (fantasmele suicidului), suicidul disimulat (acoperirea
actului sub forma unui accident), raptusul suicidar (persoana se arunca cu
orice mi/loc), parasuicidul (automutilari, refuzul alimentar, refuzul
tratamentului).
%onduita suicidara organizarea comportamentului, regia actului suicidar.
9actori de risc pentru suicid:
*. Socioeconomici: faliment, soma/, pierderea unui statut economic,instabilitatea materiala si familiala, statutul marital, suicidul in functie
de sex, habitatul, statutul profesional.-. +eteorologici si cosmici e mai frecvent primavara si toamna0. Somatici riscul creste in bolile somatice precum durerea cronica sau
boli in fazele terminale2. 5reditare;. "n functie de varsta
Psihoza dezordine mintala care se manifesta in plan expresiv (prin
comportament, limba/ etc.) si a carui trasatura fundamentala este
incomprehensibilitatea.
ulburari delirante ideile delirante de lunga durata reprezinta unica si cea
mai pregnanta caracteristica clinica si nu poate # clasi#cata ca o tulburare
organica, afectiva sau schizofrenie.
Paranoia tulburare descrisa ca o psihoza cronica endogena, consta in
evolutia continua a unui sistem deirant dezvoltat pe fondul conservarii
7/25/2019 rezumat2pato
8/12
complete a ordinii si claritatii gandirii, vointei si actiunii: delir cronic bine
sistematizat nehalucinator, discrepanta intre aspiratii si posibilitati,
personalitate premorbida speci#ca
Parafrenia luxurianta fantastica a productiei delirante in contrast cu buna
adaptare la mediu3 pondere mare pe imaginar.ipuri de tulburari delirante: erotoman (crede ca o alta persoana e
indragostita de el), de grandoare, de gelozie, de persecutie, somatic
(convingerea bolnavului ca emite un miros urat din piele, gura etc.), mixt,
nespeci#cat.
Schizofrenia 4 tulburare mintala ce presupune existenta a - sau mai multe
din: idei delirante, halucinatii, dezorganizarea vorbirii, comportament
profund dezorganizat sau catatonic, simptome negative.
9orme clinice de schizofrenie:
*. !ezorganizata: dezorganizare ideativa si comportamentala masiva,
incoerenta masiva si pacientul se aa intr$o continua deplasare,
miscare.-. %atatonica tulburari psihomotorii, pacientul este catatonic ca o
statuie de ceara, in general prezinta mutism.0. Paranoida ideile delirante de persecutie sau grandoare, iluzii,
halucinatii.2. ediferentiata
Tulburari afective exagerari prelungite si patrunzatoare ale dispozitiei si
afectivitatii asociate cu disfunctii comportamentale, psihologice, cognitive,
neurochimice si psihomotorii: !+, afectiva bipolara si distimica.
ulburarea afectiva bipolara psihoza maniaco$depresiva succesiune de
episoade maniacale si depresive.
+ania stare de euforie, sentimente de omnipotenta si incredere nelimitata
in fortele proprii.
5pisodul depresiv sentimente de inutilitate, lipsa de speranta, nea/utorare,
indiferenta, vina ne/usti#cata, tristete, ganduri de moarte, pierderea
apetitului sau apetit exagerat, insomnie etc. sociat cu: anxietate, tulburari
fobice, expresivitate pantomimica, somatic (constipatie, acuze somatice
7/25/2019 rezumat2pato
9/12
multiple, ideatie deliranta mai ampla). interviul clinic este cea mai e#cienta
metoda de diagnostic
!istimia nevroza depresiva
%iclotimia forma mai putin severa a tulburarii bipolare caracterizata prin
alternarea unor episoade depresive cu episoade expansive, hipomaniacale,fara elemente psihotice.
Nevrozele sunt un grup de tulburari psihice, cu mecanisme psihice in
formarea simptomelor care opereaza cu un conict intrapsihic inserat in
psihicul subiectului. >u sunt psihoze, pentru ca subiectul nu pierde contactul
cu realitatea. Se naste din dorinta si posibilitatile slabe de indeplinire a
dorintei.
nxietatea e factorul principal din nevroze.
ulburarile anxioase: fobice, atac de panica, anxioasa generalizata, obsesiv$
compulsiva, reactia acuta la stres, PS!.
ulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin anxietate persistenta
pentru o perioada de cateva luni si produce suferinte in ariile functionale
(munca, sociala). !ebuteaza pana la -? de ani.
ulburarea de panica se caracterizeaza prin aparitia brusca si neasteptata a
atacurilor de panica recurente. %aracterizeaza aparitia brusca a panicii, frica
si semne si simptome #zice si cognitive (tahicardie, tremor, frica de moarte
etc.).
%ategoriile de fobie de#nesc cauza reactiei si modul de evitare.
gorafobia teama de a # singur intr$un loc clinic
9obia sociala frica excesiva de a # /enat sau umilit in diverse situatii
sociale.
entoarea obsesiva rezultatul ritualurilor compulsive, ai indoielilor repetate.
>eurastenia reactie psihica de intensitate nevrotica caracterizata prin
faticabilitate, oboseala rapida si excesiva, epuizare rapida hipoprosexie
voluntara, hipomnezie de #xare si evocare.
"ntarzierea mentala functionare intelectuala generala semni#cativ sub
medie. @soara (varsta mintala A$*- ani), moderata (varsta mintala =$A ani),
severa (varsta mintala 0$= ani), profunda (varsta mintala mai mica de 0 ani).
ulburari organice ale varstei a 0$a
7/25/2019 rezumat2pato
10/12
Sindromul psihoorganic cronic tulburare psihica cauzata de o disfunctie
cerebrala generala.
!ementa de (separare) menta, adica afara din mintea proprie, deteriorarea
functiilor cognitive superioare.
!H! de#cit de atentie, cu sau fara hiperactivitate.
norexia mintala (greaca ano$ lipsa, orexis apetit) lipsa apetitului pentru
mancare.
%apitolul B tratamente psihofarmacologice, terapia electroconvulsivanta
>eurolepticele sunt substante cu structura chimica diferita avand ca efect
principal actiunea antipsihotica.
Se bazeaza pe blocarea receptorilor !- (antipsihoticele clasice), predominant
subcorticali si !-,!0, !2 (antipsihoticele atipice).
5fecte terapeutice: sedativ, antiaxios, antipsihotic, antiautistic si
dezinhibitor, antimaniacal, anticonfuzional.
ipuri de antidepresive: heterociclice (triciclice, amitriptilina, amoxapina,
desipramina, doxepin, imipramina, maprotilina, nortriptilina, protriptilina,
trimipramin), agentii serotonin speci#ci (uoxetin si sertralin) si alti agenti
antidepresivi.
Tulburarile de limbaj logopedia
%lasi#care: anatomo$#ziologice, lingvistic, etiologic, simptomatologic si
psihologic.
Principalele tulburari de limba/:
*. ulburarile de pronuntie sau articulatie cea mai frecventa este dislalia
(deformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor
simpla si polimorfa). %auzele aparitiei: imitarea altor persoane,
educatia inadecvata, de#ciente cerebrale etc.$ disartria tulburare complexa de vorbire (disritmica, disfonica),
determinata de defectiunile cailor centrale si ale centrilor nervosi inprocesul de articulatie.
-. ulburari de ritm si uenta a vorbirii: balbaiala, logonevroza, tahilalia,
bradilalia, aftongia.$ balbaiala tulburare a controlului motor al vorbirii$ logonevroza balbaiala pe fondul nevrozei$ tahilalia vorbirea accelerata
7/25/2019 rezumat2pato
11/12
$ bradilalia vorbire rara, incetinita0. ulburari de voce scaderea intensitatii si a timbrului vocii pana la
pierderea lor totala$ mutenia patologica se datoreaza schimbarilor la nivelul sistemului
endocrin prin schimbarea hormonilor sexuali.
$ acromegalia copilul capata o voce barbateasca$ raguseala vocii pierderea expresivitatii si a vocii$ fonastenia supraefort vocal$ afonia lipsa totala a sunetului vocal
2. ulburari polimorfe alalia (imposibilitatea persoanei de a vorbi) si
afazia (tulburare a functiilor limba/ului datorata afectarii centrilor
nervosi). lalia e congenitala in timp ce afazia e dobandita.;. ulburari de dezvoltare a limba/ului mutismul psihogen, mutismul
electiv (blocarea vorbirii in conditii de stres) sau voluntar si retardul in
dezvoltarea generala a vorbirii.=. ulburari ale limba/ului bazat pe functii psihice: dislogia (insu#cienta
dezvoltare a functiilor limba/ului), ecolalia (repetarea involuntara aunui cuvant sau propozitii spuse de alta persoana), brafazia (vorbire cu
ritm prea lent, greu de urmarit), autismul infantil (ruperea de realitate
a subiectului)C. ulburari ale scris$cititului: disgra#a (di#cultatea de invatare a scrierii
corecte), dislaxie (di#cultatea in invatarea citirii), alexia (nu intelege
limba/ul scris), agra#a (nu poate comunica prin scris).
Tulburarile de comportament: anxietati si frustrari prelungite,
instabilitate afectiva si depresii, ostilitate si neacceptarea colaborarii cucei din /ur, slaba dezvoltare afectiva si indiferenta, trairea unor tensiuni,
repulsie fata de activitate, dereglari ale unor functii psihice.
%auze infractionale: incidente sexuale negative, lipsa unor modele
sexuale concrete in familie, izolarea excesiva, imaturitatea si lipsa de
responsabilitate, teama si anxietatea excesiva din familie, viata austera si
deprivarea de relatii sociale.
ulburari: minciuna, furt, fuga de acasa, vagabonda/ul etc.
Polihandicapul $ existenta a doua sau mai multe forme de handicap
Sindromul !oDn dismor#e particulara, intarziere mintala si aberatie
cromozomiala
6ligofrenie fenilpiruvica forma grava a handicapului de intelect
"diotia amaurotica la 0$= luni devine apatic cu motricitate ce nu
evolueaza in mod normal. Hipersensibil la lumina si zgomote, si se
7/25/2019 rezumat2pato
12/12
degradeaza progresiv vazul pana la orbire si urmeaza paraliziile si
convulsiile.
7argoilismul statura mica, membre scurte, infatisare de batran.
Hipertiroidismul plasarea laterala a ochilor cu distante mari intre ei
Sindromul urner fata rotunda, urechi late si urechile plasate spre gat si
absenta semnelor sexuale.
%retinismul endemic proportia insu#cienta a iodului in sol sau apa
impiedica producerea hormonului tiroidian cu efecte in dezvoltarea psihica
si #zica. %retinul e scund, greoi, picioare strambe,
utismul in lumea lui3 di#cultati de limba/ si comunicare, discontinuitate
in invatare si dezvoltare, de#ciente perceptuale si relationale, tulburari
actionale si comportamentale, disfunctionalitati ale proceselor insusirilor
si functiilor psihice.